MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | Anul 189 (XXXII) — Nr. 42 LEGI, DECRETE, HOTARAR! SI ALTE ACTE Pagina DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE Decizta nr. 764 din 22 octombrie 2020 refertoare a exceptia de neconstitujonalitate a prevederior art. 45 alin. (3) din Legea administratiel publice locale nr, 215/2001 ACTE ALE INALTEI CURTI DE CASATIE S1JUSTITIE Decizia nt. 29 ¢in 9 noiembrie 2020 (Completul pentru ‘solutionaree recursului In interesul legil) ‘Decizia nr. 69 din 3 noiembrie 2020 (Completul pentru deziegarea tunor chestiuni de drept in materie penala) 425 25-32 Joi, 14 ianuarie 20212 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14.1.2021 DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE CURTEA CONSTITUTIONALA DECIZIA Nr. 764 din 22 octombrie 2020 referitoare la exceptia de neconstitufionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/201 \Valer Dorneanu —presedinte Cristian Deliorga —[udecator Marian Enache —judecator Danie! Marius Morar —judecator Mona-Maria Pivniceru —judecator Gheorghe Stan —[udecator Livia Doina Stanciu —judecator Elena-Simina Tanasescu —judecator Varga Attila —judecator Simina Popescu-Marin Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu 1. Pe rol se afl solutionarea exceptici de neconstitutionalitate a prevederiior art. 45 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceplie ridicata de Consiliul General al Municipiului Bucures Dosarul i. 36.511/3/2018 al Curt de Apel Bucuresti — Sectia a Vill-a de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curti Constitutionale nr. 1.3400/20'9. 2. La apelul nominal réspunde, pentru autorul exceptiei, domnul Irinel Burian, avocat din cadrul Baroulul Bucuresti, cu imputernicire avocatiala depusd la dosar. Lipseste cealalta parte, fat& de care procedura de citare este legal indeplinita. 3.’ Magistratul-asistent refer asupra cauzel si arata cé autorul exceptiei a depus la dosar note scrise, prin care solicité ‘conexarea Dosarului nr. 1.340D/2019 la Dosarul nr. 2160/2019, aflat pe rolul Curti Constitutionale, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevedertlor art. 45 alin. (2) lt. f) stalin. (3) din Legea nr. 215/2001. De asemenea, sunt invocate alte dosare aflate pe rolul Curtii Constitutionale, avand ca obiect ‘exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, si se arata c, in temelul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curti Constitutionale, se impune ca aceste dosare sai fie conexate, 4. Avand cuvantul, reprezentantul autorului exceptiei araté c lasai la aprecierea Curti solutionarea cererii de conexare. 5. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea acestei cereri, avand in vedere c& dosarele la care se face referire sp afla in stadii procesuale diferite. 6. Curtea, deliberand, respinge cererea formulata, in temeiul Prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizatea si functionarea Curt Constitutional, intrucat cererea vizeaza conexarea Dosarului nr. 1.3400/2019, afiat pe ordinea de zi a sedintei de judecata, cu alte dosare, afiate in stadiul de raport, astfel incat, in lipsa identitafii de stadiu procesual, conexarea acestora este exclusa 7. Cauza fiind in stare de judecala, presedintele Curti acorda cuvantul avocatului autorului exceptiei, care solicit admiterea criticilor de neconstitutionalitate, in raport cu art. 1 alin. (5) si art. 21 din Constitutie. Sustine ca prevederile de lege criticate referitoare la hotararile .privind patrimoniul” sunt neclare, imprecise si creeaza incertitudine in coca ce priveste intinderea sau delimitarea obiectului hotararii supuse aprobarii cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor local in functie, —magistrat-asistent asifel incat pot conduce la concluzia ca orice holarare luata de consiliu, cu implicatii patrimoniale, ar avea nevoie de o majoritate de doua treimi, prevazuta doar cu tilu de exceptie. In sustinerea criticlor de neconstitulionalitate, invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la exigentele de calitate a legilor, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 31 din 27 ianuarie 2016 8, Reprezentantul Ministerului Public pune canchizii de respingere a exceptiel in principal ca inadmisibilé, decarece Crticile de neconstitutionaiitate vizeaza probleme de interpretare 3 aplicare a legi, de competenta instantei judecatoresti. In subsidiar, pune concluzii de respingere ca neintemelata a exceptiei de neconstitutionalitate, sustinand, in esents, ca potrivit jurisprudentei Curti' Europene a Drepturilor Omului, normele de lege nu pot prezenta o precizie absoluts CURTEA avand in vedere actole si lucrarile dosarului, retine urmatcarele: 9. Prin Decizia civilé nr. 5 din 28 februarie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 36.511/3/2018, Curtea de Apel Bucures' Sectia a Vill-a de contencios administrativ gi fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate @ prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administratie! publice locale nr. 215/201. Exceptia a fost ridicata de Consilial General al Municipiului Bucuresti cu prilejul solutonarit recursului impotriva unei sentinte pronuntate intr-o cauza avand ca obiect suspendarea executarii unui act administrativ 10. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, ‘autorul acestela sustine c prevederile art. 45 alin, (3) din Legea nr, 218/2001, in ceea oe priveste sintagma .privind patrimoniul’, sunt neclare, imprecise si pot conduce la concluzia c& orice hotarare luata de consiliu, cu implicatii patrimoniale, are nevoie de o majoritate de doua treimi, prevazuta doar cu tilu de ‘exceptia. In opinia autorului exceptiel, notiunea de .holarére privind patrimoniu’, fara a delimita, in conoret, a ce elemente de patrimoniu (evaluablle sau neevaluabile in bani) si la ce ‘operatiuni privind elementele de patrimoniu (acte de dispozitie, de administrare, de conservare) se referd, este contrara exigentelor de claritate si predictibilitate a legii impuse de regiementarea consiitutionala, puténdu-se ajunge ca o exceptie '8& devina regula, iar regula sa devind inaplicabila. Sunt invocate aspecte din jurisprudenta Curtii Constitutionale privind dispozitile art, 4 alin. (5) din Constitutle, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012. Autorul mai arata ca prevederile leaale criticate comportd o interpretare mult prea imprecisa, Intrucat orice hotarare a autoritatilor locale, inclusa in sfera alin. (1) al art. 45 din Legea nr. 215/2001 are implicati de natura patrimoniala, evaluabila in bani, fapt ce ar atrage in mod ipotetic competenta de aprobare a majoritati calificate de dou treimi 11. Curtea de Apel Bucuresti— Sectia a Vill-a contencios administrativ gi fiscal opineaza in sensul conformitati textelor de lege criticate cu prevederile constitutionale invocate. Retine ca autorul exceptiei crticd textul de lege sub aspectul sferei de cuprindere a notiunii de ,hotérére privind patrimoniul” sic prin Decizia nr. 869 din 10 decembrie 2015, publicata in MonitorulMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14,1.2021 3 Oficial al Romainiei, Partea |, nr. 166 din 4 marlie 2016, Curtea Constitutionala a refinut cd aspectele invocate au vizat, in realitate, interpretarea si aplicarea legii, operatiuni care constituie atributul instantei judecatoresti investite cu solufionarea cauzei, care interpreteaza institutia juridicd a -Patrimoniului" in functie de ansamblul normelor de drept imaterial (de drept civil si drept administraliv), fara a fi necesara ‘cuprinderea lor in textul legii speciale si nicio trimitere expres 12, Pottivit prevederilr art. 30 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat pregedintlor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. 13. Pregedintii celor doud Camere ale Parlamentului, Guvernul $i Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate, CURTEA ‘examinand actul de sesizare, raportul intocmit de judecatorul- raportor, sustinerile avocatului autorului exceptiei, concluziile procurorului, prevederile legale critcate, raportate la dispozitile Constitutei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele: 14. Curtea Consiituijonala a fost legal sesizata si este competenti, potrivit dispozitilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum gi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr, 47/1992, 88 solutioneze exceptia de neconsiitutionaiitate. 15. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 216/201, republicatd in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificarile si ‘completarile ulterioare. Curtea observa ca, ulterior sesizaii sale ‘cu prezenta exceptie de neconstitufionalitate, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/201 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din partea IX din Ordonanta de urgenté a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr, 555 din 5 iulie 2019. Insa, avand in vedere ca in cauza dedusa judecdtii produc efecte juridice prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 si in lumina Deciziei Curti Constitutionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. §49 din 3 august 2011, urmeaza a se reline ca obiect al exceptiei aceste dispozii de lege, care ‘au urmatorul cuprins: .Hotarérile privind patrimoniul se adopta cu votul a doud treimi din numérul total al consilierlor locali in functi. 16. In opinia autorului exceptiei, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 contravin ddispozitilor din Constitutie 20. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. ) si al art. 147 alin. (4) din Constitute, al art. 1—% cuprinse in art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor si art. 21 privind accesul liber la justiie. 17. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatd cd autorul acesteia sustine lipsa de precizie siclaritate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr, 21/2001, sub aspectul infelesului sintagmel ,hotarariprivind patrimoniut”, citici care insa nu tind spre evidentierea unei reale contradict intre textul de lege supus controlului de constitutionalitate si dispozitile din Legea fundamentala invocate, ci vizeaza exclusiv aspecte referitoare la interpretarea si aplicarea normei jutidice. Astfel, Curtea refine ca, in realitate, cea ce a determinat Tidicarea exceptiei de neconstitutionalitate este problema ‘ncadrarii sau nu a Hotarairii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 721 din 18 octombrie 2018 privind incetarea activitafi unor servicii publice de interes local ale municipiului Bucuresti in categoria unor .hotaréri privind patrimoniul”, in sensul dispozitilor art. 45 alin. (3) din Legea administratiei Publice locale nr, 215/2001, Or, asemenea aspecte tin de modalitatea de interpretare si aplicare a legii la stuatia individualizaté a fiecdrei spete, iar clarificarea Tmprejurarilor ‘cauzei si determinarea prevederilor de lege incidente revin competentei exclusive a instantei judecatoresti investite cu solutionarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constitutional 48. Curtea observa ca, prin Decizia nr, 63 din 16 decembrie 2019 referitoare la pronuntarea unei hota prealabile cu orvire la chestiunea de drept privind sfera notiunil de ,hotérariprivind patrimoniu!”, folosité de art. 45 alin. (3) din Legea administratiei Publice locale nr. 215/201, republicaté, cu modificaile si completarile ulterioare, publicaté in Monitorul Oficial al Roméiniei, Partea |, nr. 162 din 27 februarie 2020, Inalta Curte de Casatio si Justitia — Completul pentru dezlegarea unor cchestiuni de drept a statuat c&: .textul de lege pe care instanta de trimitere il gaseste dificil de interpretat fart. 45 alin. (1) $i (3) din Legea nr. 215/201] este in vigoare de mai bine de 18 ani si @ fost aplicat atét de autoritatiie publice locale, cat si de instantele de judecata, férd sé necesite dificult&ti de interpretare sau 84 genereze practicé judiciara neunitard.” (a se vedea paragraful 73 din Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019), 19. In aceste condi, intrucat critcile de neconstitutionalitate se circumseriu unor aspecte referitoare la interpretarea si aplicarea legii, de competenta instantei judecdtoresti, Curtea Cconstata c exceptia de neconsiitutionalitate, astfel cum a fost formulata, este inadmisibila, urmand a fi respinsa ca atare. art. 11 alin, (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, GURTEA CONSTITUTIONALA in numele legi DECIDE: Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitujionalitate @ dispozttilor art. 45 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in Dosarul nr. 36.511/3/2018 al Curt d? Apel Bucuresti Definitiva si general obligatorie Sectia a Vill-a de contencios administratv $i fiscal Decizia se comunica Curtii de Apel Bucuresti — Sectia a VIIL-a contencios administrativ gi fiscal gi se publica in Monitorul Oficial al Romanicei, Partea |. Pronuntata in sedinta din data de 22 octombrie 2020. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 42/14.,2021 ACTE ALE iINALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE INALTA CURTE DE CASATIE $1 JUSTITIE ‘COMPLETUL PENTRU SOLUTIONAREA RECURSULUI IN INTERESUL LEGII DECIZIA Nr.29 din 9 noiembrie 2020 Dosar nr. 2.095/1/2020 Corina-Alina Corbu — presedintele Inaitei Curti de Casatie si Justitie — presedintele completului — presedintele Sectiei | civile —presedintele Sectiel a Ila civile —presedintele Sectici_ de contencios administrativ si fiscal — pregedintele Sectiei penale —judecator la Sectia | civil —judecator la Sectia | civild —judecator la Sectia | civila Adina Georgeta Nicolae —judecator la Sectia | civil Lavinia Dascalu —Judecditor la Sectia | civil Carmen Georgeta Negril — judecator la Sectia | civ Simona Lala Cristescu. — — judecaitor la Seotia | civil Cristina Petronela Valeanu —judecator la Sectia | civil Georgeta Stegaru —judecator la Sectia I civil Bianca Elena Tandarescu —judecéitor la Sectia | civil Sorinela Alina Macavei © —judecdtor la Sectia | civla Mioara lolanda Grecu _ — judecaitor la Seotia | civil Valentin Mitea —Judecator la Sectia | civil Eugenia Puscasiu —Judecator la Sectia | civil Ruxandra Monica Duta —judecatorla Sectia a Il-a civila Elisabota Rosu —judecator la Sectia a Il-a civil Laura-Mihaela lvanovici Marian Buda Denisa Angelica Stanigor Daniel Gradinara Beatrice loana Nestor Simona Gina Pietreanu Mihaela Tabarca Nicolae Gabriel lonas - —judecator_ la Secfia_ de contencios administrativ si fiscal Decebal Constantin Viad —judecdtor la Sectia de contencios administrativ si fiscal Lucia Tatiana Rog —judecator la Sectia penal Simona Cristina Nenita _ —judecator la Sectia penal Completul pentru solutionarea recursului in interesul legil este legal constituit, in conformitate cu dispozitile art. 516 alin, (1) din Codul de proceduré civilé raportat la art. 34 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaitel Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu ‘completarile ulterioare, Sedinta este prezidata de doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele Inaltei Curfi de Casatio si Justitie. Procurorul general al Parchetului de pe tanga Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror-sef al Sectieijudiciare. La sedinta de judecata participa magistrat-asistent lean Peligrad, desemnat pentru aceasté cauzé in conformitate cu dispozitile art, 35 din Regulamentul pentru organizarea i functionarea administrativa a inaltei Curt de Casati si Justi, republicat, cu completarile ulterioare, Magistratul-asistent Invedereaza legala constituire a Completului pentru solutionarea recursului in interesul legii, precum si faptul ca la dosarul cauzei au fost depuse: raportul intocmit, puncte de vedere din partea Ministerului Public si ale unitatilor de cult, precum i opinile facultailor de drept din cadrul Universitat de Vest din Timisoara si Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca Presedintele completului, doamna judecator Corina-Alina Corbu, pregedintele Inaltei Curti de Casatie gi Justitie, a acordat cuvantul reprezentantului Ministerului Public. Cu privire la admisibilitatea prezentului recurs tn interesul legii, reprezentantul Ministerului Public a aratat ca acesta ‘Indeplineste conditle de admisibiltate prevazute de art. 514 din Codul de procedurd civilé sub aspectul titularului sesizarii si, partial, pe aceea privind evidentierea unor probleme de drept rezultate din continutul normativ si aplicarea in timp a dispozitilor legale invocate in actul de sesizare a instantei supreme, find atributul exclusiv al Completului pentru solutionarea recursului tn interesullegii de a reconfigura lmitele sesizafii printr-o eventuala recaiificare a unora dintre obisctele acesteia. Totodata, a susfinut ca sunt indeplinte si conditile prevazute de art. 515 din Codul de procedura civilé sub aspectul exemplificéri caracterului neunitar al jurisprudentei prin hotdrari judecatoresti definitive anexate actului de sesizare, iar imprejurarea ca acestea provin in exclusivitate de la aceeasi instant nu constituie un fine de neprimire din perspectiva acestei din urma conditii, Aceasta se explicé prin situatile factuale care au generat 0 tipologie unicd de Iitigit, find determinata si de imprejurarea ca titlurle de proprietate ccontestate in aceste cauze privesc terenuri forestiere aflate tn raza _unei_singure unitati administrativ-teritoriale (judetul Suceava). Totodatd, poate fi avuta in vedere si anvergura ccazuisticii care vizeaza anularea unui mare numar de titri de proprietate emise in aceeasi perioada in favoarea unitatior de cult din acest judet, din aceasté perspectiva retinandu-se similitudinea cu starea jurisprudentiala din cauze in care s-a pronuntat Decizia in interesul legii nr. 19/2018, Cu privire la cele patru probleme de drept ce fac obiectul prezentului recurs in interesul legi, reprezentantul Ministorului Public a ardtat c& acestea au fost analizate in ordinea logica a intrebéirilor, care nu corespunde cu ordinea indicata de autorul sesizari Astfel, in iterpretarea si aplicarea dispozitilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate nu poate opera in favoarea unitatiior de cult din terenurile forestier ‘asupra carora Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina (FB.0.R.B.), ca persoana juridica distinct, a avut un drept de administrare. in aplicarea acestor dispoziti legale, reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unitatilor de cult se face in considerarea fostului drept de proprietate, astfel cum acesta exista in fondut pisericesc af curtuur de’ fa care terenurile forestiere au fost preluate de stat in perioada regimului comunist, nu tn considerarea terenurilor forestiere asupra carora © fundatie distinct de cultul respectiv avea un drept de administrare corespunzator proprietatii publice a statului Revine instantelor de fond sarcina de a verifica identitatea dintre terenurile forestiere asupra carora s-a reconstitit dreptul de proprietate in favoarea structurilor de cult si cele asupra cérora o fundatie distincta de aceste structuri a avut un drept de administrareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14,1.2021 5 In interpretarea si aplicarea dispozitilor art. 29 alin. (31) din ir. