ana TALABAN (n, 1951) este scritoare si psihanalista, A Tigratin Frantain 1990, profesan Sorbona,titlul de doctor in Psihologie ¢| artea de fata s-a ndscut intr-un fel asernénator cy ps ‘negeticosa lui Odabescu — care a vrut sé scrieg iffea UNUI AMIC $i a lesit uN ese Magistral, ir ccepe sub forma unei scrisor cétre 0 posibila mania, iar scrisoarea ia poco Nui rom: ne Despre forma 3i spirituale din Romania comunisté, si apoi nigratielintr-o Franta ,sténgista $i potabil’. re sclipire si umor. Ea nu se asa furata de ile, demitizand psihanaliza stereotipa si cl Hand, fr 38 confrati onstituie asile Andru ISBN 973-607-385-9 PARALELA | AA) | I Hise 016 7941> a Paratera 45 eit! Frile xorsead gosta nine Marcu Irena Talaban Marturisirile unui psihanalistColecie coordonati de Vasile Andru Editor: Calin Vlasie Redactor: Constantin Dumitru Tehnotedactor: Anca-loana Birloiu Copertacolecfis Andrei Minescu Prepress Viorel Mihat Descrerea CIP a Bibliotecii Nayionale a Roméniei TTALABAN, IRENA Martrissle unui psibanalist / Irena Taleo, - Pitt: Parla ISBN97 © Irena Talaban © Batra Paalela 45,2005, pentru prezenta edi Trena Talaban Martunsinile anit psibanalist EDITURAFicei mele Tamara Lill, 8 nie 2003 Dragé Oana Seon, Ma inte (pent carte la care res, dar si ‘penin formarea ta, x) dec i crm am gjuns pba nal, Genul aeta de itrebare sa cam demonetizat — ssi o obserafe citasi, ot doar wna realistic Ini amintete de juralomul activ, cn still timate Iarige X, cam afi deen actor-cdntire-seitor Dar nui bai, vom ineca si scoate cite propogfit inlignte is. mai fare in seis. Una in ‘pica pibanaliior etc: mu au umar. Conse riind.se ca mai bund tere gi mai als meloda de cite a comportamentulsi uman, de desfrare a inten- filrascunse (contin, mi aya) a cea ce mumnim apuilc", ,peruand’, individ’, pibanalia se rea tind, micara fn cae se rela din catgria sfinflr ive mane, dar se vea depot mse my én msra tn care petnde ci meseriagul psihana- Fst ai doar wm arfzan, ie dotat de intuit, fl, tabat, 0 oarecare creavitate, ba cbiar socate. Davi stm sib gi judecim crept interesant ar fis ne ‘panem problema limiter psibanaie, ca teorie mai ales ca tebnid — faimoasa tebnici a asoiafir lib re, Exist anti care au facut, énte-am deers 5epistemologic, auton pe care majontatea psibanalitilor nw fi cunoagle $i mci mu ovea sé anda de ei tratindyi, intro tisiturd de condei,drept rexistent (in sen sul reistentelrinconstente la psibanaliz). Te prenin ci mu oot milita pent peibanal (ods 0 intreaga International care se exereazi in ‘materie). Am oroare de militantism, orci de inalté ar fi cana cu prisina, Acestea find ise, si trecem la carl meu, Vin dintr-o familie marcaté de citeva spa- ti europene si urbane, de la Viena la Chisindu, atingind ceva granite poloneze si ucrainene, o familie destul de numeroasi si pestrii, ai clei membri au fost nobili, ofier, comersant,in- gineri, administrator’ de domenii - dinspre pattea maternd, parte care m-a marcat funda- mental. Si-ti spun o situatie, Unul dintre as- cendenfii mei vienezi pe linie materni ditectt s-ainsurat cu 0 moldoveanci din Basarabia, el abia indrugind citeva propozit rominest, iar ea nevorbind decit romaneste - imi este im- Posibil si-mi reprezint relate lor de cuplu si de familie, iar in ceea ce priveste copii nici nu vreau si mi gindesc cum se vor fi bitut limbi- le $, evident, fantasmele in capul lor. Una pes- te alta, intimplarea mi face si zimbese oti de cite oni mi-o amintesc, intrucit acesti strimosi ai mel, matcati de ruptuti geografice, culturale, lingvistice, au avut de furci in special cu matea wore si mai putin cu nevrozele lor individu. le Latura patemi este si ea destul de compli- cati: inridicinati in doud sate de lingé Craio- va, ctestin-ortodocsi cu nume turc, nu cine stie ce credinciog, dar respectuosi de ritualuri. Bu- nici mei dinspre taté erau oameni practic, legati de gli; tatél bunicil fusese primar in sa- tul Cemele, timp de vreo.douizeci si cinci de ani, se ocupase si cu comerjul de cereal; tatil bunicului avea o idee fixé: pimantul, idee care {nsé nu se inrudea, in nici un fel, cu vreo ris- coal, revolutie sau lupté de clasi. Mai stiu ci bunicul patern avea stupi si vie, eta abonat la vyteo trei ziare si urmérea tot soiul de emisiuni Ja radio; fusese primul din sat care-si cumpara- se un apatat de radio, drept pentru care venea mereu lume la ei in casa, cici barbatii se adu- nau si pund fara la cale, mai ales iamna, cind nu era nici de seménat, nici de cules... Daci nu aveau loc al doilea rizboi mon- dial, dephasitile de populati, refugiul unota si al altora; probabil nu mi nisteam, cici pitinfi mei nu ar fi avut cum si se intilneasci, ei pro- venind din locuri geografice difeite, avind mentalitii diferite, fiind ,fabricag* din fesu- turi etnice si sociale diferite. Aceste clanuri care au devenit mai tirziu familia mea aveau dou’ trisituri comune: se pretindeau romini (si chiar deveniserd sau redeveniserd, dat fiind afiliatia lor la limba romAnd) si erau profund anticomunisti. Cand spun asta, exclud iatisi otice militantism: ei nu manifestau nici pentru romanism (Roménia Mate, nafiunea, poporul), nicl impotriva sociaismului sau a comunismului, 7adicd nu erau pring intro tefea ideologic’, Erau interesati de diversele lot activitifi, aveau Un putemic sentiment l apartenengei lor gene- alogice, €rau oameni cutiosi de ce se-ntimpli ‘in jurul lot, unii chiar bizari (daca vreau sé fu genetoas, le pot atribui o anume originalitate), ‘Msi fineau cu ding, ct puteau, cit lean per- Mus... inconstientul si storia, la céteva tepete traditionale. Altfel Spus: aveau o lege. Asta a Bicut a, fn cuda diferentelor personale pro- funde dintre Pring mei, dint famille lor, in Ciuda disensiunilor, a conflictelor, a tigen lot de tot soiul, ew si am o copilitie solids Coetenta si mai ales optimisti! ‘ Nu stiu dact alegetea Psthologiei ca do- meniu de studiu, dat mai ales ca meserie a fost ea mal potrivité pentru mine. Aveam inclinagi Pentru literaturd simi didea mari satisfac east problemelor de matematici, imi Placea grozav si povestesc, dar sisi arpumen- te, Mi amuza si inventer ise car i fn cana argumentul logic, Se Ptea poate ca Psihologa Si-mi fi dat api la moara clivajului, imal precis a rezolvii hi, in sensul unei com. bins Postbile de inventie si tigoate... Ce pot ‘sd spune destal de sigur este ci am ficut ale- Berea cu pricina din curiozitate, dinte-un inte- tes precoce pentru ce se ascunde in capul unei Sine lumane, Pentru intentia celuilalt in ce mi Prtveste si pentru proprul meu raspuns la in- tentia lui, Am realizat destul de