You are on page 1of 46
Ministerul Sanatatii Publice Colegiul Medicilor Asociatia de Neonatologie Comisia Consultativa de din Romania din Romania Pediatrie si Neonatologio Spalarea mainilor COLECTIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE. Ghidul 12/Revizia 1 25.07.2010 Publicat de Asociatia de Neonatologie din Romina Eaitor: Mara Livia Ognean (© Asocitia de Necratologle din Romania, 2011 Grupul de Coordonare a procesului de elaborare @ ghidurior incurajeazd schimbul tber i punerea la dlspozie in comun = Informatierg dovealr cupringe In acost gh, precum g aceptarea lor a conde locale. (rice parte din acest ghid poate fi copia, roprodusd sau distrbuld, td permisiunea autorlor sau edioior, cu respectarea \umtcareor condi: (2) ghidul sau fragment ef nu fe copa, reprodus, citbut sau adapitinscopurl comercial, 2) persoarele sau Insttuyjile care dorese 8 copioza, repraducd sau dktroue ghickl cau fragmonte dn aoesten, <8 nlormeze Asociaia de 'Neonatologi din Romania gi (e)Asocitia de Neonaiologio din Roméria sé fo menjonet® ca sured @ acestor informa in foals cop, reproducerte sau citbuile materia ‘Aces! ghid a fost aprobat de Miristorl S2natl Publie prin Orn a... a {51 de Coleg! Mecicor prin document ee nnn $06 ABOCala de Neanaloiogie cin Roménia data JS Preoizsth Ghidunle ctnco pentru Neonatlogia sunt elaborate cu scopul de a aluta personal medial si ia deci privind nga nou- nscuflor. Acestea prezints recomandari do bund pracked modicalé cin bazate pe daveei publica (treture de specaiate) ecomandate a fi ale Tn considerare de eatre metic neonatolog ¢ pedal gi do alto specialtS,precum gi de cellake cadre ‘medical impicate In ingrire tturox nou-ndecutoe. Desi ghidurle reprezinia o fundamertare a Sunel practi medicale bazate pe cela mai recente dover! disponibile, cle nu Intengoneazd s8 ilocuiascé rajonameniul practciautu n fecare caz incl. Dseiza mediealé eet un proces integral care trebules@ ia tn consderare cleumstanfeleindviauale g opfnea paolentli sau, n cazul nov-nascundu, & pari, precom $i reeusele, caracerstole speciice 5 ita instuilor medicale. Se agteapta ca Tecare practsan care apiea racomandstle Scop degrosti, terapeuto sau pent umasire, su Tn ecopul electuarlunel procadur Ginice paniculata 88 ulizeze prope ‘afjonement medial independent in contestul creumstantal circ incvidua, pent a deolde once Ingrire sau rataont al nou nBoutull n uno de particulate acestula, opti dagrostce gi curaive disponibile. Institue! porsoanele care au olaborat acest ghd au depus efor pan ca Inforaile continue in ghi 5 fie corecte, rad ca ‘curate § susinute de doveal,Daie find postal erori umane gisau progresele cunogtnetor medical, aor nu pol situ {garanteaza e@informaja conruté Tn iis esto Tn totaato covoets gi completa. Recomandirie dh acest ghd cine sunt bazele pe lun consens al autorlr privior la tema propusa gi abordrieterapeutieo accopial Tn mamentul actual In abserta dovecior publcate, recomandérie se bazeaza pe consensul experlor dn cactulepecialtafi. Tot, accstea no ropteznth in mod neceser uncale de vedere si opine utrorcinienlor gnu erecta mad obligates pe cao aia Grupul! Coordonator. CGhidulecfice, spre deosebire de protocoala, nu sunt ganie ca Grectve pont 0 einguré medalate do diagnose, menagement, ‘ratament sau urmtie a unui caz Sau ca o modaltate derive de Ingiita 8 nou-ndscut Vari ale pracsol mecca pot fi necosare in undie de crcumsianele inivduale si apiunea prin nou-nascutul,precum 3 0 resursele i imal spoution ‘ale inate sau tui de pracic’ medical. Acolo unde reccmandttleaosstor ghicur sunt moctete,ebeterie semaicatve Ge hidur reouie documenta tn itregime in protocole 9! documents medical, iar motvele modficaror retvie justicate deta. Instulile gi porsoanele care au elaboral acest ghd | docind responsabilaea logalé penty oe Inacutaels format percoputs ‘ronal, pentu eicaciatoa cinicd sau cuocosul orcdui regin torapouic deta In acest ghia, pentra modattea Ge utfsare sas aplcare sau penirs decialf finale ale personailui medical rezulate ca urmare a ules sau apie or, De esermenea, ele fu ii ‘asuma responsabitatea nicl pont info-mafle referioare fa produce farmaceutce menfonate Tn ghd. Fi lecare eax specie, Utter ghisuror rebule s verti Ieratura de speciatato pin inlormedil sueolor Independents i 8 confime cd inlermaia confnutd tn racomandiar, mn special dozaie madiearrenelor, este core, Orie rotre a un produs comercial. proces sau servic spect prin utlzarea numell comercial al mir sa al producdieruki, ny constiuie sau implc8 0 promovare, recomandare sav favoraare cn pariea Grupull de Coordanare, a Grupuit Teh dé Elaborar, a coordonatoru sau eitocului ghidull fal de alle simare care nu sunt meronate In document. Nis orecomandars din acest ghid ru poate i utlzal Tn scoppublctar sau in scopul promovil und produ, Cpinile efit n acoasté pubic sunt ale atororginu repreana in mod necesar opine Fundagel Cred “Toste ghidurle cline sunt supuse unui proves de evizie $i ectuazare continu. Cea mal recent versie a acestl ghd poate f acces prin intone a ae. Cuprins: 1. Introducere .. 6 2 Scop... 6 3. 7 7 5. : 7 3.3. Data reviziei.. 8 4. Structura . 8 5. Definitii si evaluare (aprecierea riscul 8 5.1. Definifi. 8 5.1.1. Definifi legate de flora microbana normala a pielil 8 5.1.2. Definifi legate de transmiterea germenilor patogeni prin intermediul mail 9 5.1.3. Definitii legate de igiena mainilor .. vo 9 5.1.4. Definiti legate de infectii asociate Ingrijiilor medi 10 5.1.5. Definitii legate de tehnici de 6 lglend a mailr. 10 5.2, EVAIUL® erro 40 6. Conduita preventiva .. " 6.1. Pregatire individual pentru igiena mainilor 1" 6.2. Cunoasterea indicatilor tehnicilor de igiend a mainilor 4 6.3. Alegerea tehnicii de igiena a mainilor.... 11 Conduité terapeutic 2 7.1. Indicafi pentru spalarea si dezinfectia mainilor 12 7.2, Aplicarea tehnicilor de igian a mainilor 14 7.2.1. Spalarea simpla a mainilor 4 7.2.2. Dezinfectia igienica a mainilor (prin spaiare si prin frecare) 14 7.2.3. Dezinfectia chirurgicala a mainilor (prin spare prin frecar) 15 7.3. Mentinerea igienei mainilor 16 7.4. Utiizarea manusilor 16 8 Monitorizare 7 9. Aspecte admi 7 9.1. Factori care influenteaza igiena mainilor 7 9.2. Resurse materiale necesare igienei mai 18 9.3. Selectarea produsului antiseptic 18 9.4. Reducerea efectelor adverse ale antisepticelor - Ingrijirea pil 19 5. Imbunatatirea promovarii igienei mainil 20 10. Bibliografie 21 1. Anexe 25 11.1. Anexa 1. Lista participantilor la Intalniile de Consens 25 11.2. Anexa 2. Gradele de recomandare si nivele ale dovezilor.. 26 11.3. Anexa 3. Flora cutanaté..... 27 Tabel 1. Flora cutanaté .. : = 27 Tabel 2, Ecologia microbiana a pieli. Caracteristicile zonelor cutanate 28 Tabel 3. Estimarea cantitativa a florel cutanate a mainilor si antebratelor 28 11.4, Anexa 4, Ingicafile tehnicilor de igiend a maior 23 11.5. Anexa 5. Alegerea tehnicii de igiena a mainilor — algoritm 30 11.6 Anexa 6. Tehnici de igiend a mainilor : 31 Tabel 1. Spalarea simpla on BM Tabel 2. Dezinfectia igienica prin spalare (spalare antiseptica/decontaminare) 31 Tabel 3. Dezinfectia chirurgicala prin spare ce 31 Tabel 4. Dezinfedtia igienica prin trecare a 32 Tabel 5. Dezinfectia chirurgicala prin frecare 32 Tabel 6. Procedeul standard pentru spalarea gi frecarea m: 32 11.7. Anexa 7. Utllizarea manusilor 33 Tabel 1. Indicati ale utilizari menusilor 5 33 Tabel 2, Utilizarea manusilor nesterile si sterile 34 11.8. Anexa 8. Factori care influenjeazé aderonta la practicle de igien a mainilor... 