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a ut c& reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unitatilor de cult prevazute la alin. (2) al aceluiasi articol se raporteaza la suprafelele de teren forestier care au apartinut in proprietatea, inzestrarea, folosinta si administrarea acestora, ca subiecte de drept individuale, neputand fi valorificate’ la reconstituire drepturle care au aparfinut unei fundatii speciale, cu caracter public, precum este cazul FB.O.R.B. Referitor la dispozitile art. Il alin. (1) lit. a) pct. vi) din Legea nr, 169/1997, s-a aratat ca acestea sunt aplicabile si in privinta titlurlor de proprietate emise cu incalcarea dispoziilor art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile $i completaiie ulterioare, gi ale art, 29 alin. (1}—(31) din Legea nr, 1/2000, anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 247/2005, intrucat modificarile aduse prin acest din urma act normativ nu instituie un nou caz de nulitate absoluld, ci a existat o continuitate de solutie in privinta sanctiunii aplicabile, singura deosebire find aceea ca, in redactarea Legii nr. 169/1997, anterioara modificérilor aduse prin Legea nr. 247/2005, nultatea era virtuala, nu expresa. in cea ce priveste sesizarea de recurs in interesul legii avand ca obiect inléturarea (asanarea) sanctiunii_nulitati absolute prin prisma prevederilor art. 1 din Primul Protocol ditional la Conventia pentru aprarea drepturilor omului sia libertatilor fundamentale, denumita in continuare C.E.0.0. Sau Conventie sau Conventia europeana a drepturilor omului (daca un drept afectat de nulitate absoluta beneficiaza de protectia prevederilor C.E.D.0.), s-a considerat cd aceasta este inadmisibilé, revenind instantelor investite cu solutionarea ltigior s& efectueze in conoret examenul de proportionalitate al ingerinjei in dreptul de proprietate al unital de cult parate, in raport cu circumstantele concrete ale fiecarei cauze. Tn subsidiar, cu privire la aceasta problema s-a sustinut ci, la data promovarii actiunilor formulate de Regia Nationala a Padurilor — Romsitva, unitaile de cult cArora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri cu vegetatie forestierd si le-au fost emise titluri de proprietate asupra acestora aveau un ,bun actual” in sensul paragrafului 1 al art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie. ‘Anularea acestor titluri de proprietate constituie 0 ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor care trebuie 8 corespunda exigentelor prevaizute de cel de-al doilea paragraf al art. 1 din Primul Protocol ditional la Conventle, respectiv: sa fie legala, s& fie rectamata de un interes public, general sis existe un raport de proportionaiitate, in sensul ca titularul bunului s& nu suporte ‘ sarcina excesiva disproportionata, analiza raportului rezonabil de proportionalitate urmand a fi realizata in raport cu circumstantele concrete ale fiecarei cauze. Pregedintele completului, doamna judecéitor Corina-Alina Corbu, constatand c& nu mai sunt alte completéri, chestiuni de invocat sau intrebari de formulat din partea_membrilor completului, a deciarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare. INALTA CURTE, deliberand asupra recursului in interesul legii urmatoarele: |, Temeiut juridic al recursului in intoresul logit 1. Arlicolul 514 din Codul de procedura civilé prevede astfel: Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legi de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministruluijustitiei, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegille de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporulul au Indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justiie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate difert de instanfele Judecatorest” a constatat Il. Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie 2. Sesizarea cu prezentul recurs in interesul legii a fost formulata de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Suceava, prin Hotararea nr. 36 din 24 iulie 2020, atagandu-se intreaga documentatie consideraté relevant’ pentru solutionarea problemelor de drept care constituie obiectul prezentului recurs in interesul leg Ill. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie gi Justitie cu privire la pronuntarea unui recurs in interesul legi 3. Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivt prevederiior Legii fonduluifunciar nr. 18/1991 $i ale Legii nr. 169/1997, cu modificérile si completérile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 1/2000, forma in vigoare la data formulatii cererii de reconstituire: “Ant, 28. — (1) in aplicarea prevederilor art, 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere $i eliberarea tilulul de praprietate se var face pe numele perohiei, schitului, ménéstii,institutiei de invatémant, indiferent de forma acesteia, in limita suprafetelor pe care le-au avut in proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent daca terenurile sunt situate pe raza mei multor localitat (2) Centrele eparhiale, parohille, schiturile, méinéstirile, constituite pana la data intrérii in vigoare @ prezentel legi, dobandesc, prin reconstitire, suprafete pana la limita de 30 ha din fondul bisericesc al cultului céruia fi apartin, recunoscut de lege, daca acesta a avut in proprietate terenuri forestisre in judeul in care a fost constituta parohia, schitul sau manastirea (3) Terenurile atribuite potrivt alin. (2) nu vor putea depasi, ccumulat, suprafata avutd in proprietate de fondul bisericesc in judetul in care s-a constituit parohia, schitul sau mandistirea care depune cerere pentru reconstituire (4) Comunele, orasele si municipille, care au detinut tn proprietate terenuri cu vegetatie forestierd, paduri, zavoaie, tufariguri, fanete si pasuni impadurite, redobandesc, la cerere, proprietatea acestora, in limitele probate cu actele care atest suprafetele solicitate in conditile art, 9 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata (5) in cazul cererilor formulate de consilile locale, actele de reconstituire a dreptului de proprietate gi eliberarea tiului de propristate se vor face pe numele comunei, orasului sau al municipiului, ca persoane juridice, iar titlul se va inmana primarului. [..” Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere solicitate potrivt prevederilor Legil fonduluifunciar nr. 18/1991 $i ale Logi nr. 169/1997, cu modificanie si completarilo utterioare, denumita in continuare Legea nr. 1/2000, forma in vigoare la data emiterii hotararii Comisiel judetene pentru stapilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor din judetul ‘Suceava vizate in prezenta cauzé sia titlurlor de proprietate a ror anulare se solicit “Art. 29. — (1) In aplicarea prevederilor art. 47 din Legea fondului) funciar nr. 18/1991, republicata, propunerie de reoonstituire @ dreptului de ‘proprietate pentru. terenurile forestiere $i eliberarea titlului de propriatate se vor fave pe numele parohiei, schitului, manastiri, institutiei de invatamant, indiferent de forma acesteia, in limita suprafetelor pe care le-au avut in proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent daca terenurile sunt situate pe raza mai multor localita (2) Centrele eparhiale, protolerile, mandstirile, schiturile, parohille, fille, constituite pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dobandesc, prin reconslituire, suprafete pand la limita de 30 ha din fondul bisericesc al cultului céruia Ti apartin, recunoscut de lege, daca acesta a avut In proprietate terenuri forestiere.6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14.1.2021 (3) Terenurile atribuite potrivt alin. (2) nu vor putea depasi, ‘cumulat, suprafata avuta in proprietate de fondul bisericesc in judetul in care s-a constituit protoieria, manastirea, schitul parohia sau fiia care depune cerere pentru reconstituir. 31) Structurile de cult prevazute la alin, (2), care au avut in folosinta sau in inzestrare terenuri cu destinatie forestierd, dobandesc in proprietate suprafete pana la limita de 30 ha din padurile pe care le-au avut in administrare sau in inzestrare. (4) Comunele, oragele si municipiile, care au detinut in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, fanete si pasuni impadurite, redobandesc, la cerere, proprietatea acestora, in limitele probate cu actele care atesta suprafetele solicitate in conditile art. 9 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata (6) in cazul cererilor formulate de consilile locale, actele de reconstituire a dreptului de proprietate $i eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele comunei, oragului sau al municipiului, ca persoane juridice, iar tilul se va Inmana primarului 4, Legea nr. 169/197 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 76/1991, in vigoare la data emiteri titlului de proprietate a carui nulitate se solicits in prezenta cauza, cu modificarile si completairile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 169/197 Art. Ill. — (1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitilor legislate civile aplicabile fa data incheieri actului juridic, urmatoarele acte emise cu inedicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor fizice care nu erau Indreptatite, potrivit legit la astfel de reconstituiri sau constitur: b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole afiate in domeniul public sau privat al statului, cri Tn domeniul public al comunelor, oraselor sau municipllor, ©) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in intravilanul localitatjior, pe terenurile revendicate de fosti proprietar, cu exceptia celor atribuite conform art. 23 din lege; d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca iziaz comunal; e) actele de constituire a dreptului de proprietate, in conditile art. 20, in localitatle in care s-a aplicat cota de reducere