PAUL - CLEMENT JAGOT PUTEREA VOINTEI Traducere din limba franceza de DAN DUMITRESCU ORFEU 2000 BUCURESTIPaul-Clément Jagot Paul - Clément JAGOT (1889-1962) N&scut intr-o familie foarte modesta gi fiind de mic o fire plapanda, Paul-C. Jagot a cunoscut o copilarie dificila. Toata viata a trait retras la Paris, oras pe care l-a iubit intr-un mod deosebit. La varsta de 18 ani capata primele cunostinte de hipnoza experimentala, este instruit din 1907 de doctorul Hector Durville, caruia fi devine apoi colaborator. Datorita hipnozei, prinde rapid gustul stiintelor oculte si al psihologiei aplicate. Studiaza mai intai magnetismul gsi sugestia, dupa care toate stiintele de granita: astrologia, chiromantia, morfopsihologia, grafologia . Profundele sale cunostinte in domeniul psihologiei umane au dat nastere unei opere importante, recunoscute in lumea intreaga. Cititori din toate colturile lumii fi aduc un omagiu pentru aportul adus de opera sa: imbarbatarea, curajul, indrazneala de a intreprinde ceva si multe alte imbolduri sunt atributele reusitei existen{ei multora care au dat curs recomandarilor gi sfaturilor sale. . Paul - C. Jagot reprezint& triumful autodidacticismului. Farad nici o diploma, s-a cultivat el insugi toata viata. Dotat cu o memorie uimitoare, a fost un adevarat erudit. A avut o influen{a covarsitoare asupra numerosilor cititori, dar notorietatea sa nu i-a influentat in nici un fel simplitatea naturala. Nici un alt scriitor nu a fost atat de dezinteresat de vanitatea literara, iar atunci cand i se vorbea despre binele pe care fi raspandeau c&rtile sale, se mira nespus. A murit aga cum a trait, simplu, fara valva. A fost inmorméntat in cimitirul parizian din Thiais, fara pompa oficiala, inconjurat doar de cAfiva pricteni intimi. Iar pentru a fi linistit In nefiin{4, are alaturi de el sentimentul de gratitudine al numerosilor cititori care ii datoreaza dificultatile invinse si care au devenit constienji de Posibilitaile lor de a se realiza plenar.Puterea Vointei Prefata Principiile teoretice gi practice expuse in aceast& carte nu au nici o legatura cu improvizatiile sporadice ale unora sau altora; ele reprezint4 rodul muncii sustinute a descoperitorilor lor. Ca multi altii, am ajuns gi eu sa le cunosc, dar abia dupa ce am meditat indelung asupra lor, dupa ce le-am verificat si dupa ce le-am srdit, mi-a venit ideea sa le redau intr-o versiune noua ... poate mai usor de asimilat pentru publicul larg. inc& de la inceputul secolului, diverse publicatii - al cdror numéar va fi cu siguran{i in crestere - au atras atentia publicului asupra culturii fizice cat si a culturii psihice. Cele doua notiuni sunt distincte, dar in acelasi timp si complementare, concurand la perfectionarea individualitatii umane. Prima dintre ele vizeaza armonia corpului, vigoarea si supletea muschilor, iar a doua se refera la dezvoltarea diferitelor mecanisme cerebrale. Aptitudinea de a voi cu hotarare si in mod continuu, amelioreaza luciditatea spiritului si creeazi suprematia directa a gandirii deliberate asupra celei spontane, deci asupra comportamentului. La fel cum cultura fizicd m&reste atét ca duraté cat si ca intensitate capacitatea de efort muscular, facand posibila atingerea unor noi performante, tot asa si cultura psihica educa fncetul cu incetul tensiunea energiei mentale, ceea ce va conduce la eliberarea gandirii si vointei de influente externe si interne. Daca inteligenja nu primegte impulsul unui psihic suficient de activ, va rimane sterila si pasiva, oricat de vasta si de profunda ar fi capacitatea de cunoastere, intrucat inteligenja si organismul primesc nurnai din sfera mentalului impulsurile dinamizante, iradiante si dat&toare de viaa Cresterea nivelului resurselor fizice si incercarea permanent& de concentrare voluntar’ asupra activitatilor desfagurate suntPaul-Clément Jagot rezultat 0 capacitate de control - atat interior cat si exterior - a nenumaratelor