Utilitatea bunurilor economice si comportamentul consumatorului rational 1, FORMELE UTILITATI BUNURILOR ECONOMICE (in sens general si in sens economic) A. UTILITATEA INTRINSECA (in sens general) 1. DEFINITIE Utilitatea intrinsecd (in sens general) reflect capacitatea unui bun economic de a satisface 0 nevoie umani, la un moment dat. 2. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE UTILITATH INTRINSECI a. are determinare obiectiva (deriva din proprietéfi intrinseci/proprit bunului respectiv, de ex. pofi sd scrii cu un creion, dar nu si cu o gumé, datoritdé proprietafilor lui specifice), b. este aceeagi pentru tofi consumatorii rationali in cazul unui bun (pixul este produs pentru a scrie cu el); c. este proprie tuturor bunurilor economice de calitate (0 pereche bund de ochelari de soare protejeazé de razele ultraviolete pe oricine doreste sd o foloseascé), d. desemneazi ceea ce este folositor, necesar individului, la un moment dat. B. UTILITATEA ECONOMICA 1. DEFINITIE: Utilitatea economica refle: fia pe ca mator prin utilizarea unei cantitati determinate dint-un B.E, inanumite condi imp si sean re crede cio va obline un AML cons 2. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE UTILITATIU ECONOMICE a. are determinare subiectiv’ (aprecierea ei depinde de raportul stabilit de fiecar Persoand ttre intensitatea _nevoii sale si cantitatea consumaté dintr-un bun, in anumit Condiii de timp $i spagiu);re dis de anumit ional la altul (fiecare dispune d Prefer, ife a ator rational fa alta! ballad, in b. diferita de la un cons! conomica etc); e, ivel de cultura, situafie € : gusturi, intensitare a nevoilor, nivel de cultura, sae at se care indeplinesc simultan yy nai bunurile economice care indep TM3toarae ©. este specifica nm a a-1 cumpere; 1. mnifial, consumatorul nu degine bunul, dar doreste sa de ° . - evistenta unei relatii intre proprietagile bunului si 0 eee weroie wmand convingerva consumatorului ca folosirea bunului ti aduce o sutisfactie cét mai mare, dorinqa si posihilitatea financiard de a achizitiona bunul, tiv bunul re: ect tial a bunului dorit gy Aw capacitatea consumatorului de a utiliza efe d. reflect preferin{ele consumatorului si nonpos Are consumator, 3, FORMELE UTILITATII ECONOMICE. a. Utilitatea individuali (U.i) reflect satisfactia resimtita in urma consumiarii fiecarg;, uniti{i/doze dintr-un bun dintr-o serie de bunuri omogene. b. Utilitatea marginala (U.mg) reflect sporul de utilitate (satisfactie) obtinut in urma cresterii cu o unitate a cantita{ii consumate dintr-o serie de bunuri omogene sau satisfactia adus’ de ultima unitate consumata dintr-o serie de bunuri omogene. — Usmg, =AU.T/AQ = (U-T, - UT,)(Q, - Q,). ¢. Utilitatea total (U.T) reflecta satisfactia totala obtinuta prin consumarea succesiva a unei cantit{i dintr—unul sau mai multe bunuri economice (pana la pragul de saturatie, in cazul consumatorului rational). = UT = EU =U, + Us, +o + Us, sau U-T = EUsmg. = Ug, + Uamg, + act U.mg,. 4. REPREZENTAREA GRAFICA A FORMELOR UTILITATH ECONOMICE He NWeauavons (Q- nv. bunutiEfectele consumului succesiv dintr-un bun asupra formelor utiliti{ii economice sunt: a. U.T esto nozitiva. si spore toare (curba A, B, C, D) pan la pragul_de_saturafic (reflectat de linia D-H) dup’ care scade in cazul consumatorului nerafional (linia D-E). b. Unmg este pozitiva si deserescitoare (curba A, F,G, H) pind la pragul de saturatie, devine zero (punetul H) dupa care seade gi ia valori negative, in cazul consumatorului nerafional (linia H-1). c. La prima dozit din bunul consumat, U.T = U.mg si U.mg are valoarea cea mai mare (punctul A). d. La pragul de saturatie (nivel optim al consumului): U.T = maxima (punctul D) cand U.mg = 0 (punetul H). e. Trecerea de la H la I (respectiv de la D Ja E) nu reprezint& un comportament rational. 