7 'y - “bh Ske activarii CU ey nelahee aero atlase de reactivitate Aric ibil 88 asistim in viitor I Pa ie fiziologica posibil si a introducerea unui sen ivi ele fe zor de activitate cerebrala si asseaponon nor caer fe seativitate Cerebrala in caz de comperamenrsamies rane e morte. Ambele fenomene vin 1 col.) indica prezenta neurologica a unei matrici : ustind reactivi i A aarer nesincer aga cum a fost ca Prezentati pant in Dest ae Psibologies generala a unui subject Pentru examinarile poligraf, este Modele di ivi ihofiziologi © reactivitate psihotiziologica specifice comportamentului simulat Unul dintre primele obicctive . . ale specialistilor in teheicg » <+—_—___» | |- I I- Fig. nr. 20A Fig. nr. 20B 1.3.3, Modificiri intdlnite in traseele cardiovasculare Angiologia este stiinfa care se ocupi de studiul organelor la nivelul cdrora se efectueaza circulatia sdngelui si a limfei. Aceste organe realizeaza, in mod armonios, aparatul cardiovascular, El este alcdtuit dintr-un organ central care face oficiul de pomp *Spiratoare/respingdtoare, inima sau cordul, si un sistem organizat de sisteme tubulare numite 4Diferente de reactivitate _ Al doilea loc in care se monitorizeaz’ activitatea cardiacd este la nivelul degetului mic. inregistrarea se realizeazi prin intermediul unui pletismograf optic'. in cazul in care Morbim despre examinarea subiectului nesincer, in traseele cardiovasculare vor apare o serie de modificari specifice indicilor de comportament simulat. Ele pot fi grupate in cateva modele de reprezentare astfel incat fiecare modificare fiziologicd poate fi catalogata ca apartinand nei anumite categorii de modificari. : jn literatura de specialitate (Matte, 1997 si DODPI, 2002 si 2004; DOD CIFA, 2004; FBI, 2001) se fac referiri la mai multe categorii de modificari in traseele cardiovasculare. O parte mal numeroasd din ele sunt categorii principale, iar trei sunt categorii de modificari secundare. Categoriile principale sunt urmatoarele: , 1.3.3.1. Modificari ale nivelului liniei de bazi a reprezentirii grafice a reactiei cardiovasculare. In aceast categorie, in ultimele studi, se vorbeste despre modificari fazice si tonice. 13.3. 1.1. Modificirile de rdspuns fazic. Acest gen de modificari presupun cresteri relativ rapide si de scurta durata de Ja nivelul anterior stimularii. Ele sunt insotite de reveniri sau nu ale traseelor cardiovasculare la nivelul de baz avut anterior stimuldrii. (vezi fig. nr. 21A). in general, aroussalul fazic este asociat cu activarea Sistemului Nervos Simpatic si reprezinta modul de raspuns specific unui subiect care experimenteaza o situatie de ,,lupta sau fugi”. wh 117 Fig. nr. 21A Fig. nr. 21B 1.3.3.1.2. Modificarile de rdspuns tonic reprezinta cresteri relativ incete sau ridicari de la linia de baz& anterioara stimularii. $i in acest caz, linia de baza a reactiei se poate jntoarce sau nu la nivelul anterior stimularii, fn cazul in care aceasté intoarcere nu se realizeazi, vorbim despre stabilirea unui nou nivel al liniei de baza (vezi fig. 2B). Faptul ca, de reguld, la raspunsul fazic asistam la o revenire la nivelul liniei de baz, iar la raspunsul tonic, de regula, asistim la o stabilire a unui nou nivel al liniei de baz, nu constituie diferenta semnificativa dintre cele doua tipuri de raspunsuri. Diferenfa in opinia specialistilor americani este dati de viteza starii de aroussal in intervalul dintre actiunea stimulului si homeostazie (DODPI, 2002). in cercetarea noastra pentru a desemna acest gen de modificari vom folosi un termen intrat in vocabularul specialistilor romani in tehnica poligraf, si anume wmodificdri de amplitudine ale tensiunii arteriale”. Cele doua denumiri desemneazd aceeagi realitate investigata. 