GEORGES OHSAWA (NYOITI SAKURAZAWA) ZEN MACROBIOTIC . sau Arta intineririi si a Longevitatii Traducere de lleana Vajda EDITURA DE VEST 19AN 973-98-0352 TIMISOARA, 2002Georges Onsawa (Noi Sekrazava, Le Zen ‘Macrobiotique ou l'art du gate of de ia Jongévité, Libraiio Philosophique J. Vrin, Pari logs phique J. Vrin, Paris, (© - 2002 - EDITURA DE VEST, TIMISOARA Pata Sf. Gheorghe nt. 1, ROMANIA. PROLOG (pentru editia romaneasca) ‘Ah, oltitorule, daca ai putea, de dimineata, cand te scol, Sd pui pe foc un vas emailat cu jumatate de tra de apa; cu tre! sute de grame de cereale complete bine palate (orez complet, mei, hviscd sau grdu inmuiat), cu O linguna rasa de sare marind si s& le fierbi acopent, ppe foc potrivt, mp de.o ord. ‘Dacé ai putea, dup’ ce preparatul va fi gata, sa joi ain ef cte 0 fingura, ferinducte de a o inghitiimediat, ‘avénd rabdar, stréduindurte a o pasta In gurd cat mai ‘mull, masticand finstit pana ce boabele vor fi zcrobite, Gilvato, folu find transformat int-un lapte, intr-un lich ‘omogen datont actiuni enzimatice a salivel. ‘$i daca, mal tarziu, peste o jumatate de ord, poate, ai lua 0 alté Imbucaturd, pe care ai dilua-o cu Soee2s) gra, si fot asa, din cand in cénd, pana seara, timp In care thai vedea de trebun, band cate o cescutl cu cafea de orz célduta, doar atunei cdnd ai sim ne- vola. acd toate astea le-ai face, i putea curdnd ob- sera cateva dintre schimbarile de care Georges Osawa vorbeste in aceasté carte. Ai observa, de ‘exemplu, cum devil mai calm, cum dispare foamea de came sau de dulciur, ai observa cum stresul se reduce $1 Inoep! s& ai un somn minunat, 0 digestie perfect8, putere de concentrare si cum dispar uneon, dureri care te chinuiau, $I foate acestea datonit eliminérit treptate a toxinelor sa tot ceea ce it incarcd organismul ‘Dac ai putea, asa cum autorul fi recomend, $8 faci acest lucru timp de zece zile, varind preparatul sicantitatea, vei ajunge s8-tischimbi cu totul séngele, Vei favea un sdnge curat, nou si Intinent, datorité acestui ‘iment hrénitor si punificator: cereala lichefiaté In ura prin masticatie ‘Dupa ce I-am ascuitat sil-am Insotit pe Georges Ohsawa timp de 10 ani, cred c& acesta este cel mai ‘bun mijoc de-a incepe procesul macrobiotic de intiner re $1 totodats lectura acestel cart, atét de pliné de in- formati. Dupa aceea vor f mult mai usor de abordat preparatele culinare gastronomice. ‘A trai mult sia reimane tinen'~ este 0 aspiratio legitima a tuturor. A tmbatrani..2 Intinen...a fi bolnav sau sénatosi = depinde de alimentatie De aceea, ‘aceastd carle propune 237 de refete culinare bazate pe cereale, refete inspirate din experienta omeniri din toate timpurile sin special din aceea @ Japonie’ traciti- ‘onale. Si asta nue putin lucru Nu e putin mai ales pentru 08, dezvaluindu-ne efectele miraculoase ale intinerii, Georges Ohsawa ne 8 aici si chela. O cheie prefioasé, care dezvaluie me- Ccanismul si modul de functionare a fot ceea ce e vil, @ fof ceea ce exist&. Infalbild si binecunoscul... univer- ‘sald $i infiniti. aceasta chele nu este alfceva decét polaritatea Ying- Yang. Intreaga creatiune, astrele, alomul, cosmosul, vegetalul si animalul, umanul, corpul nostru, celulsle si funcfile noastre — fotul contine, dar se si manifest® prin jocul permanent al contrarilor. ‘Suntem cu fotul