fenomene generatoare de distorsiuni, a rezistentelor intampinate cat si a obstacolelor in aparenta insurmontabile. Suprematia mentalului asupra conditionarilor fiziologice explica printre altele si faptul cd 0 emofie intensd poate cupla sau decupla forta fizica. De asemenea, mentalul poate actiona asupra anumitor slabiciuni organice, putand de exemplu sa favorizeze in mod activ vindecarea. in sfarsit, se poate sublinia faptul ca cel mai inert individ poate efectua uneori sub imboldul entuziasmului sau al pasiunii, acte a caror inifiativa sau realizare nimeni nu le-ar fi putut banui pana atunci. in final, pot asigura cu toatd certitudinea chiar si pe cititorul cel de voin{i sau for{i mentalé c4 punerea in practicé a principiilor izvorate din aceasta carte ii va aduce rezultate ce-i vor depasi sperantele. P. - C. Jagot (septembrie 1950)Puterea Voinjei Introducere -- O mare fort de caracter. -- Increderea in sine care da posibilitatea de a intreprinde gi de a reusi. -- O voin{a hotarata si tenace, bazata pe rationament. -- Facultatea de a se domina gi de a actiona deliberat. -- O siguran{a de sine lucida, flexibild si judicioasa, in orice situatie. -- Capacitatea de a influenta gandirea, dispozitiile si deciziile altora. Vigoarea mentala si iscusinja necesari de a surmonta multiplele dificultati existengiale ... intr-adevar, toate acestea par inaccesibile celor mai multi dintre noi, si totusi ele se dobandesc. Prezenta carte are rolul de a vi demonstra si de a va invaa cele enunfate mai sus, indicandu-va modalitatile de objinere a acestor aptitudini, oricdt de pugin predispus afi fi pentru acest lucru. Eficacitatea metodei prezentate a fost verificata din plin chiar de cititorii acestei carti. Aproximativ 200. 000 de exemplare au fost vandute fara vreo campanie publicitara deosebita, iar toji cititorii au fost pe deplin satisfacu{i de cele aflate, recomandand cu caldura cartea celor din jur. Asadar, recomandaim si celui mai pesimist cititor si nu-si piarda curajul si s{ abordeze cu incredere antrenamentul gradat pe care fl indicim in continuare. Iar voin{a sa, oricat ar fi ea de slaba sau de ezitanta, nu va intarzia s4 se afirme si sa se impuna. Interesul pe care il prezinta acest antrenament este deosebit de important, gi, oricat de pujina atentie i-ar acorda cititorul, va fi cu siguran{& incitat si depuna un prim efort, care va atrage dupa el si altele. [ntarirea prin educatie a puterii voin{ei este doar o problema de antrenament. Dupa primul pas facut, care va creaPaul-Clément Jagot impulsurile intuitive ale avantajelor ulterioare, al doilea pas va fi mult mai usor, iar fiecare tentativa o va face pe urmatoarea mai energica si mai usor de abordat. Conditia majori a succesului o constituie subordonarea diverselor calita{i psihosomatice controlului gandirii deliberate; ea confera o capacitate de actiune independenta de obstacolele sau de dificultatile intampinate, potrivit unei decizii sau unui principiu hotarate anterior. Aceasti subordonare are 0 pondere majora, asigurand un maxim al armoniei interioare. Trebuie inteles faptul ca incepand de Ja un anumit grad de dezvoltare fizica, vointa se afli asociataé in mod constant gi intim cu via{a interioara, permitand din acel moment dirijarea gandurilor, moderarea sau catalizarea, dupa caz, a emofiilor sau impulsurilor psihice percepute si de a domni in mod suveran asupra starilor senzoriale. Interferen{a strans& dintre fizic si psihic - un concept raspandit in practica terapeutica a sugestiei' - se manifesta cu o deosebita precizie si intensitate la persoanele suficient de antrenate in concentrarea voluntara a gandirii, persoane care mentinandu-si in constiinta o imagine corespunzatoare, pot actiona asupra celor mai profunde structuri ale organismului lor. Ins%, pana a ajunge la o asemenea performanta, vom vedea ca se poate crea, relativ usor, 0 conditie mentala care s& intareascd vitalitatea