MUNICAREA CU BOLNAVUL PSIHIC
CO!
iN PROCESUL DE INGRIJIRE
9.1. Istoric. Comunicarea imbritigenz4 int arieé a interacts
relor umane. Comunicarea are multe semnificayni And « rt ct :
; , omunicém,
faa dock mesajul transmis are acelagi infeles pentru noi 51 pentru ceilalt
my revepiat cea ce am VTut si spunem de fapt. .
‘a recunoscut rolul important al comunicarii in procesul vinde
. Practica clinica in psihiatrie necesité cunostis i
stipSnite. Interactiunile au loc intre aia cm
si din secolul trecut, Florence Nightingale recomanda celor ce vizitau
evite discutiile despre propriile lor probleme si anxietati. Ea spunea:
‘din reala suferinta este cunoscuta si inteleasa” (1860).
persoanele care ingrijeau bolnavii nu erau instruite cum sé
acéa cu ei si nici nu se accepta ideea ca o simpla conversatie poate s& vindece
va. Chiar si atunci cand asistente instruite tngrijeau bolnavii psihici, acest
fost recunoscut. Totusi, mai tarziu, dup’ 1950, persoane semnificative,
ene ale ingrijirilor psibiatrice au descris natura psihoterapica a relatiei
“pacient. O contributie major la intelegerea comunicarii in nursing-ul
i sanatatea mintald a avut-o Hildegard Peplau (1952) (citat 1962), care
sa de baz ,,Relatia terapeuticd asistenta—pacient ,,a dezvoltat conceptele
are la bazi comunicarea in scopul reducerii anxietitii, realizata in cadrul
Definitie. Comunicarea este un concept vast, care cuprinde toate
umane, Fiecare persoana are 0 relatie unicd cu mediul, care se
comportamente, iar sistemul lor de transmisie se numeste comunicare.
de transmisii ce au loc atunci cand individul interactioneaza cu
daca individul incearc’, el nu poate niciodata sé nu comunice; dac&
‘ne priveste si acest lucru ne comunicd ceva.
Scopul comunicarii este ca interactiunea cu ceilalti si ne dea un sens
anton, 1995). Conceptul de sine $1 relafia cu alt individ, cu un
au loc datoriti comunicarii. Tot astfel se stabileste relatia
ct exist un schimb de ganduri si sentimente intre cel care
> ai tn procesul ‘comunicarii sunt folosite tehnici si sunt
a ajuta pacientul si-gi rezolve problemele.
vorbirea si miscirile corpulut (miscérile automate,
gesturile, manierismele). gi non-verbali,
mbajul este exprimarea idejjor jn,
27. 2. Comunicarea verbal
27.2.1, Comunicarea verbala.
lite de sovietate Fi este SPC
steme, De
rate bolilor, derivarea sau supt
afecta folosirea cu acuratefe sau nu 4 tran! a
27.2.2. Tulburiri de comunicare verbala. Sel
prin inabilitatea sa de abstractizare gi foloseste cuvinte simbolice pentry on
infelesul real. Balbaitul sufera de © intrerupere in ritmul normal al sunetelor a
birii si este, de asemenca, deficient in expresia relatiei sale cu mediu, Copih:
retardat mintal nu poate invata limbajul si nu poate avea un comportament socjg / i
Copilul autist nu se poate exprima simbolic prin cuvinte. In afar de cuvinte g
4 recunoasca limbajul ne-verbal, cum ar fi: tonul noe
sunete, asistenta trebuia s: a pal, cu
calitatea ei si ritmul vorbirii, care influenteazi mesajul si este o component,
/
esentiali in evaluarea comunicarii.
Cuvintele vorbite sau scrise reprezinté un mic segment al comunicari
interumane. Atunci cand comunicd verbal, multi se gandesc s@ ,,facé pe plac”
interlocutorului, iar sentimentele nu pot fi puse usor jn cuvinte. Mult mai graitor 31’
mai important pentru noi este limbajul non-verbal, care oglindeste partea afectiva 5 at
include toate cele cinci simturi. Mesajele transmise non-verbal, odata cu limbajul ry