cufundati In acest joc Yin si Yang, A intra in el pentru @ obtine schimbarile pe care le dorim, oricare $i oricum ar fee, inseamna in primul 6 rand a decide cantitatea de Yin-Yang si calitates Yin Yang a ceea ce bem si mancam. "Nur asteptati s2 Imb&tranit, pentru @ raméne ti: eri! ‘Aceast8 carte ne Invat’ s@ distingem caracterul care domin Intrun aliment sau altul - mai Yin sau mai Yang. Ea ne oferd o baza de alimentatie echilibraté si sfaturi pretioase pentru a asimia constient aceste all- mente gia deveni ceea ce dorim s& fim. Ane hrini — devine, astiel, un proces prin care ‘acfioném pentru a ne recrea pe noi insine, a construi, 2 fhe reconsiru, a repara, a restaura, a incame, a decide e9ea ce vom deveni ‘Metamorfoza este Intotdeauna spectaculoasé si unora li se pare de-a dreptul miraculoasa. in realitate, nu este decat simplul efect de relnnoire si de tonitiere pprodus prin asimilarea unor alimente ce corespund a: tepténior gi necesitifior reale ale organismulu $) dacd bucatina macrobioticé revolufioneaz’ ‘modul de alimentatie de ier si de astazi, este pentru c& ‘ea define, pe langa acest princjpiu de viaté simply si practic, materia prima alimentara a intinerini, precum si ‘arta culinars, de Inalté inspirafie, fa care supa si ceres ‘sunt un cuplu ideal. Putem fi recunoscétor! pentru ajutorul ofert prin aceasta carte celor ce vor s& trSiascd, tine, timp inde- ungat. Dar ea se adreseaz’ si color ce n-au stiut s2-si schimbe fa timp madul de alimentatie, pentru a se elibe- ra de boald s/ de nefericie; celor suferinzi, mutilai in tup $i in suffet; oelor ce vor s& se elibereze de povara supersttilor, de teama si de aroganté - singura boalé cu adevarat grav’. Cartea se adreseaza celor ce aleg 58 trBiasca experenta cred si a recreéii de sine, ex 7perienta unei viefi depline si fericite, pe care, cups laton, Ohsawa o numeste ‘macrobiotica” Dupa ce timp de 45 de ani am comunicat acest ‘mod de alimentatie la. mii $i mii de oameni din intreaga lume, ii multumesc maestrului Ohsawa cu recunostint, © infnit& recunastingS pe care si dumneavoastrd, cu st: fe rtrd la ecszwreesramtor atari eines ere ‘Aceasti deciziejurdicd este inferesanté si prin aceea 8, pentru prima dat8, se face 0 delimitare inte cistetica ‘medicaid $1 igiona alimentard. Se arati acolo c& Ohsawa a Intervenit direct Intr-un singur caz,acela al unui baiefas de 4 ani, micut lain H, orb si mut din nastere, E)s-alimtat ins [a @ prescri un regim, dnd marmol un text cu 0 ist de ali- ‘mente, clasate pe grupe, in care io sublinia pe cele oo te- bbuiau ‘consumate de profernfi, Instanta nu a vézut In "‘aceasta vroun indicia do vinovBlio: “Evident ru era vba doa {ate abl intmtate congenta, si ol, doar do augue vito un ‘em, pr prperea ti un som ese marl In ue ee ‘ein rad ta ‘Mama micufului bolnay, dupa ce I hrént, conform sta: turlor primi, exclusiv eu cereale in proportio de 90% si le- ume in propotie de 10%, -a gasit mai calm, mal vesel, mai “Amonicarea fenomensty antagonbte Yn 3! Yang cari, s6 pa eto soot une aa dealer” Unele refete date tn aceasta carle vor prea mutora ciu- date, dar, in cereul rudelor si prietenior mel, am constatat nu 0 dald efcactatea lor. Mi-ag dor ca, defonié aceste’ lucrén, Imcar0 parte dntre oameni care suferd 8 ajungi lao viath evista. (CAUVET-DUHAMEL CUVANT INAINTE