MONITORUL OFICIAL ROMANIEI ‘Anul 184 (XXVIII) — Nr. 947 PARTEAL LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE Joi, 24 noiembrie 2016 SUMAR Ne DECRETE 975, —Decret prvind conferirea Ordinul Vitutea Miltard 978, —Decretprvind conferrea Ordinului National Serviciul Gredincios 977, —Decret pivind conferirea Ordinului National Steaua Romaniel 878, = Deertprvndconferrea Orcinus Nabonal Steaua Romaniei 982, — Decretprivindinaintarea in gradu de genera maior 4 doula stele, la tecorea in rezerv, @ unui general {e brigad cu 6 stea din Ministerul AparariNafonale 983. — Decret privind tnaintarea in gradul de general- Toootenent eu tel stole, la Yecerea In razerva, a Unt {generakmaior cu doua stele din Ministerul Apérari Nationale 984, — Dacret prvind tnaintarea in gradul de general cu pattu stole, la recerea tn rezerva, a unui general- focotenent cu trl stele din Servicll de Protectie si Paza DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE Decizia nr. $99 din 20 septembrie 2016 refertoare la exceptia| ‘de neconstitutonaltate a prevederlos art. 4 teza Int, art 16, at. 17 alin. (1). a), art. 21 alin, (5) (6) si (8) at 24° alin. (2) gi art. 41 ‘alin. (6) din Legea fr. 165/2013. privind ‘mAsurilepeniry finalzarea rocesulul de resituire, in natura sau prin echivalent, 2 Imobilelor preluate in. mod abuziv iq perioads Fegimului communist in Romania AGTE ALE AUTORITAT ELECTORALE PERMANENTE 48. —Hotarare privind actualizarea numerotail secfilor de volare arganizate pe terlioril Romani. ACTE ALE INALTE! CURT! DE CASATIE SIJUSTITIE Decizia nr. 22 din 26 septembrie 2016 (Completul pentru ‘deciegarea unor chestiuni de drept) 58MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEAI, Nr. 947/24.XI.2016 DECRETE PRESEDINTELE ROMANIE! DECRET privind conferirea Ordinului Virtutea Militara In temeiu! provederior art. 94 it. a) si ale art. 100 din Constitutia Romanici, republicata, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. Adin Legea nr. 29/2000 privind sistemul nafional de decorafi al Rom@niei, epublicata, precum gi ale Legit nr. 459/202 privind Ordinul Virtutea Miltara si Medalia Virutea Mitra, cu modificrile titerioare, avand In vedere propunerea ministrului aparari nationale, insemn de apreciere a inaltuli profesionalism sia rezultatelor remarcabile objinute de personalul unitafii in indeplinirea misiunilor specifice incredinjate, pe timpul destasurari procesului de instruire pentru lupa sal pregatir profesionale precum § pe impul executari misiunilor in tearele de operati, Progedintele Romani decreteaza Avticol unic. — Se confer Ordinul Virtutea Militara in grad de Cavaler, cu insemn pentru militari, de pace, Drapelului de Lupta al Brigazii 15 Mecanizata -Podu Tnalt PRESEDINTELE ROMANE! KLAUS.WERNER IOHANNIS Tn tomeiul art. 100 alin, (2) din , ‘republicats, contrasemnam acest decrot PRIMMINISTEU DACIAN JULIEN CIOLOS Bucuresti, 23 noiembrie 2016. Ne. 975. PRESEDINTELE ROMANIE! DECRET privind conferirea Ordinului National Serviciul Credincios In temeiul prevederilor art 94 lit, a) si ale art. 100 din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 4 alin. (1), ale art. lt, Adin Legea rr, 29/2000 privind sistemul national de decoratilal Romaniei, republicatd, precum si ale Ordonan{ei de urgenta a Guvernului Roméniei nr. 105/2000 privind reinsituirea Ordinului, Crucii si Medaliei nationale Servioiul Credincios, aprobata prin Legea nr. 543/201, cu modificiile ulterioare, ‘in sen de apreciere pentru indeplinirea cu profesionalism si abnegalie a rmisiunilor ce i-au fost incredintate, Progedintele Romaniel decreteaz a: ‘Articol unic. — Se confera Ordinul National Servioiul Credincios in grad de Cavaler, cu insermn pentru civili.doamnei-comisar-sef de politie Pruteanu Climent Valerica, PRESEDINTELE ROMANE! KLAUS-WERNER IOHANNIS Tn temoiul art. 100 alin. (2) ain Constitutia Romaniei, republicat contrasemnam acest decret PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOS Bucuresti, 23 noiembrie 2016. Nr. 976.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA!, Nr. 947/24.XI.2016 PRESEDINTELE ROMANIE! DECRET privind conferirea Ordinului National Steaua Roméniei Intemeiul prevederior art. 94 lt, a) si ale art, 100 din Constitutia Romani republicata, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naljonal de decorafi al Romie, republicata, precum si ale Ordonantei de urgenta ‘8 Guvemului nr. 11/1998 pentru reinstiuirea Ordinului National Steaua Romériei republicata, cu modificanle ultrioare, in semn de inalta apreciere pentru rezultatele de exceplie obtinute de-a lungul timpului in actvitatea medicala si didactica, pentru profesionalismul i daruirea de care a dat dovada in punerea in aplicare @ unor noi metode de tratament in domeniul medicinel modeme de gastroenterologie si hepatologie, Pregedintele Romaniei decreteaza: Articol unic. — Se confera Ordinul National Steava Roméniel in grad de Offer domnului profesor universitar dr. Oproiu loan Alexandru, PRESEDINTELE ROMANIE! KLAUS-WERNER IOHANNIS Tn temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicat3, contrasemnam acest decret. PRIMMINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOS Bucuresti, 23 noiembrie 2016. Ne. 97. PREGEDINTELE ROMANIE! DECRET privind conferirea Ordinului National Steaua Roméniei In tomeiul prevederilor art. 94 lit. a) sale art, 100 din Constitutia Romani repubicata, ale ar. 4 alin. (1), ale art. 6 It. Adin Legea nr. 29/2000 privind sistem national de decorati al Romane, repubiicat, precum sale Ordonante de urgent ‘2 Guvemului ne 11/1998 pentru reinstituirea Orcinuli National Steaua Romane, republiceta, cu mocifcaile uiterioare, in semn de inalté apreciere pentru profesionalismul si devotamentul de care 2 dat dovada de-a lungul iniregi cariere dedicata mecitinei, pentru deosebita activate pedagogic’, pregatind cu dénuie general de medic’ legis, Prosedintele Romaniel decreteaz a ‘Atticol unic. — Se conferd Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler domnului profesor universitar doctor Vladimir Beli, membru de onoare al Acaderiei Romane. PRESEDINTELE ROMANIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS In temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOS Bucuresti, 23 nolembrie 2016. Nr. 978:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA!, Nr. 947/24.X1.2016 PRESEDINTELE ROMANIE! DECRET privind inaintarea in gradul de general-maior cu doua stele, la trecerea in rezerva, a unui general de brigada cu o stea din linisterul Apararii Nationale In tomeiul prevederior art. 94 It b) si ale art. 100 din Constitutla Romaniei, republicata, ale Legi nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile ‘i completarile uterioare, ale Legi nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consilului Suprem de Aparare a Tari, cu modificdrle ulterioare, precum si ale Legi nr. 223/201 privind pensile miltare de stat, cu modificarle si completarile ulterioare, avand in vedere propunerea ministrului aparari nationale $i Hotararea Consilului Suprem de Aparare a Tati nr, 160/2016, Pregedintele Romaniel decreteaza Articol unic. — Domnul general de brigad cu o stea Cavaleru Costicd Dan se Tnainteaza in gradul de general-maior cu doua stele si trece in rezerv cu noul grad. PRESEDINTELE ROMANIE! KLAUS-WERNER IOHANNIS In temeiul art. 100 alin. (2) di Constitutia Romaniei, republicata, contrasemnam acest decret. PRIM MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOS Bucuresti, 23 noiembrie 2016. Ne. 982 PRESEDINTELE ROMANIEI DECRET privind inaintarea in gradul de general-locotenent cu trei stele, la trecerea in rezerva, a unui general-maior cu doua stele din Ministerul Apararii Nationale in temeiu! prevederilor art. 94 lit. b) gi ale art, 100 din Constitutia Romanici, republicata, ale Legi nr. 80/1895 privind statutul cadrelor miltare, cu modificdrile $1 completarieulterioare, ale Legii nr. 41/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tari, cu modificarile ultericare, precum si ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificinle si complete ulterioare, avand In vedere propunerea ministrului aparari nationale gi Hotérarea Consiliului Suorem de Apérare 2 Tani nr. 161/206, Presedintele Romaniel decreteazd&: Avticol unic. — Domnyl general-maior,cu doua stele lonita Cristache Ariton se inainteaza in gradul de gonerablocotenent’cu tret stele ¢i trece in rezerva cu nroul grad. PRESEDINTELE ROMANIEL KLAUS-WERNER IOHANNIS. In temeiul art. 100 alin. (2) din Constitufia Roméniei, republicate contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOS Bucuresti, 23 nolembrie 2016. Nr 983.