prevazuta de lege; f) actele de constituire @ dreptului de proprietate, in condifile art. 20 gi in cazul in care in localitatea respectiva nu s-a cconstiuit dreptul de proprietate persoanelor indreptatite de lege; 9) transferurile de terenuri dintr-o localitate in alta, efectuate cu incalcarea conditilor prevazute de lege, in scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului; h) actele de vanzare-cumparare privind constructile afectate unei utilizari sociale sau culturale — case de locuit, cree, gradinite, cantine, camine culturale, sedi si altele asemenea — ce au Apartinut cooperativelor agricole de productie, cu inealearea dispozitilor imperative prevazute la ultimul alineat al art. 28 din lege. (2) Nulitaiea poate fl invocata de primar, prefect, procuror si de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenta instantelor judecatoresti de drept ‘comun, care au plenitudine de jurisdictie.” Legea nr. 169/1997, astfel cum a fost modificata prin titlul V din Legea nr. 27/2008 privind reforma in domeniile proprietafi sijustitiei, precum si unele masuri adiacente Art. lil. — (1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitilor legistatiei vile, aplicabile la data incheieri actului juridic, urmatoarele acte emise cu Incdlcarea prevederilor Legi fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurlor agricole i celor forestiere, solictate potrivit prevederilor Leg fondului funciar nr. 18/1981 si ale Legii nr. 169/197, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietato, in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite, potivitlegi, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la cooperativa agricolé de productie sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri (il) actele de reconstituire si constituire in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de catre acestia, in termen legal, libere la data solictari, in baza Legi nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Le nr. 1/2000 $i a prezentei legi, precum si actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public in acest scop; actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate in favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost inscrisi in cooperativa agricola de productie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate; actele de reconstituire sau constituire a dreptuiui de proprietate emise dupa eliberarea titlului de proprietate fostulul_proprietar pe — vechiul amplasament, transcris in registrele de transcriptiuni si inscriptiuni sau, dupa caz, intabulat in cartea funciard, precum gi actele de instrainare efectate tn baza lor: actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate In masura in care au depasit limitele de suprafala stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; actele de reconstituire @ dreptului de propiietate asupra unor terenuri forestier pentru perscanele care nu au detinut anterior in proprietate astfel de terenuri (..) (2) Nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, Autoftatea Nafionala pentru Restituirea Proprietatilor si de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de ‘competenta instantelor judecditoresti de drept comun. (21) Nulitatea absolut’, in sensul prezentei legi, va putea fi invocatai $i inltgile in curs.” 5. Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic, cu moaificarile $i ‘completarileulterioare, denumita in continuare Coda! sivic (ii) (iv) ) (wi) Art. 4. — (1) Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publicé sau privata i constituie bun de interes national Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier national se exercita in conformitate cu dispazitille prezentulul Cod silvic.” 6. Primul Protocol aditional la Conventia pentru apérarea dreptunilor omului $i a libertailor fundamentale Art. 1. — Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru o cauzé de utlitate publica si in conditile prevazute de lege si de principille generale ale dreptului international. Dispozitile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributi sau a amenzilor.”MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14,1.2021 7 IV. Obiectul recursului in interesul leg Jurisprudentiale divergente 7. Cu privire la prima chestiune, prin aceasta problema de drept se urmareste interpretarea dispozitilor art. Ill din Legea nr. 169/197 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, in sensul de a se stabili daca un drept care este afectat de Unul dintre cazurile de nulitate absoluta reglementat de aceasta norma legala poate intra sub protectia prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la C.E.D.0. ‘Aceasta problema de drept a fost dezlegata difert in opinile jurisprudentiale divergente. ‘A. Asifel, intr-o prima opinie, care sustine respingerea cererilor de chemare in judecata si mentinerea titlurilor de proprietate, se apreciaza ca existenfa unui .bun” in patrimoniul unitatilor de cult, in sensul art, 1 din Protocolul 1 la C.E.D.0., este neindoieinica, iar anularea titlurilor de proprietate ar reprezenta o ingerinta nejustificata si disproportionata, Aceasta opinie este bazata, in esenfa, pe urmatoarele argumente: — unitate de cult s-au bucurat timp de 14 ani de dreptul de proprietate recunoscul de auloritiile auinistrative ale statului, prin emiterea titului de proprietate atacat cu actiunea in nulitate: — lipsa oricarei culpe a petentei, unitatea de cult, in reconstituirea dreptului de proprietate: — jurisprudenta Curt Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.0,) in interpretarea si aplicarea art. 6 din Conventie si a art. 1 din Primul Protocol aditjonal la Conventie; — autoritatile statului erau cele care aveau obligatia s& verifice daca cerintele impuse de lege viznd reconstituirea erau indeplinite. B. In opinia contrara, care sustine anularea titiurilor de proprietate, se apreciaza cd prevederile C.E.D.O. apara doar dreptul de proprietate legal dobandit, cu respectarea conditilor prevazute de normele de drept de ordine publicé. ‘Aceast’ opinie este bazata, tn esentd, pe urmatoarele argumente: — sanctiunea nulitéti absolute ce deriva din incélcarea normelor imperative nu poate fi inldturata, intrucat prevederile C.E.D.0. nu apaira un drept nul absolut; — culpa autoritailor emitente ale titiului de propristate este irelevanta, intrucat prevaleaza interesul general ocrott de norma imperativa asupra eventualelor greseli ale autoritatilor emitente i indiferent de trecerea une! anumite perioade de timp de la ‘emiterea titlului de proprietate, deoarece nultatea absolut are ‘aracter imprescriptibil, pentru ca tinde la apararea unui interes general — prevederile si jurisprudenta C.E.D.0. nu apara un petent tn culpa, iar nedepunerea de catre unitatea de cult, odaté cu cererea de reconstituire, a dovezilor dreptului de proprietate, conform prevederilor ar. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, art. 9 alin, (5) din Legea nr. 18/1991, nu poate asigura protectia art. 1 din Protocolul 1 C.E.D.0.; — pentru inlaturarea nulititii absolute a ttlului de proprietate prin prisma C.E.D.0. trebuie identificata jurisprudenta C.E.D.O. ‘cu Un grad foarte ridicat de similaritate, in sensul ca trebuie invocate ve unitatea de cull cauze C.E.0.0. care sa se referela confirmarea unui drept de proprietate afectat de nulitate absoluta; — inlaturarea unel nulitéti absolute poate avea loc doar in conditile expres si_limitativ prevazute de lege pentru Orientarile confirmarea unei nuit} absolute; — imposibillatea invocari din ofiiu a dispozitilor Conventii sia jurisprudentei CE 0.0. ‘Se mai remarca faptul ca in sustinerea sesizéii Inaltei Curt do Casatie si Justiie cu aceasta problema de drept pe calea recursului in interesul legii se invoca Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 1/2012, pronuntata de Completul competent sa judece recursul in interesul legii In considerentele céreia, printre altele, se statueaza ca ,(..) atat timp cat aplicarea aceleiagi norme interme (atat in interpretarea restrictiva, cat si ‘in cea extensiva) produce efectulidentic al generar unei practici eunitare, practica neunitard ce trebuie regiata prin mecanismul recursului in interesul legi(..), se impune acceptarea posibilitai de solutionare a recursului in interesul legii $i in cazul Tn care practica neunitara a aparut ca efect al aplicari directe intr-o cauza concreté a unei reglementari internationale, deci a dreptului intern in acceptiunea sa constitutionala, iuand in considerare efectul inlaturarii legii nationale, in solutionarea aceleiasi probleme de drept’ 8. Referitor la interpretarea $i aplicarea prevederilor art. Il din Legea nr. 169/1997 (alin: (1) lit. a) pct. (vi), potrivit modificarlor aduse prin Legea nr. 247/2005] — aplicarea in timp a normelor de ordine publicé ce reglementeaza nulitatea absoluta — s-a aratat ca prin aceasta problema de drept se Urmdreste clarificarea modului de aplicare in timp a prevederilor art. Ill din Legea nr. 169/1997, care reglementeazé cazuri de hulitate absoluta a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate in conditite in care norma in disculie @ avut un ccontinut diferit in timp. aceasti problema de drept a fost dezlegata diferit in ‘ambele opiniijurisprudentiale in analiza si are ca premisd faptul 4 dispozitile art. Ill din Legea nr. 169/1997 aveau o formulare diferité in cele doua momente de referinté — la data emiteri tiluriior de propristate (anu! 2004) gi, respect, la data introduceri cererilor de chemare in judecata (2017), ‘A. Astfel, intr-o prima opinie, care sustine respingerea cererilor de ‘chemare in judecata si mentinerea titlurlor de proprietate, se apreciazé 8, la data emiterit titlurlar