CAILE FERICIRI Ferra, tll flecuia n aceast lume, a primi, cu cate ‘va mi de ani in urma, dela Inelepti Orientulul 0 define care mie mise pare gi acum perfect valebid. Dupé el, un om ferct arf acola 1) duce ovals sandtoas, nga siest interesat de toate; 2)- musi face orl in legeturd cu bani 3) sli instnelv sa ave accidentale gi ditculi c= ar ula 58 duca la maria Sa prematur 4) infelege of universul este ordona, la foal nivelunle sale, 5) nu nizueste 5 striluceascé in rndul inti (eeea 02 a duce la Caderea sa prinve utimi), i caut 08 stea retras penta af, aol, pent totdeauna prim Filosofia oriental ne nvaté cum 34 atngem feicea pe janurie: individual, fama, social, Ea nu urmareste Slats ne expice sructufa universull, et mai degraba ca Ud sa ne ara cum putom realza practc stares de fericre Majotatea camer mar s-au formate ng, putem chiar pune ca educatia scolaa este inutla si am putea renunta la ea, Educaja profesional formeaza sela, ar mentaltatea de scia este ncompatilécu Tercrea. in acest ghid am eviat 34 vorbose despre flsofia Yin Yang a Feri, despre Judecsta Suproma gi Chea impair. {ei Cerutior, asa cum au fost ele vizute de La0-Teou, Buca, Song Tee ati afc ext dja eureroase luctin pe aceste tome. Injelegerea la nivel intelectual a acestorflosofi este, de altel, de pisos, daca nu reusim sa tram macar 0 i de fercie, din cdnd in cAnd g dn oe In ce mai dos Daca va intereseazd concepfia oventalé despre frie, 13‘ncercat! metoda macrobiotica' timp de cel putin 0 saptéma 1 sau dous. V-o recomand, dupa ca am propovaduit-o timp ‘de 48 de ani gi sunt sigur c& ea este cea mai bund cale spre taviire, ‘Cealalta cale, care consta in a ne cufunda fn stucl inte- Jectuale gi teoretice, este luna, dificia si picicoasa Nu ita) 8 flosofia oriental are un caracter practic, Doar 0 persoana care ignoré cu totul baza metodelor med Cale poate s8-si imagineze c& bundstarea trypulul poate fi ‘objnuta cu ajutorul metodelor farmaceutice, dn ce In ce mai umeroase, si phn operat chirugicale, din ce tn ce mai ‘complicate, Flosofia onientalé este o cisciplng pe care onici- ne 0 poate urma cu pldicere, ind si unde doreste, Ea resta- lureaza slnatatea, precum gi armonia intre corp, spit gi su fle, concite indispensabia a unel viet feito, * Maccbiaica povne in ein tee taco" care Insearnnk mar, ¢ “og: ies Este votts deo despre ara sobdnd une stevia oe seve 4 DE LA SANATATE LA PACE Toate marie religi sau néscut in Orient, yard @ lumii, Datorité lor, popoarele orientale, mai ales ceie din Extremul tient, au tit in pace timp de mil de ani, pad la sosicoa civllzatei occisentale. Japonia a fost Intotdeauna cenumita {ara longevitat sa pac ‘Dar folul este supus schimbarii in aceastd lume, tale ‘Asiei gl Affi au fost colonizate de civiizatia occidental, Paciismul for ta facut s&-gi abandoneze tradiile $i s8 Aadopte manierele din Vest, Cvlizatia importaté a devenit cin Ce In ce mai puterics, rézbosiele din ce in ce mai eruda $i Cilizatia bazata pe glint este acum noua religie @ umani- {ti. Noi o admirém mult, dar putam oare pretinde ca ea s& fie in armonie cu vechea civiizate a sanatai, a liberati, a ferici gia pci? ‘Am c&utat mult timp s& pun de acord aceste doua civil ati si cred cd am gSsit mijocul de ale combina Fu ered oA ddacd occidental se straduiesc $8 aplice fosoia oriental, Yor