35 11.9. Anexa 9. Echipamentul necesar igienei mainilor Tabel 1. Necesarul de echipament pentru postul de spalare a maiinllor gi intretinerea lui Tabel 2. Chiuveta Tabel 3. Distribuitorul de sépun/produs antiseptic Tabel 4. Calitaile distribuitorului de prosoape Tabel 5. Sistemele de stergere/uscare a mainilor in mediul spitaliceso 11.10. Anexa 10. Apa Tabel 1. Apa — cali necesare in ullizarea pentru spalarea méinilor 39 Tabel 2. Apa —clasificare in funotie de controlul bacteriologic 40 11.11, Anexa 11. Produse folosite pentru igiena mainilor (spun, antiseptice).. at Tabel 1. Produse folosite fn functie de tehnica de igiend a mainilor.... at Tabel 2. Produse antiseptice utlizate pentru dezinfectia igienic’ a mainilor.... 41 Tabel 3. Criterii de utlizare gi pastrare corecta a produselor antiseptico Tabel 4. Activitatea antimicrobiand a antisepticelor folosite in igiena mainilor Tabel 5. Sumarul proprietaiior antiseptice utiizate pentru igiena mainilor . Tabel 6. Antiseptice pe baz de alcool (hidroalcoolice) pentru igiena mainilor . Tabel 7. Agenti antiseptici de viitor... 11.12, Anexa 12. Echipament si consumabile dupa tipul de igiena a mainilor - 11.13, Anexa 13. Metode pentru imbunatatirea promovariligienel mainlior . Tabel 1. Promovarea igienei mainilor .. Tabel 2. Elemente de programe educationale si motivationale la personaiul medical... Tabel 3. Strategio multimodala de promovarea jenei mainilor dup OMS. 45 Grupul de Coordonare a elaborarii ghidurilor Comisia Consultativa de Pediatrie si Neonatologie a Ministerului Sanataj Prof. Dumitru Oraseanu Comisia de Obstetric si Ginecologie a Colegiului Medicilor din Romania Prof. Dr. Viad |. Tica Asociatia de Neonatologie din Romania Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu Pregedinte — Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu Co-presedinte ~ Prof. Univ. Dr. Maria Stamatin Secretar — Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului Coordonatori: Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu Seriitor: . Doina Broscauncianu Membri: Dr. Mihaela Demetrian Dr. Carmen Voicila Multumiri Multumiri expertilor care au evaluat ghidul: Prof. Dr. Maria Stamatin Conf. Dr. Manuela Cucerea Dr. Adrian Sorin Craciun Mulfumim Dr. Marla Livia Ognean pentru coordonarea gi integrarea activitafilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie. Multumim Fundatiei Cred pentru suportul tehnic acordat pentru buna desfasurare a activitatilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie gi organizarea ‘intdinirilor de consens. 1. Introducere Infectia nozocomiala este o problema prioritara globala prin morbiditate si mortalitate crescute!™, durata de spitalizare prelungita™ si costuriridicate, lnfecjia neonatala ramane 0 preocupare constant In ciuda progreselor inregistrate prin apariia de tehnologi si proceduri complexe, necesare pentru salvarea si ingrijirea unor pactenti provenit dn sarcini ‘cu sau fard rise crescut. Ameliorarea suprevietuiri nou-nascutilor, In mod special a prematurilor, depinde de aplicarea cu strictete a unor strategii de profilaxie a infecfilor, tn special a celor nozocomiale (intraspitalicest). Incidena acestora in sectile de nou-nascufi, desi marcata de incertitudinea diferentieri de infectia cu transmitere materno-tetald, este citaté a varia intre 2,7%!" si 5-10% pentru spitalele neuniversitare, 10-20% pentru cele universitare gi 10-30% pentru untajie de terapie intensiva din spitale Luniversitare fn care se efectueaza proceduri de diagnostic, tratament gi monitorzare complexe, invazive!), Igiena mainilor (spalare/dezinfectie) este cel mai important instrument de control al infecfilor nosocomiale avand in vedere faptul demonstrat c& multe din infecfile nosocomiale sunt determinate de germeni vehioulati prin portaj manuaf®. Ingriirea medicalé nu poate fi disociata de igiena mainilor, aceasta find un bun indicator de caltate $i de siguranta ‘Acest ghid a fost conceput la nivel national gi urmareste implementarea unor strategii standardizate si eficiente pentru aplicarea practclor corecte de igiond a mainilor in scopul protilaxiel intectilor rnozocomiale. ‘Acest hid precizeazd standardele, principile si aspectele fundamentale ale managementulul ppartcularizat ale unui caz clinic concret care trebule respectat de practicioniinciferent de nivelul unitati ssanitaro in care activeaza. Ghidurle clinice pentru neonatologie sunt mai rigide decat protocoalele cfinice, find realizate de grupuri tehnice de elaborare respectand nivele de dovezi stiniice,tarie a afirmatilor gi grade de recomandare. in schimb, protocoalele permit un grad mai mare de flexibiltate. 2. Scop Scopul ghidului este cresterea caltati actului medical prin diminuarea morbiditatii gi a mortal neonatale secundare infectilor nozocomiale, sc&derea duratei de spitaizare si a costurlor spitaliz’i, reducerea riscului de réspandire a agentlor infectosi c&tre alli nou-nascufi sau alte persoane receptive (gravide, lauze, personal medica). Obiectivele ghidului su ~ standarcizarea practcicinice privind iglena malnilor ~ promovarea puneri in practic unei igieni a mainilor adaptat8 la orice nivel de asistenta mecicala + fumizarea caracterstclor esenfiale pentru echipamentul posturor de spalare a mainllor (material, produse, ap8) ~ elaborarea criterilor de alegere a unela din tehnicile de igien a mainilor = elaborarea criterilor de alegere a celui mai adecvat agent pontru igiona méinilor in termeni de eficacitate gi toleranta cutanata = Imbun&tafirea organizéri ingrijlorstrategi de respectare a igienei maior. Ghidul se adreseaza tuturor celor care intré In contact sau cunt implicali in Ingrjrea nou-n8scuflor: medici neoratologi, pediatr, obsteticieni,chirurgi pediati, medici de familie, asistente medicale, moase, pint Prezentul ghid igi propune indeplinirea urm&toarelor deziderate: = reducerea variatilor in pracica medical (cele care nu sunt necesare) - aplicarea evidentelor in practica medicala; diseminarea unor noutai gtingitice = integrarea unor servici sau proceduri (chiar interdiscipinare) ‘resterea increderii personalului medical in rezutatul unui act medical + realizarea unui instrument de consens intro clinicieni = protejarea practcianului din punctul de vedere al malpraxisului - asigurarea continutati tnire servcile oferite de medic gi de asistente struoturarea documentatiei medicale + oferrea unei baze de informatie pentru analize si comparafi ~ armonizarea practicii medicale romAnesti cu principile medicale international acceptate. Se prevede ca acest ghid sa fie adoptat pe plan local gi regional, 3. Metodologia de elaborare 9.1, Etapele procesului de elaborare Ca urmare a solicitarii Ministerului S&n&tatii Publice de a sprijni procesul de elaborare a ghidurilor clinice Pentru neonatologie, Asociatia de Neonatologie din Roménia a organizat in 28 martie 2009 la Bucuresti o {ntanire a insttuilor implicate in elaborarea ghidurilor clinice pentru neonatologie. A fost prezentat contextul general in care se desfagoara procesul de redactare a ghidurilor gl implicarea ifertelor institufi. In cadrul intainii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare @ procesului de elaborare a ghidutilr. A fost de asemenea prezentata meiodologia de lucru pentru redaotarea ghidurilor, @ fost prezentat un plan de lucru si au fost agreate responsabiltafle pentru fiecare institute implicata. A fost aprobata lista de subiecte ale ghidutlor clinice pentru neonatologie si pentru fiecare ghid au fost aprobafi coordonatori Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE) pentru fiecare ghid. In data de 26 septembrie 2009, in cadrul Conferintei Nationale de Neonatologie din Romania a avut loc 0 sesiune in cadrul c&reia au fost prezentate, discutate in plen si agreate principle, metodologia de elaborare gi formatul ghicurilor. