23. Soluti de consolidare a structurilor din zidarie 23.1. Consideratii generale LLucrarile de consolidare a zidarilorse executa pe baza unui proiect de consolidare, elaborat in urma conclzilor de interventie rezulate din EXPERTIZA TEHNICA. Consolidarile vor tine cont de ‘+ avarie sufeite de toate elementele cadiri ; ‘© reultaele incercarilor asupra materialelor folosite, atunci cand nu exista suficiente informatii sau nu sunt certe; ‘+ reauhatele verificaié prin calcul a ansamblului steuturi ‘+ incarcarile suplimentare datorate luerailor de consolidare. Projectul de consolidare trebuie sa fie OBLIGATORLU verificat/avizat de EXPERTUL ATESTAT care a intocmit Expertiza Tehniea, 2.32. Categorile si scopul lueratilor de interveatie pentru reducerea riscului ‘ladirilor din zidarie lui seismic al 2.32.1. Categori! de lucrari pentru reducerea riscului sefsmic LLuctrle pentr reducereariscauiscismie al editor din. i conceptual dierite ‘cismic al elidiilor din idSrie se grupeaza in doua catego ‘+ ler de reparepie + eras de consolidare Jn funcye de amploarea $i complexitatea Iuertior de consol urmeazi: ‘onsolidare acestea se clasifici dup cum + consolidarea individual care implicd interven; 8 interven asuy sinicurale cu avari grave yi foure gave; SSP unui mumae redus de elemesi® * consolidarea de ansamblu ss marestotaltateaclementeler struct + cu mentnerea sistema ‘cu modificarea sister ructurii ean are impli tural $i poate i Rleuta: tructural existent, structural existent 4 interventii asupra unui numit 23.2.2.1. Scopul interventilor de reperatie. Prin lucrarile de reparafi se urmaresteridicarea nivelului disponibil de sigurang’ structural Ja acjiunea seismica, in rport cx un obiectiv/nivel de performanta cerut de investitor/uilizator, fara a prin aceasta sa poatd fi deplisit nivelul de siguranft initial Peniru reducerea riseulti seismic pot fi avute in vedere dou niveluri de lueriri de repararie: A. Pentru revenirea la nivelul de siguranyi disposibil in momentul producerii ultimului ccutremur. BB. Pentru realizarea unui nivel de sigurani@ apropiat sau egal cu eel initia Lucririle de interventie de reparafie se recemanda, de reguli, pentru clidirile din zidarie putin afeetate, mai ales pentru afeetiri din eauze neseismice sau pentru siructurile eKidirilor situate {in zone de seismicitate redusi - zonele cu ag <0.12g; Luetiri de interventie de reparatie pot fi necesare si ednd s-au produs degradieilimitate (la ‘un num redus de elemente) ale proprietatilor de rezistenti si deformabilitate ale materialelor de constructie datoriti numai acfiuilor fizice, chimice § biologice.2,3.2.2.2, Scopul interventilor de consolidare Luctirile de interventie de consolidare urmirese climinaren totals sau, dupi cae, partial, a deficienfelor care conduc la un nivel de siguranta structural insuficient in raportcu obiectivele e performanfa sabilite de investtor/uilizator. Aceste defiiente pot proven din: = defecte de aledtuire a ansamblului structurit = dimensionarea insuficienté sau alcituiea necorespunzatoare a subansamblurilor structurale/ elemeniclor de structuri; = degraderea proprictatilor de rezistenta si deformatilitate ale materialelor de constructie 10 mini) injectarea nu este eficierti. Repararea panourilor de zidSrie de umpluturd se refer la: ~ refacerea costucalui Inte eadru i panou prin wm g ssigurarea eolucrril anew Fria umpleren rosturilor eu mortar, pentru mmortar-beton armat eu bare din act nemijlocit cu cadrul impolziva risturnarii prin i @ peretelui 31 fixate de cade {d lu, pei imecanice - in zazul din W (de exemplu, prin. Soe azul eadrelor din betoa armat sau prin sudura- in azul24.6, Lueriiri de conselidtare = spomeste caps + spate dciiltatea by pone insrsfecerea stilpisorilar din beta stinat (riplich sperucrt ibapeatante in #elfrin existent 92 amcorarea arnsfiuriloy in ccat mtv solutie trebuic aoptati numa) dick placares sliferite mtn iene pie isrosluceren immodia coasupea yolului a wnor profile sncarat i pereit nla, ‘eile bs fing tieionre prin plscare cw (enculaki armati cu phase de abel sau ING htaeriale ex revistenpd ridiadh ba ftinfeee = Shutiren stinulewes