verbal, sunt mai’putin acceptabile si mai oneste (C. Oancea, 2002). ae
27.2.3. Caracteristicile comunicdrii verbale profesioniste folosese la sta- ci!
bilirea unei relatii umane pozitive si la castigarea increderii pacientului. Comuni- ..\'
carea terapeutic’ va respecta urmitoarele reguli: i
- mesajul transmis si fie scurt si clar,
- vocabularul folosit sa fie pe intelesul pacientului;
- debitul verbal si fie potrivit;
-tonul vocii si fie adecvat in functie de starea pacientului;
- intonatia sa nu fie influentata de emotiile sau de oboseala noastra;
- si fie ales momentul potrivit;
~ mimica si gesturile si accentueze cuvintele;
- sa se manifeste atentie si grija fata de pacient;
- ascultatorul isi mobilizeazi intreaga atentie pentra a intelege mesajul
transmis de pacient;
- sa manifeste tolerant fata de pacient;
-asistenta il va asculta fara si-l intrerupa;
- asistenta va raspunde, cAnd este cazul, doar prin mimica, aratand 08 inte
lege necazul pacientului (mesaje de continuare); adicd din cand in cand v4
raspunde prin:,,[hmm...ihmm...mmm’”; (pared te miri);
= Da”: Asa”: _Siour’
268 ; non-verbal, un instrument puteric
i ‘ncercarea de a cunoaste alt Este foarte impor
cere, Pacientul sii fie
Pacient depresiv sau re
limbajul non-verbal a
Rispunde pin’ la urmi
Sareind pentru asistenta, dar este esentiala.
Alte elemente ale comunicarii non-verbale sunt miscarile corpului (mriscitile
automate, postura, expresia facial, gesturile, manierismele)
uvintele a
1 vorbeste:
logic, infelegere 51 acceptare
eres si implicare, pacie
cu pacientul este cea maj
27.3. Comunicarea si procesul de nursing.
Problemele clientului pot include 6 multime de modele gresite de
hicare. Asistenta identified aceste probleme cat se poate de obiectiv si folo,
abordare sistematici, folosind ascultarea activa si procesul de nursin,
formula diagnostice de ingrijire sau pentru a identifica problemele cl;
Umpul interviului, interactiunea dintre asistent& si pacient nu are ca SCOP numaj
colectarea datelor. Ea va crea 0 atmosferi placuta pentru o Comunicare maj
eficienta si se va concentra asupra trdirilor si nevoilor pacientului. In cadrul une}
atmosfere terapeutice se pot produce schimbari, iar pacientul poate fi ajutat si
identifice gi si-si inteleag’ comportamentele intr-o atmosfera Neutra si protectiva,
27.3.1. Aprecierea comunicarii cu pacientul.
Congruenta dintre comunicarea verbal si non-verbala Scopul urmirit
de asistent in relatia terapeuticd este de a aprecia congruenta dintre mesajele
verbale si non-verbale ale pacientului. El poate s& nu fie constient de acest lucru
Daca el spune cd se simte bine, dar ochii fi sunt tn lacrimi, expresia faciall trideazi
dezacordul intim cu ceea ce
Folosirea spatiului si teritorialitatii. Este o forma a |
comu.
St Fte G
@ Pentry g
Hentuluj, fp
imbajului non-verbal,
Spatiu, cum ar fi camera pacien-
Intruziunea sau violarea spatiului sav
ona comunicarea,
ii de comunicare, Asistenta analizeazi datele
de nursing care pot s4 includa urmatoarele:
al clientului se manifesta prin: slaba stimi de
» ttdiri de devalorizare, inabilitatea de a-si expr
mania.
tului sau patul si spatial din jurul lui,
teritoriului cuiva poate distrage sau distorsi
27.3.2. Diagnosticul nevo'
obtinute si formuleazai diagnostice
Comportamentul neadecvat
sine, conceptul despre sine sirac
Modelul nesatisficator de coy
Baad
municare al clientului caracterizat prin: 4, Ascultar
= 4, Tehnici de comunicare terapeutica.
ea activa. Ascultarea sau concentrarca atenfiei asupra tutu-
non-verbale transmise de pacient constituie fundamentul
verbal. De exemplu,
gi trideazii anxietatea fumand
ostura tensiva sau migcari crede sau vor ra rigid’, nerv« itatea Picioarelor 540 dacs
ea de tensiune a persoanci de ajutor
Uajien degetsle ry ise pov interlocutorului nu numai cu fata,
: ee ie rat, nu chiar fof in fat, sau sh stg po™
orpul. Si ast dar eu bun’ posibilitate de examinare gi teceptivitate la messi.