1.3.3.2. Modificiri in litimea traseului cardiovascular ; _ , in aceasti categorie vom jntalni fie dilatari, cresteri in latime a traseului cardiovascular, fie contractiri, ingustari ale aceluiasi traseu. a volumului de singe existent intr-o porfiune a corpului 7a Pletismograf — reprezint un instrument de masurarea (Arthur Reeber — The pengiun dictionary of psychology, 1985) 43+ alisticd. cardiace a ardi psitofiziologi¢ ceriminalistic aim ei m ase jayimii ta ine rea , ,3,3.241. Dita Or menfiom IO yimen 8° ee ‘din punctul cel maj on ; fn aceastt sub ui neste ye axa nord stjugale 1 sciizute modifies apar ca o consecit 4 jovas' olei find a ature ventriculare, In consecin¢ zisi, a segmentulll Ty ai su zit sil aaa trascului cardiovascular analizat (ve . ja lA “ a ‘nicl jmbarea linicl ©” Be in mod sit! i ict, numa! jisurarea, yorbim despre ™ ema win Fig. nr. 22B Fig. nr. 22A lk lane j i in lati traseelor cardiovasculare. |n acest ‘iri, descresteri in litimea : ‘ ae sipotile spare tn traseele cardiovasculare oe se (imac prin ee aaa ale latimii propriu-zise @ traseelor cardiovascu aa rae ba or. 228), Aparitia “unui asemenea tip de modificare poate fi explicaté prin schimbari ale presiunij sanguine (Weinstein, 1994; apud DODPI, 2002). 1.3.3.3, Modificari ale ritmului cardiac . . . Ritmul cardiac al unei persoane poate fi influentat de o serie de factori cum ar fi ganismului. fn mod real, ritmul cardiac este varsta, temperatura medie, conditia fizicd a or; n diac hibari - relaxdri ale muschilor cardiaci ca o influentat de excitiri — contracturi, respectiv inl ; consecinfi a stimularii acestora de citre Sistemul Nervos Vegetativ. De asemenea, ritmul cardiac este influentat de substanfele eliberate in organism de sistemul endocrin. 1.3.3.3.1. Cresteri ale ritmului cardiac. Accelerarea ritmului cardiac dupa raspunsul subiectului poate fi o consecinf4 a unui comportament simulat. fn fig. nr. 23A redim acest tip de modificare. El este o consecin{a a activarii Sistemului Nervos Vegetativ, ramura simpaticd Se observa o revenire la valoarea ritmului cardiac avutd de subiect anterior stimulirii : Hn eee Fig. nr. 23A o 1g. nr. 23B 1.3.3.3.2. Contractiri, | 2. ’, descresteri in litimea tras unui comportam iin activi Hmea traseelor cardi in Portament simulat, in activitatea de examinare pot pears Ca 0 conseagl » in traseele cardiovasculare, > modificari ce intra in categoria dit bare a goria diminudrij ii rit este ins mult mai putin at cel Ord ritrutué cae modificare este ie ae fuse nt Sel anterior, de ere Re comin test - - Neprezentarea acestui tip de 44} Diferente de reactivitate 1.3.3.4. Contractie ventriculara prematurd (PVC) Este 0 bitaic cardiacd neregulati ca o consecinfi a funcfiondrii nefiresti 2 vyeniriculelor. PVC poate fi o consecinfa a functionarii unui miocard sinatos aflat intr-o stare stress sau o consecin{S a unor tulburiri de naturi patologicd. Ea apare sub forma unei diastole mai mari (extradiastola) ce depaseste latimea traseului cardiovascular. Din experienta noastra a rezultat faptul ci, atunci cénd cauza este una patologica prezenta PVC in traseele Jagramelor este constantl Ia toate categoriile de intrebiri. Pentru un miocard sinatos am constat fie prezena unui adevarat pate reactiv al subiectului in sensul cf aceste PVC vor spare numai la intrebarile care fi produc o stare de disconfort (Ia acelasi interval de timp de mmomentul rispunsului, si in aceeasi form grafica), fie pe misuri ce creste starea de anxietatea 4 subjectului supus unei examindri, acest tip de modificdri