gi rezistenta organismului in cele mai diferite situatii. Pe de alta parte, se cunoaste faptul ci, gandirea genereazi o radiatie puternicd, care strabataénd eterul, proiecteazd asupra subiectelor ei vibratii ondulatorii? ce tind sii aduc& in stiri sufletesti complementare st&rilor noastre. Este de la sine inteles ci reprezentarile mentale precise, continue gi intense au o influentai mult mai eficace decat niste imagini neclare, de scurtd durat& si sterse. Agadar, influenja psihicului individual cregte prin ' De acelasi autor: La puissance de 'autosuggestion (Editions Dangles). ? A se vedea lucrarea lui Itzhak Bentov: Univers vibratoire et conscience (Editura Dangles). 8Puterea Vointei diminuarea multitudinilor starilor sufletesti si prin insusirea unei modalitafi de a invata cum s& gandim intens. Astfel, ne propunem s& prezentim in aceasta carte mai intdi o metoda de dezvoltare a vointei si a controlului de sine, apoi felul in care se pot influenta de la distan{i una sau mai multe persoane si, in cele din urma, aplicarca (pentru cei ce vor voi s& incerce acest lucru) unor metode de conditionare voluntara a destinului. Primele efecte resimfite se traduc printr-un impuls dat initiativei mentale, dupa care urmeaza o senzatie de siguran{a, de putere; astfel devenim constienti de capacitatea de a depune eforturi de vointa. Incetul cu incetul si, cu atat mai rapid cu cat se exerseaza mai mult, increderea in sine va deveni permanenta, iar ideile perturbatoare, starile emotive paralizante gi solicitarile senzoriale vor fi dominate. Stdpanirea de sine va deveni integral&° iar bunul sim{, sensibilitatea si ratiunea vor putea fi dirijate in curand cu un randament superior. [n momentul in care intreaga energie psihicd poate fi concentraté asupra unci imagini precise, devine posibild si actiunea regulatoare, curativa sau calmanta asupra corpului fizic. Este evident c4 cel ce a dobandit capacitatea de autodominare, de decelare rationala a impresiilor si de conservare a unei stapaniri de sine in prezenja oricui, influenteaza - prin insasi aceasta imper- turbabilitate - pe cei din jur. O privire hotrata, un cuvant bine ales, o atitudine calma dar energicd impresioneaza intr-un mod determinant. Factorilor precedenti ai influen{ci personale li se mai aduga $i alte calitati intrinseci, cum ar fi promptitudinea, memoria, continuitatea in idei, $i rapiditatea asimilarii. Astfel, fiecare dintre noi isi va putea modifica considerabil destinul, nemaifiind perturbat de evenimente sau incidente de soi (Editions 3 A se vedea de acclasi autor: Comment acquérir la mait Dangles)Paul-Clément Jagot neprevazute, sau de atitudinea si comportamentul celor din jur. Se conserva astfel, in orice imprejurare, o luciditate maxima a spiritului pentru a actiona sau a reactiona. fn felul acesta, se poate discerne cu ugsurinté conduita cea mai avantajoasé de adoptat, pentru ca in final proiectul planificat s4 fie pus in practica intr-un mod calm gi hotarat.Puterea Vointei CAPITOLUL I Pregatirea pentru antrenament 1. Determinism si liberul arbitru La fel cum ereditatea determina structura organic&, tot asa si caracterul fiecarui individ este deja format Ja varsta la care acesta este capabil sd constientizeze, toate trasaturile noastre morale (tendinje, facultafi, aptitudini, etc.) converg in notiunea de Eu. Actiunea reciproc4 a functiilor asupra psihicului si a psihicului asupra functiilor pare in consecin{a a predispune pe fiecare dintre noi s& simjim, s& gandim si s& actionim de o maniera determinata. Doua aforisme binecunoscute: ,,Felul de a fi nu se schimba” si ,,.Daca alungi firescul din tine, acesta revine imediat” exprima cat se poate de clar ideea - de altfel destul de larg rispandita, intrucat scuteste de efort - ca fiinta umana nu este capabild si-si transforme radical personalitatea. Conform acestei teorii, voin{a s-ar declansa intotdeauna la un anumit moment dat si sub actiunea