FORMULE DIN ANALIZA MATEMATICA
LLIMITE REMARCABILE
Lim(«
O,daca: grad f) < grad(g)
daca grad f)= grad(g)
x,daca grad( f)> grad)
In +x)
x
=Ina;
9) tim —
iy
14) tims =1; 12) tim2S** =; 13) tim =1;
OBS. : In limitele 6),7),8), 9), 10),11),12),13),14) variabila x poate fi inlocuita
printr-o functie wD —U cu proprietatea : lim m(x)=0, pentru. x, <¢D, valoarea
limitei ranwanand aceeasi.
i. FUNCTI| CONTINUE
Definitie : O functie ¢:D>0,D 0 este continua intr-un punct x, este continua intr-un punct x, 0,Dc1) este derivabila intr-un punct x, <«D, daca
este indepliinita conditia: £(x,)= /,(x,), unde prin f,, f,,intelegem derivatele
laterale ale functiei date.
Reguli de dlerivare : Fie date functiile /,¢:D >0,D<(0 , daca cele doua functii
sunt derivabile pe domeniul lor de definitie atunci si suma lor,produsul lor precum
si catul lorseste de asemenea o functie derivabila si in plus au loc egalitatile :
yn (ft8)=f283
2) (f-8) =f -s+hs;
3) (
1) (eS) =e-f;
\g.
Definitie : Fie o functie f: D0 .DU , 0 functie derivabila pe domeniule ei de
definitie , avand derivata 7 , vom numi derivata de ordinul al {I-lea a functiei date
f (x,). Daca limitaeste finita ,, atunci spunem ca , functia data este de doua ori derivabila in punctul
dat . In cazuul in care functia este derivabila de doua ori in orice punct dintr-un
interval datt [a,b] inclus in domeniul de definitie , atunci spunem ca functia are
derivata de ordinal al II-lea pe domeniul ei de definitie ,vom nota prin: /":D +0 .
Observatie : Derivata de ordinal al !I-lea se obtine prin derivarea primei derivate,
aplicand aceleasi reguli de derivare.
Derivatele functiilor uzuale
DOMENIUL FUNCTIA
FUNCTIA DERIVATA DE COMPUSA DERIVATA
DERIVABILITATE
x ax’! u a a eat
i =
vr (0%) va
e & u e un
a (a>0ael) a’ sina u a uta’ Ina
Inx 1 (ox) In aw
x u
log, x 1 log, w 7
xing wlow
sinx cosy u sina u*cosu
cos -siny u cos =w'ssinay
T we
tee cos cosy #0 gue costg 1 sinx =0 cfg aw
sin? sintw
aresin x (4,4) arcsin
arcige 1 u aretgn uw
tee Lee
Observatie: Functia u folosita in compunere se considera definita pe un domeniu
convenabill ales, astfel incat operatia de derivare sa se faca “fara” dificultate.
PRIMITIVELE FUNCTILOR UZUALE
Nr
FUNCTIA PRIMITIVELE FUNCTIEI
et
1 f:0 9D, f@)=%",peD\f} wel
F(x) =[xfde==—+ cece
pel
a f:0 90, f@)=e F(xy=fe'dr=e tece0
3. f20 90, f(@)=a',00 | Trinomul are semnul lula in afara radacinilor si semn contrar intre
radacini
FUNCTH UZWALE :
a)
b)
4)
f)
Functia putere:- cu exponent natural
= cuexponent nr. Intreg negativ
= cuexponent rational
Funcctia exponentiala: f:0 0, f(x)=a",a>0,a41;
Functtia logaritmica: f :(0,2) +0, f(x)=log, x,a>0,a#0;
Funcctille trigonometrice directe: sin: 0 ;
cos: 90;
Ig urfereZ vee} ou :
cfg :0 \{kr/VkeD};
Funetile trigonometr
inverse : arcsin :[~1,1] >
arecos :[-1,1] > [0,2];
:
woes of 2)
arcetg :0 ->(0,7);
2) Functia parte intreaga: f :0 0, f(x) =[x], unde prin partea intrega a unui numar real
Alte sfuactil wtilizate in matematicg:
1) Functia modul : f :U >U. f(x)=
intelegem : [x]=k,k sx"
ka) (M,*)) grup comutativ ;2) (M,°)) grup;
13) Vx,y, 22M, (x#y)oz=(x0z)#(yez) st zo(x*y)=(z9x)*(zoy)
Daca im plus are loc conditia: Vx, y €.M : xe y= yox , atunci corpul se va numi corp comutativ.
