Circuite Integrate Analogice

Proiect

Nechita Florin Ciprian Grupa 5309

 Generator de impulsuri triunghiulare
si dreptunghiulare cu amplificator operational

• Descrierea functionala a schemei

Circuitul analizat reprezinta un generator de semnale triunghiulare si

dreptunghiulare, realizat cu doua amplificatoare operationale.Amplificatorul A1
este un intergator inversor , iar A2 este un comparator neinversor. Circuitul este
prezent in figura 1.

Fig. 1.

R2

Vee
4

R Vcc
2
V-

- R1
V+

3 1
OUT +
A1
V+

1 3
+ Vo1 A2 OUT
2
V-

-
Vo2
5

Vcc
4

0 Vee

0
 Functionare:

Cand tensiunea Vo2 , de la iesirea comparatorului realizat cu A2, este

constanta in timp , condensatorul C se incarca la curent constant deci tensiunea la
bornele sale variaza liniarin timp , conform ecuatiilor:
0

∫
1 vo
u c ( t ) = ⋅ i( t ) ⋅ dt ; i( t ) = 2 , vo2 este fie vOH sau vOL , functie
C −∞ R
de ramura pe care se afla comparatorul.
t

∫
1 vo2 vo
u c (t) = ⋅ ⋅ dt = u c (0) + 2 ⋅ t , cum vo2 este constant :
C −∞ R RC

u c ( t ) = a + b ⋅ t , deci este o tensiune liniar variabila in timp.

v OH
Curentul de incarcare al condensatorului este : i1 =
R
v OL
Curentul de descarcare este : i1 =
R
Tensiunea pe condensator variaza intre cele doua praguri ale
comparatorului , Vp1 , cel negativ si Vp2 , cel pozitiv. Cand vo1 este egal cu vp1
iesirea comparatorului este basculeaza la valoarea vOL ; cand vo1 este egal cu vo2
iesirea comparatorului basculeaza la valoarea vOH.

Calculul lui vp :
Consideram amplificatorul A2 ideal , deci : I+ = I- = 0 ⇒ IR1 = IR2
v o1 − v + v+ − vo 2 v o1 − v + v + − v o 2
IR1= , IR2= ⇒ =
R1 R2 R1 R2

R 2 ⋅ v o1 + R 1 ⋅ v o 2
v+ = +
Punem conditia la limita : v = 0 Pentru a afla
R1 + R 2
vp1 punem conditia vo2 = vOH , iar pentru vp2 , vo2 = vOL ⇒
 R1 R
vp1= − ⋅ v OH , vp2= − 1 ⋅ v OL
R2 R2
Pentru vo2 = vOH :
t

∫
1 v OH
u c ( t ) = u c ( 0) + ⋅ ⋅ dt , dar u c (0) = − v p 2 ⇒
C 0 R
R v
u c ( t ) = 1 ⋅ v OL + OH ⋅ t = -vo1
R2 R ⋅C
Pentru vo2 = vOL :
t

∫
1 v OL
u c ( t ) = u c (0) + ⋅ ⋅ dt , dar uc(0) = vp1 ⇒
C 0 R
R v
u c ( t ) = 1 ⋅ v OH + OL ⋅ t = -vo1
R2 R ⋅C
Tensiunea pe intrarea neinversoare a lui A2 este :
R 2 ⋅ v o1 + R 1 ⋅ v o 2
v+ = si pentru calculul timpilor T1 si T2 inlocuim vo1 si
R1 + R 2
vo2 cu valorile pentru cele doua cazuri .