rezisteniel In neowoiere pi Ja forts thistoare prin urmiitoarele lemente: ~ Bulandnes metalic peste got, prins fn zidirie cu guraburviancore; = featur’ tract fa plansen din of roland” profile sau beton armsal ~ injectil armate in zidivie si plaeare-cu tencuiali armala 2.4.6.2. Intervenfii de consolidare d= umsarmbli 2562.1. Intervent férd wradiflearen aledituirli structurale exisiente 2A6211 Lnerdri penira realicarea conlucririt intre pereti® de pe dicectile prineipate ale struchanit Aceasti categorie de IerSri este nécesard in cacurile in care lewhturite intre pereti, In colyuri, remificagi sf intersectti Hinsese sau swat insuficiente pentru a asigura eransmiteren forci de lunecare verticali corespunzitoare comportirii ca sécfune compasi (cu forma in plan 1,17), Realizarea/refacerca acestor legituri este und dinire conditiile necesare pentru realizarea “cutiel” spatiale (nox system), Situstia amterioara poate proveni din: ~ deficienje de executic: de exemplu, ziduri mejesute ea urmeare a folosisit elemeatelor pentru. 2idiirie cu indljimi diferite in pereil espoctivis terventii ulterioare: de exemnpl, perefi structural ad¥ugay fia jesiere cu cei existenti.Pentru realizares'refacerealer peocedee: = jnsertia de bare de ofel rotend ta glut forste inclinat in zidtric gi umplute uherior cu mortar; + insertia de bare de ofel rotund/platbatae in rosturile de agezare ale elemenielor + inserfin de st8lpizon din Beton armat la litersectia perctilor, + introducerea fe centuri/ tinmti Ia nivetul plangzelar; + post-tensionare. Conturile vor forma conturl inchise, se vor executa de preferinff, se ambele fete ale Peretelui, sub sau peste planjca, gi vor fi ancorate in zidiria adiacenta (centuri aderente), Armarea ‘centurilor 3¢ face conformprevederiler din P100-1/2006. Prin utilizarea tirantilor se obfine si: imbundti{irea legiturti intre scructura orizontalA (pLangee sau bolti) gi structura vertical; = reducerea sau eliminarea impingerilor arcelorgi bolfilor ; ~ sporire farfelor de compresic ne in ziirie pentru cresterea neistenei Ta fos tietoare. jarea legiturilor se ufllizeasi' de xegull’ urmitoarele a ~ - prea eames WIC TUIEROATE 2.3.6.24.2, Luerdei pentru renliznrea legaturitar ince peret gi plasseuisanpanrtd Executarea lucririlor pentru legaren peretilor de plangee este necesarli in cazul elidirilor cu Planjee alcamite din clemente care descarel pe o singurldircctic (cu grinai din lemm sau mvetatice) astfel incSt pereti paraleli cu grinziloedinin, de regu, fed logAluri latcrale pe mai multe niveluri, [Legarea perefilor de plangeele ev grinz di lammn sau profile din ofl se fice, de reuuls, prin ancore metalice fixute la exteriorul peretclul si de mat multe grin ale plangesiui, Duca planyeut se consolideazi prin suprabetonare arranid anaiturile se ancoreazA fn ziditis nincent pe wath +e uftimul plangeu (calcane, mod corespunzitar 12 care se dezvolkd Pe sementele naar alin wali fi come st iperetelu ra a pare a prt enn prea ee canara oe arn aparinen efeiltatt i PNM oe ST or pinnigce aM rigiitate BAR tne na see ee Hee Lycrai ain noes etapa se Pe semolfiatv§ ta pli orn _ ce perros ‘in elen prefabricate: de tip: ate cexiremtaj, Sed surmbetonnre armatl su eu gpa Splangce die lemme — se cntids cr Ber mle line) bo ROME TT tar de egtd lamginnen peretel cu bucle sau cu bare de legiruri ly earmantl eu grosirnea 3 30:mts 2.3.0.2.04. Lacniri pentru ellminaren efectelor impinigeritar Eliminarea Impingerilor laterale date de arcele sau boltic de zidric se realizeazi, de reguld prin introduce = tinmnjlor din ofel, ancorsti corespunzitor in miasivul de zidirie; se recomand’ ca acest tirantj si aibilo pretensiomare ugar; ~ cenhuicitar din beton arma, Inmpingerile Isterale date de sarpante se pot elimina prin: ~ adiugarea unor elemente suplimentare, recomandabil ta nivelul tipilor inferioaré, sdestinate of preia impingesile; = refucerea garpantei dupfio schema static’ fark tmpingeri. Efectele impingerilor pot f prelate gi prin adn ATEN nor clement struct , 9 aide slevate (contra Ree iletot suplimentasccy teal eu reste2.4.6.2.1.5, Lucrtl pentna consolidaren fiundapiior ‘were