de proprietate, erau sanctionate cu nulitatea absoluta doar ttlurile de proprietate emise cu incdlcarea prevederilor legale in beneficiul persoanelor fizice In sustinerea acestel solutil se arata c& in aplicarea art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, care statueaza principiul neretroactivitati legii, temeiul invocat prin actiune, respectiv art. Il alin. (1) lit. a) pet. (vi) din Legea nr. 169/1997 (in vigoare la data introducerii cererii de chemare in judecata), adauga motive noi de anulare fata de cele existente la data emiteril titlurlor de proprietate, iar, aportat la data emiteri titurior, acest caz de nulitate prevazut de art. Il alin, (1) lit a) din Legea nr. 169/1997 se putea aplica doar tilurilor de proprietate emise favoarea persoanelor fizice, pe cand in cazul ttlurilor emise in favoarea persoanelor juridice, cum sunt paratele unitati de cult, nu era reglementata aceasté cauza de nulitate. B. In opinia contrard, asupra acestei probleme de drept se reline c& aceste prevederi legale sunt incidente tn cauza, intrucatnu aduc nicio noutate din punct de vedere legislativ, ele nu fac decat sa reitereze sanctiunea nulitati absolute pentru iincdicarea normelor de drept imperative, cum sunt cele referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiora, Acestea constituie un tun de interes national, conform legislatiei in vigoare, astfel c& nulitatea este absolut Se mai sustine ca prevederile at. Il alin. (1) ita) pct. 4) din Legea nr. 169/197 nu introduc un nou caz de nultate absolut, Tu aduc nicio noutate din punct de vedere leaistativ, ci reafirma sanctiunea nulitatii absolute in cazul incalearii unor norme imperative, iar art. Ill alin, (2") din aceeasi lege permite expres aplicarea acesteia si in ltigile in curs la data modificari legi, agadar, cu atat mai mult in cele initiate ulterior pe rolul instantelor, cum sunt cauzele in care s-a semnalat practica neunitara jh sesizarea de fata. De alffel, so araté ca provederile art. ill din Legea nr, 169/197, in forma in vigoare la data emiterititurilor de proprietate, trimit expres la dispozitile generale de drept comun ‘in materia nulitati absolute.8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14,1.2021 Referitor la aplicarea tn timp a acestor dispoziti legale s-a pronuntat si Curtea Constitutionala, sens in care s-au invocat decizille nr. 328/2003, nr. 296/201, nr. 1.563/2010, nr. 49/2007, rir. 700/2007, nr. 982/2008, nr. 984/2008 si nr. 568/2010. 9. In ceea ce priveste interpretarea si aplicarea prevederilor art 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, raportat la forma acestel norme de la momentul la care a fost formulata cererea de reconstituire, respectiv la data la care a fost emisa hotararea comisiei udetene pentru reconstituirea dreptului de proprietate, prin invocarea acestei probleme de drept, se urmareste: — interpretarea sintagmei ,fondul bisericesc al cultulul’, In ssensul de a stabili daca aceasta are In vedere doar patrimoniul Lunui cult religios in sens de patrimoniu al biserici (in cazul de fata, al Bisericii Ortodoxe Romane) sau se are in vedere atat patrimoniul bisericii, c&t si patrimoniul unor fundatii constituite de biserica (In cazul de faté, Fundatia Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina); — interpretarea sintagmei ,avut in proprietate, In sensu d ase stabili daca aceasta are in vedere ,proprietatea direct (depiina) sau se are in vedere si proprietatea util Cu referire la aceste sintagme, analizate in ambele opinil, ‘sunt de retinut urmatoarele: ‘A into prima opinie, care sustine respingerea cererilor de chemare in judecata si mentinerea valabilitati\ titlurlor de proprietate, distinctia dintre patrimoniul bisericil si patrimoniul nei fundatii constituite de biserica (In cazul de fata, Fundatia Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina) nu prezint& relevant deosebita, avand in vedere si faptul c& organele statului nu au facut aceasta distinctie la data recunoasteri dreptului de proprietate, chiar daca unitatile de cult au indicat {ara echivoc in cuprinsul cereni de reconstituire faptul c& solicit bunurile apartinand Fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Romén din Bucovina, statul, prin organele sale, flind astfel in mod clar jn cunostinta de cauza cu privire la confinutul pretentilor acestora, ‘Totodata, in aceasta opinie se mai retine 8, avand in vedere calitatea de ,proprietar util” a Fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina asupra terenurilor_potrivit extrasului de carte funciard, unitatile de cult sunt indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate. In aceeasi opinie s-2 apreciat ca, in cauzele respective, calitatea necontestaté de proprietar util a Fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina justificd reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unitatjior de cult, iar distinctia intre .proprietar direct” i .proprietar uti este lipsité de relevanta, avand in vedere c& dispozitile art, 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 fac trimitere la bunuri aflate in proprietate, fara a face distinctie intre proprietatea ulilé si proprietatea directa. B. In opinia contrard, cu referire la aceeasi problema de drept, se apreciaza c& distinctia dintre patrimoniul Fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina, ale carei eventuale drepturi se invocd, si .fondul bisericesc al cultului caruia fi apartine unitatea de cult, sintagma ce se regaseste in prevedetile art, 29 alin, (2) din Legea nr. 1/2000, este de esenta Pentru solutionarea cauzelor, cele doua patrimonii lind diferite. Se mai refine ca unitafle de cult se prevaleaza de calitatea de proprietar a Fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina, insa s-a apreciat ca o asemenea eventuala calitate nut poate sa legitimeze indreptatirea unitalilor de cult la Teconstituirea dreptului de proprietate, prin prisma prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, fata de imprejurarea ca patrimoniul acestei fundatii nu trebuie confundat cu patrimoniul ‘sau fondul bisericesc al cultului religios ortodox. Tn aceeasi opinie se mai reline ca aceasta calitate de -proprietar util” nu indreptateste la reconstituirea dreptului de proprietate, In temeiul art, 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 Prevederile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 fac vorbire, ‘in mod expres, de fostele proprietati ale fondului bisericesc al cultului religios din care fac parte unitajile de cult petente, stipulandu-se .dacd acesta a avut in proprietate terenuri forestiere” Notiunea de ,proprietar util” sau ,proprietate utila” nu este reglementata de legislalia de fond funciar, nici in contextul prevederior Legiinr. 18/1991, nici de dispozitile Legi nr. 1/2000, ale caror norme fac obiect de dezbatere in prezenta cauza. Aceste notiuni juridice erau reglementate de Codul civil austriac, in contextul céruia proprietatea asupra unui bun imobiliar putea fi impart intre ,proprietarul direct” (care avea drept asupra substanfei lucrului) si ,proprietarul util” (care exercita un drept de folosinta) Aceste notiuni juridice nu au fost preluate de legislatia de fond funciar, sub imperiul céreia se desfasoara prezentul tigi, nefiind reglementate de aceasta legislatie. Ca atare, acestea nu pot fi valorificate prin prisma prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000. Dispuzilile Codului civil austriac, respectiv ale legistaiei de fond funciar, ultima intrata in vigoare Incepand cu anul 1991, constituie regimurijuridice diferite, care nu s-au intersectat nici din punctul de vedere al perioadei de timp in care s-au zflat In vigoare. Astfel, nu pot fiimprumutate” notiuni juridice dintro legislalio anterioara, la care dispozitile Legii nr. 1/2000 nu fac trimitere, in ‘caz contrar find in prezenia unei lex teria” (.0 alté lege"), ce nu poate fi creat pe cale judiciara. 10. Referitor la interpretarea si aplicarea prevederilor art. 29 alin. (31) din Legea nr. 1/2000, s-a ardtat c& acest alineata fost adaugat in cuprinsul art. 29 din Legea nr. 1/2000 prin Legea nr. 400/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgewta a Guvemnului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legit nr, 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate rotrvit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Le nr. 169/197, precum si modificarea si completarea Legi nr. 18/1991, ‘republicaté, publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, nr. 492 din 9 iulie 2002 Din punct de vedere temporal, in procedura de emitere a titlurlor de proprietate contestate, Legea nr. 400/2002 a fost adoptata dupa formularea cererilor de reconstituire a drecturilor de proprietate de care unitajie de cult, dar inainte de adoptarea hotararilor de catre comisia judeeana si emiterea titlurior de proprietate. Norma in discutie are urmétoarea formulare: ,(31) Structurile de cult prevaizute la alin, (2), care au avut in folosinta sau in inzestrare terenuri cu destinatie forestierd, dobandesc in proprietate suprafete pana la limita de 30 ha din padurile pe care le-au avut in administrare sau in inzestrare.” Problema de drept generat in interpretarea si aplicarea acestui text legal vizeaza chestiunea clarificarit persoanei titularului unei astfel de cereri de reconstitire, in sensul de a se stabili daca aceste prevederi au in vedere suprafata de teren cu vegetalie forestier’ ce a fost in inzestrarea, folosin|a sau administrarea unitatilor de cult, ca subiecte de drept indivduale care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, sau se refera la terenul ce a apartinut, cu acelasi til, cultululreligios din care acestea fac