devine din ce in ce mai prezent in traseele cardiovasculare. Ulterior extradiastolei vor apare deteriorari $i iregularitati ale ritmului cardiac ce tinde si revind la homeostazie, Semnificativ este faptul ci in majoritatea cazurilor prezenta acestor extradiastole poate fi observata jn ambele trasee cardiovasculare. Prezenfa unor modificiri gen extradiastol atét in zona sistolica cét si in zona diastolica a unui singur traseu cardiovascular (cel de-al doilea - traseul cardiovascular al pulsului distal - se prezinti fara modificdri) reprezinté, mai degrabi, 0 tentativa de eludare prin contractia musculaturii brafului pe care se giseste mangonul de tensiune arteriala. Redim jn continuare acest gen de modificare in figura nr. 24. Fig. nr. 24 - Contractia ventriculard prematura Modificarile secundare sunt considerate urmatoarele: 1.3.3.5. Durata reactiei in traseul cardiovascular ‘Acest parametru red $ntinderea in timp a principalelor categorii de modificari. El se misoari in traseele cardiovasculare din momentul perceperii stimulului (0,7 sec de la finalizarea intrebarii) si pana in momentul revenirii la modelul grafic al traseului, existent anterior stimula 1.3.3.6. Gradul de arousal al reactiei este 0 alt categorie secundar’ de evaluarea a unej reactii in traseele cardiovasculare. El este utilizat, in special, in situatiile in care alte modalitati de diferentiere nu dau rezultate sau atunci cand apreciem modificdri complexe. Gradul de aroussal poate fi evidentiat prin yaloarea unghiului sub care se modificd nivelul liniei de baza al reactiei sau prin viteza stiri de arousal, adicd numiarul de bat&i caracteristice stirii de arousal pe unitatea de timp. Acest tip de modificare este redat in figurile 25 si 26. 45Diferenje de reactivitate cAPITOLUL IIT GRAVITATEA INFRACTIUNII SI RECIDIVA CA FACTORI CARE POT INFLUENTA REACTIVITATEA PSIHOFIZIOLOGICA Cei doi factori enumerati in titlul prezentului capitol sunt sinergici si este dificil de realizat 0 diferentiere a influentei fiecdruia in sens cantitativ. Pentru o mai bund infelegere a modului in care cei doi factori interactioneaza cu reactivitatea psihofiziologica am incercat s& ji prezint separat. De asemenea, diferenfele sunt vizibile nu numai in reactivitatea fiziologic& dar sin reactivitatea comportamentala generiind adevirate tipologii. Dacd in prima parte a acest capitol prezentam Teactivitatea psihofiziologica a subiectilor primari i recidivisti in raport cu gravitatea versus un nivel de periculozitate social scizut al faptei, este firesc ca accentul explicatiilor sa fie orientat spre problematica periculozitatii sociale a infractiunii. In cea de-a doua parte, accentul explicativ va fi orientat asupra statutului infractorului, adicd zitia de recidivist sau primar (aflat la o prima abatere penala). in acest mod incerc’m 0 abordare dintr-o dubla perspectiva, practic a acelorasi grupuri de subiecti. 3.1, Gravitatea sau periculozitatea social a faptei penale 3.1.1. Infractorul primar care a sitvarsit o infractiune cu grad de periculozitate sociald ridicat (grava) 3.1.1.1. Aspecte comportamentale in urma testrii prin metoda poligraf a unui numér de peste 3500 de subiecti am constatat cd persoanele nesincere, cercetate pentru infractiuni grave au tendinta de a reactiona mai pronunfat in majoritatea traseelor diagramelor, iar indicii comportamentului simulat sunt imult mai prezenti atét din perspectiva calitiii, cat si din perspectiva cantitatii, Atunci cand facem referiri la infractiunile cu un grad de periculozitate sociala ridicat (infractiuni grave) ne referim la infractiuni savarsite cu violenf contra vietii, in