Héris média, incepe de la punctul cel mai proiund’al fosei axilare, linia axi- lara posterioara, linea axillaris postéri- ‘or —incepe de la plica omonima iplica axilldris postérior).” Linia scapulara, tinea scapularis, trece prin unghiul inte” rior al seapulei: linia paravertebrala, linea paravertebralis, e orientaté de-a Jungul coloanei vertebrale prin articula- file costo-transversale. CELULE. TESUTURI Celula e particula elementar’ a orga- nismului viu. Manifestarea proprietiti- lor vitale, notamente, ale reproducerii, metabolismului ete. se realizeaza la ni- yel celular cu participarea_nemijloci- ta a proteinelor, care sint elemente prin- cipale alé structurilor celulare. F. En- ghels scria, c4 viata este modul de existenta a corpurilor proteice, a carui moment esential este schimbul neconte- nit de substante cu natura externa, care le inconjoard, or, odata cu incetarea ace- stui sehimb de substante inceteaza si viala..."', Fiecare celula constituie un si- stem complex aledtuit din nuclew si citoplasma cu organite incluse in ea Celula-e formatiune microscopica. Dimensiunile ei variaza de la citiva mknr (limfocitete mici) a 200 mn (ovutul) Forma celulelor este diferita, In orga. isinul uman eaista celule sferive, tw siforme, plate, cubice, prismatice, cilin- drice, stelate. Unele celule pot avea pre- lungiri de dimensiuni impunatoare, de exemplu, neuronii impreuna cu prelungi- rile lor ating 1.5 m Jungime. Celula are’ structuré complicata In exterior fiecare celuld este acoperi- 1% de o membrana, numita citolem (plasmolem), care delimiteaza continu tul celulei de mediul extracelular. Ea constituie 0 membrana biologicd semi- © permeabilé aledtuité din trei foite: ex ferna, intermediara si interna. Tn sens chimie membrana celulard constituie tun complex de lipoproteine. Prin. mem- brana celular se realizeaza traficu! de materii in celula si din ea, se asigur’ legatura ei cu celulele circumiacente si cu substanta intercelulara, "Trad. de D. Stahi In: interiorul celulei este situat nu- cleul (lat. nucleus, gr. kérion), care pastreazi informatia genetica si parti cipa la sinteza proteinelor. In mod obis. nuit nucleul are o forma rotunda sau ovala, In celulele plate nucleul este aplatisat, in celulele albe ale singe Ini (leucocite) nucleele au forma de bastonag sau de bob. La om eritrocitele $i trombocktele stint lipsite de nuctew. Nucleul este acoperit de carioteca (gree. karyothéca, lat. nukleomembré- na), aleatuita din doua: membrane nu- cleare, interna si externa, intre care se aflé un spatiu ingust perinuclear. Nu- cleul este umplut cu nucleopiasma (ca- riolimfa} (nucleopldsma, karyoptisma) in care se aflé unul sau doi nucleoli (niicleotus) si cromatina sub forma de ranule sau de structuri trabeculare. n jurul nucleului se alla citoplasma (cy- fuptismu). Citoplasma este aleatuita din hialoplasma, organite si incluziuni cito- plasmatice. Hialoplasma este aceeasi.materie a citoplasmei, insa fara organite. Ea con- slituie o formatiune complexa semilichi- da, semitransparenta. (hialinus — stic Jos). Contine polizaharide, proteine, aci- i nucleici ete. Hialoplasma participa la procesele metabolice ale _celulei Organitele sint niste parti constante ale celulei, care au anumita structura si exceutd funetii specific. Din organite fac parte centrozomul {central celular, citocentrul), mitocondrille, aparatul ret cular intern (complexul Golgi) reteaua citoplasmatica (endoplasmatica), lizo- somii, Centrozomul e situat de obicei linga’ nucteu sau linga aparatul ret cular si contine doud formatiuni com- pacte — centriole, care intra in compo- nenta fusului acromatic al cetulei si par ticipa la formarea organelor mobile — flageli, cil Mitocondriile, canstituind organele energetice ale celulei, participa. Ia pro: cesele de oxidare, fosiorilare. Ele au o forms ovoidalé si sint acoperite de o membrané