parte. A. Intr-o prima opinie, care sustine respingerea cererilor de chemare in judecata si mentinerea tilurlor de proprietate, se apreciaza ca, alunci cand vizeaza reconslituirea pe baza proprietatii detinute in trecut, temeiul legal analizat nu se raporteaza la suprafata de teren ce ar fi apartinut in proprietatea, inzestrarea, folosinta, administrarea unitafilor de cult ca subiecte de drept individuale, ci la terenul ce a apartinut (sub orice forma) cultului religios din care acestea fac parteMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14,1.2021 9 In aceeasi opinie se recunoaste unitatilor de cull dreptul la reconstituire, conform prevederilor art. 29 alin. (3") din Legea nr. 1/2000, ‘prin valorificarea drepturilor Fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina. 8. In opinia contrard se apreciaza ca aceste dispoziti legale prevad expres ca este vorba despre terenurile ce au apartinut In Iinzestrarea, folosinta sau administrarea unitatilor de cult, ca subiecte de drept individuale, intrucat legiuitorul utiizeaza expresille ,care au avut’, respectiv .pe care le-au avut", cu referire directa la unitatile de cult, iar timiterea la structurile de cult prevazute la alin. (2), care mentioneaza: Centrele eparhiale, parohiile, schiturile, manastirle, constitute pana la data intranii in vigoare a prezentei legi...", are rolul de a determina care categorie de unitati de cult este beneficiara acestor dispozitilegale. in aceeasi opinie se apreciaza ca eventualele drepturi ale Fundatiei Fondul Bisericese Ortodox Roman din Bucovina nu pot fi valorificate de unitatea de cult nici prin prisma prevederilor art, 29 alin. (31) din Legea nr. 1/2000, neexistand 0 echivalenta intre Fundatia Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina si fondul bisericesc, ca patrimoniu al cultului religios. V. Punctul de vedere al Ministerului Public 11. In punctul de vedere formulat de Ministerul Public, aspectul privind stabilirea conditilor in care unitatile de cult pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestier a fost analizat pe baza ‘examenului general al evolutiei legislative in materie: astfel, punctul de plecare |-a constituit Statutul Bisericii Ortodoxe Romane din 1925, intrucat acesta era in vigoare in 1948, cand padurile au fost preluate in proprietatea publica a statului, distinctile regasindu-se gi in Statutul Bisericil Ortodoxe Romane din anul 1948 si in cel aprobat in 2008 In cazul Bisericii Ortodoxe Romane, distinctia dintre fondul general bisericesc, Biserica si partile sale constitutive este realizata prin dispozttile art. 23 si 29 din Legea din 6 mai 1925 pentru organizarea Bisericil Ortodoxe Romane, din a céror analiza sistematica se desprind urmatoarele: — fondul general bisericesc reprezinta o masa patrimoniala cu afectatiune special, destinala indepliniii misiuniireligicase, culturale si flantropice a Biserici, alc3tuité din averile comune ale intregi Biseric, din donati, contributii aprobate de Congresul national bisericesc gi din cotele pe care Congresul national bisericesc le stabileste pentru fiecare eparhie in parte asupra veniturilor acestora (art. 23 din lege); — Biserica si partile sale constitutive (parohii, protopiate, manastir, episcopii, arhiepiscopii, mitropoli) sunt persoane juridice; ele au dreptul si datoria de a pastra tot ceea ce detin si de a aduna averi, mobile si imobile, de orice fel, spre a le frrebuinja pariry Eeatos peel oto iad 2 lege). De asemenea, Fondul religionar greco-oriental din Bucovina, denumit ,Fondul bisericesc ortodox roman al Bucovinel’, a ‘cunoscut, in chiar Statutul Bisericii Ortodoxe Romane aprobat prin Legea din 6 mai 1925, o reglementare distinct8, fiind ‘consacrat ca 0 persoand juridica, o fundatie special de sine statétoare, beneficiind de o regiementare speciala printr-un regulament de administrare ce a fost adoptat la 26 noiemrie Reiese cA, potrivit acestei reglementari, era exclusa orice confuzie intre fondul general bisericesc si Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, precum si considerarea acestei din urma persoane juridice ca dezmembramant al masei patrimoniale de afectatiune reprezentate de fondul general bisericesc Intrucat dispozitile legale care reglementeaza reconstituirea dreptului de proprietate sunt de stricta interpretare si aplicare si pentru a nu se ajunge la depasirea limitelor materiale ale fostului drept de proprietate al cultuiui, astfel cum acesta se afla in fondul bisericesc la data preluari terenurilor forestiere de catre stat sila constituirea, pe cale indirecta, a dreptului de proprietate asupra unor terenur forestiere in favoarea Unor entitat juridice care nu au avut in proprietate astfel de imobile, in art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 s-a precizat ca, in cazul reconstiuiii potrvit alin, (2), terenurile atribuite unitatilor de cult nu pot depasi cumulat suprafata avuta in proprietate de fondul bisericesc in judetul in care s-a constituit structura de cult care depune cererea de reconstituire. Rezulta din interpretarea gramaticalé a acestor dispoziti legale ca, in ipoteza art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, reconstituirea se face in considerarea fostului drept de proprietate, astfel cum acesta se regasea in fondul bisericesc al cultului de la care terenurile forestiere au fost preluate de stat in perioada regimului comunist. Chiar daca, in ipoteza alin, (2) al art. 29 din Legea nr. 1/2000, terenurile forestiere sunt atribuite unor persoane juridice care nu le-au avut anterior in proprietate, legiuitorul mentioneaza expres aceasta operatiune juridica drept o reconstituire, nu constituire. ‘Aceasta calificare este, de altfel, concordant cu coneluzia desprinsa din interpretarea sistematica gi gramaticala a prmelor trei alineate ale art. 29 din Legea nr. 1/2000, de vreme co reconstituirea vizeazé vechiul drept de proprietate, astfel cum acesta se géisea in masa patrimonial cu afectatiune special a cult, ca persoand juridicd distincta de partile sale constitutive ce beneficiaza, la rndul lor, de personalitate juridica, atribuirea fiind fécutd acestor din urma parti constitutive, din'ratiuni de politicd economic gi sociala. Sfera structurlor de cult indreptatite la atribuire prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu vegelatie forestiera in conditile art. 29 alin. (2) si (3) din Legea nr. 1/2000 a fost largité de modificdrile aduse acesteia prin (Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 102/201, find introduse Noi unitati de cult —protoierile si fille. in schimb, conceptia initial a legii in privinta mecanismutui de reconstituire prevazut de art. 29 alin, (2) din Legea nr. 1/2000 armas nemodificata 12. Sub aspectul interpretari si aplicarii dispozitilor art. 29 alin, (31) din Legea nr. 1/2000, chestiunea sesizata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Suceava vizeaza daca, in interpretarea si aplicarea acestor dispoziti legale, reconsttuirea dreptului de proprietate in favoarea unitatlor de cult se raporteaza la suprafetele de teren forestier care au apartnut in Proprietatea, inzestrarea, folosinta si administrarea acestor structuri, ca subiecte de dreot individuale, sau si la terenutile ‘are au apartinut, sub orice forma, cultului religios din care aceste structuri fac parte, inclusiv prin valorificarea dregturilor care au apartinut unei fundatii speciale, cu caracter public, precum este cazul F.B.O.RB. Se observa cA prin dispozitile art. 29 alin. (31) din Legea nr 1/2000, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 40/2002 Pentru aprobarea Ordonantei de urgenté a Guvernului nr, 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru neconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederito’ Legi fondului funciar nr. 18/1991 a Legii nr. 109/1997, precum $i madificarea $i complatarea Lagii nr. 18/1991. republicata, sa prevazut un drept la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care structurile de cult le-au avut in folosin{a perpetua sau inzestrare. Desi exprimarea legiuitorului nu se bucura de o claritate adecvata, sensul exact al normei a fost lAmurit prin modificarile legislative ulterioare si in jurisprudenta Curti Constitutionale din care se desprinde faptul ca folosinta perpetua si inzestrarea structurilor de cult in diferite etape istorice echivalau cu dobaindirea unui drept de proprietate, drept a cérui reconstituire opereaza in conditile legilor reparatori10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14,1.2021 Observand aspectele aflate in divergenta in privinfa alin. (31) al art. 29 din Legea nr. 1/2000, din interpretarea gramaticala a textului rezulté ca dreptul la reconstituire consacrat prin aceste dispozitii opereaza in privinta structurilor de cult prevazute la alin, (2) al aceluiasi articol pentru terenurile forestiere pe care aceste structuri, iar nu alte entita juridice (FB.O.R.B.) sau mase patrimoniale (fondul general bisericesc) le-au avut in proprietate, prin inzestrare sau le-au fost date in perpetud folosinta de-a lungul timpului Nici de aceasta data intentia legiuitorului nu a fost aceea de ‘ constitui un drept de proprietate in favoarea structurilor de cult pe baza unui vechi drept de administrare apartinand unei fundati, ci exclusiv aceea de a reconstitui dreptul de proprietate, Tn limita de 30 ha teren forestier, pe baza gin considerarea unui vechi drept de proprietate pe care -au avut structurile de cult, ca centittijuridice distinct. De altfel, din interpretarea sistematicd si istoricd a reglementarii privind retrocedarea terenurilor forestiere rezulta ‘concepfia unitara a legiuitorului exprimata in art. 47 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 