TIROIDA Corin Badiu, Sorina Martin Anatomie i roida est ' sate ‘1 i ida este formata din 2 lobi, si ai de Fea i a felled L a st 7 ni i istmul tiroidian, situat inferior de cartilajul cricoid. (lobul piramidal, Lalouctte), rest al ductul condi care determing inflamatia sau stimlarea Te capsula ce i iazi raporturile cu structurile anate ea ce aa em in longi, 15-2 em tyne 3 1 er 0208, elandg; depi ‘odat, varstd si greutate corporala, fiin ;, 20g, end apr oda, wnt etree Tiron Superiore (or exteme) if Trordone Inferoare (dn ranchiul tieocerviaDs ner exist Artera Tiroidiang Ima (direct din aort’). Drenajul venos se face venos tireo-linguo-facial. imfatic yredominant in ganglion e fe late irc arene ie ee ‘situatd in regiunea cervical anterioara, in loja tiroidiang, Tiroida poate avea localiziriectopice, situate pe tralectul ‘ductului tireoglos, de la baza limbi pint in mediastin (prin maldescensus) sau in poziti aberante, laterale, prin incluzii in musehi (dar NU in ganglion limfatici). Evaluarea pozitiei si dimensiu imaginea scintigrafica (cu 1!3!, 1123, Te99m, Thaliu20!) si ecograficd. dare poate deveni palpabil in anumig Jarea difuzd a tiroit fn jurul lobilor exist g mice vecine (Fig. 1). Lobii tiroidieg; pe traseul: vene tiroidiene - vena jugulard externa - trunchiy, rij limfatici jugulari interni. nilor tiroidei se face prin examen clinic, confirmat de 05 hioid M.omohiodi cartilaj tiroid Mastemohit stemohioi lob piramidal Msstemocleidomastoidiag (\\\\ ; muschiul cricotiroidian glanda tiroida Mastemotiroid traheea Fig. 1 Raporturi anatomice ale tiroidei (modificat dupa pa RHall & M. Besser, Fundamentals of Clinical Endocrinology, 1989 116aringet recuren{i, ramuri din nervul vag, care inerveaza ia muschiului cricotiroidian, au raporturi anatomice Er TOE LOH Muschi i recurenti tree profund de artera carorigi es ™Ponanie al de fata profundd a lobilor tea eM denn en unde ving Nervi aringelui cu excepti pentru chirurgia tiroidei. Nv. laringe fungul sanfului dintre trahee si esofag, medi enact strains cu portiunea terminald a arterei tiroidiene inferioare, Tiroida are relajii antomice importante cu traheea si esofagul, structuri Nv. laringei, pot fi comprimate in cazul hipertrofiei tiroidiene, invadate ty tiroidiene sau lezate in cursul chirurgiei tiroidiene. Embriologie: primordiul tiroidian poate fi evidentiat incepand din saptamana 3, j, saptimina 14 tiroida este un organ constitut, Tirolda fe dezvolté de la nivelul foe sara ca o prelungire mezadermald porith de ta baza limbil, care se va continua a fireoglos. Anomalii de migrare explicit existenta de tiroide ectopice (ex. sublinguatey: ty {ie file de disolujie formarea de chiste de duct tireoglos, Concentra si organiieacs jodului incep in saptimanile 10-12 de gestatie. Posterior de lobii tiroidieni se afla elandsle Ieratiroide (2 superioare - derivate din a 4-a pungl ipranhiala gi 2 inferioare ~ derivate, ca si Frusul, din a 3-a pungi branhiala). Corpul ‘ultimobranhial di nastere celutelor © parafoliculare. Dismorfogeneza pungilor branhiale 3, 4 gi 5 duce Ia sindromul DiGeorge (facies si hipoparatiroidism): absenta celulelor C dismorfic, anomal cardiace, imunodeficiente srieticalare, paratiroidiene cu hipoparatiroidism neonatal si celulelor timice, cu imunodeficienta celulara. are, alaturi de In malignitatite ramen Histologie Microscopie opticd: foliculii (20-40/ lobul) = ‘unitatea morfofunctionala a tiroidei, alcatuiti din celule epiteliale, polarizate: un pol bazo-Iateral catre capilarele sangvine si un pol apical, e&tre coloidul intrafolicutar (Fig. 2). M7Fig. 3 Sinteza si secrefia hormonilor tiroidieni la nivelul foliculului tiroidian Foliculii au diametru 50-500 jm si contin coloid. Foliculii activi au celule inalte si coloid putin, iar cei inactivi au celule cubice si mult coloid. _ ‘Microscopie electronica: se pot vizualiza la nivelul epiteliului unistratificat celule avand polul apical cu microvili, cu sau fara cili, asezate pe o membrand bazala, Se identifica si celule C (parafoliculare), mai mari, argentafile, care contin granule cu calcitonina si care fac parte din sistemu! APUD; sunt mai numeroase pana la 6 ani. tiroidiana prin aspiratie cu ac subfire se efectueaz& percutan, de preferinta sub control ecografic si permite obtinerea de fesut tiroidian util pentru diagnosticul citologic (aspectul celulelor si al nucleilor) si histologic (dispozitia celulelor). Biosinteza hormonilor tiroi Todul reprezinti 66% din Ts si 58% din T3. Exist un depozit de iod intratiroidian (5- 10 me/ glanda); iodul este concentrat in tiroida in raport 30:1 fafa de ser, printr-un mecanism activ de captare utilizand