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEAI, Nr. 947/24.XI.2016 5 PRESEDINTELE ROMANIE! DECRET privind inaintarea in gradul de general cu patru stele, la trecerea in rezerva, a unui general-locotenent cu trei stel din Serviciul de Protectie gi Paza {In temeiul prevederior art. 94 It. b) gi ale art. 100 din Constitutia Romaiei, republicata, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 415/202 privind arganizarea si funcfionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tari, cu modificarile ulterioare, recum si ale Legi nr. 223/201 privind pensille miltare de stat, cu modificarile $1 ‘completarile ulterioare, avand In vedere propunerea directorului Serviciului de Protectie gi Paza si Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tari nr. 162/2016, Pregedintele Romani decreteaza Aticol unic. — La data de 25 noiembrie 2016, domnul generallocotenent ‘cu trel stele Burian Alexandru Alexandru se Inainteaza Tn gradul de general cu patru stele gi trece in rezerva cu noul grad. PRESEDINTELE ROMANIE! KLAUS-WERNER IOHANNIS Bucuresti, 23 noiembrie 2016. Nr. 984, Constitutia_ Romani contrasemnam acest decret. {in tomeiul art. 100 alin. (2) din republicata, PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOS DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE CURTEA CONSTITUTIONALA DECIZIA Nr. 599 din 20 septembrie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 teza intai, art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) gi (8), art. 24 alin. (2) si art. 44 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in pericada regimului comunist in Romania Valer Dorneanu —presedinte Marian Enache —judecator Potre Lazdroiu —judecsitor Mircea Stefan Minea —judecsitor Daniel Marius Morar —judecitor Mona-Maria Pivnicery —judecator Livia Doina Stanciy —Judecator ‘Simona-Maya Teodoroiu —judecator Varga Attila —judecdtor Valentina Barbajeanu — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminita Nicolescu. 1.Pe rol se aflé solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate aprevederior at. 4, art. 16, art. 17 alin, (1) lit. a), ar. 24 alin. (5) (6) $1(@), ar. 24 alin, (2) giart. 41 alin, (5) din Legea nr. 165/2013, privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimulul comunist in Romania, exceptie ridicata de Johanna Goth in Dosarul nr. 34.419/3/2014* al Tribunalulul Bucuresti — Sectia a lla contencios administrativ $i fiscal gi care constituie obiectul Dosarului nr. 1,900D/2018 al Curt Constitujonale. 2. La apelul nominal se constatt lipsa partior. Procedura de citare este legal Indeplinita. Magistratul-asistent invedereaza ‘Curl faptul c& partea Comisia Nationala pentru Compersarea Imobilelor a transmis la dosar un punct de vedere cu privire la ‘exceptia de neconstitulionalitate, in cuprinsul caruia apreciazé cd aceasta este neintomeiats 3. Cauza find in stare de judecata, oresedintele Curfi cord cuvaniul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemelaté, a excepiel de nneconstituionaiitate, considerand ca igi mentin valabiltatea cele dgja'statuate de Curtea Constitulionald in jurisprudenta sa in materi, CURTEA, avand in vedere actele si lucrérle dosarulu, urmatoarele: '. Prin Incheierea din 26 noiombrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 34.419/3/2014"", Tribunalul Bucuresti — Sectia alla contencios administrativ $i fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de necenstitutionalitate a prevederilor art. 4, art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin, (5), (6) $1(8), art. 24 alin. (2) si art, 41 alin. (5) din Legea ni, 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului constata6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEAI, Nr. 947/24.XI.2016 de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimulul comunist in Romania, excepticridicata de Johanna Goth intro cauza civil avand ca obiect anularea unei decizii de compensare prin uncle emise de Comisia Nalionala pentru Compensarea Imobilelor pentru un imobil preluat in mod abuziv in perioada regimului comunist 5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, in esenta, c@ prevederile art. 4 art. 16, art. 17 alin. (1) lita), art. 21 alin, (5), (6) si (8) si ale art. 24’alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstitutionale, fiind contrare dispoziilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentala, avand in vedere faptul c8, la momentul inti in vigoare a Legii nr. 165/2013, era beneficiara unei hotarari Jjudecatoresti definitive si revocabile prin care Comisia National pentru Compensarea Imobilelor era obligata sa emita o decizie reprezentand titlu de despagubire pentru un imobil preluat in ‘mod abuziv in perioada regimului comunist, institutie care, in opinia sa, arf trebuit sa solutioneze dosarul de despagubire in conformitate cu normele tegale in vigoare ta momentul ramaneri irevocabile a hotérari judecatoresti, respectiv dispozitile titlului VII din Legea nr. 247/205. Autoarea exceptiei apreciaza @ solutionarea dosaruiui sau de despagubire in temeiul Legi nr. 165/2013 determina o incélcare a principiuluineretroactivtati legii civile, aratand ca, la momentul intrait In vigoare a Legii nr. 165/2013, impotriva Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirlor, devenita ulterior Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, era inceputa procedura executii silte, astfel incat nu | se mai putea aplica legea noua. Face referire la Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicatd in Monitorul Oficial al Roméniel, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, prin care Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiior art. 17 alin. (1) lit a) stale art. 24 alin. (5) si(B) din Legea nr. 165/2013 si a constatat cd acestea sunt Constitutionale in masura Tn care nu se aplica decizilor! dispozitior entitailr investite cu solutionarea notificdilr, emise in executarea unor hotarari judecdtoresti prin care instantele s-au pronuntatirevocabil/defintiv asupra calitati de persoane Indreptatite si asupra intinderii dreptului de proprietate. Cat priveste prevederile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, apreciaza c& sunt contrare cispozitilor art. 16 din Constitute, Intrucat stabilesc solufionari diferite pentru subiecti de drept titular’ ai unor hotarari judecdtoresti definitive gi irevocabile la ‘momentul intrriin vigoare a Legi nr. 165/2013, respecty intre cei pentru care instanfele au stabilt obigatia emiteri titlurior de despagubire fnir-un anumit cuantum si pentru care Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor urmeaza sa emita titturi de plata care se achita in termen de 5 ani si cei care sunt titular ai unei hotarar definitive si irevocabile prin care instanjele au stabilit obligatia emiteri tilului de despagubire, Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor urmand $8 solutioneze dosarele in temeiul art. 21 din lege, adica prin compensare in puncle. 6. Tribunalul Bucuresti — Sectia a Ilka contencios administrativ si fiscal apreciazi_c&exceptia. de neconstitutionalitae este neintemeiata, ardtand ca, in opinia sa, textele de lege criticate nu au caracter retroactiv, aplicandu-se cfectelorvitoare ale unor situafijuridice nascute anterior intrani lor in vigoare, si nici discriminatoriu, find aplicabile tuturor persoanelor afiate in aceeasi situate juridica. 7. Potrivt prevederior ar. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului $i Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate 8. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstituionalitate este neintemeiala, in sprijinul acestei opinii invocand jurisprudenfa Curt Constitujionale cu privire la dispozitile supuse controlulul in cauza de fafa. 9, Avocatul Peporulul considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale, avand tn vedere ca interventia legiuitorului supra modalitati de acordare a despagubinilor nu are caracter retroactiv, decarece in aceasta materie este opfiunea exclusiva a puteriilegiuitoare de a decide in privinja modului de reparare a injusiilor, Nici critica privind Tncalearea principiului egalitai in fala legi apreciaza ca nu se poate retine. 10. Pregedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu ‘au comunicat punctele lor de vedere asupra exceplici de neconstitutionalitate. CURTEA, ‘examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului gi Avocatului Poporulul, raportul Intocmit de judecatorubraportor, notele transmise la dosarul cauzei, Concluzile procurorulu, dispozitile legale critcate, raportate la prevederile Constitutiei, precum gi Legea nr. 47/1982, retine Lurmatoarele: 11. Curtea Constitufionala a fost legal sesizata $ este ‘competentd, potrivit dispozitilor art. 146 lt. d) din Consitute, precum si aie art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea iit 47/1992, $8 solutioneze exceptia de neconsttutionaitate. 12. Obiectul excepiiei de neconstitutionalitate il reprezinta, potrvitincheierii de sesizare, prevederile art. 4, at. 16, art. 17, alin. (1) lita), art. 24 alin. (5), (6) si (8), ar. 24 alin, (2) si art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind mésurile pentru finalizarea procesului de restituire, in naturé sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regmului comunist in Romania. Avand in vedere ca excepia de neconstitutionalitate 2 fost ridicata tn cursul solujondiri contestatiei formulate de autoarea acesteia impottive unei deciaii de compensate in puncte emise in conditile Legit nr. 165/2013, rezuita ca, in ceea ce priveste art. 4 din aceasta lege, sunt incidente provederiie tezei_ intai, dosarul de despagubiri neatiandu-se, la data intrérii in vigoare a Legit nr, 165/2013, pe rolul une! instante judecatorest,cifiind fn faza administrativa de cerere nesolutionata ‘de autortatea competenta, respectiv Comisia Centrala pentru. Stabilirea Despaqubiriir, in vederea emiterii deciziei corespunzatoare. Prin urmare, in ce priveste art. 4 din Legea nr. 165/2013, obiect al excepliei | reprezinta doar teza intai a acestuia. Textele de lege oriticate au urmatorul continut — Art. 4 teza intai: ,Dispozitile prezentei legi se aplicé cerenilor formulate si depuse, in tormen legal, la eniitéile Investite de lege, nesolutionate pana la data intrarit in vigoare a prezentellegi (..).": —Art. 16: ,Cerenle de restture care nu pot f solutionate prin restitvire in naturé la. nivelul entitétlor investite de lege se ‘solutioneaza prin acordarea de masuri compensatori sub forma de puncte, care se determina potrvit art. 21 alin. (6) $i (7." — Art. 17 alin, (1) lit. a); ,/n vederea finalizéi procesului de restituire In natura sau, dupa ¢az, in echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, se ‘constituie Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, ddonumita in continuare Comisia Nationala, care functioneaza in subordinea Cancelariei PrimuluiMinisins si are. in principal urmétoarele atributi a) valideaza/invalideaza in tot sau in parte decizile emise de entitle investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensator.” — Art. 21 alin. (8), (6) gi (8): .(5) Secretariatul Comisiei Nationale, in baza documentelor transmise, procedeazé la veriicarea dosarelor din punctul de vedere al existenfei dreptulu persoanei care se considera Indreptaité la masuri reparatori Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Nationale poate solicita documente in completare entitailorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEAI, Nr. 947/24.XI.2016 7 investite do lego, ttularior dosarelor $i oricéror ator institut care ar putea define documente relevanto (6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea griei notariale valabile la data intrérii in vigoaro a prozentei legi de care Secretariatul Comisiei Nationale $i se ‘exprimé in puncte. Un punct are valoarea de un le. ...] (8) Ulterior verificani $i evaludni, la propunerea Secretariatului Comisiei Nationale, Comisia Nationala valideaza ‘sau invalideaza decizia entitatii investite de lege $i, dupa caz, proba punetajul stabilt potrivit ain. (7). — Art 24 alin. (2): .In dosarele in care se acorda masurl compensatorii altor persoane decat ttularul dreptului de propretate, fost proprietar sau mostenitor legal ori testamentari ‘ai acestuia, se acorda un numa de puncte egal cu suma aintre roful platit fostului proprietar sau mostenitorior legali ori testamenteri ai acestuia pentru tranzactionarea dreplului de proprietate si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea ‘mobilulu stabita conform art. 21 ain. (8).’ — An. 41 alin. (5): ,Obligatile privind emiterea titlurilor de dospagubire stabilte prin hotararh judecatoresti definitive si lrevocabile le data inirail in vigoare a prezentel legi se vor executa potrvit at. 21." 13, In opinia autoarei exceptie! de neconstitutionaltate prevederile art. 4, at. 16, art. 17 alin. (1) it. a), art. 21 alin. (5), (6) si (8) si at. 24 alin, (2) din Legea nr. 165/2013 contravin ispozitilor constitujionale cuprinse in art. 15 alin, (2) care instituie principiul neretroactvtati leg, cu exceptia legit penale si contraventionale mai favorebile, ar prevederil at. 41 alin. (5) din Leges nr. 165/2013 adue atingere dispozitiior constitutionale ale art. 16 care consacra principiul egaltiiicetateniior in faja legi sia autoritatlor publice, faré prvilegi i féra discrimi 14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa cd aceasta a fost invocati intr-o cauza avand ca obiect anularea unei decizii de compensare prin puncte emise de Comisia Nafionala pentru Compensarea Imobilelor pentru un imobil preluat in mod abuziv in perioada regimului comunist. Autoarea exceptici a aratat c&, In tomeiul Legit nr. 10/2001, @ soliitat masurireparatori pentru un teen preluat in mod abuziv de statul romain in perioada regimului comunist pint-un decret de expropriere, pentru care Autoritatea pentru Valorificarea Activeior Statului a propus in anul 2009 acordarea de despagubin, in conditile Legi nr. 247/208. Intrucat Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirlor nu @ procedat la solutionaroa dosarului, autoarea exceptiai s-a adresat instantei de judecata, iar Curtea de Apel Bucuresti, print-o hotarare ramasa definitv’ §iirevocabil i Centrala la emiterea decizioi pentru stablirea despagubirilor Autoarea exceptiei a procedat la punerea in executare silt @ acestei hotarari, Comisia Centrala formuland contestatie la ‘executarea slits, admis’ inal, si apo! respinsa prin admiterea recursului autoarei exceptie. Intre timp, in iuie 2014, Comisia Nalionala pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atributile Comisiei Centrale pentru Stablirea Despagubirior, @ emis 0 decizie de compensare in puncte in favoarea acestoia Prezenta exceptie de neconstitutionalitate a fost ridicat in Cursul solutionani contestatiei formulate de autoarea acesteia Tmpotriva deciziei de compensare in puncte al carei titular este, argumentata pe ideea ca ar fi trebuit apicate provederile Legi nr, 24712008, iar nu cele ale Legi nr. 185/2013. 