ECONOMIA DE PIATA SI PROPRIETATEA I. FORMELE PRINCIPALE ALE ACTIVITATII ECONOMICE (ALE ECONOMIEI) A. ACTIVITATEA ECONOMICA (A.E) 1. DEFINITIE Activitatea economica (in general) reflect’ ansamblul actiunilor intreprinse ide agentii economici pentru a obtine bunuri materiale gi servicii cu resurse economice Jimitate in scopul satisfacerii nevoilor umane nelimitate numeric. — Activitatea economicd trebuie subordonati principiului rationalitatii gi eficientei economice. 2. FAZE PRINCIPALE ale A.E: productia, repartifia, schimbul si consumul. 3. NIVELE ORGANIZATORICE STRUCTURALE ale economiei dintr-o tari: microeco- nomia (nivel de firma, de producator sau consumator), mezoeconomia (nivel de ramura, subramura, unitafi teritorial-administrative) si macroeconomia (nivelul economiei nationale). 4, FORME PRINCIPALE ALE ECONOMIEI, in functie de accesul oamenilor (direct si indirect) la B.E a) Economia naturali este acel mod de organizare a economiei care are la bazg, accesul direct la B.E. sau autoconsumul (fiecare isi produce bunurile de care are Nevoie), ” b) Economia de schimb (marfara) este 0 forma evoluat’ de organizare a ACtivitatii economice in care accesul la B.E este, in principal, indirect, prin intermediy, schimbune ele fiind marfuri. + Conditiile (premisele) trecerii de la economia natural la economia de Schimb ¢ unt, - diviziunea muncii — specializarea producatorilor; - autonomia, independenta producatorilor — libertatea lor decizionala Priving 7 k produse.mb,in raport cu decidentul alocairii RE $i + Formele principale ale economiei de s forma de. -proprietate dominantd, sunt: 1, Economia de comand (planificat-centralizati): institufiile statului decid modul de alocare a R.E si domina proprietatea publica in economie; Il. Economia de piati, concurentiali, a liberei initiative etc.: piaja si firmele private decid modul de alocare a R.E., proprietatea privata fiind dominant& in economie. B. ECONOMIA DE PIA’ 1. DEFINITIE Economia de piati reprezinti acel tip de economie in care alocarea resurselor se face, in principal, prin mecanismele pietei (pref, concuren{a). 2. TRASATURILE PRINCIPALE ALE ECONOMIEI DE PIATA a. dominatia proprietatii private in conditiile pluralismului formelor de proprietate; b. formarea libera a preturilor la piata; c. libertatea de decizie si de actiune a agentilor economici, in limite legales d. relatii economice de piat& concurentiale; e. pluralismul centrelor de decizie economica; f, finantarea economiei printr-un sistem bancar-financiar complex, modern; g. interventia limitat’ a statului democratic in economie; h. scopul principal al participirii la activitatea economica este maximizarea profi- tului (producatorii/vanzatorii) gia satisfactiei (cumparatorii/consumatorii). Il, AGENTII ECONOMICI (unitatile economice sau institutionale) - subiectii activitatii economice. 1. DEFINITIE Agentii economici (individuali sau in grup) sunt persoane fizice gi/sau juridice car indeplinesc functii bine determinate in activitatea economica gi dispun de o anumi autonomie decizionala. Atentie!: Totalitatea unitatilor economice sau institutionale care au un comportame analog (aceeasi functie economica principald gi resurse principale) formeaza un sect institutional.NSTITUTIONALE deri (produc B.E nefinanciare 2, TIPURI DE SECTOA irme/intreprin a. societafi comereiale nefinanciare ; | iale celorlalyi destinate piefei); Z ici financiare comerci lalyi b. institutt financiare si de eredit (presteazit servic Mane . institu : agenfi economici): bane sre colectivitapilor $i efectueazg c. administrafii publice (presteazd servieli nemarfare cee inisterele, primitile, . . lor si vdpici: statul, operatit de redistribuire a veniturilor si a bogal blice de sandtate, de cultura, . polifia, prefecturile, jandarmeria, institufiile pul ntrala, bancile comerciale, ‘cli iru anumite categorii de 4. administratii private (de reguld, presteazd servic namarfae Pom worive #1 calle, popularie: organiza{ii religioase, partidele politice, asociaf icatele, Crucea Rosie, fundatii etc.); nae i iscurile individuale sunt ¢. societiti de asigurare (realizeaza activiteyi de asigurare, riscul transformate in riscuri colective); £ menaje; familii; gospod (in principal, consuma bunuri si servicii, tar