ajunge s& rezolve nu numai numerease probleme de or in stiniic gi social, dar gi marle probleme, ca fericirea $i Ibertatea, Primul pas pe aceasta cale consté in a studia allmentatia cofientala, bazd a s&nétati i a viel fericte, almentaje care ‘in Japonia era considerata o ata divind a viet, Aceasta arta se baza po numeroase princi, in schim, in Occident ea are s8 fle ghidata doar de cfutarea placeri, adica de ‘mobili destul de vulgare. Cai care s-au infruptat la caea ce ‘humim "© masa pe cinste" arati, prin trasatul lor, c& sunt ‘bositi, dacd nu intoxical, de alimentale prea grele consu: mate. Vorbele lor nu dovedeso, nicl ale, lucdtatea into: geniei lor. Se vede astfel ca sanatatea gl jucdecata, legate Intre ele conform adagiulul european “minto sdnatoasa in ‘corp santos", sunt infuenfate de alimentatie, a carol im- Pportanté nu este contestald de nimeni, Nu vrem s& spunem 8 alimentatia oriental ar fia priori mai bund decd aitle, 6Chiar gi cea oferits de restaurantele japoneze sau chineze din Europa, unele foarte eleganta, adesea nu face apel de ct la gandirea primiiva s1 ne intunecd mai mult sau mai pu tin judecata supremé®. Adevarati maestl ai bucdtarie jap: neze $i chineze pregatesc foluri de mancare nu numa del cioase (pentru cei ale cdror papile qustative n-au fost deter ‘orate de alcool sau de mancirur foarte condimentat), cine Cofer@ o hrana capabla s& ne intéreasca sanatatea, sa duc, deci, la foicre, conform principilor macrobiotci, Regimul ‘mangstirior Zen i Japonia este, de altel, denumit “Syocin yori" ceea co inseamna “bucdlérie care perfectioneaz’ a decata Daca industria alimentara din Europa si din alte peri ar putea s4 produca hrana macrobiotic, ea ar Inf@ptui, in acest fel, prima revolute de acest gen si ar deciansa primul r&zbo total mpotiva boll gia mzerii, Vex capt, Lau deci sptemen sistem gn 18 CAPITOL 1 MACROBIOTICA SI MEDICINA ORIENTULUI Macrobiotic nu este 0 medicina empirica, de origine po- pulard, nici medicina mistca sau asa-zisstintfica si pala A, ci aplicarea la vieja de 2 cu zi a princpilor filpsofiel or teiale, Ea este punerea in practicd @ une concepti dialect ‘ce asupra universulu, veche de 5 000 de ani, caro ne arata Galea spre fercre, prin sanatate. Aceasta cale este deschisa futuror,bogati sau sérac, savan) sau ignorant, ea este sim- pl $i tot cai cara vor sincer Sse ellbereze de dficutal fiz 8 $ mintale pot s-0 urmeze in vata cotidand Mlioane de ‘camer in Extremul Orient, au dus 0 existent fercita gi libo 18, au benefciat de pace gi de ultra tim de mi de ani da fort invataminielor macrobiotice le lui La0-Tseu, Sona ‘Teeu, Confucus, Buddna, Mahavia, Nagaruna etc. §), mit {imp inaintea lor, @ unor injelepti care au elaborat stints me dicala a Incl (a ora actuals, aceste invatéminte s-au tavechit,cdci tot ‘ce are un inceput are si un sfargt Ele S-au incareat cu su erst, mistciem $i ruta profesionala, de acees va oferim In cele oe urmeaza o interpretare nou a acestora, DE CE AM SCRIS ACEASTA CARTE Vall Intrebat vreodata de oe in Oocident existé alétea spitala i sanatori, alatea droguti i medicamente, ala bol fizice si mintale? De ce exist atatea Inchisor, alata po: Init gi atdtea armate? Rspunsul este simp’ avem cu tot boll fziologice gi mintale, ale céror cauze ne sunt ins ascunse prin educate. ‘Aceasta