415. In ce priveste exceplia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 din Legea nr. 165/2013, referitoare la acordarea de masuri compensatoril sub forma de puncte, se observa c& acestoa au mai format obiect al controlului do constiutionaltate, Prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicata {a Moritorul Oficial al Romanic, Partea Ine. 513 din 9 ilie 2014, Curtea a apreciat ca acestea constituie modalitatea prin care legiutorul a infeles s@ transpund in legislalia nationala exigentole impuse de Curtea Europeana a Dropturilor Omului ‘in acest sens, in acord cu cele retinute in jurisprudenta sa, reprezentala de Decizia nr. 188 din 3 apriie 2014, Curtea a observat ca Legea nr. 165/2013 a fost adoptata de legiitor ca Uurmare a pronuntaii de catre Curtea Europeana a Drepturlor Omului a Hotarari-plot din 12 octombrie 2010 in Cauza Maria Atanasiu $i alfii impotriva Roméniei prin care a fost retinuta in sarcina statului roman abligatia implementarii unor proceduri simplficate si eficiente, intemeiate pe masun legislative si pe 0 practica judciara si administrativa coerenta, precum si obligatia adoptari unor reguli de procedura clare si simplifcate, care sa acorde sistemulu de despagubir o previzibiltate sporité. Curtea a observat, de asemenea, ca prin hotardrea-plot mentionata a fost lasata insa stalului roman o larga marja de apreciere in privinja miloacelor prin care sé indeplineasca obligate juridice impuse si sa garanteze respectarea drepturor patrimoniale sau sa reglementeze raporturle de proprietate avute in vedere, Prin aceeasi decizie, Curtea a facut referire si la Hotérarea din 29 aprilie 2014, pronuntata in Cauza Preda si ali impotriva Rornéiniei (paragraful 127), prin care instanja de \a Strasbourg ‘2 reamintit ea, in cazul privani de proprietate in sensul art. t din Primul Protocol aditional la Conventie, imperative de interes ‘general pot pleda pentru o despagubire inferioara valoireale do pe piaté a bunului, cu conditia ca suma platita s8 so raporteze in mod rezonab la valoarea bunuiul 16. Totodata, Curtea a constatat 4, in cauzé, nu poate fi vorba de retroactivitatea Legi nr. 165/2013, din moment co siluatia juridicd se afl in curs de constiture, In sensul de a fi stabil concret cuantumul despagubirlor cuvenite in temeiul legilor reparator. in concordanta cu principiul tempus regit actum si al aplicéri imediate a legii noi, este firesc ca modalitatea de calcul s8 fie cea prevaizuta de actul normativ in Vigoare la momentul efectuarii acestei operaliuni, iar nu prin raportare la dispoziti legale abrogate, asa cum sunt cele din Legea nr. 247/2008, care, anterior intranii in vigoare a Legit nr. 16512013, guvernau modalitatea de stabilire a despagubinlor Cuyerite, De asemenea, Curtea a ara, In jurisprudeniasa, c& aplicarea unui regim juridic temporal cert nu poate crea o stare do discriminaro inire diverse persoane, in functie de actul normativ incident fiecdreia: ,Faptul 08, prin jooul unor preveder legale, anumite persoane pot ajunge in situati defavorabile, apreciale subiectiv, prin prisma proprilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezinté 0 discriminare care s8 afecteze constitutionaitatea toxtelor respective” (Decizia nr. 44. din 24 aprile 1998, publicata tn Monitorul Oficial al Roraniet, Parteal, nr. 348 din 17 decembrie 1996). Alfel spus, inegaltatea de tratament jridic prin comparatie cu acele persoane ale céror dosare de despagubire au fost deja solutionate sub imperiul Logit nr. 247/2005, adica anterior intrart in vigoare a Legit nt. 16512013, nu reprezint& un viciu de constitutionaitate, find rezultatul unor regimuriuriice diferite, aplicate succesiv in timp, incidente Tn vitutea aceluiasi principiu mai sus amintt, tempus regit actum. 17. In ce priveste atributia Comisiei Nafionale pentru ‘Compensarea imobilelor de a valda/invalida in tot sau In parte decizile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatori, prevazuta de art. 17 alin. (1) it. a) si de art. 21 alin. (6) si (8) din Legea nr, 168/2013, Curtea a relinut, prin mai multe decizi, ca de exemplu Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 513 din 9 ule 2014, si Decizia nt. 724 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitor Oficial al Romaniei, Partea I nr. 120 din 16 februarie 2015, ca aceasta nu este de natura’ sd aduca atingere ceritudini raportuilor juridice, intrucat nu determina o destablizare a acestora, cl ofera Un control suplimentar pentru asigurarea legalitati dreptului recunoscut, al cdrui scop il constituie prevenirea unor situa8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEAI, Nr. 947/24.XI.2016 generatoare de inechitai siti, care au avut loc sub imperiul Legit nr, 10/2001 18, In ceea ce priveste dispozitile art. 21 alin. (6) din Legea nr, 16512013, care prevad ca evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se face prin aplicarea griei notariale valabile la data intrari in vigoare a acestei legi si ca valoarea obtinuta se exprima in puncte, un punct avand valoarea de un leu, Curtea a retnut, de pila prin Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, ca'scopullegiuitoruuia constat in introducerea, prin noul act normativ, a nui sistem unitar si previzbil de evaluare a imobilelor, astfel incat atat imobilele din Fondul national al terenurlor agricole sil altorimobile, cat si imobllele ce fac obiectul cererilor de restituire nesolutionate <4 fie evaluate prin raportare la acelasi sistem, respectv prin aplicarea gFilei notariale de fa momentul intraril in vigoare a noii leg) Gurtea a observat ca, prin intermediul acesiui nou sistem do calcul, este posibil ca valoarea despagubirlor acordate, sub forma’ de puncte, sa fie inferioara celei rezultate prin apicarea legislaliel antericare in materie — Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 247/2005 — refertoare la stabilirea valorii de plata a imobilului de la data notificéil, prin aplicarea standardelor intemationale de evaluare. Dar iegiutorul dispune de o larga marja de apreciere in determinarea celor mai potrivite modalitat prin care sunt acordate despagubirle cuvenite tn urma abuzurilor din regimul comunist, avand obligatia ca masurile adoptate s8 respecte principiu proportionaitaji, Or, daca printre exemplele ofente de Curtea Europeana a Drepturior Oulu in cuprinsul Hotérari-piiot din 12 octombrie 2010, menite sa conducd la eficientizarea mecanismului intern de restituire @ roprietatior, se numaraplafonarea _despagubirlior {paragraful 235), statul roman a optat, in cadrul marjel de apreciere de care dispune, s& acorde’ integral despagubir, modificand insa doar sistemul de referin(@ al evaluari 18, Totodata, prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea nr. 116 din 13 februarie 2015, Curtea a constatat ca situatia in care autorul excepiie ae caitatea de beneticiar al unei hotararjudecatorest definitive si irevocabile prin care s-a stabilt in sarcina autoritati publice pérate 0 obligatie de a face, respectiv de a emite 0 ecizie ce intr In competenta sa legala, este net diferita de cea Potrivit careia prin aceeasi sentin(a judecstoreasca fost stabilia $i suma cuvenita cu titu de despagubi, in urma unei evalua efectuate in conditle Legii nr. 247/2005. Utima ipotez corespunde celei reglementate distinct de legiuitor, la art. 41 alin, (1) teza a doua din Legea nr, 165/2013, legea noua aplic&ndu-se doar in ceea ce priveste modalitatea de plata a sumelor de bani anterior stabilite, Prin urmare, daca evaluarea imobilului nu a fost efectuata gi nici stabilit cuantumul banesc prin hotarare judecatoreasca definitva si irevocabila la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, este firesc, fara a fi retroactiv si discriminatoriu, ca aceste operaiiuni sa se raporteze la actul in vigoare la momentul in care au loc. Nici in cauza de fai nu sunt incidente cele statuate prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romariei, Partea |, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, invocata de autoarea prezentei except, in spefa nefiind vorba despre o decizieldispozitie a unei entitati investite cu. solutionarea notifcarilor, emise in executarea unei hotararijudecatoresti prin care instanta sa se fi pronuntatirevocabil/definiiv asupra cali de persoane indreptatite si asupra intinderi dreptului de proprietate. Prin Decizia nr. 715 din 9 