R 2 ⋅ v o1 + R 1 ⋅ v o 2 = 0
R1 v
Pentru vo2 = vOH ⇒ R 2 ⋅ ( − ⋅ v OL − OH ⋅ T1 ) = − R 1 ⋅ v OH ⇒
R2 R ⋅C
R 2 ⋅ v OH R v
− R 1 ⋅ v OL − ⋅ T1 = − R 1 ⋅ v OH ⇒ T1 = 1 ⋅ RC ⋅ (1 − OL ) (1)
RC R2 v OH

R1 v
Pentru vo2 = vOL ⇒ R 2 ⋅ ( − ⋅ v OH − OL ⋅ T1 ) = − R 1 ⋅ v OL ⇒
R2 R ⋅C
R 2 ⋅ v OL R v
− R 1 ⋅ v OH − ⋅ T2 = − R 1 ⋅ v OL ⇒ T2 = 1 ⋅ RC ⋅ (1 − OH ) (2)
RC R2 v OL
 • Simulare in Spice

Pentru simulare s-au folosit urmatoarele valori pentru componente :

R = 1k , C = 680n , R1 = 10k , R2 = 30k
Din calcul rezulta : T1 = 0.453 ms , T2 = 0.453 ms ⇒ T = 0.906 ms
In urma simularii s-au obtinut la cele doua iesiri semnalele din figura 2:

Fig. 2

Cu rosu avem tensiunea vo2 , de la iesirea comparatorului , iar cu verde

tensiunea vo1 , de la iesirea integratorului. Din masurare se obtine :
VOL = -9.8 V , VOH = 9.8 V , T1 = 0.51 ms , T2 = 0.51 ms T = 1.02
Se observa diferente fata de valorile teoretice , calculate. Astfel tensiunea
VOL = -9.8V fata de –10V cat este teoretic, la fel si pentru tensiunea VOH = 9.8V
care teoretic este 10V. Diferenta se datoreaza caderilor de tensiune ce apar in
interiorul amplificatorului operational , pe tranzistoarele finale , care pot fi mici,
dar nu pot fi niciodata egale cu zero. Se observa deasemenea ca perioda obtinuta
in urma simularii este mai mare decat cea calculata. Acest lucru se datoreaza
neglijarii unor factori ce limiteaza functionarea unui amplificator operational
real. Tensiunea de iesire nu poate varia in salt de la VOL la VOH si tranzitia se
realizeaza in un timp finit. Timpul de tranzitie este determinat de parametrul
Slew Rate al amplificatorului operational , de incarcarea rezistiva si capacitiva a
iesirii. Deasemea valoarea finita a amplificarii in bucla deschisa , care este foarte
5
mare ( ~ 10 ), influenteaza timpul de raspuns al comparatorului.
Se observa din relatiile (1) si (2) ca perioada semnalelor generate depinde
de condensatorul C, rezistenta R , raportul rezistentelor R1 si R2 si de raportul
tensiunilor VOL si VOH. Daca tensiunile VOL si VOH nu sunt riguros egale , apare o
deviatie de frecventa , fata de frecventa centrala, calculata teoretic. Din aceasta
observatie rezulta ca se poate modifica factorul de umplere al semnalului vO2
folosind praguri de tensiune diferite intre ele ca modul.
∆T1
De exemple pentru T1 am calculat deviatia de semiperioadei astfel :
T1
R1 v
T1 = ⋅ RC ⋅ (1 − OL ) , logaritmez expresia ⇒
R2 v OH
v
lnT1 = lnR1 – lnR2 + lnR + lnC + ln (1 − OL ) , derivez ⇒
v OH
v
d(1 − OL )
dT1 dR 1 dR 2 dR dC v OH
= - + + + ⇒
T1 R 1 R R C v OL
1−
v OH
dT1 dR 1 dR 2 dR dC dv OL dv OH 1
= - + + -( - )
T1 R 1 R 2 R C v OL v OH v OH − 1
v OL
trec de la derivata la difernete finite dx → ∆x :
 ∆T1 ∆R 1 ∆R 2 ∆R ∆C ∆v OL ∆v OH 1
= - + + -( - )
T1 R 1 R 2 R C v OL v OH v OH − 1
v OL
se iau toate “diferentele” cu semnul plus , pentru acoperirea cazului cel mai
defavorabil ; in final rezulta deviatia timpului T1 :

∆T1 ∆R 1 ∆R 2 ∆R ∆C ∆v OL ∆v OH 1
= + + + +( + ) , unde :
T1 R 1 R 2 R C v OL v OH v OH
−1
v OL
R1 , R2 , R , C , vOL , vOH sunt valorile nominale ale marimilor
corespunzatoare.
∆R
reprezinta toleranta rezistorului R ,
R

