> Redste SENA StANESCU ‘etneretsor: BALATYA Cope: Be MUREREANG A. Metso ele de epiizae a stall de tasture — 1 9 BB. Adecuses needle erinee 9 srctra af dactce a predate nie : 5, Rputeen metdcice is pope wdnouse 2 3 Neca onan dct le oS a 1 Meta arcerl secenina at acondincice = 3 A> rans = facie ert gonad puesto veee| ‘coptent 2 Mal etd a oreaizarn procs enamine ‘A, Carat inate permanent desler a tare & mto= Kerra tiie vane & ad {Erslinren suicsvle mor ale vette 2 Aarne cas nit fain owe Tieton) sl wine» tidal de pee de produ =‘el ital eda oie 8 ose {6 Propresele pathologie! canteporane sale yiataor cnilel 9 a Findanetave mci ‘idacile pe tors sructarilar 1 Sire eel a antes nd ace See Sen Tiana eas Cesta 1, tds do cancer est 1, Aantal te endear expolve £ Rewblii'4 piiore « metsdr saaccy 5, Preepeecovdezatere (disco) 2. Connsnein pur de convreaic 2 Revit eomveraid uee —T Chew cera pried seit co ie Ste werent ee 6 Docu as debated 2 Chace le ater daire \, Verlante ale dlscited deabateriy pee SSSR NS nian acy 2 Diclin teres) crit aapd pesca Peipeza tt 1 inet rl htc ne Ade rtlenatt inp pti) Mental acs ave aaa ae Cw 3 te te comnee seat on Tov dip ent acsalmarnat gary) een aa i Wn 2 Retesion ttl » inal tava Go mona Copa 2. tds tate pe contact ca sellin 9 sbutlte Tes oma eleva saw italien) me P Ti Bpecmntil — le hadanentld i predees Walder 2 prt de exert cin adsl dare tionso 1 4. Dapre teee ctuisel xpeinentle, 1, lnpaile dense in proc del 2 Mlntale dessa aides — {Sone ae al deat deena 4 Demontralseioielt ae 5. emai ae ede eBets a demoauatc 1 Rata tov pe tadele Spee 4. Funct yvlearcetrmated a Weta de modsare ie Skeet red eemtrares Inv pe trode = 10 “apioy 4 Mato tate pe etione Se Sy Uf Brea cars pincers mu exer) as ne To} ascetics eta een a 2 bea exe autre ln eter oprebe 5 Rtn eset — carne canis aF Meade duds de eee ode coster) oe oe 1 1 Cirueredle valores studi! deer —— ae 2 Alegre aru enopnera ul otra lnc) 9 4 Vesiote de apicare # mode cantor “7 1 etetsien concep e poke adden der — | rescue didnciceedmativg Sete. ues — = ESE epeepee itt pom Z § Samoa nae pono dene ¢ pc opin 2 pete mob oe Bite nk cCUVINT INAINTE Un interes sport se manifests pretutindent tx gzolle. noastre pena problemele meiodaloglel didacies 1 edicalonate. Aceasta ‘i'gdstgte © indreptaita justiicare In grija elena 31 in preoee Doren straitoare a tuluror Invajatrior sf profesodlor Pentre online ridieare a nveluful genoral de cultwa @ tierelor gene fall, Saleh in prectien scolar, con oricare ot domenta at ac [luni soeiat-umane, petfacionefee 5! srodernizarea neincetad a ‘hiniolior de Incr ax semniiesin unor resurse inepulzabile. do Crestor a elicienfe munelt depuse. $1 in inedfamint, promovarea liner metode inantate se davedeste o conafie esenjatd @ trans. Norman caltatve a Ineegihgetiviat de pregative pentru” muned or Uta &tinernala geolar in mod first, inwafamintl modern aut 's'sdetormine metodele gale moderne, adecvate sartniior (celdecarg din cetutul sada al dezvoltar! altel $1 civiizatlet ‘contemporane, Pent ne, relonolrea permanenté sistema de Inelode! de ioajamint face’ parte integranta din vast proces de Derlechonare a instructor pubee de toate grade, corespuradior oreinftor actuate s de vitor ee stain Tafa gel omnes, tebl- Iie cu claritate de Programal partidulu $1 Hota cetul de-al, ‘icten Congres CConsgerad acestel problematic, uerarea noastd nu It propane ‘si reniiene un studi monogrlic, exhaustiv sau ur Inventar or! © deserire ametodelor aptcate Curent 1 activiteten seolly ea Iuverte © colegere de relete precise ams de solu! metodice gata Conlectionate, puse Ja indemina