nu dezvolta in noi mijocele de a deveni liber i fei «if, dimpotriva, face din noi tehniciei, adic sclaviiraonal, 7exuzi, simpli plini de facorie. Fericirea si nefericrea, boala $| sAnatatea, liberates si sclavia nu depind decat de attudinea noastra in viatd si in actvitaile noastre. Acestea sunt dictate In ui instant de Tnjelegerea pe care © avem fa¥d de alcatuirea’ lumi $1 a uni versulu, dar nu exist scoala sau universitate unde 8 pu: tem invata 2 gindi corect. Cuvintele, "Libertate, Egalitat si Fraternitate’ se afigeaza peste tot in Franta, dar aplicarea lor este mai putin trecventa Vieja este nespus d& minunata, Toate finjele (cu o sin ‘gurd exceptie, omul), past, insecte, pest, microbi gi chiar Paraziti, toate tiescTercte{n natura, lbere de obigai fala <0 ele insole § fata de ali, Noi am trait timp de doi ani in jungla hindus gin cea aftican’, dar n-am vézut niciodatd ‘yreo maimut, ctocodl.garpe, insect sau elefant care s@ fie neferct, bolnavi sau obigall $4 lucteze pentru ali. Toate Popoarele primitive ce tiau prinve acestea erau si ele fer Cito, nainte de a fi aservite de “colonizatoni” lor gi dotate cu sil, aleoo, clocoist gel, Unica regula de viata_a acestor primiivi era aceea cd ci ne nu Se amulza ~ nu mananca, Eu sunt singurul si poate ultimul intre oamenii de cuca re care se revolts gi ar vrea s8 taiasc’ la fol de forci ca strimogi sii. Ag wea s8 restabilesc acea Imp&ratie in care ‘cece nu se amuzé nu primesc de mancara, unde flecare trebuie 8 fe ere, n.caz contrar doar el este de vind, dupa ‘cum spunea Epicte. In aceasta Imparatio nu ar exsia nici patron, nici lucrator, nici daseal, nici ge0al3, nic pital, nic znd farmaceuticd, nici poe, nil inchisoare, nici r8zbo), ici dugmani, tol ar fr buni prieten, frat gi suror, pair gi copil nu ar exista munca fortatd, crime, pedepse, g! tof ar Independent. Eu, totus, nu sunt revolutionar, nu am intenja s& resta- = pir se afer ator pal ogrtmico, ge cae 9 eps. cr: ‘ga Fosofa Medoie) Brera Onan, pubtessta Vin, su nes de ost Sakaraaus 18 bilese un imperiu mondial vb a5 dori doar invit cateva persoane s@ traiascé in fara mea minunata, in care avem £305 de Crdicunut pe an, in loc de unul singur, 0 faré pe care Samuel Butlor a numit-o Erewhon, ‘Aceasul e liber si gratut, nu trebule daca s8 adoptatire- imul macrobiotic. FILOSOFIA EXTREMULUI ORIENT ‘A fost odsté un om ber, pe ume ,Fous" care gsi o ccheie din piatrd pent a deschide posrtainviibi a Iimpard. tie! Cerunior, altel numité Erewhon sau Moni-Kodo. Fou- fr8ia pe un platou inalt, undeva, in inima unui vechi conti- nent. foarte cald ziva, foarte rece noaptea, Trae fara arme, {8r8 Unette, fara vegminte sau incdlkiminte, n-avea nicl cas fic bucdt de hartie numite “ban, nici farmacie. El se bucura Tnsd de vial, ca tol tovaragi sips, post, Mutu si toate ‘animale preistorcs. Nu exist nic legl, nici factor de con- Strangers, nu existau dictator, hot, 2iarigt sau doctor, Fou nu cunogica telefenul, pagapoartcle, vizele, contrsieie, im. pozitele EI nu avea, deci, nici o gr). Au trecut milloane de fri, s-a format socistates, apoiciviizatia. AU aparut dasedl si procesul de educate, care a produs specials, Avesta fabricars de indeta imitai ale acelel curioase chel, pe care 0 vvandurd ta mare prot, ca pia’ pretioasa, c&c fiecare voi s © alba. Acest