unui impuls care o face mai puternica in functie de imprejurarile specifice. Daci se accept’ faptul c& impulsurile, senzatiile si rajionamentele noastre primitive constau intr-un anumit automatism dobandit, este cu atat mai evident faptul, ci o anumitd educatie poate crea in noi ideea - si apoi hotararea - de a actiona impotriva acestui automatism. Cel care realizeaza oportunitatea unei asemenea reactii, este totusi sclavul determinismului sau, alata timp cAt nu a invatat sa si-] domine. Iar acest lucru se traduce in mintea sa printr-o sintagma fatalisté, de genul ,,A fost peste puterile mele” sau ,,Nu m-am putut jmpiedica sa fac as ilPaul-Clément Jagot 2. Cum s& creim in noi predispozitia pentru efort Un vechi proverb spune ca ,,Tot ceea ce intra in noi prin calea Spiritului, iese prin mugchi”. Conform acestui proverb, psihologii din zilele noastre admit ci orice idee are tendinta de a se transforma in actiune. Dacd acceptim acest principiu gi analizim cu toat& aten{ia diferitele motive pentru care educarea voin{ei reprezint& un lucru util, va rezulta o predispozitie in abordarea acestei metode de antrenament. Cei ce sunt familiarizati cu meditajia nu vor simti nici o dificultate in vizualizarea mentald a motivelor determinante pentru fnceperea educarii psihicului. Pentru persoanele care nu se pot concentra in mod satisfacator, este suficienta lecturarea unei liste de modificari ce se intentioneaz4 a fi aduse propriei personalita{i, cat gi a avantajelor ce vor urma. fn cele ce urmeaza, se vor prezenta cateva formulari de acest gen. : -- Vreau si dobandesc un calm permanent, o siguranta de sine imperturbabila si o incredere justificaté in mine insumi. -- Vreau si-mi domin starea de neliniste, teama, nervozitatea si alte emofii paralizante. -- Vreau sa-mi pastrez o luciditate perfecté in orice imprejurare, s4 raman stapan pe mine orice s-ar intéampla si sa ma simt in largul meu in fata oricui. -- Vreau si am o memorie rapida si infailibild si sa asimilez rapid gi corect. -- Vreau s&-mi cultiv aptitudinile in cel mai inalt grad si s& dobandesc in domeniile respective o competenta superioara. -- Vreau sa fac intr-o situatie anumita exact lucrul care trebuie facut, in ciuda tuturor evenimentelor care m-ar impiedica. -- Vreau sd-mi controlez impulsurile psihice gi emotive, refuzand pe acelea care contravin echilibrului meu vital, scopurilor gi principiilor mele. 12Puterea Vointei -- Vreau s4 examinez intr-un mod rational orice idee ce-mi vine spontan sau despre care iau cunostin{& si abia dupa aceea si mA pot pronunta asupra ei. -- Vreau sa fiu perseverent, s4 am o energie gsi o siguranja de sine pline de calm, prin care s4 pot domina evenimentele si pe cei din jur. in afari de aceste formuliri, fiecare dintre noi poate emite si altele, in functie de scopul urmarit. De exemplu, un bolnav, care doregte mai presus de orice s4 se insanatoseasca, va adduga celor de mai sus si urm&toarea formulare: -- Vreau s4-mi educ vointa astfel incat sa dobandesc puterea necesara modificarii starii mele de sanatate. Dupa ce ati citit de mai multe ori lista de mai sus de la inceput pana la sfargit, recititi fiecare formulare in parte, incercand sa-i descoperifi semnificatia profunda. Astfel, prima formulare din lista trebuie urmata de o reprezentare mentala a ceea ce veti simti in momentele in care veti da dovada de un calm permanent, cat si de posibilit&tile ce decurg dintr-un asemenea echilibru nervos’. Diferiti autori recomanda transcrierea pe o hartie a frazelor ce vor constitui subiectul dumneavoastra de meditatie, dupa care se va mentine zilnic privirea fixaté asupra lor, timp de cAteva minute. Acest procedeu este recomandat in special celor ce au 0 fire instabild si a cdror atentie sporeste daca li se furnizeazi un suport material. Caracterele flegmatice si amorfe igi pot cataliza activitatea cerebrala g&sindu-gi ajutorul fntr-un mers rapid. La fel cum imobilitatea fizicd tinde s4 calmeze excitatia nervoasd, tot aga miscarea stimuleazi gandirea. Multi oameni de afaceri aplicd in mod reflex acest principiu, plimbandu-se continuu prin biroul lor sub efectul unei probleme a cArei solutie 0 cauta. 