gi ale art. 29 alin. (1), (2) si (3") din Legea nr, 1/2000, in sensul c&: 4) entitailejuridice indreptitite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu vegetatie forestier, in conditile acestor dispoziti, sunt structurile de cult anume indicate de lege, nu o fundatie sau cultul ca atare; b) reconstituirea a vizat un vechi drept de proprietate, nu constituirea unui drept nou pe baza unor drepturi de folosinté sau administrare anterioare, care, eventual, sa fi fost transformate in drept de proprietate In baza nollor reglementii; ) reconstituirea a fost treptat extinsa, ins conceptia a ramas aceeasi sub aspectul subiectelor de drept indreptiiite a reconstituire 5i al dreptului supus reconstiuiri, intrucdt: — In prima etapa de reglementare, reconstituirea s-a realizat si a vizat vechiul drept de proprietate al structurilor de cult, dovedit prin acte de proprietate ale acestora; — in a doua etapa a inclus si bunuri imobile aflate tn proprietatea fondului bisericesc al cultului, ca structuré patrimoniala a bisericit; si — im a treia etapa a inclus terenurile cu care structurile de cult au fost inzestrare ori care le-au fost atribuite acestora in folosinta perpetua, intelese ca vechi drept de proprietate care a aparfinut acestor subiecte de drept, nu altor persoane juridice 18. Referitor la chestiunea care vizeaza aplicarea in timp a dispozitilor art. Il alin. (1) lit. a) pet. (vi) din Leges nr. 169/1997, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 247/205, 5-a sustinut a aceasta este circumscrisé de autorul sesizérii problemel aplicari retroactive a acestor dispoziti legale in privinta titlurilor de proprietate emise anterior modificarilor aduse art. Ill din Legea nr. 169/1997 prin articolul unic pet. 1 din tilul V al Legit ir 24712008. In analiza efectuata asupra acestei probleme de drept punctul de pomire it reprezint& calificarea nulitti care intervine in cazul reconstituiri dreptului de proprietate asupra_unor terenuri cu vegetatie forestier in favoarea unor persoane juridice, care nu erau indreptatte la aceste reconstiuir, potrivit Legii nr. 18/1991 $1 Legi nr. 1/2000, in forma in vigoare fa data ‘emiterii actelor de reconstituire, dispozitil art. I sil din Legea nr, 169/197 dand expresie principiului legalitai si principiulul neretroactivtati ‘imprejurarea cA art. Ill din Legea nr. 169/197 in redactarea sa intial nu continea o consacrare expresa a sanctiunii nulitti in cazul reconstituiri dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere in favoarea unor persoane juridice care nu erau Indreptate la astfel de reconsiituri nu inseamna ca nelegala reconstituire illo tempore ar fi fost lipsita de vreo sanctiune. Ih aplicarea_legilor reparatorii, principiul_legalitat functioneaza cu forja diriguitoare obligatorie, in sensul ca reconstituirea dreptului de proprietate nu poate opera in favoarea unor persoane care nu erau indreptatite si/sau pentru terenuri cu privire la care nu exista un drept la reconstituire. Sanctiunea specifica pentru tncalcarea principiului legalitatit este nulitatea actului de reconstituire efectuat cu incalcarea dispozitilor legale in vigoare la data emiterii sale, acest aspect rezultand din interpretarea per a contrario a dispozitilor art. Il din Legea nr. 169/1997 Din aceasta perspectiva, orientarea de jurisprudenta care identiicd o situatie de aplicare retroactiva a dispozifilor art I alin. (1) lit. a) pet. (vi) din Legea nr. 1869/1997, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 247/2005, realizeaza o confuzie intre existenfa motivului de nulitate absoluta si consacrarea lui normativa, nulitatea absoluta putand fi nu doar expresa, ci si Virtual Sin cazul nultafi virtuale instan{ele investite cu o actiune in constatarea nulitatii absolute trebuie sa verifice indeplinirea condor de vatabiitate & reconstituitii drepiuiui de proprietate prin raportare la dispozitile legale incidente la data emiterii actelor de reconstiuire. ‘Asadar, dispozitile art. Il alin (1) lit. a) pot. (vi) din Legea nr, 169/1997 sunt aplicabile si in privinta titlurilor de proprietate emise cu incélcarea dispozitilor art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificdrile gi complete ulterioare, si ale art. 29 alin. (1} (3!) din Legea nr. 1/2000, anterior intr in vigoare a Legii nr. 247/2005, intrucét modificarile aduse prin acest din uma act normativ nu instituie un nou caz de nulitate absolut, ci a existat 0 continuitate de solutie in. prvi sanctiunii aplicabile, singura deosebire fiind aceea ca in redactarea Legii nr. 169/197, anterioara modificarilor aduse prin Lape nf 2472005, nutaten ea vitals, nu expresd in ceea ce priveste ultima problema de drept ce face obiectul prezentului recurs interesul legii, anume daca un drept afectat de nulitate absoluta beneficiazd de protectia art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, s-a arétat cd a fost adusdi in atentia instanfei supreme pe calea sesizarii pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, formulaté de Tribunalul Suceava, ce a fost respinsé ca inadmisibila prin Decizia nr. 37/2049 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justtie — Completul pentru deziegarea_unor chestiuni de drept, retinandu-se ca evalvarea daca solutia anularil titluiul de proprietate emis in circumstantele particulare evidenfiate in ssesizare reprezinta sau nu o ingerinta disproportionata in creptul la respectarea bununilor, in sensul Conventiel, se poate realiza numai pe baza unei analize nemilocite si directe de catre instantele judecdtoresti de drept comun, in raport cu stuatia particularé a fiecarei cauze, tocmai pentru a se verifica in concreto pastraree justului echilibru tntre interesele statu gi cole ale p&rtioritigante, 0 atare analiza neputand fi realizata pe ‘alea sesizaiii in vederea pronuntarii unor chestiuni de drept, solutile si considerentele anterioare fiind aplicabile mutatis ‘mutandis $i in prezentul recurs in interesul legil In subsidier, s-2 sustinut sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventic, notiunea de bun’ are 0 ‘semnificatie autonoma, care nu se limiteaza doar la propriatatea asupra bunurilor corporale, instanta europeana optand pentru o abordare extinsa a nofiunii de .bunuri", independent de calificarile formale date in ordinea juridica a statelor semnatare ale Conventjei, iar restabilirea legalitafi incalcate prin emiterea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate In favoarea tunor persoane jurridice care nu erau indreptatite la astfel de reconstituir, combinat cu faptul c& aceste reconstituiri au operat asupra terenurilor din fondul forestier national aflat in proprietatea publica a statului, constituie, in mod evident, cauze de utltate publicd ce justifca ingerinta in dreptul de proprietateMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14,1.2021 1" Vi. Jurisprudenta Inaltei Curfi de Casatie Curtii Constitutionale 15. inalta Curte de Casatie si Justiie — Completul pentru deziegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 37 din 16 septembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 609/1/2019 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 944 din 25 noiembrie 2019, a respins, ca inadmisibilé, sesizarea formulata de Tribunalul Suceava — Seca | civila, in Dosarul nr, §.049/285/2017, privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarelor chestiuni de drept: +. Interpretarea si aplicarea prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole $i celor forestiere, solicitate potrvit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr, 169/1997, vazand ca dovada dreptului de proprietate pentru reconstituire’se face conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, daca Indreptatirea la reconstituire poate rezulla, din perspectiva prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului gi a libertatilor fundamentale gi din aplicarea principiului burvei- credinje, vazand culpa comisiilor de fond funciar cu ocazia ‘miter titlului de proprietate si trecerea a 13 ani de la emiterea titlului de proprietate pana la formularea actiunii de constatare a nulitati absolute a acestuia. Se are in vedere, pe de altd parte, ‘eventuala culpa a petentei raportat la prevederile art. 12 alin. (3) din Regulamentul privind procedura de constitire, atributile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurlor de proprietate, precum si punerea In posesie a proprietarior, aprobat prin Hotérdrea Guvernului nr. 131/1991, ‘are nu a depus niciun act doveditor conform documentatilor inaintate de comisiile de fond funciar, faptul ca este vorba de terenuri cu vegetatie forestier, ce constituie bunuri de interes national conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 26/1986 — Codul silvic, cu modificarile $i. completarile ulterioare, c& petenta a folosit si exploatat terenul cu vegetatie forestierd 13 ani pana in prezent, vazand c& prin actiunea deduisa judecati se invoca un motiv de nulitate absoluta a ttlului de proprietate 2. Interpretarea gi aplicarea prevederilor art. 29 alin. (3!) din Legea nr. 1/2000, in'sensul daca aceste prevederi se raporteaza la suprafata de teren cu vegetalie forestier’ ce a apartinut in proprietatea, inzestrarea, folosinta sau administrarea unitatilor de cult, ca’ subiecte. de drept individuale care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, sau la terenul ce a aparfinut, in aceleasi modalitaj, cultului religios din care acestea fac parte 3. Interpretarea si aplicarea prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, respectiv dacd este indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate atat fostul proprietar, c&t si titularu} unui drept de folosint& considerat «proprietar util» 4. Interpretarea gi aplicarea prevederior art, 29 alin. (31) din Legea nr. 1/2000, respectiv daca aceste prevederi se apliog «automaty si cererilor de reconstituire formulate anterior intréri in vigoate a acestor prevederi, vizand ca holdrarea de reconstituire a dreptului de proprietate a comisiei judetene de fond funciar a fost emisa dupa intrarea in viaoare a acestor dispoziti legale” 16, De asemenea, referitor la prima chestiune, in ansamblul si succesiunea problemelor de drept enuntate de caitre ttularul sesizarii prezinta relevanta Decizia nr. 29 din 12 decembrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casale si Justilie — Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, precum si Decizia nr. 1 din 16 ianuarie 2012, pronunfata de inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul competent sa judece recursul tn interesul legii, publicata in ie sia Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 210 din 29 martie 2012. 