comer ifori timp de mi de an. ln.ce ma priveste, imi propun s& cistribui grtut aceasta cheie a impardii! liberi, fercri i dreptati, chiar gl unui rhumar foarte limitat de persoane. Contrar dascalilor profesi nist, eu ma bucur din pln de viat in caltate de cetdtean al acestolimparapi gi nu ma simtlegat de bunuri sau de bani, De aceea, ma exprim intr-un limba] copléresc, ce poate {1 njeles rumai de cel ce merit sa pageasc3 In aceasta In péralie, un loc ugor de recunoscut, cdc coi care il intoleg igi Vor fi regasit si séndtatea fzicd §1 cea moralé, Numesc aceasta Imparale “fllosofia Extremului Orient’, ugor de Inte 18les pentru cei fré prea mutta carte, dar foarte dificil pentru celal. Va ofer aceastd chele a Imparatiei Cerurlor sub for- rma unui indrumar. in care va inlerpretee flosofia noastra veche de 5 000 do ani. Interpretarea mea @ absolut nous, eoarece vechea scoaid a fost complet falsifiata gi dstors onata de catre os\ care se numeau “profesionigt, lar dascal de azi continua aceasta mutlare Filosofia mea sau noua mea interoretare, data vechi flo Sofi, se spin pe mecicina Extremului Orent, care nu este aliceva decat apicarea la viata curenta a filasofel preictr- ce, Aceasta din urma st@ nu numal la baza medicinal a gi a Celorcinci mari reg ale umantati. De aceea, Isus vindeca atat bolnav zc, At gi pshic, Dac medicina nu ar vindeca Uecat bol fzice, 2a n-ar fi decat o proasta magiciand sau 0 satand care ne-ar face si mai neferict, dar de fapt a vindeca rhumai fzicu este imposibi, Adevaratl infem, aga cum arats Sarte in piesa Huis-Clos (Cu usile inchise), este de ordin psihic, lar mierobul su n-a fost inci descopert, in cuda Perfecjionanii microscopulul, el decurge din mentaltatea ce- lor care ignord aledtuitea universuui gi logis eal, Eu sunt din ce in ce mai convins de eficactatea | de su pperiortatea metodel mele. M-am vindecat de tuberculozé 31 do alte bol atunci cénd mediciinu-mi mai dadeau nici o gan- 4, Inainte de a fimplint 20 de ani De atuncl, am vazut mi de vindecati uuitoare, le unor oameni disperati care mau aplicat principle in Asia, Arica, Europa, S-au vindecat cu tot alata usurin{a ca si pasdrle caruki, pesti din mare si ani maiele din padre, ‘Am abandonal Japonia mea natala acum 7 ani, pentru a vizita toate Yale lumi s) pentru a cauta acolo preter’ capa: bil sé-mi adopte flosoia si sa restablleasca imparatiaferic- fin lume o data pentru toideauna, Baza aceste flosof este foarte simpla: ea const in ci alecica Vin-Yang, adica in ambivalenta fecarui kcru, a fe- caret situati, a flecdrei stride spin. Altfel spus, fiecar Ii ‘tu are doi pol si confine in el contrarul sau opusul sé: 2+- 20 noapte, barbatfemele, rézbol-pace etc. Aceasta este gi con lza la care a ajuns, dup& multe cercetin, istoncul englez Toynbee. Putem aplica acest principiu in toate momentole vieti de zi cu zi in relajile noastre familie, in casatoric, in Vata social gi politica, deoarece el este fundamentul exis- fenjei noastre. este in natura luerutlor | poate servi ca nor ma universal Metoda mea nu consta doar in a suprima simptomele cu ‘once pret, prin violent, prin chimie, fica, sau prin influen: tarea pshhicului, ci Intr-un procedeu simplu, care duce nu rumal la vindecare (eliminarea simptomelor) sau stpaniraa ‘Séndtati, ci 3 la pacea sufletuli, a berate