devreme, inainte chiar de a merge la scoalé, adicd in timpul celor Sapte ani de acast, am realizat deci, fir si formulez precis lucrusile, ci adult din jurul meu au o setie de exigente si de dreptuti cito- 1a eu trebuie si le rispund favorabil pentru ca i si mi lase in pace. Finetea in ceea ce prives- te intentionalitatea (a altora si a mea proprie) cred ci mi-a fost inoculati si dezvoltati' de mama, dar si de trasul cu.urechea la discutile adultilor, mai ales cand in familia mea materi se vorbea ruseste (clasicee situa in cate copii ‘nu trebuie si inteleagt subiectul discutiei, nu e treaba lor). Nu stiu si vorbesc ruseste (desi am o anume familiaritate cu aceasta limbi) intru- cat, vazind ci noi, copili, incepeam si inje- Tegem, cei din familia mea matern’ (mai ales femeile) au inisprit regimul trimitindu-ne aiu- rea, prin alte camere, la diverse alte activitit, de obicei cu expresii de gemul ce te fot invari ‘pera, nai nimic de cut, ia 0 carte si cite. Chestia cu ,ia 0 carte si citeste constituie unul din laitmotivele copilitiei mele. Poate ci trasul cu urechea la o limba stritind si despre care n-aveam voie si povestesc afard (,.mu cum- sepals spud cea in cast) mi-a ascutit cutiozitatea, chiar si auzul. $tiu cf, in timp ce femeile sporovaiau, barbati jucau sah, care mai de care: tata, unchii, bunicul mate, {ntt-un amestec zgomotos de generati, ames- tec ce-mi didea un sentiment de sigurangi si-mi intretinea curiozitateaMai tirziu am fitcutteatru a Scoala Popu- lati de Arti - fostul Conservator Comett din tegimul burghezo-mosieresc, transformat in Scoala Populati de Amatori. Am avut norocul si lucrez cu o actif, Paula Culitza bucures- teanci de origine, cu un foarte prost dosar la omunisti, drept pentru care fusese mutati din ‘eatru in teatru pind ce ajunsese la Nationalul din Craiova. Péringii mei iubeau grozav teatrul si literatura in genere, asa ci m-au lisat si frecventez scoala respectivi, cu atit mai mult cu cat 0 cunosteau pe ,doamna Paula. Ani in Sit am tocat tot soful de autor, de pe toate metidianele, nu ca si devenim actori - nici vorbi -, dar ca si inviim... cate, si ne pu ‘nem adicé neuronii la jug. Fascinant in aceste cursuei era despicatl firuui in patru biografia ersonajelor, consistenta lor si mai ales inten- flonalitatea: cine, ce voia si de ce, ca si ajungi unde si prin ce mijloace, Cici personajele nu existau singure, ele funcfionau intt-o lume, istonile lor se feseau 0 dati cu matea istorie, mi tog, domeniul mi pasiona - nu doar pe Mine, ci si pe cella din grupul nostra (un foarte apropiatprieten al meu ~ Magcel lures — dupa ce a oscilat 0 vreme intre pathologie si Actoric, a sfirit prin a opta pentru ultima), Meat fi tentat si fu regizor, dar n-am avut cu- taj si iau in serios aceasti varianti.. Mear fi tentat si Dreptul, insi era exclus, aveam un dosar de adevirat dusman de clasi, Oricum, Cutlozitatea mea pentru cititul gindurilor ph 10 micile exerctii despre care-t ziceam m-au im- pins la Psihologie. Citeva lucruti mé interesau in mod spe- cal: motivatia (profesorul Neveanu zicea ci psihologia umand e stinfa motivatiet~ restl.. api de ploaie, vine de la sine), logica (ipurile de argumente), epistemologia si psihopatolo- fn anul doi, spre sfisit, am ajuns la con- cluzia ci a fi pstholog este o meserie imposibi- Ii, intrucit este foarte exigent, cere cunostinfe din domenii diverse si mai ales o supleye men- tali, o vivacitate reflexiva iesitd din comun - dept pentru care m-a apucat o trstefe ireme- abil, mi gindeam si mi retrag si sé ma in- scriu la alté facultate, de pildi la... limbit Cid, {mi ziceam eu, un profesor mediocru nu-i cine stie ce gravitate, in timp ce un pstholog medi- ocr este 0 catastrofi, adici nu este deloc! Problema e ci, in Rominia comunisti, odati intrat intt-o facultate prin concurs (gi la Psiho- logie, la admiterea din vara lui 1970, fuseseti cam 13 pe loc), era de datoria ta sé 0 termini - nimeni nu tat fi irtatretrasul actelor si statul pe gindur,scirpinatul in ceafi sau filosofarea cu picioarele in apa rece, Pe scurt, eu nu am avut curajul si spun: Lite cei, m-am ingelat, ms fn stare de mesria asta, ¢ un domeniu prea. gre pentru mine, S-at mai fi pus apoi problema ‘unui alt concurs de admitere, in aceleasi condi- fi de competi, int-o lume unde arbitrarul actiona in voie conform unot interese nestute de noi, oamenii de rind. Asadar, mi-am zis cd iVoi rimine studenté la psihologie si voi i casi mi descute.. h int oe Cam in aceeasi perioadé, am descoperit dout teste proiecive (Rorschach si Szond) si Psshanaliza Am fnceput si investighez, am ‘juns fa Tnstitural Medico-Lepal, la Spitalul »Dr Gh. Marinescu” astizi Dr Obtegia”) si ho policinici din Stitbe-Vods. Peste tot mam pant de una singuri, spunind ci ‘vreau si fac un stagiu practic. La policlini din Stirbei-Vodi, lucra inci bitin fee Popescu-Sibiu ~ citisem, la biblioteca faculti tea i de dct dese pha. El mia imprumutat doud cétti: Cing brone sur 7 nahse si Trois til A inal - ial care mé formam devenea din ce in ce mai im- posibil idusem {inst peste citiva oameni Pésionaf st intrasem in medial profesional ca. Ucentc:asistam la Comisia de expertizi. de la Tnsttual Medico Legal lh prezentitile de ca- Zunl pentru intemi si la grupul Rorshachiana ‘nigiat de Dumitru Ivana (pital ,Dt. Gh, Marinescu”), |a consultafile lui Popescu-Sibiu si la grupul de psthologie clinicé al ui Eugen Papadiima, cel care avea si devind mai tirziu psihanalistul meu, Neveanu avea dteptate: Dostoievski. si Faulkner Se pricepeau la inconstient cel putin h fel de bine ca si Freud. Toate lecturile mele din etioada liceului se activau in interpretare (ce) psihanaliticd. Cum psihanaliza era con- siderati, oficial, o disciplina diunitoare, deci Anterzsi, spre binele poporului, noi, cei cativa 12 interesati, ne procuram cirfi de pe unde pu- team, le trigeam la xerox pe sub man’, asa incat, incetul cu incetul, ne construisetim 0 bibliotecd profesional clandestind — presupun ch aceste lucruri i le-au povestit si al. Pe mi- ne insi nu mé interesa numai_psihanaliza freudiand. Gaseam, de pilda, ci modificiile de tehnici ale lui Ferenczi (ceea ce s-a numit mai tirziu ,tehnicd activi’) ar putea fi mai eficien- te, practic vorbind, decit ,neutraltatea bine- voitoare". Mi atrigeau ,inconstientul colecti* al lui Jung (Les racine dela conscience si Paycholagi ef aime m-au nelinistitindelung din punct de vedere profesional), ycomplexele lui Adler, car mi atrigeau, de asemenea, ,stintle ocul- te in special astrologia (aga am ajuns, gratie scriitorului Vasile Andru, la un grup de astro- Jogie