mitocondriala alcatuita din doua straturi (intern si extern). Mem- brana_mitocondriala interna formeaza niste pliuri numite eriste mitocondriale. Cristele impart continutul mitocondrilor (matricea) intr-o serie de cavitatiy. ¢ > idl iComplexul Golgi (aparatul reticular intern) se preaintaé sub forma de bule, plachete si tuburi mici situate linga nu- cleu. El realizeaza sinteza polizaharide- lor, participa la evacuarea deseurilor vitale din celula: Reteaua endoplasmatica (citoplasma- tied) poate fi agranulara, neteda si gra- nulard. Reteaua endoplasmatica agra- nulard este tormata, in fond, de cisterne i tuburi mici care particips a metabo- ismul lipidelor si polizaharidelor. Re- feaua agranulara se intilneste in celu- jele, care secreté materii steroide. Re- jeaua endoplasmatica granulara este eatuitd din eisterne, tuburi, plachete, la peretii cérora din partea hialoplasmei idera iste granule steroide numite ri- jozomi, care in unele locuri formeaza \glomerari — poliribozomi (polizomi) feteata endoplasmatica granularé par- ipa Ia sinteza proteinclor. In citoplas- 4 se alli in permanenta nigte_con- lomerate izolate alcdtuite din’ diferite ubstante, care se numesc ineluzi- ni ciloplasmatice. Ele pot fi ompuse din proteine, lipide. pigmenti i alte materii Celula, constituind 0 parte a organis- lui pluricelular integru, indeplineste ictiile caracteristice pentru organ mul in intregime: mentine viata celulei i Ti asigura raporturi cu mediul extern (metabolism). Celulele poseda de ase- jenea excitabilitate (reactii motorii) si facultatea de a se inmulti prin diviziu- Metabolismul in celula (procesele nelor, enzimelor) se realizeaza prin con- um gi cedare de energie. Miscarea celu- lor e posibila in citeva feluri : misca- a ameboida, proprie leucocitelor, jacrofagilor. ‘miscarea cililor, care int niste excrescente plasmatice pe afaja liberd @ celulei gi exeeuta mise vibratile (epiteliul care tapeteaza 1ucoasa cailor respitatorii), sau eu aju- ul unei excrescente lungi — flagel, ca, undoara, la spermatozoizi. Fibrele mus- iilor netezi si stria{i posed proprietati ntractile, ele pot sa-si modifice lun- mea. © Dezvoltarea si cresterea organismului realizeazé prin sporirea_numarul celule (multiplicare) si diferentierea jochimice intracelulare, sinteza protei-- lor. Pe aceasta cale, de reinnoire con stant, fn organismut uman se inmul- jese colulele epiteliale (epiteliul tegu. mentar, superficial), celulele tesutului conjunctiv si cele ale singelui, Unele ce- Tule (cele nervoase) au pierdut facul- tatea de a se inmulti, Exista o serie de celule care in conditit obisnuite nu se inmultese, insi in conditii speciale reca- pata aceasta facultate (in procesul de regenerare).. Diviziunea celulelor se poate produ- ce pe dowd edi. Diviziunea indirect (mi- toza, cariokineza) trece prin citeva eta- pe, pe parcursul cérora celula este su- pusa unor restructurari_ complexe. Di Viziunea directa (simpli) a celulelor (amitoza) se intilneste rar si consta in divizafea celulei sia nucleului ei in doua parti egale sau inegale ca volum © varianta specialé de divizare a celu- elor sexuale contopite este meioza, in cadrul careia are loc reducerea pe ju- matate a numarului de eromozomi ri- magi in celula fecundata. fn cadrul ace stei divizdri se observa’ restructurarea garniturii de gene a celulei. Timpul de ta © diviziune pind a urmatoarea se nu- meste ciclu de viata a celul Celulele sint_elementele constituitive ale tesutului, “Tesutul este 0 entitate evoluliy determinat’, alcatuita din celule si substanta extracelulara, acesiea ind intrunite prin origine. structura si functie, In organismul uman distingem patru tipuri de jesuturi: epitelial, con- junctiv, muscular si nervos. 