4 A se vedea lucrarea lui Christmas Humphreys: Concentration et meditation (Editions Dangles) 13Paul-Clément Jagot 3. Aportul adus de aspiratiile majore Pentru a intelege cele ce urmeazi, trebuie acceptata ideea c4 0 persoana cu 0 fire slaba, va gasi resursele de energie de care are nevoie, daca face apel la rafiunea sa. Intr-adevar, fiecare dintre noi a resimtit in cursul unei zile, un anumit impuls care s-a transmis printr-o stare specifica a constiinfei, cum ar fi de exemplu dorinta de a avea un talent intr-un anume domeniu, de a elimina o stare de slabiciune, de a avea o situatie materiala mai buna, de a avea un obiectiv sau o satisfactie oarecare, de a fi respectat de ceilalti, etc. Obisnuinta de a asocia aspiratiile noastre cu notiunea de educatie a voin{ei care ar permite realizarea acestor obiective, creeaza o disponibilitate, cel putin momentana, pentru efort. Prin urmare, exploatarea acestui moment de amplificare a elanului in folosul meditatiei, este echivalenta cu realizarea primului pas si deschiderea in consecinja a accesului spre calea energetica. Perspectiva de a deveni o personalitate puternicd (atat din punct de vedere fizic cat si psihic), de a obtine o situatie materiala mai buna, de a reusi initierea intr-o profesi¢, de a se conduce conform unor principii considerate profitabile si, in general, de a atinge scopul propus in viata, constituie o serie de idei - forfd ce sunt concretizate in profitul vointei, printr-o asociere de ganduri asemanatoare celor prezentate mai sus. Asadar, vom opune caracterelor gi firilor slabe si amorfe, indecise sau inerte, convingerea cd nu vom permite acelor tendinte subterane s domine dorinta de realizare a principalelor noastre ambifii. Prin urmare, s4 acceptém faptul c4 o voinja educata reprezint4 un mijloc de actiune, direct sau indirect, asupra a tot ceea ce ne intereseaza. Jar gradul de eficienta al reactici pe care o avem, in momentul unor imprejurari defavorabile, cat si ccl al actiunii in cazul proiectelor pe care dorim s& le realizim, se méasoar4 prin nivelul de voin{a atins. 14Puterea Vointei 4. Influxul nervos Voin{a noastra este mobilizaté intotdeauna de 0 motivatie suficient de puternicd, dar daca influxul nervos este deficitar, vointa este, in consecinta, afectata. Cea mai mare parte a infrangerilor vointei se datoreazi unei valori prea mici a fortei nervoase. Cu toate acestea, este dovedit faptul ca cei cu o fire astenicd, irosesc in mod inutil o anumitd cantitate din aceasta energie pretioasd, a carei conservare ar fi suficienté pentru ameliorarea aproape instantanee a starii lor. Acesta este motivul pentru care preconizim ca primii pagi in aceasta metoda de antrenament sa fie constituiti dintr-o serie de inhibari, avand atat efectul de intarire datorat oricdrui exercitiu de judecata, cat si cel de impiedicare a scdderii fortei nervoase. Doua sau trei zile de incercdri vor fi suficiente pentru ca cititorul s& fie convins de eficacitatea exercitiilor recomandate, in urma c4rora subiectul va simti aproape imediat o senzatie de putere in el insusi. 5. Subordonarea automatismului de catre constiinta. Se poate observa c4 in fiinfa umanad exista doua surse generatoare de decizii, pe de o parte constiinta (judecata, ratiunea si reflectiile) iar pe de alt4 parte, automatismul. Urmiatorul exemplu va demonstra cat se poate de clar jocul dintre acesti doi centri ai personalitatii umane: un student se aseaza dimineata la masa sa de lucru, pentru a studia o problema abstracta de filozofie, fata de care nu manifesta insa un interes deosebit. Afara, soarele straluceste, iar prin fereastra deschisd razbat impreuna cu aerul proaspat, ecourile a mii de zgomote