Raed Saat ‘Avantajul este c& poti schimba directia de contact, mai bing
decat dact ai sta fafi in faya cu el. ‘Aceast4 pozitie este apreciati in mod special ¢.
ientii foarte vulnerabili. & , =
Be Gacace aplecat inainte. fncurajeazi vorbitorul si este un sem al
impliedri Dack asistenta sc inclind prea mult, poate parea cludat pacientior si «
vor simti ca le-a fost invadat spatiul personal. Daca se inclina spre spate, pare
distanti, in special la inceputul relatiel. “atin eee
Un bun contact al privirii. Sa privesti in directia pacientului, astfel incat
privirea s& se intalneasc’ adesea in mod rezonabil. Privirea fixa este ameningatoare
pentra pacienti. Se pot simfi dominati (uni se pot simfi ameninfafi chiar, atunci
cfind se vad pe ei insisi in oglinda). A privi in jos sau intr-o parte prea des indica
tensiune gi plictiseali. Un bun contact al privirii inseamna sa vezi toate mesajele
expresiei faciale pe care le trimit pacientii.
Expresia facial adecvati. O expresie prietenoas’, relaxata, incluzind
zambetul, de obicei demonstreaza interes. Daca pacientul devine agitat sau plange,
zambetul este nepotrivit. Expresia faciali trebuie si arate cA esti receptiv la
mesajele Ini verbale, yocale si corporale.
_Aprobarea prin inclinarea capului. Este ca o rasplati, insemnand cf fi
acorzi atentie pacientului. Asta nu inseam cd esti de acord cu tot ce spune el, dat
esti interesat. Sa fim atenti si raspundem diferit in acord cu ce spun pacientii.
i aorT si le indici numai cA ti urmiresti, oamenii pot vorbi mai mult
hy 27.4.3. Reflectarea sentimentelor (oglindirea sau ecoul). ‘Demonstreazi 0
felegere empatica mai superficial a trairilor pacientului, terapeutul repetand Pe
acelasi ton de voce cuvinte de |; A .
oe a sfargitul unei fraze, care ar reprezenta 0 tlle
semnificativa pentru pacientul eectat, F
inded faptl ch pasicatl nae ott (@Pon-directive si non-interogati). Aes:
aduce in atentie ceva i oS tinnp’ tntreste, ot :
7 iP important.
Gi cu top
Tacs eae Pacientul se simte pe deplin inteles si acceptth
si nsugeased acest tls cao pate feb ct slut pe pacient sisi accep ™ ) 7
|
ei, O confruntare ficient’ me ag
stent
din parton siete
ae ust in discutie cit mai repede }
— mportarc’ ni cht mat specific;
comportare fir cuzim sau a judecam (s ;
se va vor’ ei comportarea pacientului 9i fu explicatiile hi
+ vom
tul Se Sime bine
supra acestui fapt ntr-un loc unde pacien .
as Confruntarea ea loc nit wfsstenth gi pacient constituie bazg h
siguranti. O relate de incredert
folosirea confruntant.
* terapeutica (bariere in comunicars,
jici de comunicare me“! ; e muni
in Ea rit ntre indivizi pot aparea bariere sau dificult. B,
ee tenti-pacient. E nevoie ca asi
comun iba i i asist
terapeutice inhiba interachunea i ¢
si fie eat os tudinea de motive care interfereazA comunicarea tera.
ive includ: tage
Peuck eerogere insufieientd de date despre pacient in cadral process
OH ipsa de respect fati de paciént, in cadrul relatiei terapeutice, inhibi
blocheazi comunicarea, neducind la construirea unei relafii de incredere.
- Lipsa abilitatilor de comunicare din partea persoanei de ajutor. Ea nu
reuseste si formuleze mesajul pe care ar fi dorit sa il transmita. * f
- Lipsa de atenfie in timpul ascultarii din partea persoanei de ajutor, care
este orientat& asupra altor sarcini pe care le are de indeplinit gi nu cdtre comunicani
terapeutice. De asemenea, pacientul poate nici nu aude mesajul transmis dint-o
serie de motive, cum ar fi stresul, anxietatea, teama, negarea realitafii sau mania.
- Mesaje ambivalente, care pun la indoiala interesul pe care ar trebui
aibé ascultatorul pentru pacient.