∆C
reprezinta toleranta condensatorului C ,
C

∆v
abaterea fata de tensiunea nominala v .
v
Condensatorul C nu poate lua orice valoare; se observa ca la valori mici
(sub 47nF) circuitul nu se mai comporta ca un generator de semnal triunghiular,
si A1 functioneaza ca in bucla deschisa ( practic are o amplificare foarte mare ).
Simularea pentru acest caz este prezentata in figura 3. Cu galben este
reprezentata tensiunea de la iesirea lui A1 iar cu verde tensiunea de la iesirea lui
A2. Se vede ca tensiunea de la iesirea comparatorului nu mai este dreptungiulara,
are o portiune de crestere/scadere liniara , dar si un palier la Vcc si Vee. Aceasi
forma se vede si la iesirea lui A1 care nu mai este triunghiulara , ci are aceasi
+ −
forma ca si pentru A2 . Acest rezultat se datoreaza existentei curentilor I B si I B
care incarca condensatorul C si se suprapune peste incarcarea data de semnalul
dreptunghiular de la intrare.
 b Figura 3.

• Concluzii

Constructia sa simpla si cu minim de componente , face ca acest tip de

generator de semnal sa fie folosit acolo unde nu e nevoie de un semnal de o
stabilitate sau frecventa mare , ca de exemplu generator audio , pentru testarea
functionalitatii unui bloc audio ( preamlificator, amplificator final ) sau pentru
testarea unui amplificator operational.
 PROIECTARE AO748

Analiza isi propune proiectarea amplificatorului operational 748; acest

amplificator este derivat din amplificatorul 741, dar fara compensarea interna in
frecventa. Schema interna a amplificatorului este prezentata in figura1.
R17

Corectie 50k
Vcc

Q12
Q13A Q13B
Q8 Q9
Q14

Q15

R6
IN+ 27
Q1 Q2 Q18

Q19
R5
40k
Q4 R10
Q3 R7
22
50k Q21

Q20

Q22B Q22A

Q7
R
Q16
300
Q17
Q5 Q10
Q6 Q11 Q23

R1
1k R9 R8 Q24 R11
R3 R2 R4 50k 100
50k 1k 10k 50k

-Vee

IN+ V2 V1
Title
0
Vcc -Vee Schema interna AO748
10v 10v
Size Document Number Rev
A 1
0
Date: Sunday , January 04, 2004 Sheet 1 of 1

Figura1.
 Descrierea functionala a schemei

Tranzistoarele de la intrare Q1 , Q2 lucreaza ca repetoare pe emitor , fapt ce

determina realizarea unei rezistente mari la intrare si a unei valori mici a
curentului de polarizare a intrarilor. Aceste doua tranzistoare comanda in
emitoare perechea diferentiala cu baza comuna formata din tranzistoarele pnp
Q3, Q4. Tranzistoarele Q5, Q6, Q7 reprezinta o sarcina activa pentru perechea
Q3, Q4. Aceste tranzistoare indeplinesc functii obligatorii pentru orice
amplificator operational monolitic:
• Ele asigura o intrare diferentiala, care este relativ insensibila la tensiunile
de mod comun; o rezistenta de intrare mare si un castig in tensiune.
• Deplasare nivelului spre plus cat si spre minus
• Conversia de la diferential la nesimetric

Tranzistoarele Q8, Q9 formeaza o sursa de curent , necesara pentru

polarizarea tranzistoarelor Q1, Q2. Q10, Q11 reprezinta o sursa de curent
Widlar, ce furnizeaza curentul de referinta pentru polarizarea restului
tranzistoarelor. Q12, Q13 formeaza si ele o sursa de curent , ce furnizeaza
curentul de polarizare pentru etajul final si pentru Q17. Tranzistorul Q16 este un
repetor pe emitor care reduce efectele date de incarcarea exercitata de Q17
asupra iesirii etajului cu sarcina activa. Q17 este un amplificatorcu emitor
comun, ce lucreaza pe o sarcina activa formata din Q13. Acest etaj de
amplificare asigura un castig in tensiune de valoare mare. Q22 este un repetor pe
emitor ce previne incarcarea iesirii de castig mare , de catre etajul de iesire,
realizat cu Q14, Q20, ce lucreaza in clasa AB. Restul tranzistoarelor au doar rol
de protectie la suprasarcina sau la supracurent.