penta consodareafindailor pot 6 neesar monte situ: = Peniry futai in material labe : ir rill sau beton sing ~ pentru: fundatile care nu pot prefua saticitarile capabik filor etruchs din seojiunes we In baz, Bie GUM.) ale persilor struct ~ subziditen fundatilor existent i " ae cuficlem Y CMistente pentru otingeren ndincimii de tnghet sau a stratelor cu + stupa [fn prin 2 se ver spa g betonul in subzidire, + etapa a Tl-a: in ziua a Illa se vor sipa gropile pentru aceast® claps gi se va tuna betonul in ile de fundare in aeceagi zi. . ~ pentru clidirile la care solutia de interventic impliet adiugarea unor inetirciti permanente importante prin: placarea cu beton armat a perotilor, inlocuitea planseelor din Jemn eu plangce din beton armiat, supraetajarea elit ~ chidirea a suferit avarii din cauze nescismice legate de sol/structuri Procedeele de consolidare a fundafilor su ~ injectarea mortarului in fundajile de zidarie din piatr’ fra mortar; = armarea in rosturi a fundatiilor din zidarie nearmati; ~ Hirgirea fundatilor prin placare eu beton armat turnat sau torcretat, terenulu sil 1 interactiunea 23.6.2.2. Interventii cu modificarea/completarea structurit existente Aceste Iucriti se realizeaza, de regula, prin adiugarea tot clemente structurale noi (pereti, stilpi din idirie) cu caracteristicile geomeirice si pozifile stabilite in fumetie de categoria deticientclor care trebuie sa fie corectate Eficienta acestui tip de interventie este conditionata de ~ Asigurarea conluerarii eu structura existent’ pentru toate tipurile de incarearis _intcgrarea fundatiilor clementelor noi in ansamblul fundafilor clidirii, ludnd mésuri pentru evitarea tasarilor diferentiate: 24.02.21, Enerdel peneri asigurraren coninuitipil (raseului forjetor gravitapionute Acisnrice, Aceasth entegorie de lucriri este neces - uoii pereti steucturall nut continu’ % = lecimm inte plansen si searii King’ peretc); - > — comnurile petitetrale nu sunt continue (Ge exeinghl, lipssste centwra de ta nivetul planseului ln casa scarily, Pentnu eorectarcs ncestei deficienje se poate praceda duph cum uemenza: . 8. Se adauea peteisrueural, pein completare discomimiilor din sistem iii de scurgere a efortunifor sau penim refacerea sistemuhii siractural inal dack discontinuita se daterenz’ unei interven ulterionre. %, Sc adauigi elemente verticale nai, eventual numai stilpi, pentru: preluarea directl a farjelor verticale in cazul plangeelor cu rezemiri de ordin superior. ‘¢. Se completeaz’ sistemul de centar. 1 eazuaite tn care: ueubai erupt pe hingieni mn (de exemplu, golut2.3.62.2.2, Lwentrl pentru sporirea redundanjet Acesie lucrlri sunt necesure sind structura exisientl nu Indeplineste cesinfele de redundant’ structural precizate fn PLO0-1/2006 Sporirea redundanfei se realizeazd prin: > ~ adfugarea unor clemente structurale noi (persti sau stilpi din zidscée) i zonele in care rupetea unui singur element poste provoca prenderea stabilitti intregii cldiri (de exemplu, in cazul spaletilon/stilpilor cu dimensiuni miei de In colturile elieiilor); inzestrarea altor clemente structurale cu ductilitatea sparita prin Iceni adecvate de consolidare 2.3.6.2.2.3, Lucriri pontrn eliminaren Aimitare efeetelar ite rdsucire de ansambtn Aceasta categorie de Iucriri este nevesarii in cxzul structurilor cu plangee rigide in plan ‘orizontal dack dispunerea peretilor ou rigiditate mare este nesimetricd, sau a devenit nesimetrich pein imerventii in tinypul exploatiei (prin suprimarea tolali/partiali a nor pereti), astfel incit reculti efecte de risucire de ansamblu importinte, Pentru remedierea acestei deficienge se adaugh perefi structurali cu rigiditate suficlest’ pentru a se reduce torsiunen de unsnmblu, Pentm sporiren sficientei acestei interventi se recamanda: ~ introducerea perctilor nat in sozifii cit mai depirtate de cenirul de righditate al plangeului; > examinarea posibilitigilar de crestere a rigidithtii peretilor de contur prin inchiderea unor goluri; soluyia este recomancatt In special in cazul in care golurile au fost create prin imterver rigare aminuts mit ant i ewstionte din difartin cencllemanto: evnortal