decemibrie 2074, mai sus amintita, Curtea_ a respins ca neintemeiate criticle de neconstitutionalitate raportate la prevederile art. 16 alin. (2) gi ale art. 16 din Legea fundamentalé, pentru argumente similare celor mai sus enunfate referitoare la dreptul lagiuitorului de a reglementa modul de reparare a injustiilor si abuzurilor din legistatia trecuta potrvitoptiuni sale exclusive, lindnd seama de impactul economic gi social specific 20, Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a modifica jurisprudenta Curl, atat solutia, cat si considerentele decizllorcitate sunt aplicabile gi in prezenta cauza 21, Cat priveste prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 16512013, care stabilesc modul de calcul al puncielorce se pot acorda cesionariior dreptulul de proprietate asupra bunului imobil, se poate constata ca nu au legatura cu solutionarea ccauzei in cadrul cdreia a fostridicata exceptia, nefiind indeplinta condita de admisibiltate prevazuta de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, inirucat din continutul dosarului rezulté c& autoarea acesteia nu se Incadreaza in aceasta categorie de persoane, ci in cea a titularior dreptului de proprietate, fosti proprieteri sau mostenitori legal ori testamentari ai acestora 22, Pentru considerentele expuse mai sus, In tomeiul art, 146 It. d) si al at. 147 alin, (4) din Constitulle, precum si al art. 13, alart. 11 alin. (1) lit. Ad) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de votur CURTEA CONSTITUTIONALA Jin numete legit DECIDE: |. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Roménia, ridicata de Johanna Goth in Dosarul nr. 34.419/3/2014% al Tribunalului Bucuresti — Sectia a Illa contencios administrativ gi fiscal II. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicaté de acelasi autor in acelasi dosar al aceleiagi instanfe si constata c4 dispozitile art. 4 teza Intai, art. 16, art. 17 alin. (4) lit a), art. 21 alin. (5), (6) si(8) si art. 41 alin. (5) din Legea rr. 168/2013 sunt constitutionale in raport cu critcile formulate. Definitiva gi general obligatore. Decizia se comunicd Tribunalului Bucuresti — Sectia a I-a contencios administratv ¢i fiscal gi se publica tn Monitorul Oficial al Romaniei, Partea | Pronuntata in gedinja din data de 20 septembrie 2016. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent Valentina BarbafeanuMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEAI, Nr. 947/24.XI.2016 9 ACTE ALE AUTORITATII ELECTORALE PERMANENTE AUTORITATEA ELECTORALA PERMANENTA, HOTARARE privind actualizarea numerotarii sectiilor de votare organizate pe teritoriul Romaniei ‘Avand in vedere dispozitile ar. 20 alin. (1) si (4), precum si ale art. 120 din Legea nr. 208/201 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si completarile ulterioare, pentru organizarea si functionarea Autoritafii Electorale Permanente, cu modificarile gi linand cont de actualizarea de catre primari a delimitarii secfilor de votare gi a sedillor acestora, potrivt art. 20 alin. (3) din Legea nr. 208/2018, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 104 alin. (1) si (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificarile gi completarile ulterioare, Autoritatea Electoral Permanent adopta prezenta hotarare. Art, 1. — Se actualizeazd numerotarea sectilor de votare organizate pe teritoriul Romaniei, potrivt listet prevazute in anexa") care face parte integranta din prezenta hotarare. Art. 2, — La data intrani in vigoare a prezentei hotarar Hotardrea Autortatii Electorale Permanente nr. 23/2016 privind p. Presedintele Autoritatt actualizarea numeroiairii sectilor de votare organizate pe teritoriul Romaniei, publicata tn Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 350 din 6 mai 2016, se abroga Art 3. — Prezenta hotarare se publica in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea | Electorale Permanente, ‘Marian Muhulof Bucuresti, 22 noiembrie 2016. Nr. 48, 7} Anoxa ee publica in Monitoral Oil al Reménil, Parte I, 947 ‘Autonome Monitor Ofeal Bucunest gos, Panu ACTE ALE INALTEI CURTI INALTA CURTE DE CASATIE $1 JUSTITIE COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT Contrasemneaza. Vicepresedinte, Constantin-Florin Mituletu-Buica Vicepresedinte, Marian Muhulet bis, cate 6 poate achiziona de la Cont pent rea cu publ! al Regal DE CASATIE $I JUSTITIE DECIZIA Nr. 22 din 26 septembrie 2016 Dosar nr. 1,708/1/2016 lulia Cristina Tarcea —presedintele Inaltei Curti de Casalie si dusiitie, presedintole complotului Lavinia Curelea — presadintele delegat al Sectiei! civile Roxana Popa — pregedintele delegat al Sectiei alla civile lonel Barba —presedintele Sectiei__ de contencios administrativ. gi fiscal ‘Andreia Liana Constanda — judecator la Seofia | civil Nina Ecaterina Grigoras | — judecator la Seotia| civil Carmen Georgeta Nearilé — judecstor la Seciia | civils ‘Simona Gina Pietreanu — — judecdtor la SeatiaVovild Florentin Sorin Dragu! — judecstor la Sectia | civild lula Manuela Cirnu = — judeedtor la Sectia I-a evils Rodica Zaharia —ludecator la Secta Ia civila Mirela Politeanu —ludecator la Secta a civila lleana Izabela Dolache — judecatorla Sectia Ia civila Cosmin Horia Minaianu —judecator la Secta Ia civil Emilia Claudia Vigolu = —judecator_ la Sectia de Contencios administrativ gi fiscal Veronica Nastasie —ludecator la Sectia de Contencios administrativ gi fiscal Eugenia lon —ludecator la Sectia de Contencios administrativ gi fiscal Carmen Maria tlie —jvdecdtor la Sectia_ de ‘contencios adminisiratvsifiscal Eugenia Marin —judecator la Sectia de ‘contencios administratv$ifscal Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeazé obiectul Dosarului nr. 1.708/1/2016 a fost constituit ‘conform dispozitilor art. §20 alin. (8) din Codul de procedura civila gi ale art, 279 alin, (1) din Regulamentul_privind ‘organizarea $i funclionarea administrativa a Inaltei Cur{i de Casatie §i Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina ‘Tarcea, prosedintele Inaltei Curti de Casatie si Justi. La’ sedinta de judecata participa doamna Elena Adriana ‘Stamatescu, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitile art. 27° din Regulamentul privind arganizarea $i functionarea administrativa a Inaltei Curli de Casalie si Justi, republicat, cu modificarile gi completarile ulterioare, inalta Curte de Casafie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat In examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Brasov — Seclia contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr.'283/119/2015, privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru deziegarea rmatoarelor chestiuni de drept; Avand in vedere ca art. 36 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatd, cu modificarile $i completarile ulterioare, confine ca norma de10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEAI, Nr. 947/24.XI.2016 trimitere art. 26 din aceeasi lege, aceasta din uma norma Juridica se interpreteazé in forma sa intialé de la data intra in vigoare a legii, raportat fa art. 16 din Legea ny. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicaté (2), cu. modificrile si completérile Uulterioare? Dispozitile art. 26 din Legea fondulul funciar nv. 18/1991, republicata, cu modificérile $i completérile ulterioare, sunt in contradictie cu art. 1.138 din Codul civil. in consecinfa, se considera abrogate in lumina prevederilor art, 230 lt. bb) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare @ Legit nr. 287/2008 privind Codul civ, cu modifcarile. si completarile ulterioare, conform céreia «La data intrarii in vigoare @ Codului civil se abroga: (..) orice alte dispozifi contrare, chiar daca acestea sunt cuprinse in legi speciale?” Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, araténd ca la dosar au fost depuse hotarari judecatoresti In materia ce face obiectul sesizarii, precum si raportul intocmit de judecatori- raportori, Se mai refera asupra faptului ca raportul a fost comunicat parjlor, in conformitate cu dispozitile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civilé si c& parfle nu au depus puncte de vedere. Th urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justtie — Completul pentru deziegarea unor chestiuni de drept éméne pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile. INALTA cURTE, doliberand asupra chestiunil de drept cu care a fost sesizat constata urmatoarele: |, Titularul si obiectul sesizarit 1. Curtea de Apel Brasov — Sectia contencios administrativ si fiscal a dispus, prin Incheierea din 5 apriie 2016, in Dosarul nr. 283/119/2015, aflat pe rolulacestal instanje, sesizarea Inalel Curti de Casatie'si Justite, in temeiul dispozitilor ar. 519 din Codul de procedura civla, in vederee pronuntéri unei hotaran Prealabile cu privre la urmatoarele chestiuni de drept: ,Avand in vedere ca art. 36 alin, (1) din Legea fondululfunciar nr. 18/1991, republicata, cu modificeile si completarileulierioare, contine ca rnormé de trimiere art. 26 din aceoasi loge, acoasta din urma norma juridicd se interpreteaza in forma sa inital de la data intrani in vigoare a legi, reportat ia art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnice legistativa pentru olaborarea actelor normative, republicaté (2). cu modificérile si completénile ulterioare? Dispozitile art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu. modifcarile si completéile Lterioare, sunt in contradict cu art. 1.138 din Codul civil, in consecinfa, se considers abrogate in lumina prevederiior art, 230 it bb) din Legea nr. 71/2011 pentrs punerea in aplicare 2 Logit nr. 287/208 privind Codul civ, cu modificérle si completarie ultenoare, conform careia «La data intréni in vigoare a Codului oll se abrogd: (..) orice alte dispoziti contrare, chiar daca acestea sunt cuprinse Tn legi spectale?>” il Expunerea succinta a procesului 2. Prin Cererea inregistrala sub nr. 283/119/2015 pe rolul Tribunalului Covasna — Secfia chil, reciamantul prefectul Judetului Covasna a chemat in judecata pe paratul Consiil Local al Municipiuiui Sfantu Gheorghe, solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, s8 dispuna anularea Hotarait nr. 22 din 29 ianuanie 2016 prvind reglementarea situate uridice a unui teren situat in municipiul Stantu Gheorghe, hotardre emisa de cétre parat in temeiul art. 39 alin. (1) cin Legea fondului funciar nr. 18/1981, republcata, cu modificarle sicompletaileulteroare, art. $53 $i ar. 1.138 din Codul civ 3. in motivarea cereri,reclamantul a aratat, In esenta, ca, prin hotararea atacata, s-a aprobat inscrierea dreptulul de proprietate privaté al municipiului Sfantu Gheorghe gi a dreptului de adminisirare al Consiiului Local al Municipiului Stantu Gheorghe asupra unui teren ce figureaza inscris in cartea funciara inca din anul 1957, ca find propretatea statu roman, iar, fata do sitvatia juridicd a torenuli, art. 36 din Logea nr 18/1991, republicata, cu modificarle si completarie Uterioare, obliga consiliul local s@ treacd aceste imobile in domeniul public al municipiului, iar nun domeniul privat al acestuia. Reclamantul a considerat cé nu sunt aplcabile prevederile art 553 si art. 1138 din Codul el, care stabilesc regimul juridic al bunurilor dobandite de untaile administrativ-tertoriae cu tly de mostenire vacanta, deoarece terenurle ce fac oblectul hotararitatacate sunt ih proprietatea statulul roman, iar nu th proprietatea unor persoane fizice. Sunurleaflate in proprietatea Statului roman la data intréni in vigoare a Legi nr. 18/1991 — precum cele in speta— nu pot fl dobandite cu tu de mostenire vacanta de catre o unitate administativ-tertorala 4, Prin Sentinfa civld nr. 884 din 13 noiembrie 2015, Tribuinalul Govasna a admis ‘actiunea formulata si a anulat Hotararea nr. 22 din 29 ianuarie 2016 emisa de paraiul Consilul Local al Municipiului Sfantu Gheorghe. ', Trbunalul a retinut, i esenta, ca, in cauza, este incident art 36 alin, (1) din Legea nr. 18/1991, republicata, ou modiicarile i completarile ulteroare, iar in céea co priveste art. 26 din ceeasi lege, la care trimile textul de mai sus, chiar daca in redactarea sa iniiala. nu aréta expres co forma va imbraca proprietatea dobéndité de unitalea administrativ-terionala ‘supra acestel categori de imobile(putdnd concluziona, fata de forma textulul, ca ole deveneau propriate privata la data emiteri ‘actului adminisrativatacat), este lars féré echivor, in sensul c& aceste imobile intra in propretatea publica a uni administrativ- {eritoriale, iar nu in domeniul privat. Instanta @ avut in vedere ca art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1891, republicata, cu. modificarle si completarile Uierioare, face tnmitere expresa la art. 26 din aceeasi lege, doar in ceea ce priveste stabilires regimuluijuridic pe care fl voravea ferenurle €e trec Tn proprietatea comunelar, oragelor sau a municipilor, in rest, textul normei este explicit in. pivinia Obiectului dreptului de proprietate publica, si anume .terenurila ‘aflate in proprietatea statu, situate in inttavilanul locator si ‘care sunt in administrarea prior, la date prezentel lei. Tribunalul nu a retinut epararea arate! privind abrogarea art. 26 din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modifcarile si ‘complete ulterioare, prin art 1.138 din Codul civil, deoarece, pe de 0 parte, domeniul de aplicare al celor doua norme este Aiferi, iar, pe de alt parte, Legea nr. 18/1991, republicta, cu modifica gi completa ulterioare, reprezinid un actnormatv cu ‘caracter spacial in materia fondu funesar fata de Codul el — norma cu caracter general, astel c8 abrogarea ar fi trebul s fle una expresa. ‘A fost inlaturata si sustinerea potrivit céroia dreptul de propretate privaté asupra terenurllor intravilane in favoarea Unitatit administratv-tertoriale s-ar i nAscut in virutea lei, [a dala inti Tn vigoare @ Legi ne. 18/1931, iar nscrierea acestu ‘rept In cartea funciara se realiza doar pentru opozabiltate fat de terfi, refinandu-se ca inscrienle in cartea funciara s-au efectual, pana fa intrarea tn vigoare a Legit cadastrului $i a publicitatil imobiliare nr. 7/1996, in tomeiul Decretului-lege fr. 11511938 pentru unifcarea ispozitilor privind carte funciare, care stabilea ca intabularea are efect constitutlv de repturi (art. 17, at. 18, ar. 26) 8. Recursul declarat de catre parat impotriva acestel sentinto fost inregistrat. pe rolul Curji de Apel Brasov — Sectia ‘cantoncios administrativ si fiscal 7. Prin motivele de recurs s-a solictat casarea in tot a sentingei, ca urmare a gresite intempretar & normetor apicabile itgiului, araténdu-se urmatoarele: Prima instanfa nu s-a pronuntat asupra aparari referitoare la aplcarea dispozitilor Legi nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru. elaborarea _actelor normative, republicaté, cu modificarle si completarile ullerioare, in considerarea carora literatura juridica face deosebirea intre normele de timitere propriu-zisa gi normele de referire. Norma de timitere propriu-zisa nu devine subordonata normel de referire. Ca atare, norma de timitero, incorporandu-so in textul leaii sub forma unei exprimari prescurtat, are o individualitateMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA|, Nr. 947/24.XI.2016 " proprie si, deci, nu se modifica gi nici nu se abroga, chiar daca textu la'care face referire se modifica of se abroga, Aste, Ia data aparitiei Legii nr. 18/1991, regimul juridic al terenurilor prevazute in ar. 36 era acela al proprietai private; in vitutea fegi, terenurle inirvilane aflate in administarea primacilor la data aparije’ actului normati au intrat tn proprietatea privata a Unitailor administrativ-tertoriale Este gregita aprecierea primelinstanfe n sensul c domeniul de aplicare al art. 26 din Legea nr. 18/1991 este difert de celal art. 1138 din Codul cil, ald timp cat terenurie proverind de la persoanele ramase fara mostenito.,cAl si succesiunile vacante Se constala prin certiieat de vacania succesorala elberat de notarul public. Or, din motivarea instanfel se injelege c€, in cazul Incare Se consiaia vacanta succesorala, un teren intravilanaflat inmasa succesorala intra in domeniul publi, iar cellalte Bun intra in domeniul privat, Avand In vedere ca art. 26 alin, (1) din Legea nr. 18/199", republicata, cu modificaile si completa ulterioare, este contrar art. 553 alin. (2) din Codul civil, in lumina dispozitillor art. 230 lit, bb) din Legea nr, 71/2011, cu modificarile Sicompletarle ulteroare, acesta se considera abrogat. Recurentul a mai arétat ca, dupa intrarea in vigoare a Legit nr. 188/200 pentru modificerea art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, s-2 iniliat 0 propunere legislaiva de modificare a acestui text de lege, insa atat comisiajuriica din cadrul Camerel Deputatlor, cat si Guvernul, prin punctul de Vedere exprimat pe marginea proiectulul, nu au susfinut adoptarea madificari, pe motiv G8 aceasta va raméne fara biect dupa apariia noului Cod civil, in tomelul ar 230 lit. Bo) din Legea rv. 71/2011, cu modificarie si completa uterioar. 