APLICATIE ::INELE DE POLINOAME
DEFINITIE: Prin polinom se intelege o expresie algebrica de forma:
SQ) =4,x" +4, x" +... tax+a,unde a, <0, {0,1,2,....m},a, # O-sunt coeficientii
polinomuluil, lar x este nedeterminata. Multimea polinoamelor se noteza LI [x], in cazul in care
coeficientil apartin multimii numerelor complexe, 1 putand fi inlocuit cu oricare din multimile numerice
uauale : 0,00 ,(p22).
Operatii cu polinoame : adunarea,scaderea, inmultirea si impartirea.
Ecuatil algelbrice : ecuatie algebri
nenul. Un numar x, este rad
este 0 ecuatie de forma f(x) =0, unde f(x) este un polinom
aren radaciini.
~ Refatifintre radacini si coeficienti (refatife fui Viete}
‘TEOREME IMPORTANTE DIN TEORIA POLINOAMELOR
‘Teorema innpartirii cu rest : Fie doua polinoame dintr-un inel de polinoame, fsi g atuncl exista poli-
oamele csi astfel incat sa alba loc egalitatea : f= g.c +r, astfel incat grad(r} A B
Gy Oy Son,
hs ay
Oy ay, By
Matricea extinsa : 1
At By Aan Pay
Hs iy
a,
Determinantul sisternului: A = det( 4) = in cazul in care men.
4,
Rezolvarea sistemelor liniare :
Metoda lui Gauss (metoda reducerii generalizata } ;
Metoda lui Cramer (cazul in care m=n) in conditille teoremei lui Cramer Solutia sistemului este:
i= {1.2......0}, unde determinantul A, se obtine din determinantul sistemului in care se
inlocuieste coloana / cu coloana termenilor liberi
Teorema de compatibilitate a unui sistem liniar {Kronecker ~ Capelli) : Un sistem liniar este compatibil
daca si numai daca rang(A) = rang(A) -FORMULE TRIGONOMETRICE
LVALORILE PARTICULARE ALE FUNCTILOR TRIGONOMETRICE
v oF 0 ot
Feb 60) oot) rs0o(z) | 2702) | a60( 22)
1 B
» |e fa ET, |. :
I
cos a Bs a ° a ° a
vB
3 3
ce frets] pf 2 | Bo | muita | 0 | teense
FORMULE TRIGONOMETRICE FUNDAMENTALE
(a) sin* r+cos*7=1
(5) sinl-j=sint 5
a = @ a
tgt + 1
sin sit wo es +
| | Es
avisin?r Ii leet
sint vi- 2 1
a, a 0s? 7 as
ia vi-sin*7 cosh : cigt
= cost 1
ral yllcsin'y _ a
snr LiFORMU! NOMETRICE UZUALE
sin(a:)= sin acosb+sinbcosa
cos(a #5) = cosacosbFsinasinb
ctgh-ctga¥ 1
£¢gl
te (ath) = See cre (ath)
LF iga-igh etgh £etga
‘CONSECINTE
sin2/=2sin?-cos?