general. Este vorba despre infractiunea de omor in toate formele ei, de infractiunea de talharie sau viol urmate de moartea victimei. Pedepsele penale pentru acest tip de infractiune sunt cuprinse intre 15 ani $i inchisoare pe viati. Posibilitatea descoperirii infractiunii grave sivarsite, consecintele penale deosebite ale acestor fapte determina un nivel de activare psihofiziologica intens. La nivelul comportamentului vizibil, aparent, este decelabila inca de la primele contacte o stare de ingrijorare pronuntata. Din aceastA cauz& apar comportamente parazitare, solicitiri reflexe, api, tigdri, nevoi fiziologice. Subiectul autor al unor infractiuni grave, in majoritatea situafiilor este incapabil si rispundi unor probleme secundare cum ar fi: aspecte din viafa familial sau profesional, ‘intreaga lui atentie fiind focalizaté asupra modului in care trebuie si-si prezinte varianta Proprie. Dac& subiectul reuseste si poarte un dialog cu privire la evenimente neutre, cu siguranfa este decelabila si o oarecare detensionare, o fuga in aceste subiecte. Varianta pe care prezint& are uneori aspecte de poezie invatat’ pe de rost. Solicitarea de explicafii amanunfite 61Psihofiziologie criminalistica ; i logice, pert Senereaz’ descori blocaje, incapacitatea a a oferi raspunsuri logice, p tinente, & m Aigurare al evenimentelor. — i ane ramen fiat incere si se pozifoneze eft mai eae an wl Si mo, ; desfisuriri infracjiunii, Spasmul glotic pare si inso} * gy incomode. i inta de in timpul interviului-pretest starea de ae ees dea Stes, ‘atingind un nivel optim dupi testele de stimulare. Pele si minile isi exprimg de fig de abandon. Subiectul nesincer isi incruciseazii picioarele §} > MM einer in metoda, aparat, refuzi orice examinare. 3.1.1.2, Aspecte relevate de diagramele poligraf Sunt insa si subiecti care accepti testul. Bi prezinta oe ema diagrams i Semnificative, specifice tensiunii emotional. Acestea au tendinfa ee accentua upg, test stimula (in cazulutiizarii MGQT) si in testee ulterioare (pen Bile ne EP Alc Raa Apar patternurile reactive in special in traseele respiratorii, ca veritabile ‘amprente” alg comportament simulat. Modificirile din trasee au 0 tendinta constant Si un Ui Siferentiabilitatii ridicat. Din aceste motive, diagnosticul se realizeazi oy Usuting gistrarile din diagrame ofera date suficiente si indubitabile cu privire la Nesinceriat subiectului. Acest tablou comportamental si fiziologic creeaza 0 convingere intima tems @ expertului care abordeaza interviul posttest cu un arsenal complet de date, insoyit de atitudine ferma in a-l determina pe subiect la sinceritate. Interviul posttest aduce, de otiag marturisiri complete sau intareste convingerea expertului c&_subiectul examinat og faptuitorul infractiunii, Uncori, in interviul-pretest si, deseori, in interviul post-te St ACeSt tp « fick le Subiect are tendinfa de a recunoaste faptele comise. Exemplificdm aceste aspecte in anexa nr7 3.1.2, Infractorul recidivist care a sivarsit o infractiune cu nivel de Periculozitay Socialét ridicat (infractiune gravii) 3.1.2.1. Aspecte comportamentale Acest tip de infractor are un comportament aparent mult mai controlat, in Tapott cu ce] Prezentat anterior el incearca si-si ascundi emofia. Are tendinta de a mima chiar indiferenta, Cunoaste foarte bine metoda Poligraf, desi ascunde acest lucru. in inteviul-pretest Susfind si sil argumenteze cd existi o conspiratie indreptata impotriva lui, meniti sa ij Probe’’. incearca s4 acrediteze ideea lipsci de valoare a testrii poligraf in procesul judiciar, a faptului cd nu ii este teami, solicit in Permanent probe in sensul probatoriului clasic. Utilizeaza tehnica jumatafii de adevir pentru a deveni credibil. 