8. La termenul din’ apriie 2018, Curtea de Apel Bragoy, la sdlictarea recurentului-parat Consiliul Local al Municipiului ‘Sfantu Gheorghe, a dispus sesizares Inatel Curt de Casale si Justije, n temeluldispozifiior art. 519 din Codul de procedura civla, precum si suspendarea judecalii pana la pronunjarea hotarati prealabil. II Motivele de admisibllitate retinute de titularul sesiza 9. Curtea de Apel Brasov — Sectia contencios administra sifiscala constatat admisiiltatea sesizari, motivat de faptul cA de lamurirea modului de interpretare a’ dispozitilor ce fac obiectul Mntrebarlor depinde solutionarea recursului impotriva sentinlei avand ca obiect stabilrea valabiltafi notararii de Consiiu local, de trecere @ terenului din domeniul public in domeniul privat al unitaji administraiv-teritonale, intrucat motvul de recurs invocat in cauza vizeaza tocmalinterpretarea Acestor dispozitilegale, in vederea stabi regimului judi al terenului in speta, in acelas! timp, problemele de drept enunfate sunt nci, dooarece se constaté ca prevederile art. 30 alin. (1) din Leges nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completaile Uterioare, care contin ca norma de timitere ar. 26 din acelag\ act normativ, nu au fost analizate pana la acest moment, iar aplicarea. dispozitilor evocate anterior comporté interpretari Giferte, find necesara pronuntarea unel deciil pentru interpretarea unitara a igi. In acest sens este relevanta Dedizia nr. 2 pronuntata in data de 17 februarie 2014 de catre inalta Curte de Casate si Juste — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicaté in Monitorul Oficial al Romani Partea |, nr. 257 din 9 apriie 2014 Probiemele de drept nu fac obiectul unui recut inkeresul legit in curs de solujionare, conform evidenjelor Inaltei Cur de Casali $1 Justiie, consuitate [a data de 5 apie 2016, TV. Punctul de vedere al completulul de judecat privire la dezlegarea chestiunii de drept 10. Completul de judecata investit cu Solutionarea recursului tn Dosarul ne. 283/119/2018 al Curl de Apel Brasov — Sectia contencios administra si fiscal a aratat ca. prezentarea Purnctulul de vedere ar echivala cu o antepronuntare In conditile qn care interpretarea propusa de calre recurentul-parat corespunde motivelor de recurs, iar interpretarea propusa de cétre infimatulrectamant coincide cu motivarea sentinte recurate V. Punctul de vedere al parfilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 41. Recurentul-parat Consiliul Local _al Municipiului Sfantu Gheorghe a formulat, la data de 26 februarie 2016, cerere de sesizare a Inaltei Curti de Casatie gi Justi, in temeiul dispozitilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntari unei hotardri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept pendinte, in cuprinsul cererii, recurentul-parat a formulat sustineri similare motivelor de recurs, ce au fost redate anterior. 12, Intimatul-reclamant prefectul judetului Covasna a depuis, la 8 martie 2016, un punct de vedere, prin care a lasat la aprecierea instantei cererea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie i Jusiiie, iar, cu privire la chestiunea de drept, a formulat sustineri similare considerentelor expuse in sentinta recurata, 13. Dupa comunicarea raportului, niciuna din parti nu s-a conformat obligatiel impuse de dispoziile art. $20 alin. (10) din Codul de procedura civil, refertoare la depunerea, in scris, a nui punet de vedere. Vi. Jurisprudenta instanjelor nafionale in materie 14, Jurisprudenta Curtii de Apel Brasov Instanta de trimitere a anexat sesizérii Decizia nr. 982 din 7 octombrie 2016, pronuntatd de un complet din cadrul Sect contencios administraty si fiscal, nt-o cauza cu obiect similar celui din cauza de faté, prin care a fost respins recursul ‘impotriva Sentinjeicivile nr. 319 din 26 mai 2015 a Tribunalulu Covasna, de admitera a cereri formulate de prefectul judefulul ‘Covasna 3ide anulare a Hotéréri nr. 383 din 29 decembrie 2014 @ Consilului Local al Municipiului Sfantu Gheorghe rivind reglementarea situatieijuridice @ unor terenuri situate pe raza acestellocalltt. Prin decizia menjionata s-a arditat cart. 36 alin, (1) din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarie si completarile uiterioare, face trimitere expresd la art. 26 din aceeasi lege, doar in ceea ce priveste stabilirea regimului juridic pe care il vor avea {erenurle ce trec in proprietatea comunelor, oragelor sau a municipillor, celelaite aspecte ramanand sub incidenta art. 36 alin. (1) dia Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificérile completarile ulterioare, care este explicit in privinta obiectulU reptului de proprietate publica al statului, si anume .terenurile ~aflate in proprietatea statulu sitate in intravlanul locaitailor si are sunt in administrerea primério, fa data prezentei legi De asemenea, la data emiteri hotararii contestate, art. 26 din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarle ‘si ccompletarile ullerioare, are alt continut decat cel intial stabileste un alt regim juridi al terenurilor, iar aplicarea acestei norme’nu poate fi omisa. Art. 26 din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificaile $i completaile ulterioare, nu a fost abrogat indirect ca urmare a aparitiei noului Cod civil, find 0 norma speciald derogatorie. Pe de alté parte, noul Cod civil se aplicé acteor 9 eptelorIncheate sau, dup caz, produse ort svarsite dupa intrarea sa in vigoare. Or, legea incidenta in spela este Legea nr. 18/1991, republicatd, cu modificanie ‘completatile ulterioare, in vigoare la momentul stabil regmuli juridic al terenurior. 45. Jurisprudenta altor instante din fara Curtea de Apel Alba lulia a comunicat ca a identificat pe tolul Sectiei de contencios administratv si fiscal doud deciziin problema de drept ce face obiectul sesizari: Decizia nr. 813 din 24 februarie 2015 9i Oecizia nr. 2.382 din t iunie 2018, prin care s-au adoptate solu contrare, cu privre la cereri de anulare a Uunor hotarar ale consilului local, emise in anul 2013, prin care 5-2 atestat apartenenta la domeniul privat al municipiuli a unor terenuri ce fac obiectul art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1981, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Prin prima decizie s-a refinut ca situatia juridica a terenurilor vizate de art. 36 alin, (1) din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile gi completarile ulterioare, este cea prevazuta de dispozitile art §53 alin. (2) din Codul civil, in raport cu art. 230, lit bb) din Legea nr. 71/2011, cu modificatile si completarile12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEAI, Nr. 947/24.XI.2016 Ulterioare, cu motivarea ca, in speta, intereseaza nu dobandirea dreptului de proprietate asupra unui teren ca efect al unei succesiuni vacante, ci regimul juridie al proprietat astfel dobandite, intrucat acelasi regim juricic il are si transmiterea in temeiul legii a proprietalistatului asupra terenurilorintravilane. Prin cea de-a doua decizie