corpulul didactic pentru a serv ‘automata rézolvarea orleare! staat practice de Invdjare. Di boli, ea Inceared'mal dograba st achifeze o conceptie metodo Togied racordald ta marie tanslortdri $i mute! pe care Te et ‘house invafGmintal din zee noasre Pe fondul acestor abordéel teoretce, am sublinlat necestotee adoptart nel metodologtt complexe si comblnatoril, de un 12> ‘gistra extrem de larg sf de varat de metode, procedee 51 mifloace {do invajamint, in continua Intercondiionare 51 complomentaritate 1Lunllard singura tn masurd sa acopere cerinjele un fe Bogat a? de dverstiat"de stats de tnjare co i seat ‘moderna In uli anatzg, cm ramas la coningerea eee, 24H constitute punctul de continent a anor eons wena ee Imefodee de irasmere sf asinlare o exerreteee ee nS ei ea ae) Sie oe Cn ace jl sola eb tS ct et olin a Sua eel ero cul ae ioe al er ar i fac pce enense eit ele oa Rretodologte activa, patiipaiiva $1 implicit de eficients forex. airtel aris re Cae ae ale eee ca 2 Scag reat, ana ital ae tel again mS Apropiate cerinjelor unui randament erescut ai mencil seotary. (ae pértdsim opinia cd metodalogia didactica ile th ele Jory SOIT sta Mei a ni Tee dat elie obtain cea ie Eibilttay) de experimentare proprie, de adecvare sau de gdsire a aia aah clara a ene, Ja speciticul preddrii anamitor grupuel de discipline $f mol alee Ja exempta! concret al fleearet situati! de: tives Oe aes, OS PARTEA INTIT Capitorr 1 STATUTUL $1 SEMNIFICATIA CONCEPTULUI DE METODA SISTEMUL ACTIVITATI DIDACTICE |A. METODA —O CALE DE OPTIMIZARE A ACTIUNIT DE INSTRUIRE Sapus unei etante analize, recunosstem tm procesul do Invat minus atesnbla complex 9fvarit de aciunt de jstratee, eistemic slorganie inegeate,caracierizalprint-o rabionale, organize 3 Hnvatdeauna orentst spre o fiseiite dcterminai, subordonat, in‘esenta forint Personals omuls moserb, ce apertine epo- Gi contemporane, socleliil noasire socalst, ‘Unni interment presiclogil, acliunes de tnstaire se pre- inl, prin Wemare, shen, de fecare dala ca relate. procestals Sacha, precited, de tansiormare efectva. 9. ater umane. Belitgurarer are loc ind in conditite Speciice In care Inter ‘Yea precisa (de predere) a prolesorulul Inoptata spre obfine= yea und! sehimbur| (limite) in formalie elevul, provencd sau ‘Ste intinpinala de aelionea proprie dev invajere a wcetala ain ‘or. fel ceca ce inteprinde educator, ce aeflune exterioats, Dat riaringe automat, dela tne, aura Qezvolettndtviduae, Gl devine conditie sine-quecnen a wet sekibar interioare aumal fh Tadsura in care rouseste #4 angajese mulUlateral eleveltnirn ‘tort de invtore sl de gindie,iae-un act de tere eectiva st de Sanifestare voliionala. Nomi aceasta activate sutenled a celui fare favala este copabila se genereae 0 noud pexperienla” perso. Sls, sa devine cata propriel ini dexvoltant,fortaatrice care Auice schimbdst de ordin conttatv 51 caltativ tn propria Tut for ale (ce fond. de. cunopinf, mod ce reprezentare @ realta, Mitctall superioare de activate: tintals, not disponita # apoctiati ele). Tocmal aceasta activitae care apariine personal {idwulsl conse acen veriga prineipall prin care cel_ tare i lente poate 58 conduct procesul de deavoltare, ,tocral alldesc nok posta de opsimizae a proceutel de in Hore: (arp. Tat), Sc it sleval Tousste Sopra Suis Tat o'pate’ din ce’ ince ‘al mare din tees co ice Sa sora im se sarin 1.8, Viol ca ti al malo 2a fatima a un copartcipat uci, are si activ le pata rel Soe frmafiy cu att mal malt exist sansa ca dt abiees Shiice (Calai eletalWh avina tle poet transtomirt, Cu ft functia carla ince ete epee Bolesor elev inde st ovina ‘o lontle ce epne ny ae cléercevt, ott afm Gta" de instr incng i Se converieasedinte-anul'de solitaire cel de Suc fe onde (2,0) Au wcll enor 4 bleh ces 4 prolesorfal si oa a partenrall si, ceval napet IW Ia ue, Satrah mod comm a unitr'deecones conse aes {aaoert “in ‘conde une tntedopendente de Sa ot de induct. recproch. Flere: aubleel sepa ceata;“conportamentul profesrutl delenning ernst taneitalelvtor she's inves. Numal unit ee diglectch relator “Interpersonaie,"acivitea suet {edocatva) “se traduce_inieanlapt do teansormares dete fete ing ‘Si necontenita, cumelatvs, a ‘lfetter ‘ates te ersonalitis "cele care invaia Acesta. tate ‘uh elma mre Snel evarate unaerated a une! callvant in nan es tes devind omy a cova ee ete omeseae propria Spocer nose ajutindul st repreduca, in minten apitinle ule afloat 9, parte in cunonitelo 31 Inteligentar din imaginal sf nesnt: Yilaten, in Seosiblltatea” st apituiale:bnmegantete’ devon an in votre oul pinuale st matte es deg Bocce atv fhe sl autsiive, de edvcte Jn dositsuraren el, actiunes de Snstratetinde si capeletntot esine’o form ‘ostinald de organizare, premise escabale 2g pert elon sat une rewaate 0 preven epculor ceca ‘uscepdbi sf! tmblne fat, sstomatc aos hal ave ae Cacia of eicienteforturie protesoraul aie soon aa ace rmelode de Invéfamint, concept care Il plstrand ose sem. Calle orginal dedusdetimologie din grceseal metiodaa Ses te Insemneezd vdrum spre." gcales™ de urmot™ in vedere Btingert unoe scopurt determinate, «bint tnor reales sy {Ode cls erm si meinem ete, spre; mh» cerca, ctr, ry leplate, Optinizarea organiza actinli pedagogice corespunde Infotdeasne, apader une! eautar! say elaDordr! mefodie. tn fol cesta din punetl de vedere metodologie, procestl de tavajamlat Sle olodala 41 un ansamblu de metode, de cal" de instrule. St hin acect proces este ovietat cu prioriate (dar nu exciusiv) spre Shietve delcaonstere 9 de acting (nett pe canoes Ales pe elaborarea structullor cagaitive $1 operational N01 le Slevnlsh, esenjemetedei de Invdjdmint rezuitd ain esonfa”Insast Gactiiioit de invajve, ea forma specified a cunedstert! umane, Supt in principe neeorastlogt le distectiel cnoasterl sn: lice (gf aftistie) in sceat sens, metoda constiule o eae de acces {pre canoasterea st transformarea rent, spre iagustrea intl {1's fein e eallurl sa comportamentelor umane, in genera Eo este o presenta Indlspenssbilt in activitaten de instrure (oat ich im sens de orgonieare a invari, de preventare st insure Sistomatiea, madiata, e exporientl soclalsamane fixatd interaural fe valor ate cltury tmbinala organic ca un exerelfia progrestt Ae conoastere nemffcta a realli prin eferal propria dee Dlorare a iumil real de descoperire 91 de aetiitee practic, pro fiuctiva, coneepate ca modal Inegrante ale unule st aceutes| model “general de ‘orgenizare « invalamialat adgplat in tara Noustra Metoda repreninta de fapt un anumit mod de a proceda, fare tide st plaseze elevul intro sitanie do invatare mel ml Sau mai putin'drjate, merginducre pind la tna simllaraacelela fe cercelare sinc. de urmarie si descoperice a edevacull sh fle reporter Tul la aspectelo prectice ale viel. In acest sens Imolada poste deveni o ford conerela de organizare 2 avatar (Gi Bramer), say cam s-ar nice, o scale de descoperie a lucrulior Sescoperte” (G. N. Volkov) intregal ansamblu metogologie com Dinind astiel espectele spectiice metodelor de Investigate cu cle le matodelor de expunere a stn! (64), de prezentare a valoe- Tor eur n general. Metoda tine, oricum, de sisiomtl candor fexierue ale favafirl 1 anume de scelen care fac ca invatarea = fdeving