yinut de profesorul Ion Corvin Singeot- zan la Observatorul Astronomic din Bucuresti, grup... clandestin, fieste, cici Singeorzan era profesor de astronomie la Universitate, iar grupul respectiv avea probabil 0 acoperite de genul ,Cercul de astronomie a.) Nu stiu cind au trecut cei patra ani de fa- cultate, eram foarte prinsi de obiectul meu de studiu (natura umani si metodee pent desc- frarea e), din cind in cind ma mai incetca spaima unei fondamentale lipse de dotare din nastere pentru o asemener meserie, dar, una peste alta, reujeam foarte bine la examene, Juasem ,examenul de diplomi‘* cu not maxi- mi, continuam si-mi fac mana si credeam, din ce in ce mai mult, ci psihanaliza este cheia 3principal in descifratea gesturilor omenesti. Fieste ci aflasem cite ceva despre disidenya Psihanaltic, apoi despre diverse alte orient, despre »psihoterapille scurte sau ,psihodina- mice‘, consideram insi ci toate modifcitile, vatiantele, ajustitle aduse teotiel si tehnici psihanalitice clasice nu valorau cit o curd ade- varatil (Dien meni, credinta asta mi-a trecut, de afl 4 existat in firea mea sau poate mi s-a inoculat de foarte timpuriu 0 neincredere pe care a5 numi-o nde apirare, care m-a ficut si exit molitantismal, chiar in petioadele de entu- ‘ziasm maxim pentru o teorie sau alta). : Dupi citeva peripetii de repartizare (nu le ‘ml povestesc aici, € vorba de nedreptitile re- gimului comunist, devenite banale), incepusem si hucter, din noiembrie 1974, la sectia de psi- hiatrie a Spitalului Berceni. Continuam si ci tesc literaturi, ba chiar si scr (am debutat cu proci scurt la 26 de ani in revista Origon, de la Timisoara), fineam si seminarile de Psiho- patologie ale profesorului Ionescu (cu 0 grup de student de la Pathologie), ma rog, imi con- tinuam drumul, formarea de terapeut si aveam ‘in permanent senzata ca aceasti meserie este imposibili. Era un soi de... zgomot surd, de fond, o constingé paaleli a faptului ci cea mai buna dintre teori, teoria universali a meca- rismelor psihice - a motivatieifinfel umane in universalitatea ei -, riménea limitati in mod Siracicios cind mi aflam in fata unei persoane concrete, in came si oase, 14 in facultate mi interesase mult i psiholo- ia sociali - psihologia grupurilor umane de tot soiul -, modul in cate se legau si se dezle- au, se adunau sau se risipeau indivi! umani, schimbul de intenfi, de obiecte, de beneficii, manipulitile vizibile si invizible (jocul de in- fluente) implicind dowd sau mai multe persoa- ne, mentaltiile, cigecle, ,normele%, citerile fn baza citora se constitu normele fn fama mea citculau frecvent proverbele, micile isto- rioate servind drept exemply, pildele. Circulau, de asemenea, capitole, nu totdeauna coerente unele cu altele, ale unel istori familiale intorto- cheate, cu tupturi, dezridiciniti, apartenente multiple, experiente-limiti, Ca sf fu mai expli- citd, ag spune ci in viaja alor mei ceea ce era de ordin strict personal, subiectiv, privat se amesteca insidios cu evenimente care ti depi- seau, evenimente de ordin public si tragic in aceasi timp, cic le modificaserd destinul obli- giindui la alegeri pe nepregitite. Cand le-am zis ch ,dau la Psihologie“, nu prea le-a picat bine - si apoi psihologia era ceva la care ori- cine se pricepea daci avea un pic de intuit st de... bun-simt. Ai mei aveau o atitudine usor amuzatt privind studile mele de psthologe, inci si mai amuzati privind orientarea mea psihanalitici, Mama mea dispunea de o inclinatie natural in a juca avocatul diavolului*, asadar discutille noastre despre psihologe, in general, si despre psihanalizi, in particular, se tetminau cu un sot de ,uf* din pattea mea, cic aveam sentimental 5ci ea manifesta o.. pic reaistengé la doctring, dar mai als la practca lui Freud sia discipoli- lor sil. Cat despre restul familiei - dupi ce fuseseti Cobaii mei pentru toate testele proiec- tive, dupa ce acceptaseri sit le nghicesc in in- constient*, obligindu-mi si explic. intr-o limba... normali toati poliloghia metalimbaju- hai pe care-] manuiam intr-un fel cam liveesc - i bine, restul familie mi privea cu aceeasi amuzati tandrefe si cu 0 oarecare satsfatie admirafe, fu pentru ce spuneam, ci pentru exercifiul mental de construite-deconstruire a argumentelor, / Asadat, ma inhimasem la experienta des- ciftisi constientului si a inconstientulu, deo- Pottiva, cred ci aveam entuziasmul primilor Aiscipoli ai lui Freud (primei generati), tot ce zbura ‘nu se manca, dat se interpreta psihanal- tic si pistram, in paralel, un interes la fel de... viu pentru ghiitul in stele! Trebuie si-ti spun ch o serie de citi de astrologie pe care le-am devorat in acea perioadi purtau si cle ampren- ta interpretirlor psihanalitice! (e vorba de ce s-a scris in special dupa al doilea rizboi, ca de pilda tratatele lui Andté Barbautt..) fl cunos- team pe Eugen Papadima, stiam ci practic’ Psihanaliza, ne vedeam destul de regulat la grupul de psihologie clinic. {nt-o seati, ln sfarstul unei sedge, ne-am.. impiedicat unul de altul cind si iesim pe usi - el mi-a ficut 0 Anterpretate, pe jumitae in glumé, pe jumétate in serios, umorul lui m-a convins, dar nu si interpretarea, Cajiva ani dupa aceea, mia 16 rmirtursit ci, imediat dup momentul cu us, i trecuse prin cap cit as fi o bund pactenti pen- tru o analizi: suficient nevrotici, provenind din mediul profesional, cu experienti clinica si ceva cunostinfe teoretice, avind 0 oarecate capacitate de elaborate, 0 curiozitate pentru domeniul in cauzé si prezentind 0 sigurangi din punct de vedere politic (itrucit nu aveam nici aerul, nici reputatia de a mi invart in cet- cati ale puteri). Am fost surprinsi, pentru ci imediat dup’ acelasi moment eu mé gindisem Inacelasi lucru, ceva de gemul ,.N-ar fi in sd ma duc si fncen 0 analind ov Engen Papadima..". El {mi oferise o deschidere, lansind interpretarea ~ pe mine mi sedusese oferta, gestul, dat nu ma convinsese marfa, Nu stu dact Eugen Papadima {si mai aminteste ai episodul, eu mi] amintesc (Lam si notat pe undeva),intrucit m-am intre- bat de multe oti daci in formarea unui terape- ut elatia dintre cel do (el care formeaz si cel care se formeaz’), deci daci aceasti relatie este una de tip transfer-contra-transfer (mult iu- dat de autori psthanalisti si criticat de divers! ali autor, mai ales de epistemologi s de isto- rica stinjelor umane) sau dact ea se plaseaz fnteun registra diferit de cel strict ,de ln in- constient la inconstient®, si anume registrul maestru-ciscipol ‘Am purtat nenumirate discuil pe aceastt temé, cu Eugen Papadima si cu alti, mai ales dup ce am plecat in