intreprin- 2dtorii particulari oferd B.E comerciale nefinanciare). Menajele sunt individuale (un celibatar, o familie, un salariat, un somer, un pensionar, un liber profesionist etc.) si colective (cantine, manastiri, internate, etc. ); & exteriorul; restul lumii; strainitatea (include unitijile nerezidente in mésura in | care efectueazé operajii cu cele rezidente): turistii straini, imigrantii, resedintele ambasadelor, sediile firmelor/bancilor straine Pe teritoriul realizeaza operafii de export-import etc. > I se spune agent ec cA nu are o functie si nici resurse principale specifice. unei fAri, firmele care ‘onomic ,,fictiv” pentru Nota: intre agentii economici dint-o fara au loc fluxuri economice ; aL u : (reale si monetare), jar totalitatea acestora in stransa lor interdependenfa formeaza circuit ul economic, Ill. PROPRIETATEA SI LIBERA INITIATIVA A. PROPRIETATEA 1. DEFINITIE Propr atea (din punct de vedere economic) reflect un contract soci: Oament (unitafi economice) cu piivire | i telatie intre Vde alty, Natura a bunuri materiale, spirituale s existente in societate sau produse PAN detivitatea uMaMVeconomicd, 2. OBIECTUL PROPRIETATI: bunurile mat riale gi serviciile (B.E)., sociogrupurile, 3, SUBIECTIL PROPRIETATIL agen{ii economici (indivizii, famill " {iile nationale gi internationale ete.), organ | ATRIBUTELE (DREPTURILE) PROPRIETATU a. dreptul de dispozitie (proprietarul are puterea de a decide soarta bunului sau conform propriilor sale interese: sd-1 vandd, sd-l inchirieze, sa-l arendeze elc.); p, dreptul de posesiune, de a define un bun (propriectarul are dreptul de a stapani in fapt, direct, nemijlocit obiectul proprictijii, de ex.: 0 persoan’ poarté un ine] de aur. proprietarul poate sd cedeze temporar unei alte persoane/instituii definerea bunului, dar 1 proprietarului, 9 i i banci, proprietarul cedand ¢, dreptul de utilizare (posibilitatea de a folosi obiectul, ‘proprietiyii conform interesului proprierarului de cittre el insusi sau de cditre o alta persoand delegata de el, dar in folosul sail); d. dreptul de uzufruct (dreptul de a beneficia de roadele/veniturile aduse de obiectul proprietiii). Conel 1. Proprietarul care isi utilizeazd_singur proprietatea beneficiaza de toate atributele proprietatii; 2, Proprietarul care nu isi_utilizeaz singur_proprietatea poate renuna, temporar, la dreptul de posesiune, de folosire gi la 0 parte din uzufruct (de ex: inchirierea unei case; angajarea de salariati etc. 3, Atributele proprietitii pot fi instrdinate total prin donatie, vanzare, mostenire si partial prin inchiriere, arendare, concesionare. 5. FORMELE DE PROPRIETATE IN FUNCTIE DE SUBIECTUL PROPRIETATII a. proprietate privata- - individual (personala); - asociativa (societitile pe actiuni, cooperativele de productie, de consum, de credit); b. proprietate publica; de stat; c. proprietate mixta (la nivel national gi internafional). Coneluzii: 5 1. in economia de piata, formele de proprietate care coexist sunt interdependente, in continua transformare gi intr-o permanenttl competitie pentru suprematie, castigind cea nai eficienti/rentabilé in utilizarea obiectului propriettii, 2. Pluralismul formelor de proprietate genereazi competitia dintre ele, dar si libera nifiativa a agentilor economici.B, LIBERA INITIATIVA 1. DEFINITIE proprictatea privati, 4 pe ap terese, aga Cum ; «a bertarit jew baal Libera initiativa, expresia libertagii eeonomice DANS Toy in a conform P reflect hbertates agenilor economic’ de a acfiona conform P vig ; » juridice considera ed este mat bine, in Limitele impuse de legile juridi 2. LIBERA INITIATIVA (libertatea de acfiune): ‘az in libertatea agentilor economici: . oseda si exercita neingridit eerie proprietitii (de a dispune weap , tila obiectul proprietéit si uzufructul ui) eonforme propriilor interes; - de a-si alege obiectul si dimensiunile afacerilor, furnizorii, clientii, Piet ° - de a stabili preturile B.E; - de a se manifesta ca intreprinzitori in luarea dec! afacerii lor.. 2 iilor necesare administra) cunoaste cea mai mare dezvoltare in condifiile propriet&tii private (particular- individuale). 3. este o sursa de eficienta gi rentabilitate la nivel micro, cat si macro-economic 4. implica restructurarea si functionarea normal economiei etc.