ecient 47, p. 34), 68 impulstoneze denveltares persona {ita oeat eve invale,eluborarea tunctilior sale psthice 9 fics, ‘materialize tm prlcopert sh deprinder, tn aptitint si atten, fn interese si capactal bn call st tasdturtcaracteriale. Expei- Iino necesttete legicd fy raport eu o anumitd acHune determi- hata de predare-iavalore, metoda ramiue.fatotdeaina.suberdo- Dela acestele, se supune leglor el, Ea desemnoaza 0 actiune Instructs (educsttt) reels, dor nu se Sdenties cu acianee inst, hevigentin’ un efort de oplimizare a organiza acestala (3 4Irae reer ee oe See ae fe octet ie etme er Inintl, conform wnet sretegil didactice Metets tose es oad @ modaltae'do Iucra, 9 manieré des action precte acter eg 31 planiticat; definindu-se si aici ca'un mers chibrult, ie aia re dinamic, transformator al actiunil didactice; ea indeplineste 0. Eide eer en sm Incuinent a ‘ransfornarinatoritumane, Pt Sects devine wn iewnt, prntolopl, vise SE eteneg en goctanlane teorie actunil pedagoaice sf prin sa ajute Ia elucidarca multor ee ae ora mela ences poate clean Som haed Siaan eee ate meses rr siclente, cx metodologia in sens de int cae il propune #8 dots (pore, su caracterizese, 28 normelineze, sa clesfico st 88 prezinte ital metodelor urate de minies #1 aciomea aman pentra Apu sau pentca a rezolva 0 probiewé (116, p. 200-200), 58 Indie ete de urmat fin, in masura in care metodologia aidactica este o tntruch pote sisiomalica a unor cunopiinje suikifice despre acliunes In- Miimes-eduestivar ea devine 0 parte integrand a cove ce se mic Iheste ia prezentfehnologia edacafonaia, ear, in esenl, se ecu Gueproleciereg, epicntes, evaluarea sistemeloy, tehniellor§) auxi- flngelor de periectonere ‘e procesulut de Invitare unaia™ (defi. ve hich dot de Conan) Nations pentru Tehologia FA. aMionaacteat tn 1057, de Depertamental de stat pentru educate Sivtinte, SUA. ct W. KenethRich mond, Phe Concept of Fateational Technology, -Weldenfeld and Nicolson’, London, 1970). B, ADECVAREA METODEI LA CERINTELE St STRUCTURA. "ACTION DIDACTICE |. Metota st componentele aciani dactice CCaovceactone umand 3, cen de iste se plascza ina ann in pune deta cone earl cla erin’ sve de varie (actor componente condi te) anche inocuncecites eet identfebite upole care pot fl sitpiit Mtopniealicle‘care_ treble accptate adeveor’ est ca ia Ale Tiecare acne gusete co pune de plea 0 noliate Sta prin (on oblecte sorte pe car eave de tenia Sashes ensni 2)pastetpanf ea eget at alan ovoesor SPER Sa clades vehicles on enum 2) confine ake Frags Bo ESCRO) ay nares eg) Tecure te thet end fc ope atl nates ims (dam de ofganeare ()' mune cole’, pe ecipe ot doa” emeaed un Gre at (9) Gesture! Pca sul de ‘etate sopra este, Almunia de faeea tient elena ea actee, sien unor (9) reife (peformante seo ice demeont of fe sepse (9 eval! (in fancie de obec: ‘Wve ell creo port) Rede setemae acest cell predox lige e ord pedapgte finan) poste f presentat ta fee] Aor: scan => pacpani (@)~ conto (c= nore 2 Miluete (2 etode eh miloase (a) = forme. He orgies @(fh. execute (c) — rezultate (2) — evaluare(e). In expresie fies acest fix’ se poate. presenta ca tin model" conventional” ‘Tenulcelu de mal Jos Sal al oriearl alfa (tg Inte aceste Componcnte exists 0 legs Nécedart, 0 lnterdex pendent funcional, ut entmlt hoe determinat cbiectv’ Go cerine fete paccurgerti fn-o amumlla ordine a etapelor organisa a estasurarit actinll. De fiecaré dats, modiicares_unut element ftrage dups sine modificanl corespunzatoare in vind. celosilte componente, pind Ta refecerea unui now echilors, Toate. aces ‘iliente acioness ca un tot ocgenie ag structural