Franga, Le mai purtim si acum din cind in cind, in cilitorille mele la Bucuresti. Le-am dezbitut cu Vera Sandor (cu 7care am impistit, pe vremuti, in afard de ulei- ceapi-luméniti-fasconal, nopti de ipoteze, in- doieli, interpretiti si mai ales nelinisti, toate legate de clinica noastri clandestind, de relatile noastre cu ceilati si fireste, de relatia dintre noi dou’). Lacan zicea ci transferul pacientului este o reactie la. transferul psthanalistului, Nu stiu caci-s psihanalistd din nastere, dar sigur ci ‘ou sunt lacaniané din formate, Am lucrat insé destul de mult cu lacanieni in grupuri clinice si teotetice ~ am ficut si o experienté personalé, un soi de restituite a parcursului meu psihana- litic, cu doi psihanalistilacanieni. Consider ci Lacan a realizat repede limitele metodei, atit ca terapie, dar mai ales ca formare - el era ferenczian, adic. interventionist. {1 preocu- pau modificitile de tehnicd, desi felul in cate tea realizat este foarte dscutbi. inte multe seminarii, Lacan a finut o serie pe tema trans- ferulu, ind ca model (prin analogie) dialogu- tile dintre Socrate si Alcibiade. Or, Socrate u-si forma elevii intt-o scoali in sensul de institutie el functiona pe principiul maestra — discipol, isi incita interlocutorti la intrebai care {l chinuiau pe el, pe Socrate. Era intruziv, isi punea discipolit in incurciturd (nici n-a avut prea mult). Daci e si dim crezare Hannei Arendt, pe Socrate il interesau activitatea (pro- cesul) gandirii ca experienti umand, produce- tea ipotezelot pornind de la o intrebare sau de Ja un cliseu, de lao ,propozitie pozitivi, exer- citiul critic care obligi la sesizarea limitel unei 18 afirmaii, unui gind, unei teorii - in acest sens, a teflecta nu este o activitate de naturi si impuni adeviruri, ci si construiasci ipoteze- argumente-teoril care sunt, toate, valabile pe timp limitat si intr-o perspectiva anume. Revenind la problema formirii, intr-o re- latie de initiere se produce-o revelare a naturit celui initiat, de-a lungul unui patcurs de... fa- bricare. Si presupunem ci cineva are o naturé »psi* un soi de dotare intrinseci, un har, un talent, o simpli inclinatie. Aceasti naturi poate rimane ,naturali si atunci riscd si se piardi, Ca si se realizeze, ea are nevoie de un teren de manifestare controlati (de antrenare si de indi- puite, de exersare si modelate). Aparent, mo- mentul in care m-am dus la Eugen Papadima a fost unul de intensi confruntare clinici: fi- ceam deja psihoterapii, dupi nas si dupé... clef. inte zi, un psibiatr mi-atrimis un pa- cient profund antipatic - nu eram obligata si-1 primesc, dar Lam primit intrucit, logic vor- bind, criteriul ,,imi place - nu-mi place este cel putin neserios. Omul cu pricina a ascultat, stingace si supus, regulile pe care eu le-am enunjat scurt, clar si cuprinzitor. S-a striduit siile respecte, ceea ce l-a ficut din stingace si ‘mai stangace, iar pentru mine si mai antipati. As putea interpreta: ,,Timiditatea lui, prin refula- rea agresvitiii, ma trimitea Ja a mea proprie, prin mecanisme similare, plus nesiguranfa, béjbaiala mea profesional... Sau: Registenfele lai inconstente la rezoltarea propor probleme, in calitatea sa de pacient, se alian in mod... nefeiit ou reistentele mele e..'s 19ag mai putea vorbi si despre fantasmele noas- tte pregenitale, mé rog, material ar fi betechet. Malt timp acest pacient a fost constructia mea ideali in explicatia hotitarii de a mi adtesa lui Eugen Papadima. La aceasti explicatie am adiugat o alta, la fel de... psihanaliticd, si anu- ‘me relatia mea cu Vera Sandor (ea trecuse prin experienta divanului sau a fotoliului intors si mi tot batea la cap: ,Dacte la Engen, si vex ceo siefi folseasd.., Acum, dupa atita amar de ani, de asociagi libere sub constringere (ale mele si-ale altora), dupé experienta emigriii si a scrisului in dou’ limbi, a ucratului in gruputi de psihanalisti de proveniente difeite, dupa aventura doctoratului cu acea ,,metafizicd ex- perienti Pitesti", dupa, as zce, dstrugerea mea ca psthanalist si reconstructia mea ca terapeut (cei aproape zece ani de formate cu profesorul Tobie Nathan plus pacienfi de pe meleagurile adoptive mi-au spulberat toate credintele si ‘n-am mai apucat si-mi ,tricotez” altele), lucru- ‘le mi se par mai limpedi, aproape simple: nu Pacientul antipatic imi pusese in mod special probleme, ci meseria in sine, asa cum 0 mirosi- sem demult, ca find fascinanté si imposibili; nu pacientul, siracul, mé trimisese la Eugen Papadima, ci nevoia mea cea veche (dorina sau cuiozitatea sau... natura) dea ciuta in- strumente, tehnici, de surprindere a obiectului meu preferat, insesizabil cu ochivl liber, pte- zent pretutindeni de indati ce cineva scoate o vorbi, face un gest Sai povestesc o anecdoti, un eveniment recent: zilele trecute am ficut 0 20 | consultafie cu tineri intemi in psihiatri, paci- entul era un vietnamez delirant cui, din punc- tul de vedere al semiologiei si al tratamentului lucrurile erau clate (automatism mental, halu- cinatii auditive etc.) - din punctul de vedere al sensului simptomelor (al delirului), pacientul ne obliga si intrim pe un tiram care nu apat- finea nici manualului DSM ultima editie (cred cia IV-2), nici psihanalizei freudiene sau Meiniene; constrinsi, asadar, si ajungem pe meleagurile lui Phan Quan San, ne-am trezit {ntr-un templu budist! Dar altceva voiam si-ti spun: la sfatsitul consultatiei, dupa vreo dou ore si jumitate de exploriti, domnul Phan ma priveste drept in ochi si trage concluzia: Jn ine, stn cine fti.. et un cncttor..* O. discutie clinici si teoreticd despre interpretiti (ale noas- tre si ale pacientilor) vom avea alti dati. Ti-am povestit secventa ca sé-ti dau un argument: m-am dus la Eugen Papadima si incerc psthanaliza pe propria mea piele: din... nevoia de cercetate in domeniu - ceea ce imi trebuia era un maestru, 4m maitre’ natura mea de ,,cetcetitor* avea nevoie de un tevelator... Evident, cunosc remarca specialistilor, a cole- gilor si prietenilor mei, am auzit de nenumita- te ori propozitia-tip, cliseul areata este 0 rationalizar, deci o rexstenti la descoperiea motivafi- ai reale et, et... Ti se va pirea cludat, poate, dup’ tot ce ti-am insirat aici, dar eu fac parte dintre cei care nu vor sé ingroape psihanaliza, dimpotriva, ar vrea si 0 mentini vie - of, pen- tru ca 0 teorie si rimind vie, ea trebuie si se aintind’ atit citi permite plapuma. Adicd si nu se transforme intro ideologt... militind pen- tru o cauzi. Despre ce s-a intimplat pe par- cursul uceniciei mele cu Eugen Papadima, al practic mele in fark i aiurea o sf mai vorbim. Daci