g| drepiate, Ea ‘este mai revolufonaré dec&t descoperirea energiel tomice 4 8 bombsi cu hidrogen, bulversind toate valorile, toate filosofile gi toatd tehnica modern 21‘CAPITOLUL 1 TERAPEUTICA MEA ln modicna Extrem Orient, se spune c& ru exit mj loace torneo, cBa! Natura, mama fot ce este vin Ine ers, ese marea vndeeataar, Boa gi neferciea,precum 3 Coma si pedeapsa, rent intro cond greg dn o2ea condi care vege fegie Unvesias “Tatamental nosy este, des, unl foarte simp. Cio boda tebuio 38 s0 vndocs complet in 10 alo, at de oo boa vie da noe: no elirinam ozecne dn els an- Gn fiscare 2m conscna pulem, panto almentat eon Verabia, ine reinoim sarge dears de 10 ‘Aceasts loot esto simp, dar apicaea © © decals gi fest cha compat © wo a aparece 2 TH 0 leo simpli clara poste N pencuoa=a Ith cc erapeuta roast ese oats gor de apat consid an felosrea tnor almente naturel gi abancorerea mesieemonteer, opera cuter doch De tpt ete {oar greu sa gas a oa actuals aimanto 9 bavtin cove s8 rie conatécte, dr, dacs inles princi unl a sic ‘is unversula mic v8 mal poate iba NEFERICIRE, BOALA SI CRIMA ‘Aga cum arta Toynbee, imperle mondiale gi cviizaile fr au fost cstruse de ville inteme; in acelag fe, toate nencroc- fle toate bolle omuii,incusly cima, vn dela el insu, de is faptl cf ignora, aproape cu bund gtini, legile naturi. Ca Pint al ereaiuni, omul sa nascutint-o fence celesta, unde nu de- pindea sini depinds decat de a ca sa ramand. BOLI INCURABILE ‘Nu exist bol incurable. Am vazut mii de pretinse bol in curable, ca ciabetu, paral de tot flu, era, eplepsie, astm 22 tc. vncecate in 10 ze sau in eateva saptéméni prin macrob cd, astfelincat sunt corwins cru ar mai exsta bol incura- bile daca am adopta cu tof aceasta metods ‘REI TERAPEUTICI up péreres mea, exist te fet de terapeuti 1. Cea a simptomelor: respectv dstrugerea simptomslor prin paliave fice tot mai violante, Acoasta este medicina Simpfomatica,animala seu mecanica 2. Cea a educatel, umaind dezwltarea judectti, care ‘permite omului sa! stapaneasca sanétatea, Aceasta este me ‘Sina umana 3. Cea creativa sau spiral, cohstand in ati 8 gig emer, depina ivertate 5 drepate, altel spus, ealzandune ‘ropriu nosi “eu”. Esta medina spirtulu a corpull gia su fletui uate impreuna Daca nu don cu orice pret s-0 adoplat pe aceasta din ur- 1, esto inutl 6H continual lectura acestoi cr, daoarsce © ‘uteltapica pe prima prin mexicina ocala gi pe a dova, pind fa un anumit pune, print-o metoda spriualé sau psihologica. Pentru Dumnezeu, Creatoru! Universuli, ru exist Bol curable, nu exst@ bol incurable In Imparata ibertati ga reptati [Exist Ine oameni pe care nu putem vindeca, sau pe ca re nus putem Invata cum s8 se vindece. Acegta sunt arogant, care fefuza, In primul rind, s8 vad gi 8 infeleagé alcatures universal i prncpil S&u unc i care neaga credinta co poate ‘muta gi muni din foc, ‘Daca nu ave vointas@ tri simplu si cu pun, dupa vechi- Ul adagiu vivero parvo (a tai modest), chele de aur a saat, ‘vet putea gi nu vel morta s8 va vindecat, ‘Auzim zicandu-se uneor c& cineva vrea s8 se vindece, c& ate voinja de a se elbera cu tot dinadinsul de raul co ba cur Prins, carla unl aosasta void nu este decat dora de a se Fetrage in sine altel spus, este defetism. Ml) vor 88 fe vinds- 23CAPITOLUL 1) TERAPEUTICA MEA Th mecicina