5, LEGEA UTILITATIL MARGINALE DESCRESCANDE (HLH. Géssen): ,,mdarimea intensitdjii unei placeri descreste pana la saturatie, daca respectiva placere este satisfacuta in mod continuu $i neintrerupt". I. CONSUMATORUL RATIONAL SI ESENTA ALEGERII SALE 1. DEFINITIE Consumatorul rational este persoana care, folosindu-si venitul disponibi! (net) pentru a cumpara bunuri necesare, pune un prineipiu de eficienta la baza deciziei de a-si maximiza satisfactia. — Criteriul de eficienta in alegere si consum = U.mg(x)/P(x). 2. DEFINITIE Esenta alegerié consumatorului rational consta in gésirea acelui program de achiziti ia (U.T) folosind venitul sau disponibil limitat. si consum care-i maximizeaza sat Conelu a, Programul optim de consum re consumul a doua sau mai multe bunuri, maximum de satisfactie (U.T maxima). b. Conditia maximizarii satisfacfiei in consumul a doua bunuti x gi y: U.mg(x)/Px = U.mg(y)/Py- c. Venitul disponibil (V,,) reflect’ limitele intre care se poate realiza un program de Consum, la prejurile existente ale bunurilor folosite. > V, = Q, * P, + Q, * P,., unde: Qsi Q = cantiti{ile consumate din cele doua bunuri, P, si P, sunt prejurile bunurilor x gi y. fect combinafiile cantitative maxime obfinute prin de la care consumatorul estimeaz’ ci va objine 23 rea CENTRALIZATOR DE FORMULE Formule de calcul p= EU = Ui, + Vit. + Ui a (U.T) 1. UT =2U4= Ui, + Ui, 7 a, Utilitatea total (U.T) ee ‘img, nn! fe tn U.mg = AU.T/AQ, unde: AU.T=U.T _ Ur. i AQ=Q,-Q,. Dact AQ=1—> Umg=ayyp” Critef. = U.mg/P. oN ¢. Criteriul de eficien{a in alegere si consum | 1. cand se consuma mai multe doze dintr-un bun, Indicatori economic! D. Ulilitatea marginal (U.mg) d. Conditiile maximizatii . isfactici (U.T) U.mg=0. / mise 2. cand se consuma mai multe doze din doug bunuri (X siY): U.mg(x)/Px = U.mg(y)/Py sau | | U.mg(x)/U.mg(y) = Px/Py | | | e. Venitul disponibil (net) Vi =Q oP, +Q oP, al consumatorului Probleme 1. Ioana consuma succesiv céte un pahar cu apa. Laal treilea pahar, ea igi miareste satisfactia totala de la 15 wu. la 18 wu. (unde: u.u = unitifi de utilitate). Utilitatea marginal a celui de-al treilea pahar de apa (U.mg.3) este: a) 15 uu; b) 18 uu; ¢) 3 uu; d) 33 wu, 2. Functia utilitafii totale este de tipul: U.T = 15 + 5Q: ; . oti x, unde ite din bunul X. Utlitatea marginals (Uimg,), candy ae Sapeceepe uae bunul X, este: ICCesiv cate o unitate din a) Suu; b) 8 uu; c) I wus d) 14 uu, \ULT si U.ng, resimyite de o persoana in cazul co; 7 . Prezentate in tabelul de mai jos: Sonsumicii aS unitai dinteun bun sunt = Q (unitaqi) I 2 Utilitayi (u.u.) UT 9 ro Ung, Fo Sa se completeze spafiile libere din tabelul de mai Sus. Utilitutea Fa de cea marginal in cazul consumatii a $ unitayi die bunul re 4) 25 ori; b) 16 ori; ) 15 ori; d) 20 ori, SPeetiv, de:ate din bunul A, care are un pref de 45 u.m., este de altimei unitii{i consum ii de echilibru daca e de 20 u.u. Consumatorul va fi in condi 4, Satisfac 60 u.u., fara bunului B e: pre(ul bunului B (P,) este: ‘a) 3 um, b) 12 um, ¢) 15 ums d)4um. rele date privind evolujia U.T gi a Usmg in cazul consumarii a 5 buc. 5. Se dau urmiato dintr-un bun X: a. Qx (ue) | 2 3 4 5 Ul {i (uu) U.mg. 15 10 6 0 -2 UT 2 2 2 es Satis! total (U.T) atins’ in condifii de optim pentru consumator este: a) 31 uu; b) 1 uu; c) 0 uu; d) 29 uu. 6.0 persoand cu un venit net de 800 u.m, doreste sé cumpere 6 kg din bunul X la pretul de 30 um. si 8 kg. din bunul Y. Achizitionarea cantititilor dorite din cele doua bunuri cu venitul net se realizeazi daca pretul bunului ¥ (P,) este: a) 20 um, b) 2,5 u.m.; ¢) 100 um. d) 85 u.m. ile consumate din doua bunuri X si ¥ sunt Qx = 4 buc. si 5% mai mic decat al bunului tii totale este: 7.in condifii de echilibru, cantita Qy=8 buc,, iar preful bunului X este de 30 u.m. si este cu 2: Y. Venitul net (Vn) care-i asiguri consumatorului maximizarea util a) 440 u.m.; b) 150 u.m.; c) 240 u.m.; d) 160 wm. 8. Px = 40 um,, iar raportul Py/U.mg,(y) = 2,5. Optimul in consumul a dou& bunuri (X gi Y)este asigurat dacd utilitatea marginal a bunului X, [U.mg.