te uiti prin cartea mea (mi refer la teza de doctoral), o si inflegi, in parte, aventura acestei ucenicit Asadar, trecem la intrebarea a doua: de ce meam dus la pshanalistul Eugen Papadima? Cat vreme am rimas in terapie? Cum m-am (ne-am) descurcat in epoca ,odiosului i a si- nistrei sale sogi? Presupun ci perioada fran- cezi o lisim pentru alti fntrebare, sf zicem a tuela ~ daci ne muljumim cu 0 oatecate ordine ctonologic’. ‘M-am dus la Eugen Papadima si mi fac Psihanalistil Nu aveam nici un fel de simpto- me ~ a fost primul lucru pe care i kam spus. Nu eta nevoie, il stia. Fireste ci aveam pro- bleme, erau insi probleme de viaté si eu cu introspectia stiteam foarte bine: de cind mi stiu m-am tot intrebat ce-de-ce-si cum, am formulat ipoteze, variante de soluti, Chestia cu ipotezele imi plicea grozav si t-am povestt {in rispunsul la prima intrebaresirul de contex- te, situafl si persoane care mi-au intreyinut tensiunea pistelor psthologice. Cedi trebuie omului care vrea si devini psthanalist? Studii {n psihologie (le aveam), lectur si cunogtinge de pe toate meridianele (mi striduiam si le procut}, o experienti clinicd (mi-o cam ficusem 2 sau, in orice caz, eam in miezul ei), discupi cu colegii (aici m exersam copios) ~ nu mai ri- minea decat ,,coana Zoitica®, adicd 0... didac- tick in toati regula! Eugen mi cunostea ‘oarecum, ma refer la nivelul meu profesional, de psiholog clinician, Cred cé stia si faptul ci scriam, ci debutasem la Orizont (la Timisoa- 1), cX publicasetn, cu chiu cu vai, o carte la editura Cartea Romineasci. Mi-a rispuns: WOK, dar esti la curent cd 0 analixd didatcd € mai ceva ca 0 anal de vindeare, i presupune sii merge jani-n pangele albe?*. Gand la gand cu bucutie, chiar asta voiam si eu - 0 analiza... infiniti, adicd perfecté. Am rimas trei ani, ultima geding& find in august 1988, Eugen Papadima pleca in Statele Unite in septembrie. De trei ori pe sip- timénd, uneord de patru... zi fixi, oi fix, nu plimbat prin jurul blocului, nu asteptat la usa blocului, nu telefonat pentru anularea unei sedinge (decit in caz de strict necesitate) — ce si-ti spun, consemne peste consemne, atenfie mirité, Securitatea poporului veghea, iar noi intram in categoria ,dusmanii poporului*.Am umplut vreo trei caiete cu analiza mea - m-am uitat peste ele acum, pentru confesiunea aceasta. Vise, interpretiti, aso- ati libete, observatii, secvente de situagii din copilitia timpurie, de mai tirziu, proiecte, co- labotiti, nelinisti -, interpretiri de multe oti livresti_ (castrate, rivalitate, Oedip, proiectie, transfer, transfer si contratransfer, ma tog, tot tacimul - pardon, vocabularul). Am avut insi un noroc chior: norocul pionierilor, al margi- nalilor, al ciutitorilor de aur. As putea si fru mai indulgenti si si spun: norocul cercetitori- lor sau al cutiosilor pur si simplu. Nu nea mestecat nimeni conceptele, a trebuit si le desciftém, si le exemplificim, si le... vandm in situafi conctete. Zic si eu ca Ton Creangé: Nu stiu alfi cum sunt, dar eu, cind imi amintese de toati petioada aceea, am sentimentul unei intense lucriti, asa cum luctezi la o carte, la un tablou, la realizarea unui scenariu de mare au- tor. Vreau si spun: la 0 creatie! $i orice lucrare intensi iti aduce-n dar descopetiti, bucuri, dezamigisi, descoperiti de la capit. Psihanalis- tul Eugen Papadima avea umor si-! folosea din plin. El este, in general, un personaj reticent si 24 solitar, chiar suspicios, uneori se apara si de umbra lui, nu suporti si-| ating’ umbra altora, ce mai, are o groazi de intortochieri, dar toate astea-s lucruti complet secundare. Pentru ci ceea ce a ficut ca ,echipa® noastri si mearga struni a fost faptul ci nu ‘ne-am innodat fn transfer-contratransfer pe_linia aseminitilor noastre de fire, de structuri, de defense, de stil (strategie) relationalé, aseméniri mai mult sau mai putin naturale, ci pe interesul nostra co- mun pentru domeniu, adici pentru psihanali- zi, De aceea ffi ziceam ci noi am functionat {ntr-o relatie de tip maestru-discipol (relayie de initiere) si mai putin intr-una de tip ana- list-analizant. Fireste, ma vel inteeba care-i di- ferenta? Este ese ~ Relatia de tip analist-analizant se con- struieste gratie transferului si contra-trans- ferului; incetul cu incetul (cativa ani, zece, dovizec), analizantul dezvolti nevroza (boala?) de transfer, proiecteaz’, deplaseazi, transfer asupta analistului fantasme, experienfe subiec- tive mai mult sau mai putin inconstiente; trea- ba analistului nu este si rispundi pacientului dupa asteptiile acestuia (si-i dea apa Ja moa- 1i), ci sé facd in aga fl (prin intervengile numi- te interpretiri) incit pacientul si realizeze (constientizeze) strategile lui piguboase de functionare si si fie in stare sé elaboreze altele, suple, adic mature... ceea ce presupune un control eficace din. partea analistului privind proprile sale defense, zone ,obscure, dorine in- constiente.; psihanalistul e neutru, el descoperi 30 dati cu tine despre ce e vorba in propozitie, in existenta ta; el nu intervine decat in momentele in cate tu faci o asociatie liberi (adicd ajungi de la ceva la altceva, fai nici 0 legituri evidenti intre cele doud elemente, situatii, personaje - legitura e subtilé, nevi- ti, refulati, clivati etc,, ea urck la suprafati gfatie interpretiri); cura permite accesul la castrate, renunfarea la atotputemicie (pozitia infantilé prin definite), elaborarea poziiei de- ptesive, destituirea unui faux Self si con- struitea unuia ,adevirat‘.. mi tog, ai aici cateva mostre privind unde anume trebuie si ajungi cura, Dat nici o curt nu ajunge niciunde Piri analiza relatiei transfer-contratransfer... — Relatia de initiere este de o alté naturi (un exemplu ar fi cea dintre Soctate si Aleibiade, apropo de iniierea lui Alcibiade): un maestru te conduce spre revelatia unui dome- niu, dar si a naturii tale; te supune la probe, ii vorbeste in paradoxuti, putin ii past de dorinta ta inconstienti de a-ti ucide fratele (de altfel, despre aceasti doringi ar fi mult de discutat, apropo de Abel si Cain, precum si de faimosul complex Oedip); un maestru te formeazi in mésura in care propria ta naturi contine o do- rind ,silbatick* (untric, nedesteleniti), un teren propice respectivului domeniu; relatia se construieste in primul rind pe interesul comun pentru acel lucru'si nu pe dezvoltarea boli de transfer (repetarea strategiilor din fraged co- piliie). Sai dau un exemplu: si zicem c& ai o 26 meserie oarecate si ci, la un moment dat, te intereseazi ghicitul in bobi te atrage, te intr- gi, ai telit o experiengi semnificativi