[cost sin? sin3¢=3sint—4sin’¢
cos2t= 4 2c0s? 1-1 c0s3f = 4cos' 3 cos
1-2sin’¢ 1g = t
1-317
Igt
=
etgt—
2ergh
Bengt
toot
sin = 2sin cos
1
cost = cos"
1+cosr
Be
1 cost = 2c0s*3
sin p+sing
PHI. cog Pd
sin p-sing
cos p+ cos«y = 2cos
2sin
cos p~eosy=-2sin 212. sin Pt
sinp—9)
cos pcos
sinp+g)
cos p-cosq
sin(p +)
sin p-sing
igp—tgq =
tgp +tgq =
crgp + clgq =
sin(p-9)
sin p-sing
clgp ~etge
FUNCTIILE TRIGONOMETRICE INVERSE
DEFINTIE
cos(p—y)—costp+4)
2
_ sin(p+q)+sin(p—-9)
~ 2
_ sin(p+g)-sin-9)
~ 2
cos p+ g)+cos(p—a)
2
sin p-sing =
sin p-cosq
sin g-cos p
cos p: cosy =
LEGATURA CU FUNCTIA DIRECTA
aresin:(-unl+[-,5]
arccos :[-1,1] > [0,2]
(34)
areig:L >| -4.4
arcetg :1 (0,7)
aresiny =< sin x= y
arceos y = x<“>cosx = y
arcigy = x«—“L>1gx = y
arcetgy = x vetge = yECUATII TRIGIONOMETRICE FUNDAMENTALE
simx=a,ae[-l,l],x=aresina xe {ka+(-1)' -aresina/WkeO}
cos: x=a,a[-11],x=arceosa xe (2katarecosa/ Vk e0}
xe {ka+arcigal Wk eO}
tex =a,ae
ae0
=arcetga xe {ka-+arcetgal Vk EO}
APLICATII ALEE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE
be
sind sinB sinC *
A) Tearema sinusurilor : “In orice AABC are loc egalitatea :
8) Teairema cosinusului: “In orice AABC au loc egalitatile :
@ =b'+c*—2becosA ; b?=a*+e*—2accosB ; c*=a"+b*—2abcosC”.
Consecinta :: “Daca intr-un AABC se dau lungimile laturilor , tun
+e -a +e = +h
cost 2 PERO | os p= SPE | ogg¢7 = HP
be ac 2ab
FORMULE PENTRU ARIA UNUITRIUNGH!
ach, _ beh ok,
bee-sinA _a-e-sinB _a-b-sinC
2 2 3
nos 2)
on
3) S=p(p-ap=Ay(p=e) : 4) S=L PE; 5) Sapr.
) n(p-a)(p-b)(p=c) 5 4) an ) Sa por
CCONSECINTE
y Rae Sy
48
NOTATILUZUALE IN TRIUNGHI: a,b,c—lungimile laturitor triunghiului ; A,8,C~ masurile unghiurilor
athte
triunghiulut; p—-semiperimetrul triunghiului (= ); R~ raza cercului circumscris triunghiului;
R—raza ceraului
scr in triunghi; S— aria triunghiuluiFORMULE DIE REDUCERE LA I-UL CADRAN (completare)
Din cadramul Il in cadranul |
sint =:sin(a—1)
cost =—cos(7—1)
tgt = —tg(7-1)
ctgt = ~ctg(x 2)
Din cadranu Iilin cadranul I
sint =—sin(t—z)
cost =—cos(¢~7)
tgt =1g(t- 2)
clgt = ctg(t—)
Din cadranul Vin eadranul
sint = —sin(2x-1)
cost = cos(2a—1)
tgt=-1g(24-1)
elgt = -ctg(2n—1)
ELEMENTE IDE GEOMETRIE VECTORIALA IN_PLAN
Definitie : Fiie doua puncte din plan A,B vorn numi segment orientat perechea ordonata (A,B) carac—
terizata de : 11) lungimea segmentului [AB]=I ; 2) directie determinata de dreapta AB ; 3) sensul de par—
curgere . Vom nota prin 4B.
(continuare Ia formule din geometria vectoriala)