(X)] este: a) 90 u.u.; b) 6 u.u; c) 8 u.u.; d) 16 uu. 9. Func{ia utilitifii marginale a bunului X este: U.mg.(x) = 20 — 2Qx. Dac& se consuma succesiv 4 unitati din bunul X, atunci satisfactia total& (U.T) este: a) 48 u.u.; b) 60 u.u.; c) 70 u.u.; d) 12 uu. 10. Funcjia utilititii marginale a unui bun X este de tipul: U.mg.(X) = 30/Qx. fn cazul consumarii a 5 Kg, din bunul X, utilitatea total (U.T) a bunului X este: a) 6 u.u.; b) 30 u.u.; c) 7,5 u.u.; d) 68,5 uu. 11. Utilitapile marginale ale bunurilor X si Y, consumate de un individ, evolueazi conform urmatoarelor funcfii: U.mg.(X) = 16 — 2Qx gi U.mg.(Y) = 22 - 4Qy. Preturile celor dous bunuri sunt de Px = 4 lei si Py = 2 lei., iar V,, = 16 lei. Programul optim de consum este: 25; (X) +2 bue.(y); 4) 2 bue,(X) si 4 bue (Y);b) 2 bue(X) +2 buc.(¥)s €) 4 due.) + 2 bue.(yy; d) 4 buc.(X) + 4 buc.(Y). i iv 6 unitati dint, arene nti ersoana ce consuma succeslV Hun b . Utilitatile totale resimtite de o persoani eee tied 7 7 12, sm ica 150, 175, 175, 160, 140, Maximizarea satisfacfici se wala consay ‘ : 100, 150, 175, 175, 160, 140, Maxin sae easea unitij: ) oelel at a) primei unititi; b) celei de-a treia unitati; c) celei de-a sasea unt ti; d) celei de-a pate unitati, ai airii a 5 buc&ti din bunutile 4 « ile totale resimtite de o persoand in cazul consumari! 4 bu : coe Unurle A sj Bale caror preturi P, = P, = 5 u.m., sunt prezentate in tabelul de mai jos: Qibue)} 2 3 4 5 U.T (un) U.T(A) 100 160 200 230 255 U.T(B) 200 300 350 375 380 Venitul disponibil (V,) care-i asigura persoanei maximizarea satisfactiei este: a) 50 um.; b) 25 u.m,; c) 45 um. d) 20 um. 14, Programul optim de consum a dou’ bunuri A gi B este: 6 buc. (A) si 8 buc. (B), iar preturile lor sunt: Slei iP, = 10 lei. Venitul net (Vn) care-i asigura consumatorului maximizarea satisfactie este: a) 130 lei; b) 110 lei; c) 100 lei; d) 120 lei. 15, Tabelul de mai jos prezinté relajile dintre canttajile achizitionate dintr-un bun si sais factia total obtinutd prin consumarea diferitelor doze (cantitati) din acel bun. Q (bucati) 50 100 150 U.T (uu) 500 750 950 200 250 1050 1100 Urilitatea marginald a unei unitii din lotul de 200 de bucdfi este mai mics fatii de utilitatea marginal a unei unitifi din lotul de 100 de buedti de: , a) 2,5 ori; b) 5 ori; c) 10 ori; d) 3 ori. 16. Satisfactiile suplimentare objinute prin consumarea succesiva a 7 unitati din bunul X sunt: 20, 12, 7, 1, 0, - 2, ~ 6. Utilitatea total (U.T) obfinuts de un ee rational este: a) 40 u.u.; b) 28 u.u.; c) 32 u.u.; d) 30 uu. 17. Functia utilitafii marginale este: U.mg.(x) = 30 — 5Qx gi se consuma Succes; din bunul X. Rata deseresterii utiliti(ii totale (AUT) cind se consu unitate fata de a treia este: a) 5 u.u.; b) 15 uu; c) 10 uu. d) 20 wu. WV 5 unitati ™3 a cincea18. Se consuma succesiv 4 doze dintr-un bun. U.mg a primei doze este de 50 u.u., iar U.T a fiectirei doze suplimentare consumate cregte cu 30%, 20%, 10% fafa de cea precedent. Utilitatea marginala a celei de-a patra doze, [U.mg.(4)] este: a) 15 u.us b) 13 u.u.; c) 7,8 uu; d) 85,8 uu. 19. Utilititile marginale in cazul consumarii a 5 unitati din bunurile X si Y sunt prezentate in tabelul de mai jos: Q (buc.) 1 2 3 4 5 U.mg. (u.u.) U.mg. (X) 60 55 50 45 35 U.mg. (Y) 90 60 27 24 15 Dac& Px = 5 lei si Py = 3 lei, atunci venitul disponibil (V,) necesar maximizarii - satisfactiei este: a) 30 lei; b) 31 lei; c) 21 lei; d) 29 lei. 20. O persoana poate consuma 4 Kg. din bunul X gi Y cu preturile Px = 2 lei si Py = 4 lei, iar utilitagile lor totale si marginale sunt conform tabelului de mai jos: Q Kg.) 1 2 3 4 Utilitagi (uw) U.mg (X) 40 36 30 20 UT (X) U.mg (Y) UT(Y) 100 180 252 300 Programul optim de consum si satisfactia maxima (UT) sunt: a) 2Qx+3Qy, 328 u.u.; b) 3Qx+2Qy, 252 u.u.; ¢) 2Qx+3Qy, 76 wu; d) 3Qx+2Qy, 328 u.u..