1. Tesutul epitelial sau epiteliul re- prezinta un strat de celule aderente la membrana bazala sub care se afla un tesut fibroconjunctiv plat. Aceste celule tapeteaza suprafata corpului (dermul), mucoasele, delimitind organismul de mediul extern si executind funetii de = 2 4 acoperire si protectie; formeaza fesutul efector (glandular) al glandelor exocrine si endocrine. Distingem epiteliul pluri stratificat, (cornificat, necornificat si tranzitiv)” si unistratifieat (cilindrie, izoprismatic, pavimentos sau plat). Pie lea este acoperita de epiteliu pluristra- fificat pavimentos, mucoasele, conform structurii si functiei lor, sint tapetate cu epiteliu unistratifieat cilindric (fig. 2) (Stomacul, caile de respiratie, trahea, abronhiile) sau cu epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat (cavitatea buca- la, faringele, esofagul, seementul termi nal al rectului) (fig. 3). Mucoasa cailor urinare este tapetata cu epiteliu de tran zitie. Membranele seroase —(perito neul, pleura) sint tapetate cu epiteliu pavimentos unistratificat (mezoteliu). 2. Tesistul conjunctiv e foarte variat ca forma si functit. El contine celule si substan{a interceluulara, alcatuita din fib- re colagene, elastice, reticulare si din substan{a fundamentala. Distingem tesut conjunctiv propriu-zis, tesut carti laginos si osos. Tesutul conjunctiv pro: priu-zis poate fi lax si dur cu proprieta {i specifice (reticular, adipos, mucos. pigmentar). Tesutul conjunctiv executa functii de suport, de protectie mecanica {fesutul conjunctiv fibros dur, cartilajul, osul), trofics ({esutul conjunetiv tax, reticular, singele si limia) In tesutul conjunctiv fi bros lax se contine un numar mare de elemente celulare variate (fibroblasti, macrofagi, celuleplasmatice, celule adipoase etc.) si fibre orientate haotic in substan{a fundamental. Acest tesut ¢ situat in fond pe parcursul vaselor sang vine (fig. 4a). © varietate a tesutului conjunctiv alcdtuit din celule si fibre reticulare este fesutul conjunctiy reti- cular. Din el se formeaza carcasa organtelor hematopoetice si organelor sistemului imun (maduva oaselor, ti- musul, splina, ganglionii limfatici,” no durile ‘limfatice de grup si solitare), in ansele cdrora se aflé celule sanguine. Daca in citoplasma fibroblastilor (celu: Tele tinere de {esut conjunctiv lax) se acumuleaza incluziuni lipidice, se for meaza {esutul celular adipos.. Te su tul celular adipos se formeaza sub piele sie deosebit de dezvoltat sub peritoneu, in cpiploon. Tesutul conjunctiv fibros dur poate fi amorf: fibrele conjun- ctive se intretese compact. iar intre cle exista un numar mic de elemente celu- Fig. 3. Epiteli pluristratiticat necornificat (seve: mos) plat. 16Fig. 4. Tesut conjunctiv tien iin art Tana hare lore lare (bundoard, stratul reticular al pie- i) (fig. 4b). Tn tesutul conjunctiv dur fasciculele de fibre sint dispuse in anu- mité ordine si directie (ligamente, ten- doane). Tesutul cartilaginos este aledtuit din celule condrale (condroci- te), dispuse in grupuri cite 2—3 celule si lesut intermediar, aflat in stare de gel (Tig. 5). Distingem fesut cartilaginos fialin, semitransparent ; pe dinafara el ste acoperit de pericondru, care pro- tuce celule condrale tinere. Din cartilaj jalin sint formate cartilajele articu- ire, costale, epilizale. Tesutul cdrtilagi- 5. Cartilajhialinic. - =o eat on ctl cnt grip de conde foie concatenate nga Me stantFig. 6. Tesut sos pies’ microscopica) nos fibrocolagen contine in substanta sa intermediaré un numar mare de fibre colagene, care confer’ cartilajului °o rezisten{i sporita. Din cartilaj fibroco- lagen sint construite inelele fibroase ale discurilor intervertebrale, discurile si meniscurile intrarticulare. Acest. jesut cartilaginos tapeteazd fetele articulare ale articulatiilor temporomandibulara si sternoclavieulara. Tesutul cartilaginos elastic contine in substanja tui interme- diaré un numar mare de fibre elastice, intretesute sinuos, e de culoare galbe- 1, are proprietati elastice