symporterul sodiu-iod (NIS), care existi in tireocite, glandele salivare, mucoasa gastric, rinichi, placenta, ovare si glandele mamare in sarcin’ si lactatie. Necesarul mediu zilnic de iod este 100-150 j1g, crescnd in sarcin& si lactatie la 250 1g. A. Etapele biosintezei hormonilor tiroidieni: 1. Transport activ (captare iod), dependent de ATP-aza Nat-K+ (Na-Iod symporter, glicoproteind cu 13 domenii transmembranare). Acest NIS permite mentinerea de c&tre tiroidi a unei concentrafii de iod liber de 30-40 ori mai mare decat in plasma. Activitatea NIS este stimulata de TSH gi de anticorpii anti receptor pentru TSH din boala Graves. Transportorul este saturabil de c&tre cantit3{i mari de iod gi este inhibat de perclorat, tiocianat. Transportul de iod este interferat de KCIO4 (perclorat de potasiu), utilizat ca test la pacienfii CY suspiciune de mixedem prin defect enzimatic. Vezi testul la perclorat in diagnostict! deficitului de organificare, in mixedem. Titoida concentreaz si foloseste numai o parte din iodul disponibil pentru hormonogeneza, restul se intoarce in pool-ul din lichidul extracelulat. Astfel, captarea normala fractionata a iodului, care poate fi cuantificaté prin RIC cu iod radioactiv, este 10-30% dupa 24 h. 118Iodul este ulterior transportat transcelular cAtre polul apical, unde va avea loc sinteza hormonala. Efluxul de iod din tireocit are tor 18 polul apical, cu ajutorul altui transportor, numit pendrina. Nu e rezistenta la capacitatea de iodocaptare. datorat afectarii pendrinei, care impiedi ‘Sindromul Pendred este cea asociind gusd, hipotiroidism si surditate neurose 2. Sinteza tireoglobulinei (glicoproteina), cu stu component major’ a coloidului folicular. une : Po SH stimuleaza transcriptia genei tiroglobulinels timp ce terapia cu T3 0 reduce. ates , tia. genei tiroe OT ransportului de la reticulul endoplasmic Lanturile de tiroglobulind sunt glicozilate in simp !ransporobulind sunt ineorporai in i. in aparatul Golgi, Oe i ee Soa ae sr eee furoneaal cu ‘membrana apicala si elibereazi tiroglobulina in Tumenul folicular, Acolo, la limita dintre coloid si ee apicald, reziduurile de tirozin& din tiroglobulina sunt iodinate si depozitate in coloid. i be : 5S Onidarea iodutui de In ae eneral (I) fa iod atomic sub actiunes enzime! tiroperoxidazd (TPO). 4. Organificare (prin actiunea tiroidperoxidazei) re din tireoglobuling; se formeazd_ mono-iodotirozi Organificarea este inhibati de anttiroidienele de sint inhibarea tiroid peroxidazei. 5. Cuplarea: tirozine — tironine: ; Pvpentru sinteza hormonilor tiroidieni este necesara cuplarea reziduurilor de MIT si DIT din structura tireoglobulinei, urmaté. de eliberarea\ hormonilor liberi sia’ precursorilor necuplafi, prin liza tireoglobulinei in lizozomi (Fig. 3)- is iroidiene bi te datorate alterarii NIS; este discutata A sindroame tiroidiene bine defi i ri NIS; ‘ fadioxetiv in unele forme de cance: tiroidian diferentiat, care pierde ‘in schimb, se cunoaste Bus si, uneori, hipotiroidismul congenital i iodului. *s organificarea iodul ch oretMeventa cauza. de surdomutitate congenital, rnzoriald profunda. , uri dimera si care are resturi de tirozina, reziduurilor de tirozin& di-iodotirozina (DIT). 1 si propiltiouracil), prin iprezinta iodarea ina (MIT): $i ez (metimazo MIT+DIT=T3 DIT+DIT=Ts Sinteza hormonilor tiroidieni este inhibata de diferite substanje, numite goitrogene (determini dezvoltarea gusii): = percloratul si tiocianatul inhiba transportul ioduluis ~Gerivatii de tiouree gi de imidazol inhib& organificarea si cuplarea iodotirozinelor; vodul in concentrafii mari inhib& organificarea si cuplarea iodotirozinelor; - litiul inhib metabolismul tiroidian. B. Secrefia hormonilor tiroidieni Tiroida este singura glanda endocrind ce posed depozite hormonale importante, asigurand necesarul hormonal pe 2 luni. Acestea sunt reprezentate de hormonii tiroidieni Iegji de Greoglobulina din coloidul flicular. Piedturi de eoloid patrund prin pinocitoza in treocit, se cupleazd cu lizozomi ce confin proteaze si prin proteolizi apar: Ts, Ty indotirozine,fragmente de tieoglobulina si o canttate micd de tireoglobulina nehidrolizat Hormonii tiroidieni sunt eliberafi in capilarele sanguine perifoliculare, iar iodotirozinele sunt dehalogenate la nivelul tireocitelor (cu reutilizarea ulterioard a iodului). ne es Hormonologia (Fig. 4) : Tiroxina (T4, 3,5,3”,5’tetraiodotironina) este princi; fat oe Este un hormon iodat derivat din aminoseidl rata titan, “Nivel on econ aproximativ 8 yg/ dL, (5-12) pentra tiroxina totalé i 0,7-1,8 ng/ d ed activi. Ty2-7 zile, rata secrejiei (RS) =100 pg/ zi. vist pel. dk pentru, forma bers 19