in acest sens, orice motiv e valabil te duci la un specia- list, el te trimite la plimbare, tu insisti; in fine, te accept, stai pe Hing el, te uit, te mix, il fntrebi, nu-fi rispunde (sau arunci cu bobit dup’ tine), te lasi sii pregitesti bobii, sé le deschizi usa clenfllor, din cind in cind, ifi permite si stai langé el in timp ce el ,citeste“; dupa un anume timp, te trezesti ci citest in acelasi timp cu el, tise reveleazd semnificatia unei configuratii; ucenicia e grea, iar maestrul este persoana cea mai inconfortabili din lume: ceea ce te tine lingi el este interesul tiu pentru ghicitul in bobi si nicidecum faptul cé el repre- inti pentru tine un substitut parental; ii spu- ne formule pe care nu le pricep, iti povesteste istorii care n-au nici o legituri aparenté cu tehnica ghicitului; dupi inci o vreme sesizeai ptincipiul, teoria conform cireia bobii poves- tesc trecutul, prezentul si vitorul - te impreg- nezi de tehnici, o ménuiesti; pind in ziua in care maestrul nu-ti mai deschide usa, asta vyeand si insemne ,Acum gata, mw mai am ces fe init, apncite de treabi sau. giseteti alta, mai gozan dedt mine..'; cack inifierea a reusit, te-apuci de treabi; s-a produs o transformare: nu mai esti ce erai, ai devenit un ghicitor in bobis poate ci asta era natura ta initial ~ altfel de ce ti sar fi ivit asa, pe nepust masi, ideea respectivi? initierea odati incheiati, inseamna ch ai aderat la teoria si la tehnica ghicitului in abobi. Lucru foarte important: acest tip de adeziune (afiliage profesionali) nu te obligi sé si militeci pentru cauza ghicitului in bobi; omul vine la tine si-i dai in bobi, se duce la vecin sici dea in cit, iar pe ulita cealaltt locuieste o Petsoani care ghiceste-n stele - colac peste pupiz4, respectivul individ se intinde de trei oti pe siptiménd pe divanul unui psihanalist! Si toate aceste teorii sunt... valabile, la fel teh- nicile corespunzatoare! As putea siti dau un alt exemplu, cu as- trologia si astronomia (fam spus cf, timp de veeo doi ani, m-am dus la cursul de astronomie si la grupul de astrologie al profesorului Ion Corvin Singeorzan): astrologia nu este un sis- tem de credinfe populare primitive, antice si medievale, deosebit de asttonomie prin gradul de organizare rational-conceptuali, Din punc- tul de vedere al coerengei si al rationalitii, amandoui aceste sisteme sunt la fel de rigu- toase. Polemica pe care ar intretine-o repre- zentantii lor nu e de natura si demonstreze ci astronomia e savanti, iar astrologia sarlatand (dovada: Singeorzan, profesor de astronomie fa facultatea de matematicd, practica cu finete ghicitul in stele, care ghicit fi cerea manuirea altor tehnici decit cele ale astronomiei). Era el om de sting cind tinea cursul de astronomie si sarlatan cind construia horoscoape? Polemi- ca dintre un chimist si un alchimist nu pune nici o problema de definite a unuia ca om de stiingd si a celulalt ca sarlatan... 28 Revenind la discutia noastra ag spune ci inigierea este: locali, practic’, centrati pe interesul pentru domeniul inifiert, presupune transformare a naturil tale de origine, a tere- oului fertl intr-un teren roditor. in timp ce psihanaliza este: universalé, centrati pe telatia de la inconstient la inconsti- ent (de la om la om, adica psihanalist-psiha- nalizat), foloseste doar concepte nu si obiecte si pretinde scoaterea la lumind a dotingelor ascunse (sau, mai precs, a acelei doringe cate le guverneazi, le subsumeazi pe toate celelalte, de multe ori in detrimentul subiectului). Personal, nu am nimic impotrivd si discu- tim in ce masuré psihanaliza este sau nu 0 inigiere. {n fond, nu riscam mare luera: tu nu esti psihanalisti, iar eu nu fac parte din In- ternationalé (deci tu nu vei fi acuzati, iar eu nu voi fi excomunicati). Pentru ci, vezi, psihana- liza neagi orice element ce ar putea permite 0 ct de mici trimitere la 0 initiere. Desi, daci te Ui prin athive, descoperi ci IPA a functionat (6i inci mai functioneazi) precum o societate secreti - ot, societitile secrete sunt societiti bazate pe initiere! Unii psihanalisti (destul de numerosi, a se vedea cartea lui Eugen Papadimma: Prihanalixa si puiboterapie psitanalited si alte city) sustin ci psihanaliza a evoluat, ci ea nu mai este esential freudiand, ea este lacanian’, kleiniand, intet- subiectivisti, disidenti, ba chiar... ,,indepen- denti“ (ma refer la , Independenti“ Societitit Britanice de Psihanalizi...). Or, toate aceste 2»curente ,,neoanalitice sunt profund psihanali- tice, deci profund freudiene. Pentru simplul motiv ci ele nu construiesc o alti teorie, cu alte principii (propoziti) de baz’, ci retran- scriu, amenajeazd teoria clasicd veche. De fapt, nu e vorba atit de o amenajare de teorie, cat de una de tehnici: inlocuitul divanului cu pozi- tia fat fafa, lungirea sau scurtarea sedinfelor, sedinte la telefon (Didier Anzieu povesteste, in Le Moi-Pean, cum a fost obligat si faci 0 sedingi prin telefon), amenajarea platitulul se- dinfelor absente, interventia activa a terapeutu- lui, Teoria, la urma urmei, este una printre altele, limitaté mu doar istoric, ci si geografic (chiar daci se vrea independenti de contextul istoric si de agezarea geogtafica) si, ca atare, ea functioneazi pentru o anumiti ‘categorie de subieci, Si-ti povestesc o anecdoté: zilele trecute m-am dus la o conferingi a unui domn in vit- sti, psihanalist parizian ().P.L.), medic la origi- ne, aparfinind unel societiti lacaniene afiliate, siea, lao federatie international de psihanali- 24 (alta decit IPA). Acest domi a sctis 0 carte despre clinica lui Winnicott, centrati pe relatia transfer-contratransfer. Am subliniat ca sé-ti atrag atentia ci, scris in acest fel, se poate citi: un transfer contra altui transfer - lectura espectiva, in vocabular lacanian, vrea si spu- ni ci transferul pacientului se construieste (dezvolti) in functie de transferul analistului (in lectura clasici: tezistengele pacientulut se manifesti in funcyie de rezistensele 30 psihanalistului, de cea cea timas neanalizat in pslhanalist). Bun! Domnul L. se axeazi, in prezentare, pe amenajitile de tehnici impuse de pacientii borderline, cei cu ,,faux-self* (sis- tem defensiv instalat la o varsti precoce, ade- sea din cauza unei disfunctii majore a mediului apropiat), cel care nu dezvolti o nevrozi de transfer (nu sunt capabili si-si retrdiasci trecu- tul in curd intr-un tod elaborat, ei triind la un nivel afectiv specific stadiilor primare), pacien- {ii despre care spunem, in limbaj profan, ct sunt fragili (structural sau constitutional), care devin repede foarte dependent, alunecind de ho