bine-exprima- te. Din acest fesut sint construite carti- Jajele cuneiforme si corniculate ale laringelui, apofiza vocal a. cartila lor aritenoide, cartilajul epiglotic, pavi- fionul urechit, partea cartilaginoasd. a tubului acustic si a meatulut auditiv extern. Tesutul osos se distinge prin proprietatile Iui mecanice speciale, este aleatuit din celule osoase, incorporate 18 in substanta_intercelulara calearoasa, aleatnita din fibre de oseina (colagene), si séruri neorganice (fig. 6) Tn organismul uman un loc aparte ocupi singele si limfa, care in- deplinese functii trofice si de protectie. Singele si limfa au o substanta intercelu lara fluids complexa (plasma) si celule suspendate in ea (elemente figurate) In plasma singelui exista celule anucle- ate — eritrocite (4.500,000—5.000.000 in 1 mm? de singe sau 4,5—5,0 - 10/1) eucocite (4.000—9.000 in I mm? de sin ge sau 4,0—9,0- 10%/I), printre care distingem ‘celule agranulare (limfocite, monocite) si granulare (neutrofile, aci dofile si bazofile), precum si plachete sanguine. (trombocite), numérul carora in 1 mm? de singe constituie 150.000— 300.000 (150,0—300,0 - 10°/1). Limta reprezinta un lichid incolor usor opalescent. Ea este compus de asemenea din plasma'si celule, mai ales limfocite, numarul carora in limfa periferica (preganglionara) este mult mai mic de- cit in limia centrala (postganglionara) Tn conditii_normale limfa nu contine eritrocite. Singele si_limfa reprezinta nigte fesuturi care aicdtuiesc mediul in- tern al organismului, asigurindu-i con-7 Fig. 7. Miocité netede (nestriate) Fig. § Tesul muscular siriat (scheletic) dit optime pentru activitates vitala. 3. Tesutul muscular realizeaza proce sele de migcare in organismul animalelor si omului. El confine structuri contractile speciale — miofibrile. Distingem dow tipuri de fesut muscular :neted gi striat (scheletic si cardiac). Tes utul muscular neted este aleatuit di celule fusiforme, Aceste celule formea: straturi musculare in_perefii_vaselor sangvine si limfatice, in peretii orga- nelor cavitale (stomae, intestin, cai uri- nare, uter ete.) (fig. 7). Contractia te- sutului muscular neted se produce in- voluntar (inervatia vine de la sistemul nervos vegetativ). Tesutul mus- cular striat (seheletic) for- muschii scheletici, care actioneaza pirghiile osease, ins& iniré si in compo- nenta unor organe interne (limba, farin- ge, portiunea superioard a esofagului etc.). Tesutul muscular striat (scheletic) este alcétuit din fibre musculare striate polinucleare de structuré complicata, in care alterneaza portiuni intunecate si deschise (striuri, discuri) dotate cu pro- prietati variate de refractie (fig. 8). Con- tractia muschilor scheletici este supra- vegheata de constiinta. Musculatura inimii este si ea alcdtu- ita din celule musculare (miocite cari ace), care formeaza complexe musculare. Ca Structura microscopic’ fesutul mus- cular cardiac seam&na cu cel schele- tic (este striat), ins contractile miocar- duluj sint involuntare. 4. Tesutul nerves este alcatuit din celule nervoase, avind diferite struct si {unetii, si neuroglie, care executd func- ii de suport, trofied, de protectie si de separare. Celulele nervoase si neuroglia formeazé_un sistem nervos unitar in sens morfologie si functional. Acest_ si- stem determina relatiile organismului cu mediul extern si participa la coordona- rea funejillor in interjorul organism Tui, asigurind integritatea Iul (Impreund cu’sistemul humoral (singele si limfa) Particula morfofunctionala elementa- ra a sistemului nervos este celula ner- voasi (neurocitul, neuronul) , care are un corp si numeroase prelungiri de diferite dimenstuni. Dup3’ numarul de pre- lungiri distingem neuroci{i_unipolari (cu o singurd prelungire), bipolari (cu doua prelungiri) si multipolari (eu citeva prelungiri) (fig. 9). Cea mei lunga prelungire. a neurocitului a fost de- 19