3.1.2.2, Aspecte relevate de diagramele poligraf in cazul acestei categorii de subiecti in testul nr 1, reactivitatea si modificdrile Specifice stresului emotional existi, ele tind si fie mai refinut de toate trasecle diagramei. in testul nr. 3 se observa o crestere semnificativa a parametrilor ce 62Psihofiziologie crimi si find artere vase sanguine, cuprinzén ‘y eee ‘nte muscular, numit musehj iediare foarte fine numite * ane interme in 7 rd $i care g 5 slag i : i epicard $i care se afly > ima Cid ad terior cu Inima este a endocard si la ext i it la interic i ciptusit la int miocardul, cp A in Cony fy ened thi do forma unui trunchi it de 5-600 de ail gio gr ede ah ee ee Ate tate medie Ia adu morfologic inima este mpartitg dey t ss sng, a Tr Ne Oa eae mica circu inj” a s Teodorescu, 1982). Din F siinge venos pe care in marea circulatie, Dg aserey it ia ee fe trimis pe cale re una atriala situatg Spre bag 4 so oe npr ea pean dow i circulator aortic COnduce gx So sep transversal imparte ri varful inimii, Sitomal ime a om = : cavitate ventricular tn ain pe calea arterei ae circulator la niyetyy ane oxigenat ae inregistrati Se mic. Din aceste tie ince tale i gu . we bras si al arteei digitale palmare prom triolein Sistemului cardiovascular specialistii apt Investigata, are, in Medie, un aceste valori de agese Valoarea de 100 re tahicardie, Pentru lori ce mu depa y Ocazia Colectirii datelor 4 tai/min Vorbim despr Za intest, inregistrar ‘Un semnal Setios de alarms i CU rol sedatiy. Din pacat "4 unor valori sub £4 subiectul se afl sul influenta unor subs runt 0 serie de factor; car Sietmina diferente de ritm © exemplu, cresterea teny ii corpuluj Poate determing © tahicardie, De as M4, in repar U un ri Cardiac maj diminuat decat a} Persoanelor & inut (DODpy - 1998), 7 Si inregis Bra, este pe brake metric pentru monite are o Valoare _ 42Diferente de reactivitate trebatile pe care expertyy _ Una i nef a cunostingete rien thn tolog fn tehnica Poligraf o adreseazi persoanei est! to elor simodul de raportare Ja tehnica a pe iccarea astfel si se stabileascd ansamblul 00H yin pacate, foarte mulfi subjice infarct UmeazA afi examinat. ° pe oneepute si, de cele mai ma i dezinformayi Privind metoda, ia in laborator co ide afi, nt CUNOSC Probleme eschfiale privet: Am constatat of foarte multi poifst Phivind activitatile legate de o examinare poligraf. tile subject; i i i tilor, din Teactiile lor la ansamblul activitatilor feat! © alta sursi de informare este ppiectii recidivisti afirma c& au ayz; ul use “cil. : : eal si sunt cvasicorect informa, ool , respectiv neimplicarea jn, } a urtate cu subiectii nesinceri, we in fazele incipiente ale examin, i Mediul penitenc; A it despre yretitenciae Sau privativ de libertate (arestul). eyaminil, despre valoaea tan In prt tehnicii, despre modul de desfasurare jn marea lor majoritate, infractorii reso! Penal, dar mai ales despre validitatea Atitudine visti au informatii reale Privind testarea la = Manifestat’ este ins diferentiata in raport cu reeidivin fate 8¢ realizeaza testarea. Din discutiile s nae S! Primari implicafi in savarsirea de infractiuni 7 aveastd tehnicd. in cel ee 7 ‘Onstatat o Negare a faptului cd ei cunosc ceva in ort cu si, de multe ori, fragmentare S° informatile pe care le ofera sunt lapidare, wa, eae enna ae najoritatea cazurilor, ulterior de-a lungul sii decit cele relatate initial.” Pt, cunostintele Privind tehnica sunt mult mai _ Aw es ae Se Sa aflat c& subiectul sa documentat, in mod serios vind testa alent ‘ le Psihologie judiciara, fiziologie