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenta Grupului Tehnic de Elaborare, incluzdnd un soritor si_o echipl de redactare, precum si un numar de experi evaluatori externi pentru recenzia ghidulul. Pentru faciitarea si integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurllor a fost ales/desemnat ln integrator. Toate persoanele implicate in redactarea sau evaluarea ghidurlor au semnat Declarafii de Interese. Scritorii ghidurilor au fost contactafi gi instrul{ asupra metodologiet redactarii ghidurilor, dupa care au elaborat prima versiune @ ghidului, In colaborare cu membrli GTE si sub conducerea coordonatorului ghidului Pe parcursul ghidului, prin termenul de medio(ul) se va infelege medicul de specialitate neonatologie, &ruia Ti este dedicat tn principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunfata In clar, pentru a fi evitate confuzile de atribuire a responsabiitati actului medical Dupa verificarea primei versiuni din punctul de vedere al principillor, structui gi formatulul acceptat pentru Ghiduri si formatarea ei a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisé pentru evaluarea extema la ‘exper{i selectalj. Coordonatorul gi Grupul Tehnic de Elaborare au luat in considerare si incorporat, dupa az, comentarile si propunerile de modificare facute de evaluator externi gi au redactat versiunea 3 a ghidului. Aceasta versiune a fost prezentata si supusé discutiei detaliate, punct cu punct, tn cadrul unei Intalniri de Gonsens care a avut loc la Bran in perioada 23-25 iulie 2010, cu sprijinul Fundatiei Cred. Participant la ‘Intainirea de Consens sunt prezentafi in Anexa 1. Ghidurile au fost dezbatute punct cu punct si au fost agreate prin consens din punct de vedere al confinutului tehnic, gradarii recomandarior gi formul&ri Evaluarea finala a ghidului a fost etectuata utiizand instrumentul Agree elaborat de Organizafia Mondial ‘a San&taji (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de catre Comisia Consullativé de Pediatrie gi Neonatologie a Ministerului Sanatajii Publice, Comisia de Pediatrie si Neonatologie (2) a Colegitl Medicilor cin Romania si Asociatia de Neonatologie din Romania. Ghidul a fost aprobat de c&tre Ministerul Sanatapi Publice prin Ordinul nr... 3.2. Principit Ghidul clinic .Spalarea mainilor” a fost conceput cu respectarea princpllor de elaborare a Ghidurilor linice pentru neonatologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborérli ghidurilor clnice pentru Neonatologie si de Asocialia de Neonatologie din Romania. Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor @ céutat gi selectonat, in scopul elaborarii recomandiillor 1 argumentéiilor aferente, cele mai importante si mai actuale ‘dovezi stinffice (meta-analize, revizi sistematice, studii controlate randomizate, studi controlate, studii de cohortd, studii retrospective $i analtice, c&rfi, monografi). In acest scop au fost folosite pentru cdutarea informatilor urmatoarele surse de date: Cochrane Library, Mediine, OidMediine, Embase uilizand cuvintele cheie semnificative pentru subiectul ghidului. Fiecare recomandare s-a incercat a fi (este) bazata pe dovez! stinffice, lar pentru fiecare afirmatie a fost furnizata 0 explicatie bazata pe nivelul dovezilor gi a fost precizata puterea stntilica (acolo unde exist date). Pentru fiecare afirmatie a fost precizaté alaturat taria afirmajiel (Standard, Recomandare sau Optiune) conform definiilor din Anexa 2. 3.3. Data reviziel ‘Acest ghid clinic va fi revizuit in 2013 sau in momentul tn cate apar dove: recomandsrile facute. iingfice noi care modifica 4. Structura ‘Acest ghid clinic este structurat in : ~ defini si evaluare (aprecierea riscului si diagnostic) = conduit preventiva = conduit’ terapeutic’ = monitorizare - aspecte administrative - bibliografie ~ anexe. 5. Det si evaluare (aprecierea riscului si diagnostic) 5:1. Definitit 5.1.1. Definitii legate de flora microbiana normala a piel Standard —_Bariera cutanata este tegumentul care inveleste corpul uman reprezentand o barlera. © natural mecanica, chimicd si biologica care se opune patrunderii substantelor ‘exogene gi a microorganismelor”™ Standard —_Microorganismele (microbii) sunt organisme de dimensiuni microscgpice reprezentate de bacterii, virusuri, fungi, protozoare, sporii bacterilor si ai fungilor™”. Standard Micobacterile sunt bacterii care, datorté structurii speciale a peretelul celular, sunt © ‘mai rezistente la actiunea dezinfectantelor (Mycobacterium tuberculosis, M. Bovis, M. Avium, M. Terrae) Standard —Sporii sunt celule metabolic inactive, cu un continut sc&zut de apa, alcatulte din C ccitoplasma, nucleu, perete celular impermeabil si invelig protector, ceea ce le conterd rezisten{é mare in condifi de uscdciune si la acjiunea dezinfectantelor, reprezentand forme microbiene de rezistenta in mediu netavorabil (Bacillus, Clostridium/*". Standard Virusurile sunt microorganisme patogene inframicrobiene (sub 0,2 microni) care pot fi ‘capsulate (cu invelis lipoproteic suplimentar) si necapsulate™ Standard Flora cutanata este reprezentaté de microorganisme care colonizeazé piclea umana (anexa 3)" Standard Flora cutanaté rezderté este reprezenaté de microorgrisme care colrizeazi © c permanent straturile superfciale sau profunde ale pieli” Standard Flora cutanata tranzitorie este reprezentaté de microorganisme care colonizeazt staturlle superficiale ale piell find, in mare masura, indepartate prin spalarea de tuting a mainilor” "9, Standard —Fiziologia_normala@ piel include totaltatea functilor piel: protectie (prin C keratogeneza si melanogeneza cu rol in fotoprotectie), secrefie (prin glande sebacee si sudoripare), barier& semipermeabila la mediu (prin care se opune pierderiior de apalelectrolt), plogenez, nutri, echiibru metabolic, suport (pentru sistemul vascular, neri peifrc, anexe, epiderm), depozit (s8nge, ap8, electri), protetia mecanicé, elasticitate, termoreglare, exteroceptie (tactila, termica, dureroasa)" Standard ‘Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard ‘Standard ‘Standard Standard ‘Standard ‘Standard Standard Standard ‘Standard ‘Standard 5.1.2. Definitii legate de transmiterea germenilor patogeni prin intermediul mainitor Méinile vizibil murdare sau patate sunt maini care araté vizibil murdare sau vizibil ‘contaminate cu material protele, snge sau cu alte fluide ale corpului (materi fecale, uring, etc)", Contaminarea este un contact actual cu microorganisme patogene (capabile s& produc infect! Colonizarea este _prezenta si multipicarea _microorganismelor pe supratata tegumentelor gi in interiorul cavitatlor naturale ale organismului uman (conjunctive, faringe, nas, cordon ombilical, tract gastrointestinal si genital) fra inducerea de moditicsr din partea acestuia*”! Infecfia este patrunderea gi muttplicarea microorganismelor in interior organismului ‘gazdel receptive cu reactie locala si/sau generala din partea acestuia™, Aseptic sau steril inseamna absenja microbilor!™®. Transmiterea_manu-portata este modaiitatea de transmitere 2 microbilor prin Intermediu! mainilor prin contact direct (intre pacienti,intre paciont si ingrijtor) sau indirect (prin, intermediul dispozitivelor, aparatelor sau materialelor_medicale contaminate)"*2"!_ 5.1.3, Definitii legate de igiena mainilor Igiena mainilor este un termen general care se aplicé orictrel acfuni de curatare ssau dezinfectie a mainllor (realizaté prin spalare sisau frecare) cu apa si Sapuniprodus cu actiune fintité pe microorganisme ale florei cutanate, in scopul prevenirii transmiterii microorganismelor!”"8191921.24 Curajatea este indepartarea murda} (materie organicd/anorganio8) de pe supratete (inclusiv piele) sau obiecte, prin procedee mecanice sau manuale, utiizand agenfi fizicl g'sau chimici tn scopul folosin lor in siguranfé sau pentru trecerea la o alta ‘etapa de decontaminare!”