vesele. Studentul este tentat si-si abandoneze studiul si si iasd afara pentru a se intalni cu prietenii s4i si s4 practice un joc in aer liber. Ins& acest reflex al automatismului, acest impuls, va intalni o rezistenta in constiinfa subiectului nostru: examenul se aproprie, 15Paul-Clément Jagot iar materia dificila presupune un studiu intens pentru a putea fi asimilata. Astfel, se declangeaza o ,,lupta interioara”, de al cdrei rezultat va depinde atitudinea viitoare a studentului. Influentarea automatismului, condusa4 metodic prin incercarea de stapanire mai intai a impulsurilor nesemnificative si apoi a celor din ce in ce mai importante, asigura, incetul cu incetul, subordonarea sa rapida si usoara in fata ratiunii. a) Controlul impulsurilor emotive Satisfacerea impulsurilor emotive este insofiti de o risipa enorma de influxuri nervoase, acesta fiind si motivul pentru care de la bun inceput trebuie sa invatam si ni le controlam. Principalele impulsuri emotive sunt urmatoarele: -- expansivitatea sub toate formele ei. Ca o masura generala, incercati intotdeauna sa taceti. Daca de exemplu, aflafi o veste si simtiti dorinfa s4 o comunicati unui prieten, ganditi-va ci daca veti da curs acestui imbold, veti risipi © unitate de energie; nespunand nimic, vet# conserva aceasta energie. Nu va manifestati impresiile, in special pe cele care trezesc in dumneavoastra comentariul celor din jur: fiecare exclamatie, fiecare cuvant gsi fiecare gest retinut va avea ca rezultat marirea rezervei dumneavoastra nervoase. Nu va risipiti forja mentala in lucruri m&runte, comentaénd, de exemplu, evenimentele zilei, evaluand oamenii care trec sau faptele la care asistati. Aceasta nu inseamna neaparat cé nu suntefi o fire sociabila, ci pur si simplu cA va sustrageti unor activitati inutile, atat pentru dumneavoastra, cat si pentru cei din jur. ° Atunci cand sunteti obligat sd vorbiti, n-o faceti mecanic: cAntariti-va expresiile, inlocuiti-le pe cele impulsive cu altele mai gandite. Nu vorbiti fara rost si cu animatie, mod in care nu va veti alege cu nici un castig. Ba mai mult, incerca{i s4 vorbiti cat mai putin. Asscultati cu calm si nu va exprimati parerea decat daca este absolut necesar. Nu permiteti si se vorbeascd despre 16Puterea Vointei dumneavoastra. Daca sunteti acaparat de un vorbaret, dati-i iluzia ca va intereseaza ceea ce va spune, lasafi-] sa-si cheltuiasca forta nervoasa, in timp ce dumneavoastra vei continua sa 0 conservati pe-a dumneavoastra. -- tendinta de apreciere Fiecare dintre noi este inclinat atunci cand se iveste ocazia de a se pune in valoare, de a-gi reliefa propria personalitate, de a o zugravi in culori avantajoase celor din jur, sau de a-si impune parerea. Observati-va interlocutorii si veti descoperi ci in numele vanitatii se depun o multime de eforturi sterile. b) Controlul stimulilor senzoriali Cele cinci sim{uri sunt in permanen{a finta unor stimuli Capatarea obisnuintei de a le trece prin filtrul ratiunii reprezinté un exercifiu excelent, cu rezultate benefice pentru randamentul organismului. Iaté in cele ce urmeazi cateva consideratii in legdtura cu acest subiect: -- Aspectul fiintelor si al lucrurilor denatureaza cAteodata motivele pentru care, de multe ori, suntem influen{ati intr-un mod determinant de mediul in care ne aflam. Nu intram in acelasi fel intr-un han de fara, intr-un salon de arta sau intr-un cabinet medical. De fiecare data, mobilierul specific pe care il intalnim in locurile enumerate mai sus exercité involuntar asupra noastri o anumita impresie ce se repercuteaza asupra atitudinii noastre . -- Daca din intémplare suntem martorii unui accident, mai mult sau mai putin tragic, vom intoarce capul instinctiv. imbricimintea si modul de comportament al oamenilor influenteaza parerile despre ei. De asemenea, o vreme intunecata isi pune amprenta tristé asupra a tot ceea ce ne inconjoara, inducind in subconstientul nostru o not’ deprimanta, cu efecte 17Paul-Clément Jagot pesimiste. fn asemenea situafii, exersarea stipanirii de sine poate conduce la marirea randamentului activitatii depuse. -- Contactul cu anumite lucruri sau animale induce in noi un sentiment de repulsie sau chiar de groaza aparenta, ce nu poate fi infranté. Fara a cduta s& analizim mai in profunzime cauzele generatoare ale unor asemenea senzaf{ii, sé incercim, pe cat posibil, si ne pastram sangele rece, ori de cate ori se iveste 0 astfel de situatie. -- Zgomotele bruste sau neasteptate conduc la o contractie a muschilor fetei, provocind o tresarire sau o exclamatie. Sa incercim sa reprimam aceste reflexe gsi s4 ne exersdm sd ascultam linigtiti vacarmul dintr-o uzina, zgomotele strazii sau 0 voce cu accente disonante. Daca mirosul nostru este afectat de un iz neplacut, si incercam mai intai si inlaturam sursa respectivd - cu atét mai mult cu cat aceasta avertizea2d asupra unei posibile intoxicatii - dar intr-o situatie inofensiva, ne putem invinge reactia instinctiva, repeténd jn sinea noastra: ,,Nu voi permite ca acest stimul neinsemnat si ma afecteze in vreun fel”. De asemenea, se stie cd mancarurile preferate cat si cele pentru care exisst4 un sentiment de repulsie, nu au intotdeauna o coresponden{a echivalenta in continutul de calorii, vitamine sau noxe al alimentelor din care sunt preparate. Situatia prezentata reprezint& 0 noua ocazie in care trebuie facut apel la ratiune in detrimentul instinctului. 6. Perseverenta in efort intre a fi o fire energic& si a actiona ca si cum acesta ar fi temperamentul obisnuit - cel putin in situatii ocazionale - este o mare diferenta. Asa c& nu trebuie si v4 spunei: ,,Ar fi trebuit si am deja voin{a necesara pentru a ma comportata intr-un alt mod”. O analiza continua si fara efort a unui mod de comportament energic, reprezinta o activitate cat se poate de utild pentru inceput, dar, nu sfatuim pe nimeni s& faci un asemenea efort care ar fi 18Puterea Voinjei exagerat; incercarea de a se conforma cu tot dinadinsul unui asemenea model nu este indicata. Chiar si la persoanele cu caractere labile exist posibilitatea ca organismul sa manifesteze tendinte de rezistenta la 0 asemenea incercare de schimbare a temperamentului, mergand chiar pana la respingerea total, aga cd si nu ne asteptam la succese incepand chiar din prima zi. Obiectivul pe care trebuie s4 ni-l propunem este de a incerca sd tinem seama cat mai des de acest lucru. Daca, asa cum se intampla frecvent in primele zile de exercitii, nu ne mai gandim sa reprimam un impuls nedorit, in momentul in care acesta s-a declansat, va fi posibild macar evitarea starii emotive inutile declansate in asemenea situatii. Afirmand in sinea noastra ori de cate ori se iveste ocazia: ,,Vreau ca data viitoare sa ma gandesc exact la momentul potrivit la ceea ce am de facut, fiind absolut hoc4rat si devin stapan pe mine”, se va ajunge, in cele din urma, la o interventie oportund a constiinjei. Este aproape sigurt cd un acelasi impuls, dupa ce a fost teprimat 0 perioadd de timp, s& revina la un moment dat, cu o intensitate mult mai puternicd. Intr-o asemenea situatie, un comportament consecvent gsi curajos poate conduce la reusita, existand toate premizele ca dupa o victorie temporara s& se inregistreze succesul definitiv. 7. Treceti la actiune Mai inainte de a pune in practica sfaturile prezentate in acest capitol, recititi-le de mai multe ori. Continutul lor vi se va impregna in subconstient $i cu cat le-ati inteles, analizat gi meditat asupra lor, cu atat mai mult veti fi dispus sa le aplicati. Daca observa{i cA antrenamentul prescris nu necesita un efort exageral, gi este gradat gi adecvat oric&rei situatii, atunci fixaji-va drept obiectiv - incepand chiar cu a doua zi - indeplinirea unuia dintre obiectivele dumneavoastra, consacrandu-i toata aten{ia $1 energia. lar apoi, repetati efortul initial, facdandu-| sa fie urmat de 19