sau site-uri Internet jcoesibile privind tehnica poligraf. Aceste atitudini sunt caracteristice persoanelor care au fousi un anumit nivel intelectual, p ° 3.3.1.2, Atitudinea in raport ey GMoritatea, cu institujiile de aplicare a legit Aceasta atitudine se formeazi in Taport cu tipul si valoare; i i ati ; ae telor desi sce institut, in funetie de modelele familiale intemal reriemelor desfisurate in cercurile de egali, in raport cu normele culturale al 33.2. Reactivitatea Psihofiziologica specifica subiectilor recidivigti 33.2.1, Aspecte comportamentale Subiectii recidivisti sinceri vorbesc despre tehnica poligraf in termeni de genul “dacd este a mea se vede la aparat”. Subiectii nesinceri incearcd 4 minimalizeze activitatea de inare in ansamblul ei. Am intalnit subiecfi cu o atitudine pregatita la intrarea in laborator Senul “mn-afi adus la desene animate” sau subiecti nesinceri incercénd si sustina cd, oricum “ware nici o valoare pentru cd mu este proba in instanta”. 65peitapsiotosie jv I Ce = I Fig. nr. 26 ee jul de arousal este mai intens deoategy a in ra] fn figura nr. 25, 0 epee arousal ler curve). Reprezintg tat unghiul ct si vite74 a —— 2 + a unor reactii asimetrice rinsa sub s eran texd 8 0 tm Suprafata ealitate 42 CVAMT nici de baz si durata SUMY Comprimat ficare, ft next, mod iverealului de sub curba reactics cardiovasu | In act elaborata de masurare F sul de Sit pe 2-0 : a = | z i i joare stimy \dificdrit a fe ie (anterioa Lae ' Simul hi) cu s apropiate doua puncte de sare 5 te sia ae punctele de dias lungu! Jinja imaginard cl faz Figura nr. 27 redi acest tip de areal. 133. atit 0 modi neobignuite. intr-o modalitate ™ Suprafata masurata a mo | I- Fig. nr. 27 Din experienfa noastra am constatat ci aceste modificdri sunt in cvasimajoritatea cazurilor o consecinti a stimularii realizate de ramura simpaticd a SNV. Exist insd situatii care comportamentul unui subiect nesincer sau deranjat de continutul unei intrebari, se poate materializa, la nivelul traseelor cardiovasculare, prin intrarea in functiune a ramurii parasimpatice. Fig. nr. 28 Fig. nr. 29 46Diferente de reactivitate f in figura nr. 28 redim o modifi i i Pre a surprinde categoriile majore de modificari care au cea mal a incident Aceasta este, in majoritatea cazurilor, reactivitatea psihofiziologica a on an seeincer. Din aceste motive am incercat ca fiecare asemenea tip de modificare si-l transform intr-o variabil masurabila. Astfel a fost constitait grupul de ariabile al prezentei Iucrar.ent existds Mare de wt ne-am limitat la folositea yee ti de teste oat viii deci © fermen este un fermen ,,umbrela» ih cy cor. Testul MGQT. Aceasta + Tezu puri de teste. In intervalul in care ae ee en ‘unei metodolg fost examinati zie in domeniu - au fost: teg 5 fao parte din clasa testelor format q oes numar Diferente de reactivitate ate, aproximativ 15, in cercetarea neau de la aplicarea unui numar de 2 Subiectii_prezentei cercetiiri, testele stitutul de Criminalistica - forul de le comparatii TRC oTAIR FORCE. Ambele teste are sunt : (Comparison Test Format). Acest Cuprinse numeroase variafii ale testului gli aprobate Cul tip In baterie di isi ; rima dati in 1959 oe riginea in testul intrebarii de Control al trebare Generalé de eee (Modified General Control Question Api al S.U.A). Testal MGQT (GCM) ecg. aot {nstitutul Poligraf al Departamentului maxim de intrebari relevante. Ordin urmétoarea: in general, acest test se aplic: se modifica. in cea de-a treia aplic Pentru analiza datelor in relevante 3, 5 sunt comparate cu intrebare: intrebarea 6 sau cu 10, iar intrebarea 9 se de-a treia aplicare, intrebarea 5 este