* "51 Decontaminarea este tndepértarea unora sau a tuturor microorganismelor de pe Suprafefe sau oblecte, utlizand agentifizici sau chimici,astfel incdt acestea s& nu mai oat reprezenta o sursai de infectie sau de transmitere a ei si s& poalt fi folosite tn sigurantal’®". Produsul de curéare este un preparat chimic care indeparteaz8 murdéria (materie organica s/sau anorganicd) de pe suprafete sau oblecte gi care nu are activitate {mpotriva microorganismelor®), Detergentul este un produs pentru curatare care nu are acfiune antimicrobiana”®*") Sapunul simplu este un detergent care nu conting agent antimicrobian sau contine 0 Cconcentratie foarte micd de agent antimicrobian”. Antisepsia este un ansamblu de masuri antiseptice (de combatere a dezvoltéri rmicrobitor)"®. Dezinfectia este distrugerea microorganismetor patogene sau nepatogene_de pe suprafefe, inclusiv de pe tegumente prin utiizarea de agent! tzii gi/sau chimici”®. Dezinfectia mainilor este un termen caro so refer’ la spélare (igienica gi/sau chirurgicald) gi frecare (igienic8 si'sau chirurgicala) a mainilor prin folosirea. unui produs antiseptic cu actiune directa asupra florei cutanate, pentru a preveni transmiterea acesteia!™”9., Dezinfectantul este un produs chimic care are propristatea de a olimina microorganismele din mediu (de pe suprafata obiectelor si a tegument fie prin inactivarea sau cistrugerea lor (efect biocid) fie prin inhibarea crester lot”) Agentul antiseptic este o substanfa antimicrobiana care reduce flora microbiand prin Inactivarea microorganismelor sau prin inhibarea cresterii lor in fesuturile vii (nota: termenul este folsi. Ip, special pentru produse aplieate local, pe fesututie vii - tegumente, mucoase)”*"*' Antisepticul este un produs care previne sau impiedic& mutiplicarea $i activtatea microorganismelor! "1818182225, ‘SSpunul antiseptic este un s&pun (detergent) care contine un agent antiseptic into concentratie suticienté pentru a inactiva microorganismele gi/sau a suprima cresterea 90 ° 2 0 09 90 ‘Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard ‘Standard Standard Standard Standard ‘Standard Standard Standard ‘Argumentare Standard ‘Argumentare lor, putand, de asemenea, s8 disloce microorganismele tranzitorii de pe tegumente pentru a facta Indepartarea lor uiterioara cu apal™™'5'8. ‘Agentul antiseptic far apa este un agent antiseptic (licid, gel sau spuma) care nu necesitéfolosirea apel exogene!”'™'*"6' Produsul hidroalooolic este un produs antiseptic care conjine alcool (lichid, gel sau spuma) destinat aplicari pe maini pentru a inactiva microorganisme gi/sau a suprima ‘temporar cresterea lor”™8818 Servetul antiseptic pentru maini este o bucat’ de hartie sau fesdturé pro-umezitl cu Agontartisopti,folosit pent stergerea mainilor in scopul inactvari sau natu ‘contaminaiii microbiene!”*8 182 Timpul de contact (de actin) este perioada de timp in care produsul antiseptic este {n contact direct cu fesuturlle vf™"@*" Aciivitatea persistenta a unui antiseptic este activtatea antimicrobland prelungité sau extined care previne sau. inhibé proltererea sau supravieuirea microorgarismelor dupa aplicarea produsuilul™ "1322. Evaluarea eficactatii agentior antisoptici pentru igiona mAinilor reprezint& studiul in vivo al agenfilorfolosti pentru igiena mainilr efectuat prin diverse metode de testare a efecactati procusului si exprimat prin reducerea procentuala (%) sau logarimic& (10g) a incdreaturii bacteriene!”®"!® ingrijiea piell reprezinta o suma de acfiuni de raducere a risculul de le ale pial”, 5.1.4. Definitli legate do infectil asociate ingrjiilor medicale Infecfia nozocomiald (sau infecfia asociata ingriior medicale) esto o infecje care nu {era nici prezenta gi nici in incubatie la intemarea pacientuui in spital si care apare dup’ 48 ore de spitalizare!™"9"1"9222r=1 5.1.5. Definitii legate de tehnicile de igiona a mainilor Spalarea (simpla) a mainilor este o proceduré prin care se elimina murdéa si ee ‘eduge flora tranzitorie prin actiune mecanica utlizand apa si spun simp!” '#'5"% Dezinfectia_igienicd a _mainilor prin spalare _(spalare_igienic@/antiseptioa/ decontarinare) este procedurd de reduoere a flora tranzitri prin spalarea méinlor 4 @P4 si spun sau alte produse ce contin un agent antiseptic” "s#= ” Wershaeer sa i rita Dezinfectia igionica a mainilor prin frecare (trecarea antiseptica, tratamentuligienic prin frecare) este 0 procedural de aplicere a unui produs antiseptic pe toata supratata mainilor urmats de frecarea acestora pentru eliminarea g/sau cistrugerea flor Hanaitorit™ oti tie stake aes Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spilare (spalarea chirurgicala) este procedura de spalare antiseptica a mainilor executaté pentru eliminarea florei tranzitori gi reducerea floreirezidente a maini (de exemplu pre-operator}”"6*%19 "1822801 Dezinfecjia chirurgicalé a mainilor prin frecare ({recarea chirurgicald, tratamentul Chirurgical prin frecare) este procedura de frecare a mAinilor dupa aplicarea unui rodus antiseptic, efectuaté preoperator pentru eliminarea gUsau distrugerea flore| ‘ranzitor si reducerea fle rezidentel”"0"8 "518628825981 5.2. Evaluaro Toate persoanele implicate in tngrlirea_medicalé (personal medical, pacienti, apartindtori al pacienfilor/parinti - tn special mame, vizitator) trebuie sa respecte, indiferent de status-ul lor_infectiog, cunoscut saul necunoscut, regulle (Indica, tehnicl de igienté a méinitor™"5!95451, Igiena mainilor face parte din precautile universale (standard) utlizate pentru reducerea riscuul de trensmitere a meroorganismlor care pot determina aparia splonizari sau a intectari a nivel individual sau la nivel de colectivtate (epidemi)™ Personalul medical trebuie sa identitice situatile cu rise infectios $i s& aplice tehnicile de igiena a mainilor adecvate riscului infectios!” "9, lglena mainilor este un indicator de sigurania si de caltate a Ingrjrlor medicale’” 10 wv sasarmioznaasesy Argumentare Exist& 0 bund corelatientre practicle de igiena a mAinilor gi incidenta infectilor IV 9 Pista o bund cerelaie au, Pr 7 a Argumentare Evaluarea costurilor promovari iglenei corecte a mainiior gi a beneficilor aoesteia IV (Viata salvat’, c&stig de ani de viai’vani de vief’ de caltate, reducerea costurlior de lizare si @ color asociate cu itigi gi compensati) justficd importanta acordata igienei mainilor. 6. Conduita preventiva 6.1. Pregitire individuala pentru igiena mainilor Recomandare Se recomand& ca intregul personal medical (medic, asistente medicale, ingrijtoare C de curatenie,asistent de raciologie ete) 88 poarte echipament de spital (nu haine de strada) in sectile de neonatologie!'S"* 1993139, Argumentare — Hainele (bluze, halate) de spital protejeaza personalul medical de contaminarea cu IV ‘materiale cu potential infectios si, in acelasi timp, protejeazd paciontul de ccontaminarea cu mictoorganisme de pe hainele personalului medical. Daca hainele de spital nu sunt folosite tn mod adecvat, le pot, cregte. morbiltatea si costurilo. ecesare ingrijii medicale in mod nejustficat”* "998459, ‘Argumentare —Riscul de, ransmitere al infeotilor prin intermediul hainelor este mic dar exista IV (2/1000). Standard ——Porsonalul. ‘medical trebuie s& poarte haine (bluze, halate) cu maneci © Saunt ABE ‘Argumentare —Manecile,-mangetele si buzunarele sunt cele mai contaminate parti ale IV hainetor!