dependent la alta,au un narcisism fragi, toate astea dintr-un deficit important la nivelul identificarilor primare. Ei bine, cu acesti pacienti Winnicott se vede obligat si modifice cadrul si tehnica, ei avind nevoie de ceea ce se numeste bolding (felul in care o mama poatti sugarul, il ,,congi- ne“ ca sii permit construcia unui invelis, a ceea ce Didier Anzieu numeste ,Eu-piele®, piclea fiind un invelis continator). Regulilecla- sice (asociti libere, neutralitate binevoitoare si atentie flotant®), precum si tehnica clasicd (tn- terpretarea: viselor, actelor ratate, lapsusurilor, gesturilor, amintiilor din cea mai fragedi copi- litie, a situatlor celor mai absurde, dat, mai presus de orice, a transferului) nu dau rezultate ‘cu asemenea pacienti Intrebarlle care se puneau erau urmitos- rele: (1) care sunt, concret, modificirlle de ca- dm si de tehnicd si (2) ce efect produc 31pacienfi respectivi, precum si modificiile de cadmu asupra psihanalistului, evident sub raportul contratransferului.. Las la o parte siricia discupilor sau, mai degraba lipsa de discutil. Modificirile de tehnici ar fi: disponi- biltatea si investitea psihanalistului (iesirea din neutralitatea binevoitoate), modificarea timpu- lui sedingei pina la. doui ore, in functie de sesizarea trebuinfelor pacientului (apropo de asemenea modificiti strigétoare la cet, ti-am spus mai-nainte ci Anzieu prezenta, in Le Mai- Peau, 0 sedinta prin telefon). Revenind la con- ferinti, domnul L. a explicat ci motorul tera- pie, in astfel de cazuri, este... doriifa psihanalistului - a se cit: transferal analistului, manifestat ca dotinga de a scoate la iveali (a elabora-formula) dorina cea mai profundi si, deci, mai putemnicd, a pacientului, cea care fi onganizeazi viata, uneori cu riscul.. viefi, Rea- lizezi cd explicatia este de 0 remarcabili gene- ralitate, ca si mu spun banalitate. Asadar, motorul unei cute, oticare at fi pacientul, revi- ne la... transfer-contratransfer! Cand pacientul dezvolti (sau reproduce) faimoasa boali de transfer, analistl e la adépost, doringa lui (a analistuli), deci contratransferul, se poate exersa in lnise, in murmurul asociatilor ibe- te, a atentie! flotante si a neutralitiii binevoi- toare! Cand insi pacientul trage si his, si cea, cand e fragil, cade mereu, o ia razna, ba chiar se mai si sinucide, ei bine, analistul riscd si fie distrus, cu doringa lui cu tot! Afirmatia domnu- fui L, si anume: ,Ceea ce contend este dointa 22 canalstulu'’, nu revine la o explicate, nici micar la o desctiere a ceea ce se petrece cu analistul (se ia cu mainile de cap, url il alunga pe paci- ent sau fl ia in brate, il convoacé pe insusi papa Freud in sedingé.. 0 sé rizi, dar aceasti ultima vatianta ar fi cea mai operanti, intrucit convo- carea unui mort ar putea avea efecte testructurante! Necazul e ci iesim din psihana- lind... sau, dacd nu iesim noi, ne excomunici ail), Si aici ajungem la ceea ce voiam si de- monstrez: oricare ar fi teoria ,neo“ (evolutiva sau disidenti) ea rimine profund psihanalitica in mésura in care unul din stilpii de bazi ai... puterii este relatia transfer/conteatransfer. Chiat daci o scriu in dialect lacanian, si anume: transfer-contratransfer! Alt stilp ar fi dezvoltarea afectiva precoce (totul se joacd pand la varsta de 3, hai, 6 ani)... si altul: inconstientul (tezervor de dorinte in- cestuoase si ctiminale, refulate) se afla in indi- vid, cat mai profund sub nivelul mii si de acolo face ravagi. In fine, 2 putea si mai cenumar cateva nestrimutabile principi, la fel si cele trei complexe capitale (Oedip-ul, castrarea si tivalitatea fraternd, toate strins legate din punct de vedere dinamic), dar nu asta e scopul dialogului nostra. Bineingeles ci expresia ,lbertatea pacentulai de a se sbimba san de a refuza schimbara e cam ‘au se poate mai onorabilé si ci doringa analis- tului nu trebuie si violeze libertatea pacientu- lui! Dar, din doud una: sau aceste afirmatii sunt elementate, de la sine ingelese, si atunci nu vad %Bde ce am face o fntreagi tarisenie, sau ele as- cund altceva (de pildé: faptul ci analistal nu ate de dat socoteali niminui sau faptul cd neu- traitatea binevoitoare, precum si interpreta- tea. ca la carte sunt modalititi de evitare ale analistului de a se confrunta cu relitatea paci- entului in carne si oase) si atunci ar fi cinsti, profesional vorbind, si vedem ce ascund, Nu existé o psthanalizd bund (adeviat) si una tea (falsi). Ca si-ti spun drept, as sustine 0 mate... clamitate, si anume: daci un terape- ute priceput, ei bine, el mu este numai psiha- nalst ~ a trecut prin aceasti experienti, a talmict i ristilmicit teoria psihanalitcd, dar a Cunoscut si experienfa unor alte formiti (altele decit cea psihanalitica) si mai ales a intrat in miezulaltorteoti. La aceasti multiplé formare te obligi pacienfi, acei pacienti care nu sunt (inci) ideologizayi pind inteatt incit si se lege transferential pe viati, de psihanalistul lor. Er- nest Gellner (epistemolog, specialist in antro- Pologie, universitar britanic) a sctis 0 carte ‘ntitulat La rise de la déraison. Nu este, nich pe Aeparte, un atac la adtesa psihanalizei, cio cer- cetare epistemologich a teoriei si a metodei. Teoria, zice el, ¢ una printre altele - sigur, se pretinde unici, cea mai bund, elita stlintficd a stiinjelor umane, dar la urma urmmei asta € se- cundat! In fond, faptul cé suntem animati de atitea motive ascunse, de incredibile strategil cate ne scapa si ne joact feste, faptul acesta metita o teorie ~ zice Gellner: Freud s-a ocu- pat de guvernul psihic in exil. Fie vorba-ntre 34 noi, o mai ficuseri si ati, de pilda Janet - ca si nu mai vorbesc de literatura: Shakespeare, Dostoievski, Balzac, Faulkner. Problema e alta, sianume faptul ci metoda asociafilor bere ar ‘avea o oatecate eficacitate terapeuticé, si faptul chen a fi cea mai bund metoda de cunoastere a inconstientului, : Lucrul de care nimeni nu se atinge nicio- dati in psihanaliza este transferul - un fel de tabu care uneste toati suflarea psthoterape- utict a lumii occidentale plas Europa fosti de Est, Sigur ci am discutat mult si intens despre transfer: cu Eugen Papadima, in analizi, in scrisori; in grupuri de lucru, la Bucuresti, la Paris; cu psihanalisti francezi, ortodocsi (de la SPP, de la APF) si lacanieni, disidensi (La Convention, Le Cercle Freudian, Le Cout Freudian etc), mai ales in primul meu an de instalare in ara in care triiesc; cu profesorul meu de doctorat, Tobie Nathan, terapeut din naturi, din vocatie, erudit, creativ si avand oroate de indoctriniri, oricare ar fi ele - m-a format vreme de aproape