cu func egratoare ce reprezinit ecliunea Inisi, Aceasta seamnd ck ‘rganizates oredrelaeuni devine dependeats de 9 diverstate Ge ‘arable side flecare fn part fle ele de natn teleclogid (obtee. ‘vey serciny), cogativa (specie proceselor “de ‘eanoagiers tnd fare, de onda afectiv st social (psho-sociee) so fehinfeo-ateral, fare inet, In cele in ura, tn ce condi tn ce late pot fh atinse objectivele urmarite Interdependenta opting « acestor ele ‘belo asigurd desfapurarea normals efcienta maxing Inteaih ‘cient ate apa cum se posto deduce, metods spare doar ex una dintre parle componeate ale acest anramblu situational care delineste 14) sea Se SL ena! cate ries tery tet a ig ee wera a ae he eel le bc unt tect Sse aa beg ea re rai uh (Ge ee So a Solel me fryer an is gl os Sa ie 2 cundonare ete fa la decom ‘once el arrose aa) se tae seca ah 1S)nena pecs prison marta wise de a a et oe Stee ieee acne frcnle Heal Pat a et legen mete Peace tovirtosre, ea echvalenzd cu lores uel heii ane Sanne mt, Mess iinet eae se head ste prt se i sat caso aval teal etuctonl ak sem rs ea lest al aie gh it al Sen cp Sede i at messi “netted connie at Pit Pera in ape coms ee Te eee et nego ct de Hii de eo com ta eum cn ovat mic paris Pies tail elect et con ode aan Ne ae cae ca tee NEE ee ee Sra al ocr aca ne ae ee ae taht a in ose! ec Fo er i praie tcoeierel ca ale pole “yp alas nat Seda ee Reet sleet anh tele a neh a Motoda, se ajusteazs,asadar,dupi datcle de ansamblu ale act voll privie a un intro. eeea'ce permite o al Bund sépiive SP oplimizare «acesela ah prin al Soauat dei Sine. Dest tods aspune seo relatvh sutonomie. daria Polifctionaiala eh ea ma poste, totus safe” prefeclats ie fiependent de cleo" elemento din camplesal ethaniie ne iin foncte de. aresion 91 in. simultanelate cy sly Nick ‘etoda use delineste prin elementele Izolate. Negijaree east Singur, clesient or putea pefedica ‘calfates etait ar crea ‘ec ca profesor sect formee'® imatine incouplete cet dsformata despre modaliaten dea duce lattun stl? propde i actiune, Fold de cella componente, es nash, elede’ foace tn rol integraioy, de uate, de punere in relate’ « acestoa, te ‘Spree soc, condonarea sted ‘se "poste ncage 15 Sctasta forinald: M < J (a, be, mam ive ©), Abordel cession ‘Bolo ese inelead, tn acclaim, a’ valegorie stress a Suple de fextty in contingd solar descicee adsl au, ‘euve, ca echiibru mobil necontenit in efacere Ont 'de cite ort profesor sf propane sh Sateeprinds 9 ace siume instruciva enomia ipod didacica tm foguturt ce oe Hate metodica ce se presupune {fea mal petits, models Sisushnuts de-o nyuttuline de varlaile ce Rlcdtulesseomed Foltionel a1 actu date. Diversiaten de eer te eonbeey Doablle nie acesea face noceeaacxsteta mal mull meres Siariante ale acestora, cees ce exchade poaibilates nel neteds ‘alee, general vlabile pent toate sift. Luarea In corse. ati a plreliait'de Tacort 9 «dinamtct Telligr dre ek se pate 32) se calculeze, cw oarecare opresiaties desig, ht” de Inept acute cian 9 al melodel prolectate eho dele eased condi mat exact de optaare a Inregt ecto se va efectua. i i 2, Determinatea moto! nrapor de obectivee atm Asadar se poate spune of actin didacid incepe cu sista os Sv sencl nl nant des rece i elachunsepropciek ‘ecestlay proforma ial proiecteass in plan ent eee se Tunak sb fi senttee perormaajcle) “Unni ears ese Hionesd 3 ejengs cet pe care! istuss. Sti Sees Steno cna dea l gadentc la cea ee are de Tnaptae ae ‘Speoal odie pe tare dorete st le supore ceed al $s enral engerezetoteda soba nal Convenss sua efilenia de comer aes erie de cescetil mai fecenle din sera