*"s"8s0 Standard —_Personalul medical trebule s4 alba unghilletalate sourt (0,5 om lungime) naturale, B fara lag a ‘Argumentare —Zonele subunghiale ale mAinilor poarta o mare concentratie de bacteri, cel mai tla frecvent staflococi coagulazo-negativi (CONS) dar gi germeni gram-negativi IV {inclusiv Pseudomonas sop.) si Corynebacterium. Lacul de unghil aplicat recent nu reste num&ul bacterilor periunghial dar lacul de unghii ciobit creste numérul de microorganisme la nivelul unghiilor!”"®19=8, Standard —_Personalul medical trebuie s& nu poarte unghilartificiale cand este In_contact direct A cu pacient) cu rise (terapie intensiva sau sala do opera)” "1" 9#6888, Argumentare Unghie artfciale pot contrbui la transmiterea de germeni gram-negativi iar ta rumarul de germeni este mai, mare pe unghille arificale decat pe marginile iil Lunghilor naturala™"81817-1868-060) v Standard —_Personalul medical trebuie si nu poarte bijuterl pe maini si antebraje”™"'S106'69, ‘Argumentare rice bijuterie rémane un suport potential de germeni. Pieloa de sub inele este mai lib colonizata decat zonele de piele tard inele™. Purtarea de inele este factor de risc IV Substantial pentru pora| de baci gram-negatvi §1 Staphylococcus aureus iar concentratia acestora este corelata cu numarul de inele!* "82°99, 6.2. Cunoasterea indicatillor tehnicilor de igiend a mainilor Standard —_Intregul personal medical trebuie sa cunoasca situatile in oare trebule efectuats B iglgng mainilor procum ¢incicafilefecarei tehnici n parte (anexa 4)!""818181788h Argumentare Control infectilor nozocomial este legat de actunea asupra crultii germenitor lla Ie gptalgteulate pose cu ocazia elect orci’ ect de igire medical” 6.3. Alegerea tehnicii pentru igiena mai Standard Personal! medica rebuie s& aleagtehnica potrva de igiend a main In furctio © ge.getul medical sau de ingrijire care urmeazé afi efectuat (anexa 5)""™'5'5"" Avgumentare —Riscurle (mic, mediu, nat) de transmitere a mieroorganismelor side producere a IV Infectiei difera in functie de tipul de ingrijire acordaté pacientului”®"™*" u 7. Conduita terapeutica Standard Argumentare Standard Argumentare Standard Argumentare Standard ‘Argumentare ‘Standard Argumentare Standard Argumentare Standard ‘Argumentare ‘Argumentare Standard Argumentare ‘Argumentare Standard ‘Argumentare 7.1. Indica pentru spiarea dezinectia mAinilor Perconall medial, ebuie 68 Te spele méinile ob ap& si sfpun la inrarea tn Flora cutanaté este spec fecatei poscane tn parte si poate i transmis pacientilor care, in functie de receptivitate si de tiny de Angriii medicale la care ‘sunt supusi, pot dezvolta infectii nozocomiale’”*"81917.108.77, Personalul medical trebuie s& tsi /Spele,mainile cu apa si spun daca mainile sunt vizibil murdare sau patate!”* 9191795259384) ‘Sapunul actioneaza asupra florei microbiene tranzitorii prin indep&rtarea sau/si distrugerea microorganismelor” etaeen! Personal medial rebue $4,sspele male cu apa si sépun do fecare dats dupa folosirea toaletei (WC) 5 ™ Malortaiea micooigansmelor care determin enterocolte sunt vansmise pe calo fecal-oralal'"2+42ees.7-#1 Personalul medical trebuie sa gi spele mainile cu apa gi spun inainte de a manca, dupa folosirea batistei si dupa revenirea la lucru din camera de repaus”2"2"5"7'81 Personalul medical se poate contamina si poate pune pacientii in pericol prin nerespectarea igienei mainilor”’"® "9582542: Personal medial ebul Ss spele maine cu apa 4! skpun simply dace este suspects eau dovedtd puree ia een, elena patgen forma’ de Spr nclusiv in focare de Clotdum ate” Actunea ‘izica do epaaro gi clare a minor tn asomenea crcumstante este recomandaté pentru c& alcool, charhexiina, jodofori gal! agen antiseptic ay 0 proasta activitate tmpotriva sporiion”"® 794@A ISRO. SERS FAL BH Meare Personaiul medical trebuie sa igi dezinfecteze mé ‘inainte si dupa contactul direct cu fiecare pacient”*' ve Dezintectia_mainilor cu. un_ produs antiseptic, reduce incidenta infectilor si asistenta trebuie sa tsi dezinfecteze mainile inainte de manipularea unui iepozitv invaziv (inclusiv cel necesar ventilate), mecanice) pentru Ingrirea pacientulu, indiferent daca poarta sau nu manusi”='*15'8:2995, Mainile contaminate pot fi sursa de colonizare gi infectie "**™"5"8ses084, Pneumonia asociat ventilaioi mecarice este 9 infects nozocomialé comund gi letala Tn sectile de terapie intensival #6" "82828.8200, Mesiul si asistenta tebule sf dezntcteze maine prin spalare sau prin recare Inarte ce sl Une. iTRNUT, Stenle pentru a ieora un catetor conal intravascular =a et ases0e Infectile sangvine asociate cu prezenta cateterului vascular central sunt determinate frecvent de migrarea microorganismelor (bacteri si fungi in special stafococ, enterococ, candida) de pe pielea personalului medical sau a pacientului in circulajia sangvina, Pentru prevenirea acestor infect, nainte de inserarea unui ‘cateter central este necesardi precaufie maxima in folosirea barierelor antimicrobiene: halal/bluza, masc’, calota, ménusi sterile dar gi igiena corecta a een ea meraasay Existenta posibilitSti\ perfor&rii manusilor in timpul procedurilor argumenteaz& necesitatea elimina de durata a mioroorganismelor din flora tranzitore gi rezidenta de la nivelul mainilor!”"9"5."7189287-01 Mecicul $i asistenta trebuie s& tsi dezinfecteze mainile prin spalare sau prin frecare Inainte de inserfia cateterului urinar, vascular, periferie, sau a ator dispozitive invazive care nu necesit& procedurs chirurgicala™'*!17-193295), Transmiterea microorganismelor din flora tranzitorie a mainilor are loc rapid gi ‘masiv in cazul procedurilor invazive in spatisteri!™™"7"8*%4, 12 Ub ui v B tb v A Ub a v Vv tt v Ub Standard Argumentare ‘Argumentare Standard ‘Argumentare ‘Standard ‘Argumentare Standard Argumentare ‘Argumentare Standard ‘Argumentare Standard Argumentare Argumentare Standard ‘Argumentare Recomandare ‘Argumentare Personalul medical trebuie sa igi dezinfecteze mainile prin spare sau prin frecare B dup’, contactul cu. un pacient cu tegumente intacte (evaluare puls, tensiune ote Ee Personalul, medical tsi poste contamina mainile prin contactul cu pislea tla pacientuiul”*"™, v Un pacient care nu este ifactat nu insoamnd c& nu are microbicare,pot fi transmigi IV lao alt& persoand si a personalul medical (fenomen ,iceberg’)"*" Personalul medical trebule sa tsi dezinfecteze mainile prin spalare sau prin frocare B dupa contact cu fuide sau excrefi ale corpului, mucoase, tegumente lezate, pansarea ranilovleziunior. chiar dac& maine nu sunt viziil mutdare/patate de Canget orsisarneae sas Maine personalului medical se pot contamina cu microbi fla fn secrefile sau pe tla tegumentele pacientilor. Numairul de colonii microbiene de la nivelul mainilor cregte IM cu durata Tagiror medicale si multe gin microorganismele care contamineaz IV maine sunt rezistente la antibioticel”** 194888, Personalul medical trebuie sa igi dezinfocteze mainilo prin spalare sau prin frecare © aca igi muta maine dela un Jor contaminat al corpulu la un al loc curat in timpul ‘ngrijirl aceluiagi pacient!”“***"7 "8282.01, Plelea intacté este colorizaté ditert: zona perneala si inghinalé sunt cele mai 1V ccolonizate comparativ cu alte zone ale corpulul”" Personalul medical trebule sa Tgi dezinfoctoze mainile prin spBlare sau prin trecare B «dupa contact cu obiecte (inclusiv echipament medical) din imediata vecinatate a Satiennruit 5 baie Flora tranzitotie a personaluui medical este deseori achiziionaté prin contact cu Il paciontul sau cu suprafele contaminate din mediul apropiat pacientuul. Aceasta IV flora este frecvent asociata cu intecfile nozocomiale!"