ExtsemululOrient, 52 spune o& nu esta mi loace terapeutice, cic Natura, mama a tot ce este vu in Uni vers, este marea vindecatoae, Boala si nelericies, recur si ‘ima gi pedeapsa, real dint-o conduta gregta, cin acea ‘conduit care voleaza legle Universulu, “Tratamentl nostu este, dec, unul foarte simplu. Orice Doel tebule s4 se vindece complet in 10 zie, 3 ata de ce: bboala vine de Ia s&nge, nal elminam o zecime din celuele sén- ‘92 in lecare zn consacint pute, pit-o aimentaie con ‘venabils, sine reinnom sangele in decurs de 10 zl ‘Ac|asla teore este simpla, dar apbcarea e! e delicatd $1 poste f char complcata, O teote fr aportu practi este inv {i 0 tehnicd fro teoro simpla si clara poate fi periculoasa lat de ce terapeutica noastra este foarte ugor de aplcat ca consta din folasiea unor alimente naturale gi abandonarea mmedicamentelor, a operator, a curelor de ocinnd. De fept, este foarte greu sé gasim la ora actuala almente | bautur care = ‘nu fe contrafécute, dar, daca ai infeles princpiul unc al ale3- fuini unversului,rimie nu va mal poate tubura, NEFERICIRE, BOALA $I CRIMA [Asa cum aréta Toynbee, imperile mondiale si civilizaila to ‘au fost istruse do viele interne; in acelasi fel, toate nenoroc: fle toate bolle omului, inclusiv cra, vin de la el insu, de la faptul c@ ignora, aproape cu buna stint, leglenaturi. Ca Print al ereajiuni, omul sa nascut into fercre celest, unde nu do- pindea gi nu depinde decat de ol ca sa ramana BOLI INCURABILE Nu existé bol incurable, Am vazut mil de pretinse bot in ‘arable, ca diabetu, paralzs de tot flu, lepé, eplepsie, astm 22 ‘ete. vindecata in 10 2le sau in teva saptaman’ prin macrob ‘ca, stil incat sunt convins c& nu ar mal exista boll incur bile daca am adopta cu top aceasta metods, ‘REI TERAPEUTIC Dua parerea mea, exist tel flu de terapsuti 4, Goa a simptomelor: respect distugerea simptomelor pin palatve fitico tot mai violente, Acoasta este medicina ‘Simptomaticd, animaia sau mecanic. "2. Cea @ educatiel urmarind dezvoltarea judecéti, care permite omului sai stapaneasca sandtatea, Aceasia este mo: ‘dcina umand 33 Cea creaiva sau spiral, constand in ata 8 gil Sis temert, in dapina liberate si dreptata, altel spus, ealzandu-ne propriul rosin "eu" Este mecicina spinili, a cxpulu sa su fletulu uate impreun Daca nu dori cu orice pret s-0 adopt pe aceasta din ur- ima, este inutl $8 contruat lectura acestei car), deoarece © pute} apica pe prima prin medicna ofeala sf pe @ doua, pana fa un anumit punt, pini-o meloda spiritual sau pshologica. Pentru Dumnezed, Creator Universuli, mu exista bob ‘curable, nu exis bol hurable in Imparatia Ibert si 3 rept. 'ExsIaInsé oameni pe care nui putem vindeca, sau pe ca re nisi putem invaja cum s8 se vindece, Acegla sunt aroosnfi ‘are refuzs, in prim rnd, <4 vada gi 8 infeleags alcatuires Luniversuli i prncpiul su Unic si care neagé crednja ce poate ‘muta gi mur info, ‘Daca nu ave vointas& trait simplu si cu putin, dupa vec ul adagiu vivere parvo (a Fai modest), cheie de aur a senate, ‘nu vel putea gi nu vel mania 88 va vindecal, ‘Auzim zicandu-se uneorc3 cineva viea sa se vindece, ci ate voinfa de a se elbera cu fot énadinsul de réul ce ra cu: Prins, dar la uni aceasta vointa nu este decat dorinta de a se Fetrage in sine, alfel spus, este defetism. Mull vor sa fe vinde- 23