17. Prin aceste decizii, prin care au fost respinse ca inadmisibile recursurile in interesul legii cu care Inalta Curte a fost sesizata, s-a analizat chestiunea posibiltati instantei supreme ca, in cadrul acestui mecanism de unificare a practic judiciare, s@ dea o dezlegare de principiu cu privire la compatibilitatea unor dispoziti din dreptul national cu prevederi din Conventia europeana a drepturilor omului, astfel cum acestea sunt dezvoltate in jurisprudenta Curfide la Strasbourg, 18. Din perspectiva jurisprudentei instantei constitutionale pot prezenta relevanta urmatoarele decizii ale Curl Constitutionale: Decizia nr. 676 din 17 noiembrie 2016, publicata ‘in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea |, nr. 127 din 17 februarie 2017; Decizia nr. 618 din 11 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 72 din 27 ianuarie 2017; Decizia nr. 146 din 7 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romainiei, Partea |, nr. 182 din 2 apriie 2013; Decizia nr. 508 din 8 mai 2008, publicaté in Monitorul Oficial al Rordnivi, Parte 11, 490 din 9 iuriie 2008, Decizie ur. $27 din 13 mai 2008, publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, Pertea |, ni, 495 din 2 iulie 2008; Decizia nr. 193 din 28 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 233 din 26 martie 2008; Decizia nv. 1.216 din 18 decembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 60 din 25 ianuarie 2008; Decizia nr. 296 din 6 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 39 din 21 ianuarie 2002; Decizia nr. 328 din 11 septembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 786 din Tnoiembrie 2003; Decizia nr. 49 din 16 ianuarie 2007, publicata {in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, nr. 174 din 13 martie 2007; Decizia nr. 982 din 30 septembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea | nr. 720 din 23 octombrie 2008; Decizia nr. 296 din 6 nolembrie 2001, publicata tn Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 39 din 21 ianuarie 2002; Decizia nr. 1.563 din 7 decembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 119 din 16 februarie 2011 Vil, Punctul de vedere al specialistilor 19. Facultatea de Drept din cadrul Universitat de Vest din Timisoara, cu privire la prima problema de drept, a aratat cd se impune mentinerea unui echilibru just intre interesul general al ‘comunitafi si necesitatea protejari drepturilor fundamentale ale particularilor, aga cum rezulta si din Cauza loan impotriva Roméniei (Cererea nr. 31.005/03, pct. 45), in ceea ce piiveste ‘nulitatea absoluté a ttlurilor de proprietate emise cu incéicarea prevederilor legale imperative, aceasta trebuie avutd in vedero in evaluarea interesului general al comunitati, incadrandu-se in ccerintele privind respectarea sigurantei raporturilor juridice $i necesitatea mentinerii coerentei sistemului juridic intern in general, lar in aprecierea caracterulul proportional al ingerintel, Jurisprudenta C.E.D.0. privind anularea titlurlor de propiietate are in vedere atét contributia autontétlor publice la situatia care @ generat cauza de nulitate a titlului, cat $i buna-creainté a particularuluivizat Cu privire fa cea de a doua problema, s-a apreciat ¢& in sspefa sunt incidente dispozitile art. 6 alin. (1). (3) si (6) din Codul Civil Astfel, verificarea legalitai tilului de proprietate se va face otrivit egil in vigoare la data emiterittlului, conform principiulul aplicariiimediate a legii noi, avand in vedere ca situatia juridica ce trebuia solutionata viza raporturile de proprietate. O interpretare a contrario a dispozitilor art. Il alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997, in vigoare la data emiteni titlulul de proprietate, nu poate fi suficienta pentru a delimita sfera actelor juridice ce puteau fi sanctionate cu anularea, nulitatea orio alta ‘cauzé de ineficacitate, dacé incdlcau prevederile legii de restituire.2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA!, Nr. 42/14,1.2021 Modificarea art. Il alin. (1) prin Legea nr. 247/2008, prin care ‘a trecut de la specie la gen, adica de la persoane fizice la ersoane, nu a venit decat sa confirme, printr-o formulare mult mai adecvata, ceea ce oricum era reglementat, direct sau implicit, de textul legal in vigoare la data emiteri titlului de proprietate in cea ce priveste interpretarea si aplicarea art, 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, s-a considerat ca enumerarea este una ‘cu caracter limitatv, astfel incat, ca urmare a acestei interpretari si infelegeri a textului de lege, Fundatia Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina nu poate fi titular al dreptului descris de acest text normativ, aceasta, in nume propriu, nefiind indreptatita s solicite reconstituirea dreptului de proprietate in baza acestui temei legal. Pentru aceasta ratiune, sintagma fondu! bisericesc al cultului” face referire doar la patrimoniul ‘cultului religios, in sens de patrimoniu al bisericii (Biserica Ortodoxa Romana, in ipoteza de fata), iar nu si a patrimoniul nor fundatii constituite de Biserica, acestea fiind persoane Juridice de sine statatoare, cu un patrimoniu propriu, care nu se confunda cu patimoriul cultuluirtigios, respectiv cel al biserici ‘Totodaté, alin. (2) al art. 29 din Legea nr. 1/2000 impune prin sintagma .a avut in proprietate” ca titularul cererii_ de reconstituire a dreptului de proprietate sé faca dovada cé, in trecut, cultul religios caruia fi apartine a avut In patrimoniul/fondul séu un veritabil drept de proprietate asupra suprafetel de teren forestier in legatura cu care se solicit reconstitirea; se remarea faptul ca, pentru a putea fi aprobata reconstituirea dreptului de proprietate, textul de lege este formulat de asa maniera incat conditia existentei dreptulul de proprietate in trecut asupra terenului forestier, trebuie sé se Verfice cu privire la cultul religios din care titularul cererii de restituire face parte, fiind necesar ca terenul forestier s& se fi affat in proprietate, in fondul bisericesc al cultuluireligios, iar nu {mn persoana ttularulul cere de restituire, o astfel de interpretare trebuind a fi avuta in vedere prin prisma unel interpre lterale i gramaticale a avestui text. Un alt argument de luat in considerere in sensul acestel interpretarlofera chiar legiuitorul care, prin redactarea alin. (31) al art. 29, in cadrul caruia foloseste sintagmele ,au avut in folosin{a/administrare sau in inzestrare’, demonstreazd c& acesta face 0 ciara delimitare si conturare a conditiei pe care titularul cererii de reconstiuire trebule s8 0 Indeplineasc’ cu privire la terenul asupra caruia se pretinde reconstituirea, folosind distinct notiunile juridice de proprietate, folosina, administrare si Inzestrare in legatura cu conditile pe care trebuie 8 le indeplineasca titularul cereril, respectiv $8 fi existat un drept de proprietate deplind, de folosinta sau de administrare cu privire la terenurile forestiere cu privire la care este formulata cererea de reconstituire. De asemenea, prin completarea Legit nr. 1/2000 cu prevederile acestui alineat (31), legluitorul demonstreaza ca a avut cunostinfa de faptul ca, in trecut, terenurile erau atribuite, In scopul improprietérri, sub diferite forme juridice, ce ofereau titularului atribute similare dreptului de proprietate, dar nu un veritabil drept de proprietate, fécdnd astfel, in prezent,cificité ‘sau chiar imposibila dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor, Pentru aceste ratiuni s-a introdus acest text de lege si s-a oferit dreptul de a solicita dobandirea dreptului de Proprietate deplina si celor care nu au |-au avut in treou proprietate, daca acestia fac proba ca au fost beneficiari ai unui drept de folosinta sau de administrare asupra terenurilor forestiere. Cu privire la interpretarea si aplicarea art. 29 alin. (31) din Legea nr. 1/2000 s-a ardtat ca corerea in vederea dobandini

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• PROCEDURA Cu Completari Din Lege

  

  Document9 pages

  PROCEDURA Cu Completari Din Lege

  Climescu Ciprian

  No ratings yet
• Buletin Legislativ 1 2021

  

  Document60 pages

  Buletin Legislativ 1 2021

  Climescu Ciprian

  No ratings yet
• Decizia 22-2016

  

  Document16 pages

  Decizia 22-2016

  Climescu Ciprian

  No ratings yet
• Ghid Persoane Desemnate

  

  Document16 pages

  Ghid Persoane Desemnate

  Climescu Ciprian

  No ratings yet
• Guide

  

  Document85 pages

  Guide

  Climescu Ciprian

  No ratings yet
• Japonia

  

  Document1 page

  Japonia

  Climescu Ciprian

  No ratings yet
• Act Aditional La Statut 2019

  

  Document1 page

  Act Aditional La Statut 2019

  Climescu Ciprian

  No ratings yet