*"” Personalul medical care a avut contact cu suprafete contaminate cu secrefi ale IV Baconfo: pfctl cu viru shel respitator poate avea mainie contaminate cu acest virus Personalul medical trebuie sa tsi dezintecteze mainile prin spalere sau prin treeare B de flecare data dupa scoaterea manusiir sterile sau nesterie” alain? Exista riscul ca ménusile s& nu ofere protectie totalé impotriva microorganismelor Ml (Ge exempis vrusur) daca au detecte, uneor microscopic, at pucra care ramane pe maini dupa inlaturarea marnusgllor poate fi iritant& pentru piele!™"*"9#8 9, Personalul mecical trebuie s& Ti dezinfecteze mainile prin spalare sau prin frecare © sau s& fgi spele maine cu apa §1 s@pun tnginte de manipularea medicafei si pregatirea sau adminisirarea alimentate!”™" Malortaleg infectilor digestive sunt determinate de contaminarea almentelor sUsau 'V aapei” Medicamentele de uz parenteral pot fi contaminate cu microorganisme din flora IV mainilor personalului, medical care le manevreaza in timpul prepardrii sau administraril incorecte'"®"") Personalul medical trebuie s& realzeze, de rung dezintecia maimlor prin spalare cu apa si spun antimicrobian/antiseptic!” 191%" "8820484565 107,08) ‘SSpunul simplu este bun pentru reducerea _numéruiui de bacteri, sapunul IV anlimicrobianfantiseptc este ma eficace decat sApunul simply, iar produscle antiseptice pe baza de alcool (hidroalcoolice) sunt cele mai eficace””""*. ‘Se recomanda ca personalul medical sa realizeze de rutina dezintectia mainilor prin © frecares ,mainlor ‘cu. produse antiseptice pe baza de alcool (hidroalcoolice)” Folosirea produselor pe baz’ de alcool (hidroalcoolice) este mai eticace decat IV metoda tradijonala de spalare a mainilor cu ap& si s8pun. Aceste produse au spectru de actiune mai larg (bactericid - in afar& de spori, virucid de 100 ori mai Puternic), actiune mai rapida, utiizare simpld, sunt lipsite de toxictate, au toleranta cutanata bund, potential alergizant scazut, miros agreabil si nu coloreaza pieleat™ S17 13 Standard ‘Argumentare ‘Argumentare Optiune Argumentare Standard ‘Argumentare ‘Argumentara Recomandare Argumentare Optional Argumentare ‘Standard Argumentare Standard Personalul medical trebuie s nu foloseasc concomitent s&pun gi produs pentru B frome po bad oe clean ata eae Mea Riscul de dermatita este crasout"*"", Alcooli (alcoo! etic sau etanol, alcool izopropilc sau isopropanol) utilzaj freovent IV ‘in compozitia produselor antseptice pentru igiena mainlor sunt incompatibil cu ‘s&punul®™, Personalil medical poate sé utlizeze gervetul (prosopul) imprognat cu produs B antimicrobian ca o alternativa la sp4larea mainilor cu ap& gi spun simplu (non- antimicrobian)'* Servefele impregnate cu alcool contin alcoo! putin gi de aceea eticienta lor este lil comparata cu spalarea cu apa gi sépun simplu!””. Servetul antiseptic nu este un IV ‘nlocuitor pentru dezinfectia mainilor prin frecare cu produs hidroalcoolic gi nici Pentru dezinfetia cu spun antimiorobiat' "= 7.2. Aplicarea tehnicilor de igiena a mainilor (anexa 6) 7.2.1 Spalarea simpla a mainilor Personalul medical trebuie s& efectueze urmatorii pagi pentru spalarea corecté a B mainllor cu apa si sépun simplu: 88 igi ude mainte cu apa (curenta, potabils, curgatoare $}, de preterin(2, céldufa), $2 aplico o cantitate de sépun suficionté pentru a acoperi sia spalaintreaga suprafafa a mainior, s8 isi clateasca mainlle cu apa, 8 tsi usuce bine mairile cu prosep, de unioa folosina i, [a final, 6 inchida robinetul cu ajutorul prosopului folosit’”'6191517.12.8285.88.101| Temperaturile inalte ale apei folosite la igiena mainilor (~40°C) sunt asociate cu IV iritai ale tegumentelor"® Inchiderea robinetului cu prosopul folosit pentru uscarea mainilor si utilizarea unui I rosop de unic& folosinta previn recontaminarea mainilor dupa spalare’™"*"®"¥ v Se recomanda ca, Bersonalut medical s& foloseasc& spun lichid pentru igiena B Fee anSe 68. Be ‘Sapunul solid prezinta rsic crescut de contaminare gi, de aceea, daca este folosit Ml ‘se recomanda s4 fie folosit numai sub forma de bucati mici, pentru a se usca IV Sead ea ES Personalul medical poate sa foloseasca pentru dezinfectia igienica prin spalare C spun sub forma de solutie spumoasa”""), ‘Acesta poate avea aojiune antimicrobiand prin constituen, pH sau prin adaosul de IV principi active bactercide sau bacterostaice, evitind astfel contaminarea secundara a solute” 7.2.2. Dezintectia igienic& a mainilor (prin spalare gi prin frecare) Personalul medical trebuie sa efectueze urmatorii pagi pentru dezinfectia igienica C (antiseptica/decontaminare) a mainilor prin spalare: sa igi ude mainie cu. apa (curentd, potabila, curgétoare si, de preferint&, c&ldutd), s8 aplice pe maini o cantitate (Conform informatiior furizate de producator pe eticheta produsulu) de produs antiseptic indicat pentru dezinfectia igienic& a mainilor (spun lichid/solutie antiseptica) recomandat pentru uz sanitar si testat conform standardului EN 1499, apoi s& tsi spele intreaga suprafata a mainilor, sa Isl clateasca mainile cu apa, s& gi le usuce bine cu prosop de unied folosint’, nestel gi, la final, 88 nchidé robinetl ‘cu ajutorul prosopului folosit”*'*1947.122ne4e-48s24 i corgcte de dezintecte spalare a mainilor este garantia IV Personalul medical trebuie sa efectueze urmatorii pagi pentru dezintectia igienica a. B mainilor prin frecare (frecare antiseptic’): s& gi aplice in cdugul palmelor o doz’ (conform informatilor furnizate de producator pe eticheta produsului, aproximativ 3- 5 mi) de produs indicat pentru dezinfectia igienica a mainilor prin frecare (produs antiseptic pe baza de alcool/solutie sau gel hidroalcoolic) recomandat pentru uz sanitar gi testat conform EN 1500, apoi sé igi frece mainile conform procedeului standard care include 6 etape obligatorii (fiecare etapa repetandu-se de 5 ori inainte de a se trece la etapa urmatoare) pana la impregnarea produsulul in piele/uscarea completa a mainilor!”®*18"88210) 4 Argumentare Recomandare ‘Argumentare Standard Argumentare Standard Argumentare ‘Standard Argumentare Argumentare Recomandare Argumentare Recomandare ‘Argumentare Standard Argumentare Standard Eticacitatea produselor pe baza de alcool (hidroalcoolice) pentru igiena mairilor Ml depinde de mai multi factor: tipul si concentratia alcoolului, timpul de contact, 1V Yolumul de alcool folosit, aplicarea pe maini ude sau uscate (umezeala scade eficienta), corectitudinea metodei de utlizare!”®'*'#5210 2612 Se recomand& ca personalul medical s& isi apice produse pe baz de alcool © (hidroalcootice) la inceputul unei activitati si s& Tsi reinnolasc aplcarea fara spunire _anterioar& tn aceleasi condiji sau complementar unei spalari prealabite™*", Uni produotton considers o& dips un anumi timp mint devin picioase si WV necesitd o spalare cu apa si sapun!™. 