com adic& 6. Toate celelalte intrebari relevant vecinatate. Pentru analiza datelor se folos cu 3 pozifii de la -1 la +1. Pentru a de subiectilor nostri) la cel putin o intrebare trebuie si aiba scala -1, +1) sau de -6 sau mai putin (pentru scala “Scorul expert” am folosit scala de (-3, +3). *CM) est test standardizat care permite un numir : 4 intrebarilor in testul IGCM (apud A.Matte, 1997) este - Intrebare irelevanta, (neutray -Antrebare irelevants (neutra) . Intrebare relevanta . Intrebare irelevant tuna problema principal) - Relevanta (de obicei, de Cunoastere a probelor) . Intrebare relevanta (de cunoastere 4 vinovatului) 10. Intrebare de control (exclusiv non curent), 4 de 3 ori. in primele doua aplicari, ordinea intrebirilor nu ‘are, ordinea este urmatoarea: 4, 1, 5, 6, 3, 10, 9, 6, 8, 7. cadrul acestui tip de test, la primele 2 aplicari intrebarile a de control nr, 6, Intrebarea 8 poate fi comparati cu Compara numai cu intrebarea de control 10. La cea iparaté numai cu intrebarea de control invecinata - fe sunt comparate cu intrebarile de control aflate in ese atat scala cu 7 pozitii de la -3 la +3, cat si scala clara un subiect ca fiind nesincer (cum este cazul totalul de -3 sau mai putin, (pentru -3, +3). in stabilirea valorii variabilei Testul MGQT-AIR FORCE. Aceasti baterie de teste este 0 variant modificata a tehnicii John Reid ca gi bateria anterioari, modificata de aceasti dati de Scoala de Politie Militaré a Armatei Statelor Unite in 1968. Pe la mijlocul anilor 70, Fortele Aeriene ale SUA modifica testul anterior, ii adauga o intrebare de control si o intrebare relevant de sacrificiu gi fi restructureazi formatul de baza. Formatul testului utilizat de c&tre noi si colegii nostri este cel al Forfelor Aeriene Americane, fl redim in continuare in varianta in care l-am utilizat noi: **** Federal Psycophisiological Detection of Deception, Examiner handbook, march 2004 ,pg 27(manual FBI) 7de io log, isplcy, Pung why, a 1ee8tq ‘ay Att inftactorii primar, et i ei reigy Diferene de reactivitate aps Pr idinfa de a eluda test | cei recidivisti, cu un coef a Oa in etic ash Cel ma dey yn coe client ma ia CO iain MOF apnei sau a unas fo tdnit tendinja. de control voluntat al Deg? deh obfinute pe baza observatici psihologic, iperventilatii. Toate aceste infe Stng¢(y —testafi Ble au un substrat real determinat a it b82A interpretatii diagramelor subiectioy r compararii examindsilor subiectilor din cole dey creme de reactvitate bjinute ca ocasis } Sele doua categorii, (vezi anexan.8) y }.2. Nivelul “ mr | 3:2, Nivelul sckzut al pericutozitaqii sociale al faptei penale amy | 3.2.1. Infractorul primar ¢ i “ee cit | sociale sedizut ‘are a sivarsit 0 infractiune cu un nivel al periculocita 1D 4; ' entire) 4.211. Aspecte comportamentate i i Proportionala cu pedeay a ipsa pe care subiectul o riscd. De cele mae ee ste una privativa de libertate, ca este 0 pedeapsi cu susPrlovitate social sCAzut cee eens cae @ SAvargit o infractiune cu un grad de periculozit tala scazut este cel mai des intalnit subiect din examinarile tr Din acest motiv, noastre. este posibil ca sd existe la nivelul expertuh aan Aces , .. ligrat ericulozitatii sociale scizut, de obicei, reprezints “veri a” atunei cai sunt implicati si infactori eu mai multe experien pescon, Arne ayn iisiune mincinos, complice, tainuitor, ca persoani care a dat pontul pentru infractiune sau este direct implicat in infractiunea cercetaté. Asupra lui, in aceste situafii, apar dou genuri de presiuni: 0 presiune venit’ din partea grupului infractional si presiunea normala veniti din partea institufiilor de aplicare a legii, fl