zece ani, in cursut $1 seminatii, in consultagi, dat mai ales in su- perviziile individuale, intrevederi care durau cam doud ore, in care cazurile se transformau, se imbogiteau, deveneau pirti vil dintt-o hime sau alta. Si revenim insi de unde-am plecat: analiza mea cu Eugen Papadima a fost foarte chsici din punctul de vedere al cadrului: nu- mir de sedinfe pe siptimand, plata sedintelor absente, teoria in numele -cireia operam si 35vocabularul folosit. Ea a fost ins (Dieu met- cil) cu totul iesiti din comun, dat find sistemul totalitar in cate triiam (ca si- citez pe Eugen Papadima si si-l amintesc pe Koestler: su- praviefuiam in cluda acestui sistem), interdictia oricatei practici liberale, dar si datoriti modu- lui in care Eugen Papadima insusi s-a apropiat de psihanalizé. Poate si datoriti naturii mele... Asadar, terapia cu Eugen Papadima (pe care am numit-o amandoi, de comun acord si intr-o corectitudine de principiu, ,analiza didactici) a fost experienta unel incurstuni (a unei aven- turi, cum ar spune Jacques Monod) in strategii- le ,guvernului psihic in exil‘, eu fiind subiectul, Eugen Papadima initiatorul, iar teo- tia si practica lui Freud (gi a succesorilor) un soi de protocol al acestei experiente. Ea a reu- sit in misura in care nu a fost patronati de nici 0 scoala de haute couture‘, in masura in care noi am lucrat si cu alte apartenente, cu alte lecturi (chei), in ciuda... psihanalizei, Voi sustine pa- radoxul urmitor: ca si pricepi cum functio- neazi psihanaliza, trebuie sf iesi din ea (din sistem). Problema care s-ar pune ar fi: presu- pundnd cé inte in sistem si-i faci experienta pe pelea ta, ce sanse iti rimin ca s& iesi? Dintre cei pe care am cunoscut ca avand la activul lor un indelungat numa de ani de psihanalizi, 99,1% au evoluat spre indoctrinate. De ce? - asta at fio alti discuti. Asadar, cum ne-am descurcat pe vremea podiosului dictator si a sinistrel sale opi? Cune-ftied, cu grit sii mai ales, vorba lui 36 Ferenczi, cu ideea-speranta-credinta ci ,.Dom- sue, n-0 si mis intdmple toomai mie sd md denunfe cinewa.. si nu chiar acum. (,cineva* fiind veci- ni, vreun coleg, vreo cunostingé, chiar un prie- ten, in cazul in care ar fi obligat si o faci Ferenczi se referd la traumatism: nu esti nicio- data pregitit pentru un traumatism, chiat aver- tizat fiind, evenimentul absurd te surprinde. De pildi, la un moment dat am aflat ci tot membrii familiei mele materne au dormit, timp de céteva luni, cu un mic bagaj la capul patului ~ pregititi pentru o deportare! Grew mi-a fost si pricep chestia asta: cum adic, si astepti si te... tidice dintr-un moment intr-altul si si nu pleci, si dormi cu valiza la cap? Am observat mecanismul in repetate randuri: ceea ce este de negindit nu poate fi acceptat, nu este... con- vingitor, chiar daci persoana define informatia interdictiei legale. Steinhardt povesteste ceva de acest gen in Jurvalul focini, el spune (citez din memorie): ,.Motvele pentru care am fast arestat sunt adevirate: am jucat bridge cu X., am bat ceai din sevicial de porfelan al li... am citi cli bai Eliade, dar.. sunt astea motive sd arestexi um om? yp care. justi? conform cri lgié“Camn. aga se petrecea si cu ascendengii met materi, si cu evreii ajunsi in lagire, si cu ,,tobotil“ de la Pi- testi si, in fine, cu contemporanii mei la vre- mea respectiva, fie ei ghicitori in stele, in bobi sau psihanalisti.. Ei tofi, noi tofi gindeam: chiar sunt astea motive si atestezi pe niste oameni, acolo? Bineinteles ci aveam obsesia microfoanelor. Odati, Eugen Papadima mi-a arispuns (fncilcind sfanta reguli 2 neutraliti- fill) c& el nu e cintiret de muzicé usoard, e psihanalist, deci anonim, deci ce rost ar avea si cheltuiasci Securitatea pe microfoane si-alte tehnici fine, mult costisitoate, in ceea ce- pri- veste... Rispunsul mi s-a piirut naiv, dar mi-a plicut, lam dat si eu pacientilor mei, in majo- ritate au inghitit propozitia, doar unul (un fizi- cian ingrozitor de inteligent) mi-a intors-o, calm: Ce proba avefi cd sunteti anonimée“ Am ticut ca si nu prelungesc discutia (inutila), dar era evident ci nu aveam probe, iar el stia ci eu ‘nu puteam nega evidenja! Deci ne-am descur- cat, eu, paciengi, colegi, incercind si ne men- finem in marginea sistemului, in guile lui si spetind ci absurdul, fiind absurd, n- si ne loveascd tocmai in moalele capului. Sigur ci ne apuca uneori cite o spaimi, cind ne era lumea ‘mai dragi - spun ne“ intrucat ficeam adevi- tate gruputi de lucru cu Vera Sandor, mai ales dupi plecatea lui Eugen Papadima in Statele Unite, De obicei, spaima o declansam eu (stra- tegia cadavrului din dulap) si o aplana Vera ol fond, nui nici 0 catatryfa cit, La urma wrmei, cine te poate impiedica si stai de vorbi cx un prie- tn? Ma pufnea risul (haz de necaz) imaginandu-mi 0 posibil scené la Securitate unde eu as fi declarat ci, si vedeti, am foarte multi prieteni care vin la mine de trei ori pe siptimand, ori fixd etc... Chestia e cd nu am stofi de etou, n-am avut niciodata pofté si ma bat pentru vreo cauzi, iar actele mai iesite din comun pe care le-am sivarsit in viata mea au 38 | | | | | | | | fost de ordinul unui risc important, chiar daci au avut o rafiune solidi... Brau evrei care ficeau teatru in lagirele de concentrate, exista literatura iesiti din inchisorile comuniste, Steinhardt s-a si botezat in inchisoare... Koestler povesteste cum intr-o Uniune Sovie- tick a anilor 1952-34, in plini distrugete de pretutindeni, existau invagitori care se incipi- tinau sii invefe pe copii si scrie sisi citeasca, medici care tineau neapirat si-i vindece pe bolnavi, pian pe care pimintul nu lisa indi- ferent. cu alte cuvinte, oameni, anonimi, nici toi, nici genii, care Ficeau ce era de ficut. $i asta nu pentru amoral artei, ci dintr-o incorigi- bilé doringi de viati. Cum s-au petrecut Iucrurile dupi plecarea lui Eugen Papadima? O s-o iau mai pe larg, adici o sé incerc si-ti povestesc fapte concrete, in contextul de atunc (1987, 1988, 198.) ii voi da si un exemplu (partial) de ceea ce a in- semnat practica mea la vremea respectivi. Eugen Papadima a plecat in septembrie 1988 - ultima mea sedingi cu el a fost pe 1 august 1988: am ficut o trecete in revisti a intregi mele terapii, un rezumat a ceea ce mi se parea cific in terapiile cu pacientii, Ia ora aceea. Eugen Papadima a zis ci oticum am fi termi- nat analizal Fiteste ci am fi terminat-o, dar, fnainte de a o termina, ea trebuia sé fie infinité, adici... perfectil Ba chiar mi-a spus ci, din punct de vedere profesional, nu mé ameninfau gresel strigitoare la cer si asta nu doar grate 39