RES EGR iluncive cael Inbepsnew te Xn ye? 16 = J Wn anl 6 dlstngo, a asinils, «identiice, ast amintl, a recunoaste fin toloane sbiecclor se enumerd tepte, informal Tactuale sf uine date, eveninente, persoane, locr, perloade de np, Durie ete). Pe’ scurts seunousterea terminologie™ —> taste Tilia fape, ioral factual ete 1) Cine profesos! isi propune ca cblectiv .detucerea unul grip die fof trace, in Coloana iniaitivelor Inlinim. verbo “a fo sntetiza, closes, » Seduce, a formula, a modifica", taf in Wiinns oblectclor: sieoomene, clasfear, concept scheme, te: Fillet abstracixn generalize, #poteze, percep cll deseo- eit be senrts vdedaterea unl grup de telah abstractes > sa Rintetiia” reli deseoporct ete Fata de oven ce preconizeaza Melfesse, nol consideram ca Iueru file ar putea s4 fie dose ceva st mei desarte, mergindus pind Ta Uidicarea tehnicior seus metadelor de fnfépture = elian st Biles © esloand apart ar urea x do destineta astel preserieri Ihtadelor® prin sway individual {leet}, expuneres protesora. Mil visionaree unul tateral oucko-vieua tastrurea. programa fe. jpentna panctsl a), nam conversaia cutstlea, dseulla de grup, Hierdn experimental’ de laborator, stuciul de. car ete. (pentru funciatb} ta fel acesa er event si mal evidestarelstia blew: - Tivesmetoie ae predave st invatero™y s-ar pone s{-ia-amelt tn Widenja uniaten dlatecticd aint obiectivele de tine st meto- Hele prin care se ajunge la realizarea lor. Consemnarea obiectivelor Ir aprea de Dacre daid sl ca 0 prefigurare expresa a modulut de tefl optimal penta o situate date deine afare Spre deosebire se ddactica trations, penta care abiectivele fy eran cefnite in termes practct st masurabil, er ceilerile de fiprectere au ‘ost foarte qenersie si subiective, sou cusniieate In {biour relate simplite. (74 p- 9}, pedagoula modernd firm’ | Adina Stabila" mal stare deur" (ear st exclusie) «anor | Scop defiibile s-operationsle, Weauelonle interment coms 8 blectv apacica td ‘lrora se pot lin decal! consraiesy smetlate olrivita, apa ie come Peon ee fc desemnonad activitatl ot ae a Pagmncete2 clara a actiunilor instructive vl toi eis aclliteacd er ged oeraher ana et Seca ated te dade se et idan a aden em ni wie! fier shania bw ieee ean 4s inprecns se empresa de precede inmotattsi orgeniate iy sistem cares pesmi rmériren pro- feselor la elev st st cy-aceasin wiizaen thor citer 3 Mtramente de evalvore eit mas ablectiva sme N. S, Metiesol (ct. 116) oS Saaetenet Fecomands expiceren cblectveo cle ale une leit print serie de setae oe ‘atu care arid nan felor deep te acai) cy indicate, ited plcare a infaltvtor Decne ober. 4) Cin ebectivete re 4 Scolnick oe ie 9, Condionares metodet de ete sublet” actiunih ‘pedagogice Metoda are o deschidere bidcectlonala: spre ceca ce face $i fam face profesor, in raport eu wobietul*Instructel, der st spre In scunonsteroa terminologies fori fn ce face ste ales cut lace, cum procedeaza elevuly in dubla itive (activa ar Gupte terbe 19iene 3! ducati re ee emeseigat fier ivalat.Aplcid tog hla peta fara, genera ‘ontel =a pal tea de sensiilte areca! pest praornis de cre iacilate lett de stil stu de units osspotbitate sau inconpatiiitats Se Sonaliole @ profesorulat s1'0 metoda san ai Se alaseset mat mult sax nal tie exist 0 Vartents ptiunea pentra 9 solute. de mason fe de oblect st sublect in acelasi timp al instructiei, al 1 SMsrnte 9 orma-edueatie ai mate ge pet Hei eratan comtinutst invafamimol devine © component TP MIAgtidaetice nome: pin raportarea Il [a obecivele Sco ete numa ta mdaure tm care este ps sub ses: Tike Gr tase scope st confisutal setont pedagooiee 2