7.23. Dezinfectia chirurgicald a mainilor (prin spalare sl prin frecare) Personalul medical trebuie sa tsi scoata ceasul, nelele, brafrile, unghille artficiale B paints, 22,<8,,° Pregati pentru fectuarea orcdrul gesviact chirurical”™ Reducerea florei rezidente de pe mainile echipei chirurgicale pentru durata Ill interventiei scade risoul bacterian in c&mpul chirurgicel realizat dac& manusile se IV {nteapai sau se rup accidental pe durata interventjei”®"89 18. Ihainte de a intra In sala de operatie/interventie personalul medical trebuie 88 tsi C ‘spele mainile cu ap& si spun simplu daca sunt murdare sau patate™. Spalarea simpla a mainilor elimina riscul de contaminare cu spor bacteriont"9, IV Personalul medical trebuie s& efectueze urmatorii pagi pentru dezinfectia A Chiturgicala a mainilor prin spalare (spalare chirurgicala): sisi ude mainile cu apa sterilé, 88 aplice 0 cantitate (conform informatilor fumizate de producator pe etichela produsulul) de produs indicat pentru dezinfecfia chirurgicala a mainilor (Sépun lichid/solutie antiseptica) recomandat pentru uz sanitar gl testat (conform EN 12791), sa igi spele mainile, pumni, antobratole pana la coate, sa tsi curete tunghile cu perie de unghii daca sunt viibil murdare, apoi sa tsi clateasc’ abundent mainlle, dupa care s& repete spalarea cu produs antiseptic mai ales la nivelul mainiog, 9 J9i,oi8teasca maine si s& le usuce prin stergere cu prosop Cron alo sSi ain etenae ‘Sapunul gi peria de unghil indepéirteaz’ microorganismele flor tranzitori”™"*"9, VY Nici peria, nici buretele nu sunt absolut necesare pentru reducerea numarulul Ib bacterilor’ de pe mainile personalului la nivele acceptabile daca se folosesc Ila pproduse pe baz de aloool (hidroalcoolice)""8"""'s127, Vv ‘Se recomanda ca pergonalul medical s8 nu foloseasca perii pentru pregatirea C chirrgleaa a maint. Dace sunt necesar,perile de unghi tebul so steric, de unica utilizare (nu se reutilizeaza nici dupa autoclavare)!" Perile pot produce leziuni cutanate, crescand asttelriscul de contaminare!™"9, v Se rocomancd ca personal medal crease sup pei burefimpregna A cu antiseptice s& respecte durata necesaré eficacitaji acestor produsel”*®"#" Nu exista studii actuale publicate a c&ror metodologie s& permit’ demonstrarea Ib superioritatii sau egalitsti eficaciti perilor sau burefilor impregnati cu antiseptice la spumoase fafa de spalatul igienic sau chirurgical clasic. Respectarea duratel de IV folosire a perilor si buretior recomandatd de producator asigura eficacitatea maxima a procedurilor de curatare!”"5789"15, Personalul medical trebuie sa efectueze urmatorii pasi pentru dezinfectia C chirurgicala a mBinilor prin frecare: sa fi apice succesiv in cdusul fiecarei palme cate 0 doza (conform informatfior furnizate de producator pe eticheta produsuiul, aproximatiy 8 mil) de produs indicat pentru frecarea chirurgicalé a minilor (produs antiseptic pe baza de alcool - solutie sau gel hidroalcoolc) recomandat pentru uz sanitar §i testat (conform EN 12781) apoi sa igi frece mainile, pumni, antebratele and la coate, dupa care, cu o a trea doz& de,produs sts rece maiile conform procedeului standard cu cele 6 etape obligato" Produsele care contin aloool reduc numérul.de bacterii de pe tegumente imediat IV dupa frecare mai eficient decat alte produse!™. Personalul mecical trebuie s foloseasca pentru dezinfectia chirurgicala a mAinilor B 15 Argumentare Recomandare Argumentare Standard Argumentare ‘Standard Argumentare Standard Argumentare Standard ‘Argumentare Optiune ‘Argumentare Standard ‘Argumentare Standard ‘Argumentare Standard ‘Argumentare crige spun lchid sau produs antiseptic pentru spalare sau un produs antiseptic pe baz de aleoo! (hidroalcaolic| pentru frecarea mainilor inainte de agi pune tmanugie storte? coer aria en Tnmulfrea microbiior prezenti pe piele este accelerata sub manusi lar riscul de Ml accidente soldate cu perforarea ménugilor in timpul interventiei pune in pericol IV asepsia actului chirurgical”""*"99°)_ Se recomanda ca in lipsa apei sterile personalul medical s& foloseasc pentru ezinfectia chiurgical8_a_mainlor un produs_ antiseptic. pe. baz de alcool (hidroalooolic) pentru frecarea mainilor” "#1917. 1832311316 e069) Frecarea mainlor cu produse antiseptice pe baza de alcool (hidroalcooliog) este IV ‘mai eficace decat spalarea méinilor cu produs antiseptic si apa nesterila”"* Pentru dezinfectia chirurgicalé a mainilor prin spalare sau prin frecare personalul A medical trebuie sa foloseascé produsul antiseptic respeciénd durata de timp recomandaté de producdtoryl acestula pentru efectuarea procedurit (de obicei aproximativ 3-5 minute) 9" "5185 1259110 Frocarea pe, 9, dual Jndelungets (de exemplu 10 minute) nu crete eicactatea la procedure. sta, ms Pentru dezintectia chirurgicala a mAinilor prin spalare sau prin frecare personalul C ‘medical trebuie 8& pastreze poziiaridicata a mainilor fafa de antebrafe gi coate pe toata durata procedurit”**"5"* Acoasta poziie vité recontaminarea mainilor prin apa si sépunul care se scurg de IV pe ooater aia, Peniru trecarea chiurgeala a mainor personalul medical webvie, 8 aplice un 6 produs pe baz de alcool (hidroalcoolc) numai pe mine uscatel”"*7*%" Uscarea mainilor este necesara inainte si dupa aplicarea produsului pe baz’ della alcool (hidroaleoolic) inainte de punerea ménusilor’”"!" Pielea uscaté are o IV Incércaturé bacteriana mai micd fala de pielea umeda™*# Dupa aplicarea produsulul pe baza de alcool (hidroalcoolic) personalul medical A lrgbule.s8 si usuce maine si antebratele Tnainte de asi pune mangle sterile Piolea uscata are o incarc&tura bacteriand mai mica fafé de pielea umed3”. Sub Ib manusile chirurgicale are loc multiplicarea rapid& a bacterilor daca mainile sunt spalate cu spun simpiul™” Personalul mecical poate utliza pentru dezinfectia mainilor prin frecare produse pe B taza de alcool (hidroelcoolice) sub forma de soluti™ Solutia, avand vascozitate mica, este mai eficienta decat gelul sau spumal"*, i} 7.8. Mentinerea igienei mainilor Dupa spalarea/dezintectia mainilor, personalul medical trebuie sa evite s& atingg cu C mainile altceva decat pacientul (mai ales cel nou-nascut) sau obiectele destinate {ngrijiftratéri acestuial* iar in sitvagia th care au fost atinse alte supratefe/obiecte personalul mecical trebuie s8 repete procedura de igien8 a mainlorTnainte de Ccontactul direct sau indirect cu paciertul!™* Toate oblectele (monitorul, ventilatorul, exteriorul incubatoruiui, dosarul medical, IV Pixul, propriul par sau fala si mai ales telefonul) sunt considerate .murdare’/ contaminate cu microorganisme potential patogene! 7.4. Utlizarea manugilor Personal medal {ebuie s8 nu foloseascd manusie ca tnlocutor al iglenel C Purtarea m&nuglior est eficienté pentru prevenirea contaminarii méinilor” "992. 1y Exista tendinta ca personalul care poarta manugi sé igi spele mai rar mainile”-"". Personalul medical trebuie s& poarte m&nugi cand intra in contact cu sénge, fluide B tl corpul, Sere fet Sau cu ake materiale pote etal, mucoase si Utlizarea manugiion a dus la prevenirea transmiterii patogenilor de la pacienti la personalul medical”, 16 Recomandare Argumentare ‘Argumentare Standard Argumentare Recomandare Argumentare ‘Standard ‘Argumentare ‘Standard ‘Argumentare So rocomand& ca personalul medical s& utiizeze maqusi_in diverse situa in functie de riscul de contaminare/infectie (anexa 7)"*"*'5'°280, Manuglie sunt fabricate din latex de cauciuc natural sau din materiale sintetice neonate (rl. nit, neopren: mous de vil au defece mal reovent ca cele do latex) gi pot f sterile sau nesterile” Purtarea manugilor reduce riscul de dobandire a infectilor de catre personalul ‘medical de la pacienti, previne transmiterea florei personalului medical la pacienti gi Fecuce contaminarea maior personalulul mecical cu flora care poate fi transmis de la un pacient la altul™"S##%848 10105 Personalul medical trebuie s& Indeparteze manuple dupa ingrijrea flecdrui paviont"*=02b000,0 1) Mérusie folosite ge contamineaza cu microorganisme care pot fi transmise la alt pacient” "62 Se recomanda ca intregul personal medical s& schimbe manusile tn timpul Ingriii nui pacient daca este necesaré mutarea main dintr-un loc contamina Intr-un alt loc curat*"*"*"9, Mnusilefolosite se contamineaza eu microorganisme care pot fi transmise dintr-un loc contaminat spre altulcurat!"