~ atitudine inciircati de judecati, care nu ne va ajuta niciodati 11
cunoastem pe pacient asa cum este el de fapt, c&ci el se va ap&ra prin retragere. 0
ee sensibild va reusi si vibreze negativ la atitudinea noastra critica si 4 ©
ok ate i al i, seacindise c& tofi oamenii ii judecd pentru faptele, 2”
~Lipsa de infelegere a limbii poate s& di = ;
= Sehii ; pate si duc la confuzii.
ee afabates eel folosind limbajul verbal sau neverbal, il oe
oe interesant. Conversatia alunecd spre au
aoe eee = asistenta ,,il inceared’ S™"
In viata lui intima. a
ae Ge edues ea spunandu-i ce are de facut, coms
‘oasa” in care poate cadea 0 Pt
Bindeasca, Constituie 9 0 familie nesuportiva
je sd ofere 0 solt
la terminarea relajiei de
se care limiteazA rispunsul pacientului la ,da” sau ymu" care
t ‘au mai are libertatea sisi implrtigeasch gindunle si
e, despre viata ta @nearci pacientul cu problemele tale).
zi imi vei vorbi despre...”)- :
erbale de blocaj in timpul ascultirii (enalize pre- , durerea, suferinta, SupSrarea, 5
‘ster controlul si libertatea de 4 fai, z
fede ota ty
2 ropriilor calititi $i defecte 5)
saumopra ti Este bine de stiut 049i cei ea
el care tsi ci, dar au invatat $i au ayy, fe
fiinded pameni sun
istul de sandtate mintala (asiste,
ientul, profesionis : ee
7 in ee fe calit%ti in mod terapeutic. Persoana care a
psihiatrie) 1$t
i i urmatoarele cali , .
+ oui aaliles sau autenticitatea. Aceasta insemna:
- i fii sincer cu tine insuti;
5 rimai deschis la problemele altora;
ta, sh fi ot
eater fe viagl ne
ajutor au problemele lr,
nu se retraga din fafa lor.
ee jicare;
- sii cunosti si sa ai al decomunicare; a
- si-ti recunosti propriile defecte si cand nu-i poti ajuta pe alti;
- si fii tu insuti, persoand de incredere;
- sa fim respectuosi si sa actionam cu tact; . x
~ si fii dispus si impartisesti tu insufi experienfele tale eu pacientul daci ¢
de folos, ; : i
Naturaletea este o calitate permanenta a persoanei.
27.6.2. Caldura sufleteasca. Presupune o serie de abilititi ca aceea de a fi:
deschis si abordabil (si-ti exprimi interesul fata de pacient), s& fii amabil, placut
(atitudine binevoitoare, surds angajat, ton amical; simplul fapt de a te inclina cate
Pacient si de a stabili un contact vizual cu el este 0 manifestare a c&ldurii, ca sicon-
tactul fizic, in masura in care este acceptat si nu reprezinté o amenintare pentruel,
27.6.3. sues neconditionat pozitiva inseamnia:
~ Si-i poti trata pe alfii ca egali si si le impartasesti necazurile;
a 2 3
~ $4 erezi in valoarea si in Potentialul pacientului;
- si-l respecti pe celalalt ca persoana.
a ae Pozitiva este esentiala
in. Asistenta igi manifest considera iti ips geen
~ exprimarea interesului fats de en ctor posite ‘
_Revoile pacientului tree inaintea eete Patent
ae Valoare (valorizare), A arnin.
i a CUM este;
re cod oSitio™ |iNGRIJIREA BOLNAVILOR SUF
“3 hercoouEe
Bl Definitie. Alcoolismul este 0 boala cronica, cvol
i ist alcoolic este orice | persoand care sufera de tulburdri
ge ca urmare & consumului de alcool. OMS-ul defineste alcoolisi a
ate pjururi alcoolice ce provoacd un prejudiciu eae
: re o problema importanté de sdnatate publ
sociale si legale pentru individ si cole i
amentele antisociale, ne ee we
reali a alcoolicilor si cea a consumatorilor de alcool ramane
‘in 1995, in SUA, 52% din populatie utilizase alcoolul in ultima lund
isera criteriile de alcoolici.
se inregistreaza diferente de la fara la tara, consumul de bauturi alcoo-
A cresteri importante in ultimele decenii. Alcoolul are proprietati
enforizante, fiind folosit ca psihotrop universal cu efecte psihoana-
odisleptice.
tul si femeile reprezinta gmp de rise pentru dezvoltarea alcoolismulut
ith dorinfei de identificare cu barbafii adulfi, imitarii obiceiurilor
itatii bauturilor, emancipirii femeii, izolarii sociale.
ie grave,
43,2. Btiologie. Au fost emise numeroase ipoteze.