Analiza de PSF

Aceasta consta in determinarea curentilor de polarizare ai tranzistoarelor.

Analiza se realizeaza plecand de la presupunerea ca circuitul este prins in o bucla
de reactie negativa, altfel, datorita castigului foarte mare, etajul de iesire ar fi
“agatata” fie in Vcc, fie in Vee ( fapt datorat tensiunilor de offset ). In analiza se
neglijeaza , in majoritatea cazurilor, curentii de baza ai tranzistoarelor.
Deasemeana se presupune egalitatea curentilor de emitor si de colector.
 Se determina mai intai curentul de referinta oferit de sursa Widlar
Q10,Q11:
Vcc + Vee − 2VBE
Vcc+Vee=2VBE + R5Ic11 ⇒ IC11 = ⇒ IC11 = 467µA
R5
I C11
VBE11 = VBE10 + R4IC10 ⇒ VTln = R4IC10 ⇒ IC10 = 9,7µA
I C10
Q8, Q9 formeaza o oglinda de curent ⇒ IC8 = IC9 = IC10 = 9,7µA

IC8
Q1, Q2 fiind identici ⇒ IC1 = IC2 = ⇒ IC1 = IC2 = 4,85µA
2

IC3 = IC1 ; IC4 = IC2 ⇒ IC3 = IC4 = 4.85µA

IC5 = IC6 = 4.85µA

IC5
R3IC7 = VTln + R1IC5 ⇒ IC7 = 10,4µA
IS
IC12 = IC11 ⇒ IC12 = 467µA

Q13 este un tranzistor multicolector; el este simulat prin doua tranzistoare,

unul cu IS1 = 0,75IS si celalalt cu IS2 = 0,25IS , unde IS este curentul de saturatie
al unui tranzistor pnp normal ⇒ :

IC13A = 0,75IC12 ⇒ IC13A = 350µA

IC13B = 0,25IC12 ⇒ IC13B = 117µA
IC17 = IC13A ⇒ IC17 = 350µA

IC17
VT ln + R 8 I C17
IS
VBE17 + R8IC17 = R9IC16 ⇒IC16 = ⇒ IC16 = 13,2µA
R9
VBE
IC18 = ⇒ IC18 = 13µA
R 10
 IC19 = IC13B – IC18 ⇒ IC19 = 104µA
IC22 = IC13B ⇒ IC22 = 117µA

Folosind teoria amplificatorului in clasa AB ⇒ :

IS14 IS20
IC14 = IC20 = IC18 IC19 ⇒ IC14 = IC20 = 23,3µA
IS18 IS19

Curentul absorbit de la Vcc este :

ICC =IC7 + IC8 + IC9 + IC12 + IC13 + IC16 + IC14 ⇒ ICC = 1mA

Curentul absorbit de la Vee este :

IEE = IC5 + IC6 + IC7 + IC10 + IC11 + IC16 + IC17 + IC22 + IC20 ⇒ IEE = 1mA

Puterea consumata va fi suma puterilor absorbite de la fiecare sursa :

P = VCCICC + VEEIEE ⇒ P = 20mW
VCC = VEE = 10V

Analiza in regim tranzitoriu a schemei cu reactie negativa si amplificare 1 :

Pentru analiza am folosit circuitul urmator :

2
-
1
o Out

3
+
V1

La intrare am aplicat o sursa de semnal sinusoidal V1, si am variat

amplitudinea de la 8,1V la 8,5V pana apare limitarea inferioara.Aceasta limitare
apare la valoare de 8,1V , pentru un Vee = 10V. Pentru limitarea superioara am
variat sursa de la 9,1V la 9,8V si la 9,6V apare limitarea superioara. Rezulta ca
excursia maxima la iesire pentru care semnalul nu este distorsionat este de 8,1V
in amplitudine.