* Personalul medical trebuie s& nu foloseasca manusi spalate sau refolosite™ Manusiie gurite, cele spalate si refolosite nu ofera protectia®™”*. upd indopsrtarea manugilor personalul medical trebuie si Tg spele sau sais dezinfecteze mainile!™*'S1817 AAlooolii din produsele pentru frecarea mainilor folositi dupa indepartarea manusilo puckate interactoneazd cu pudra reziduala de pe,mfinle personalului mecical gi poate produce senzatiineplacute siti cutanatel”"®"5" ‘Argumentare Standard ‘Argumentare Medicul sef al unitafi si asistenta seta trebuie 4 monitorizeze prin observarea directa Aadorontg porsonalului medical qi non-medical al sec la requile de ioiend a ‘mainilor”’ Observarea direct este singura metoda prin caro se pot detecta oportunitijile de efectuare a igienei mainlior g se pot evalua practicile (numér, timp. caltate) de igiond a minilor desi are ca dezavantaj major faptul ca necesita efort calificat gi mult timp!” Medicul get al unitafi gi asistenta gefa trebuie s& nu utilizeze monitorizarea indirect’ pentru evaluarea aderentei la regulile de igiena a mainilor'™, Monitorizarea indirecta a aderenfel la igiena mainilor (consumul de produse pentru igiena mainilor, ca de exemplu sépunul lchid/antisepticele sau prosoapele de hértie penru estimarea,numérul de aojuni de finizare@ maior) nu au impact asupra Igienei mainiior"®, Metodele bazate pe consumul de produse nu pot determina dac& igiena mainilor este efectuat8 la momentul potrvit si nici daca tehnica este corecta. 9. Aspecte administrative Standard ‘Argumentare Standard ‘Argumentare 9.1. Factori care influenteaza igiena méinilor (anexa 8) Medicul sef siisau epidemiologul unitatitrebuie sa asigure instruirea porsonalului ‘medical nou angajt in seotile de neonatologie privind incicatile gi tehnicile corecte de realizare a igienel mainilor!"> 3", Medicul get de compartiment/serviciu sau medioul epidemiolog responsabil pentru supravegherea si controlul infetilor nosocomiale réspunde de instruirea specifica a ersonalului medical" Asistenta get gi/sau epidemiologul units trebuie s& identiice factorii care Iimpieteaza, aderenta la igiena corecté a mainilor si s& rezolve deficientele constatatet*9, Asistenta get unitai raspunde de aplicarea precaufiunilor universale impotriva, 7 ta i v ‘Argumentare Standard ‘Argumentare Argumentare Recomandare Argumentare Standard Argumentare Standard Argumentare Standard ‘Argumentare infectilor, raspunde de comportamentuligienic al personalului din subordine gi de respectarea reguilor de tehnica asepticé de catre acesta. Medicul ge! de compartimentiserviciu /sau_medicul epidemiolog —responsabil pentru supravegherea si control! infectilor nozocomiale monitorizeaza tehnicile aseptice, inclusiv spalarea pe maini*" Medicul gef de compariimentserviciu si/sau medicul epidemiolog responsabil pentru supravegherea si controll infectilor nozocomiale coordoneaza elaborarea gi actualizarea anual a protocolului de prevenire a infecfilor nozocomiale care ‘cuprinde: legislatia in vigoare, defintile de caz pentru infecfile nozocomiale, protocoalele de proceduri, manopere 51 tehnici de ingrijire, precaufi de izolare, standarde aseptice si antiseptice, norme de steriizare si mentinere a sterlit&i, nonme de dezinfete curser, meta, manopere specie, norme de iglnd spitaliceasca, de cazare gi alimentato oto. 9.2. Resurse materiale necesare igienei mainilor (anexele 9.10.11 sit2 ) Unitatea sanitaré trebuie s& asigure echipament de caltate pentru igiena mainilor (chiuveta, distributor de spun lichid, sistem pentru uscarea mainilor, colector de 2, Respectarea indicatilor producatorului la utllizarea produselor antiseptice pentru igiena mainilor asiguré o eficacitate maxima a acesiora, previne aparijia de incidente, accidente legate de interacfuni cu alte produse gi evita afectarea piel Personalului medical” Unitatiie sanitare trebuie s& selecteze si s8 achizitioneze produsele antiseptice Pentru igiena méinilor in functie de durata de aplicare, volumul unei doze Fecomandate, intervalul intre apicati, numarul de aplicati in timp, — prezenja documentatiel,telerigare Ia respectarea rormelor europene ‘din partea producatorului”*" Verificarea tuturor informatilor legate de produsele antiseptice pentru igiena ainilor (inclusiv respectarea normelor europene In vigoare) contera siguranta 18 Ma v v Recomandare ‘Argumentare Recomandare ‘Argumentare Recomandare ‘Argumentare Standard ‘Argumentare Standard Argumentare Standard ‘Argumentare Standard Argumentare ‘Standard Argumentare ‘Standard ‘Argumentare Recomandare Argumentare procedurilor a care acestea sunt foloste”’*"594 ‘Se recomanda ca inainte de a lua decizia de cumparare a produselor antiseptice B pentru igiena mainilor, unitaje sanitare s@ evalueze sistemele de distribuire ale ‘acestor produse pentru a asigura furnizarea lor adecvata!”®'®'9" Modalitatea corecta de cistribuire asigura cantitatea optima de agent antiseptic Il pentru eficacitate maxima’”® ">". v Se recomanda ca unitafie sanitare neonatale s8 uilizeze soluji antiseptice B Gistrbuite in flacoane mici gi cu pompa dozatoare Tncorporata in flacon (veriednd 1m prealabil dacd doza cistribuité celei dozei eficace definita de producator}"="*8 Un volum mic, de 0,2-0,5 ml, de solutie antiseptic’ nu este mai eficace decdt Il Sealara.gu etpun simply 9! apart ml do solu este mai pun ofiont ect 91 mp 848, Se recomanda ca fiecare unitate sanitara s@ asiguro plasareaflacoanelor ou produs antiseptic in locuri strategice, unde dezinfectia mainior este indispensabilé: patulincubatorul pacientuui, chiwete, ambulan(a, etc." Plasaroa produsolor antisopteo la detan{8 do locutlestategce esto un factor de. IV rise pentru proasta aderent la practcile do igiena a mainior Medici, asistentele s1 ingrtoarele de curajenie trebuie & notezo data incopori C flaconuiui de antiseptic pe flacon si s& limiteze folosiea acestuia in func de conaitjile de utlizare si de ciminuarea tirului alcoolic prin evaporare! "== Contaminarea in cursul manipularior nu permite respectarea ansamblulul crtrilor IV de eficacitate (doza eliberaté conform cu recomandérie producatorull, absenta refluxull in sistemul de distribute, abserfa contaminari faconulu gia sistemulul de distribute)". Asistenta, sea trebuie sa se asigure c& artisepicele sunt péstrate in facoanele originale? Legisltia tn vigoare interice até transvazarea antisepticelor tn alte flacoane cit si IV recondiijonarea flaconulu orginal, din cauza rigqulul de contaminare si pentru a nu 9 pierdeinformatile de pe etioheta produsului®"™* Unite sanitare trebuie $4 achizitoneze produse antiseptice oe contin alcool in. C concentrate de 60-05%", Solutile aleoolice cu concentratia recomandaté sunt cele mai eficace; concentrafiie IV ‘ai mari sunt mai putin potente, explcatia find propretatea alcoolulu) do a denatura protainele(acestea nu pot fi donaturate ugor in absenta ane)" Fiecare unitate sanitara trebule 58 se asigure c& produsele pe baza de alcool (hidroalcoolice) sunt pastrate departe de temperatur inalte sau do fica, in acord ‘cu recomandarile pentru paza contra incendiilor’”"®'®. Alcoolul este inflamabil. Punctul de apcindere al produsululalcoole pentru frecarea IV mainlor este de aproximativ 21-24°0 gi depinde de tipul si de concentratia sa Alicarea,alooolului pe mainile ude creste riscul de aprindere la contactul cu mmetaloie”**" Unitatea sanitar trebuie 88 achiziioneze spun simplu sub forma de sipun B chia ‘Spunul solid nu este recomandat pentru o& prin manipulare se poate contamina cu il mioroorganisme patogene si,poaie induce contaminarea mainlior personaluui cu IV baci gram-negativi” #729) Unitatea santard trebuie s& instruiasca personalul medical sé nu adauge sépun in C

You might also like