di genetice - studiile pe adoptati au arbtat cd riscul de a deveni aleoolic
ori mari mare Ja copiii nasc' ti dintr-un parinte alcoolic fata de cop
familii cu parinti nealcoolici. Cloninget, in 1987, a descris 2 tipuri de
Aipul I, cu debut tardiv, dependent psihologica mai puternicd deat ce
Sentimente de culpabilitate, considerat alcoolism de tip social i tipul cu
crescuta, transmisic familial, debut timpuriu, trasdturt antisoci
scute de senzatii noi. : ;
| Predispozitia ae ar rezulta din capacitates de metabolizare sas Se
imei glutamiltransfera24). din reglarea particull ee
studii releva Jegatura dintre sentimente de inferio.
indulgenga gi rasfigul
alcoolic un ins incapabill sf depsgeases
ine o solufie,
°
abstinenga la
~ Teoriite
ale asupra comporti
mica la culturile care fi
modele de consum {in fai
dcclansarea alcoolismului. t
- Concepfiile asociatiilor de ajutorare (Alcoolicii Anonimi):
alcool este o boald nevindec: iar clientul care participa la int
sS 1a asupra {GQo1d varvAjozos
Pigauy od og “oaneidepe ronpuisjgoid ¥ 1$ sojoumenoyisd
d as ‘a]!Z ap juny uy fiqisod ‘nizze) wu (MABUTOR B ELeIUOW
voreiqiiysser xdnp viqy “xinusiqo wjetA ul room)
TUS IN|NUINSUOD vaIeJepoUuT ‘sue ap I0j9AKN991q0,
AnOIppe Inynywoureriodwos eidnse y va pyerjiut vorw.UO:)
ae (C00 ‘nuveodija1g “q) oxtuodns tuipryne 1s 01
_sguog und s0josmsor vareZi[IGOul “voq ¥ ap leyjod w voIpe “injnBuIAvIo varDjequios
uwod 3 | Bangseid ‘gejuauIEyOdui0s Antud0o videio) ud oSord
daouoo BoreIMUE[UL ‘TeUOHeANoU [niaroyu; ud AvUjog ap tollzpu0d tty1dao0e
pamua 98 2[ “Eliqosoep yiur}odut! o ne o[ZIOosoyIsd ofouoUIE;eL |
-poupttios unfusuy no RIeUIqUIOD BuOXeN|eU ‘euIdozeUIEG:Wo :[oOo]” ap BIOAdL
sonpat 219 oileoIpault NO WUIquIOD juAaLUE}es UN EIIS99au 91uOID [NUISYOOI]y
owpr|eo jeuosiod no ‘yen ou
ap Res [LY 9p aijoas O-NUL 208] as 18 Jetjuaso oiso artful ap [nsdoI0I1q ‘ESROI|D2y
‘augue “exejnosea-orpres preyuouiajdiuos ovorpou ‘onisem ozop uy “gq jndnsd
tmp surmeyA Banepe os “Iznjsod usd YoRtoNo2|A0. BareIQItyoaer 18 vareyesp
-[ypl ezeanjoayo og ]iqujsefut nvs pero “iz ad ozird 9-p wy ‘tuedazeroy ‘uredozein0 iq
‘uedozexo ‘wedozeip :oorutdezeipoizuag oyeredoad no ‘wnistap ‘fesaas ‘jzoyjdwioa
‘TO gow OLAS UY ‘soyuoULO!pouT uRUILUOpasd GeUIquioD [NyWOUIRARI I, “g' Ey
“(9661 ‘weI[teA) alaueneg ano ‘nizig) teu osvosdo as ys asasnor
Howumsuos teu aqurp %g¢ ep feyuooosd un yo yeypse ne apeuIpny!suo] upmis
jeun sep ‘eesuNJopul ‘1e91qGo ap ‘o}S9 SIMO INjntUsT|oooTe BENjOAT ‘Sep
“INJNUINSUOD JP OIBILIDAIS Op IN[9dIPUl PaIw|NOIes
Sud jryuoueyen Jetiuzisqns vjuati0 aod aro [gy Inynisay |moinfe no nws ([90Z
BUELO “9 ‘wee TOW “1 ‘HeUMNEd “H ‘HIP94|0, 1) VONAUEL [Nlapout edap
Sulunugine “greioosoyrsdoiq areN[eAd O 9985 9S ‘199190 OC] “{wapidtsip “1ojezeurure
“SHEN waLaysai9 ‘IEIOy|e oye OYNUL op MELE ‘oyjioads yywsopisuOS vzuJOJsUBAT IAL
“Andean muIZUa volo}$o19 vijuapiAo aivod org Bosso[dxe]
i é . un pides feuut [99 ‘oys9) OyNLU THU "Zw:
pe Basios sn ae = oe 5 a oxo frees qiqeas oywod yifuduy
= UMN ‘soneUos alujsagns O119}1p nayuod puizoid os opun “puso
" ®P Allo1AJOs BY WO ayNU ap woYNUap! ayso ouOEIo [no}fooo|y isuod ‘UeUT nqus9sa/OPe qngual]o Bye as ors
ezoltgau Bs emgey nu eq
toaau ne [LUeUO!