Gama dinamica a amplificatorului va fi de 16,2V pentru Vcc=10 si

Vee=10V.

Determinarea Slew Rate se realizeaza aplicand pe intrarea ‘+’ un semnal

treapta, reprezentat cu verde in figura2. iar raspunsul este figurat cu albastru.
dVo
Slew rate se determina din raportul , dar variatiile sunt finite, d→∆.
dt
0,95 ⋅ 5V
In acest caz rampa are o valoare de 5V, deci SR= ; ∆t=36µs
∆t
V
⇒ SR = 0,125
µs
 Figura 2.

Banda amplificatorului pentru castig unitar este prezentata in figura 3.

Caderea la 3dB se produce la frecventa de 2,2MHz ⇒ banda va fi B = 2,2MHz.
Pentru un amplificator cu un singur pol dominant, ca in cazul de fata, produsul
castig-banda este constant. Datorita polului dominant in jur de 5Hz rezulta ca
2,2 ⋅ 106
⇒ a = 4,4 ⋅ 10
5
amplificarea in bucla deschisa trebuie sa fie
5
Analiza AC s-a realizat plecand de la 0,1Hz pana la 100MHz , pe scara
logaritmica si cu 10 puncte pe decada.
Figura 3.

Pentru determinarea CMRR am folosit circuitul din figura 4., unde blocul
ierarhic reprezinta amplificatorul operational A748, iar structura interna a sa este
cea analizata pana in acest moment (realizata cu tranzistoare bipolare).
Modul de determinare a CMRR:
1. Se aplica o tensiune Vc1 si se masoara la iesire tensiunea Vo1
2. Se aplica o tensiune Vc2 si se masoara la iesire ternsiunea Vo2

R 2 VC1 − VC 2
CMRR = 20log(1+ ) ; unde R2 = 25k , R1 =50Ω
R 1 VO1 − VO 2

Pentru VC1 = 8V avem VO1 = 251mV

Pentru VC2 = 2V avem VO2 = 283mV
Din calcul rezulta pentru CMRR o valoare de CMRR = 100dB
 R2_A

25k

Vcc
A748

Vcc V2

10

R1_A 0
IN-
50

OUT
Vc RL
2 C2
R1_B 10k
100n
IN+ 0 0
0 50

Vee
Comp

Vee
R2_B V1
25k
10

C1 0
3.3n
0
0
Figura 4.

Pentru calculul SVRR se foloseste aceasi schema doar ca dispare sursa Vc

si intrarea corespunzatoare se pune la masa. Se variaza sursa de alimenatare intre
doua valori:
1. Vcc = Vcc1 avem la iesire tensiunea Vo1
2. Vcc = Vcc2 avem la iesire tensiunea Vo2
R 1 + R 2 VCC1 − VCC 2
SVRR e dat de relatia : SVRR =
R1 VO1 − VO 2
In acest caz : Vcc1 = 15V → Vo1 = 372mV
Vcc2 =10V → Vo2 = 295mV

Din calcul rezulta SVRR = 32565

Analiza de mai sus a fost facuta la temperatura camerei. Pentru alte trei
valori ale temperaturii rezulta SVRR :
 SVRR = 39762 pentru T = 75ºC
SVRR = 27527 pentru T = 0ºC
SVRR = 18694 pentru T = -50ºC
Se observa o scadere a SVRR cu scaderea temperaturii.

CONCLUZII

Analiza s-a realizat folosind tranzistoare perfect identice, fapt ce nu se

intalneste in realitate, deoarece componentele de pe chip nu se pot realiza identic
si exista totdeauna diferente intre parametrii a oricaror doua componente, fie ele
rezistoare sau tranzistoare. Aceste diferente vor da valori mai mari ale curentilor
de offset, ale tensiunilor de offset, rejectii mai slabe a modului comun si a
tensiunii de alimentare, impedante mai mici la intrare si mai mari la iesire.
Esenta comportarii amplificatorului este insa cuprinsa in aceasta analiza si nu
difera cu mult de comportarea reala.