regisim pe acest subiect furdnd de 1a locul de mune’, din gentile cercurilor de prieteni ale apropiatilor. De cele mai multe ori, acest gen de subiect se teme de faptul ci in fazele anterioare ale cercetirii prealabile si ale examinarii poligraf a minfit, a ascuns un adevar care putea elucida cauza sau ajuta la identificarea si prinderea tuturor participantilor la fapta penal. Cea mai des intilnita infractiune pentru care se realizeazi examindri este infractiunea de furt. Subiectul chiar dacd recunoaste savirsirea faptei, ar dori ca acest lucru sa ramAna in laboratorul poligraf. De cele mai multe ori, el este 0 victima a influenfelor grupului de provenienti, dar gi a incapacititii de se opune propriilor impulsuri, Furtul apare, uneori, ca un comportament imitativ sau ca solutie pentru rezolvarea unor nevoi financiare. 3.2.1.2, Aspecte relevate de diagramele poligraf Chiar dacd nivelul periculozitatii sociale al infractiunii este redus, savarsirea unei prime fapte penale genereazd o reactivitate caracterizati de modificari fiziologice cvasi- constante. in mod cert, apare o reactie constant semnificativa care va influenta convingerea intima a expertului in tehnica poligraf. Ea insofeste, in general, intrebarea relevant puternicd 63Si Vasiliu?” — Paihofiziologie criminalistcd d-nei profesoare es u ‘spun, ey geanta atternuri reactive. Subjeo I My de tipul: “Tu ai furat ban ease a * miu ce se aplic eistele mag Reactivitaten psihofiziologic# se accent te, subiectul intrerupe examin, St un nivel de rentviate care tind 85 de obicei,atunci cand aces Tealindl A iit stat nd, ph tn mp poratorul de detectie a com's, misturisiri complete, Aosst Ivo Edin ve de diagrame in anexa n.9) Meng mr oy Saeed stiinfificd.(Exemple 4 simulat este o ac 3.3, Recidiva versus primaritate p ihofiziologice ivitapii psihofizie 3.3.1, Atitudinea ca fltru al reactiv . ; tiva prezentei cercetiti, este ace] jn Lor Infractorul primar, din ee o infractiune, dar care de-a lungu} existene; Re oon re caine i ; ; conduit, in general ae st conten, il vom considera ca ace] infracto, a Infractorul recidivist, in ace lamnat. Studiul nosty, J sivarsit ee infractiuni pentru care @ Eien reprezentatiy; es Tefen cenit din obigmsns gi In reciivigti civ de berate nu na Speric, deoara, ey Categorie de infractori, deoarece mediul privativ de liber au 0 familie dezyrg,e ote TU ay Un statut social pentru a cérui pierdere si se ingrijoreze, Teanizaty sig neintegrati social, . ess ge Jn urma efectuatii examindrilor si intepretirii diagramelor, am Constatat a " ivel de reactivitate mai diminuat in ra, cu sup; asemenea, c& subiectii recidivisti au un nivel al. Cauzel . SUbieog Care se aflau la un prim contact cu organele de cercetare penala. Cauzele Une; area : emey Teactivitati, suntem de parere cd, sunt determinate de atitudinea in Taport cu infant institutiile de aplicare ale legii, cu examinarea poligraf’ in ansamblul Cl. Aceste diferg uy Vizibile, mai ales, atunci Cind se compari infractori primar $I recidivisti care aU savant infractiuni cu un nivel de periculoztate Sociald scdzut, Atitudinea reprezinti modul de raportare al persoanei fafa de un fenomen, act, situatie ate Pe baza experientei, a modului de relationare, a preluatii unor modele, Suntem gg Patere ci, atitudinile sunt o Consecinta a modului de socializare. Famifi c lor infractor celebri (vezi ¢; Ogica - pe isiuni de genul oTest de Fidelitate” sau Masina Aes 4 legii (politist, angajati civil a A aneor or pre implicate in ha primite cu priv la poligra eae ca wee a Judecator;, Procurori), Impactul informatie: credibita, cu le la care provine este mai 64 Linn