s-a retinut c& nu sunt aplicabile dispozitile art. 553 alin. (1) din Codul civil, jar regimul juridic al terenulu in itigiu este cel reglementat prin art. 26 din Legea nr, 18/1991, republicata, In forma de la data intrril in vigoare a Legii nr. 158/2010. Celelaite curti de apel fie au comunicat ca nu au identificat Practica judiciara tn materia ce face obiectul sesizari, fie au timis detain car nu sunt dezlegate probleme de dept ce fac obiectul prezentei sesi Vir durtspradenta Curl Gonsttutfonale 16. Din verificarile efectuate rezulta ca instanta de contencios constitutional a pronunfat Decizia nr. 332 din 24 mai 2016, co are ca obiect exceptia de neconstitutjonalitate a dispoziilor art. 26 alin, (2) si art. 36 alin, (1) teza ultima din Legea nr. 18/1981, republicata, cu modificrile si completarile Ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea | in, 642 din 22 august 2016, decizie prin care exceptia invocaté a fost respins ca. inadmisibilé, deoarece motivele de econstitutionalitate invocate de ‘autor privesc. modul de interpretare si aplicare a dispozitilor de lege critcate, in raport cu prevederile noului Cod civil, aspect de competenta instante de judecata investite cu solutionarea ltgiului, respectiv a celor lerarhic superioare in cadrul cailor de atac prevazute de lege. 417. Ministerul Public — Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie 2 comunicat ca fa nivelul Sectei juidiciare — Serviciul Judicier Civil nu s-a verificat gi nici nu se Verified, in prezent, practica judiciaré in vederea promovérii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza oblectul sesizari Vill. Raportul asupra chestiunil de drept 418, Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8), din Codul de proceduré civil, judecdtori-raportor au apreciat c& sesizarea formulata de Curtea de Apel Brasov — Secfia contencios administratv gi fiscal, sub aspectul prime’ intrebari este inadmisibild, nefiind vorba despre o veritabila chestiune de drept care sa fie analizata prin prisma conditilor de admisibiltate Prevazute de art. 519 din Codul de procedura civil. In ceea ce priveste cea de-a doua intrebare au constatat ca sesizarea este inadmisibilé din perspectiva neindeplinii conditiet ca solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata s8 depindé de chestiunea de drept a carei lmurire se cere. 19. Pe fondul sesizarii, judecdtori-raportori au ardtat c& sesizarea este admisibilé, sub aspectul celei de-a doue Intrebari, doar daca, pe de'o parte, conditia de admisibilitate analizata anterior este considerata a fi indeplinita doar pentru c@ Insagi solutionarea recursului aflat pe rolul instantei_ de trimitere depinde de chestiunea de drept a carei deziegare a fost ceruta si daca, pe de alta parte, se poreste de la premise prestabiita din Speta, ce nu poate ficenzurata, anume ca art. 36 alin. (1) din Legaa nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completatile lterioare, este aplicabil chiar la data emiteti, dupa anul 2011, a unui act de administrare de catre autoritatea ‘administrativa locala, prin simplul fapt c& acesta a fost emis in temeiul sau, si, deci, intereseaza forma de la acel moment a art. 26 din Legea nr. 18/1991, republicata, astfel cum a fost moditicata prin Legea nr. 158/2010, Pomind de la aceste observati, judecatori-raportori au copinat in sensul ca art. 26 din Legea nr, 18/1991, republicata, in forma modificata prin Legea nr. 158/2010, a fost abrogat prin art, 1.138 din Codul civil, in ceea ce priveste regimul juridical terenurlor din intravilanul localitatior, ramase la dispozitia autoritailor administrate publice locale de la persoanele care au decedat si/sau nu au mostenitori 1X. Inalta Curte de Casatio gi Justitio Examinind sesizerea in vederea pronunfri une oti prealabile, aportulIntocmit de judecatori-aportori gi chestiunea de drept ce se solcita a f dezlegata, constata urmatoarel 20. Precizari bile privind obiectul sesizarii gi identificarea chestiunii de drept Peniru a se analiza daca sunt indeplinite condijile de admisibiltate a sesizari si, In masura In care aceasta este admisibla, a se pronunta o hotarare prealabila, este necesar a Se clarfica daca introbarle adresate Inaite! Cur) de Casafe $1 susiije vizeaza una gi aceeasi chestiune de drept ori chestiuni distincte, care implica 0 dezlegare separata si, totodata, daca este necesara reformularea celel de-a dou Thtrebarl “Ambele intcebari au ca premisa aplicarea art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1981, republicata, cu modificarile si completarile Uferoare, incident in cauza pendinte pe rolul Sectiei contencios administrativ si fiscal a Curt de Apel Sragov, ce are ca obiect anularea hotarari mise In anul 2015 de care un consil local Po baza dezlegari co ar urma, eventual, fie data de caire Inalta Curte de Casale si Juste este de presupus ca ar urma 8a se stabileascd regimul juridical terenului in litigiu, ce intra in omeniul de aplicare al art, 36 alin. (1) din Legea nr. 181981, republicata, cu modifcarile si completa ulterioare, in sensul daca, In andl 2015, cand a fost emis actu de administrare a unui bun din patrimoniul municipiulut in temeiul normei de drept invocate, unitatea administativ-teritorialé er ttulara unui drept de proprietate privat, fe in considerarea formel iniiae a art. 26 al legi, fio in considerarea Codului civil, daca prin acosta a fost abrogat art. 26 din Legea nr. 18/1991, republicata, cu masiicrile gi completarieulterioare Cuttoate acestea, doar prima Intrebare are In vedere in mod direct art. 36 alin. (1) din Legea nv. 18/1991, republicaté, cu modificarile si completarile ullerioare, cea dé-a doua vizand Conflictl dine art. 26 din aceeasi loge — la care trimite at. 36 alin. (1) pentru stabilirea regimului juridic al terenurilor din sdomeniul sau de aplicare — si Codul civil — care reglemonteaza Fegimului juridical mostenirior vacante S-ar putea considera c&, de fapt, si prin a doua intrebare se tind la'interpretarea art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1891, republicaté, cu modifcaile si complete ulterioae, In condiilé Jn caro itigulaflat po rolul nstanfei de timitore vizoaza un teren ce face obiectul acestei norme, sinu al art. 26 din lege. S-ar pune, astfel, in discutie efeciele everimentolor legislative Uiterioare anulul 2010, inclusiv intrarea in vigoare a noului Cod Si, asypra art 36 ain. (1) insu. prin risma corel cu ft 26. In acest context, everitualul conflict tntre art. 26 din Legea rr. 18/1981, republicala, cu modifcarile s\ completarile uierioare sian. 1.138 in Godul cl ar oprezenia dor o pate inalta Curte de Casatie si Justiie — Completul pentru ddezlegarea unor chestiuni de drept constata ca nu se impune reformularea in acest sens a chestiuni de érept Dupa cum rezulté din expunerea procesulu, prima instanta nu a analizat efectul intrar in vigoare a Codului civil asupra aplicaril art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicata, cu mosifcarile si completarie ulterioare, prin prisma corelajei cu art. 26 din aceeasi lege, intrucat a apreciat cd art. 26 nua fost abrogat prin inceperea activtatii Codului civil (de alfel, nua fost ‘analizat sub toate aspectele nic efectul modificarii aduse ar. 26 din Legea ni. 18/1991, republicata, prin Legea nr. 158/2010, asupra aplicarii art. 36 alin. (1) din aceeasi lege]. ‘Unut dintre motivele de recurs se imiteaza la acelasi aspect al conflictului in timp dintre art. 26 din Legea nr. 18/1991, Fopublicata, cu modificarile si completarie uerioare, si Codul civil, iar sesizarea pune in discutle aceeasi chestiune, instanta de trimitere justificand legatura cu cauza exclusiv prin ecesitatea analiza critic recurentulu “in acest context, pronuntarea unei hotarari prealabile in interpretarea chiar a art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1981, republcaté, cu. modificarile si completarie ullerioare, din Perspectiva conflctulu intro ar. 26 din acceasi loge i Codul hil, ar echivala cu depasirea lmitelor Investin.