muaure 29 JOE EInJosge aHUSIe
purwod ‘orfuaasovul UL ajtigwuoud gdeaye IS-es omngon YIP
qquayoud ore es ejeia wp goldn IZ 0 oLtoSap BS ‘19q)
OIgIpoUL B-s WIND “IHoIA 1
ruey BHENIIS :o[esTy|Nd-O1008 |
-2is1s 4
soyertdsox ‘aejnosea-orpreo ‘ansaBtp inynyerede -ootso[oraiy
2p unmnqny axe goep ‘aynlejnqeyuoo jiqisod
®s00 pdnp [oo9|8 ap jnumsuod no eye | UY are mud 99 :oANMBOo
ns oreo ‘naga { 2aq 8 ap viutop uIp oyeroued
U1 Baa 9p. Tear UaMNAHOS UN ajuHIs oxvo ap ing rHfora oye 239008 2E
Im SUIS as ‘eunUsigo vxitzodstp aso a1eo :aanoaye ES
Gainzpos nes ajnosazo ‘9889
oosye wenes uip atuojgord wae &
ure ORO? ia
1 2p ap one
P BaIa8aIN9 T
ae ap 1920p Wwezaid uy
pur 4 1
© Vinay pow uy Baq Bs ind,
Hes Huoy9
“oni{uiuy op gy
ce stea tn jurul shu pentru a fi ascultat $i a discuta ia
; ‘Pre incest
sul de nursing nr. 6. Incapacitatea de age itudinile
Wea oe ale
va face toaleta in ritmul sau,
dea
in materie de igiena _
degica personala;,
wegheata c:
ijirile destinate clientului aflat in sevraj alcoolic,
este o problema medical grava, principalul risc find legat de
‘toxice acute, numite delirium tremens. Fenomenele de sevra apar
wului de alcool, dupa aproximativ 8 ore. in
aumatisme craniene gi marii consumatori.
iv terapel ste at dozelor necesare de sedative care
ducerea provizorie a efectului depresor al alcoolului asupra siste-
tral.
a determina dozele necesare de sedative se porneste de la evaluares
dowd ore iar dacé starea sc
e, care trebuie repetata din doua in
in ora. Cresterea -valorilor lor implica 0 crestere ® dozelor de
juminaté difuz. Va fi conten-
angi el. Pentru o& transpird
te 2500 m/24 de or 1
ie cofeina. Dock
sa stea permanent 0 persoand
gura un aport hidric adecvat, de
curi preferate din ore. Ele nu vor contine
primi erfuzii cu soll i glucozate. «rat in port
toes jn proteine si elucides Vt fi aie oni
fi completat ey POU ae oa 1a spalstor-
i stiri sunt
ef oll 28 48, INGRIJIREA BOLNAVILOR CU SIDA
Epidemiologic
a Sc se care ameninté viafa pacientului, Acest sindrom
iti ultimul stadiu clinic al infectier cu virusul imunodeficientei cae,
(HIV), Estimarile arati ci pind in anul 2010, 40 milioane de indivizi din intreaga
lume vor fi infectati cu HIV. Numirul celor infectati cu HIV care vor evolua spre
SIDA nu este cunoscut.
48.2. Etiologie. Agentul infectios este virusul imunodeficientei umane
(HIV), avand ca sursi fiinta umand. Zona de raspandire: intreaga lume. Grupuri cu
rise crescut: homosext consumatorii de droguri, contacte heterosexuale ale
pacientilor infectati, copii nascuti de mame infectate (P.Graham, J.Turk, F.Verhulst
1999), hemofilici, cei crora li s-au administrat perfuzii cu singe infectat
48.3. Simptomatologie. Modul de transmitere este variat: prin contact
sexual, prin ace si seringi contaminate, transfuzii de singe sau produse de singe
infectat, lichide ale corpului contagioase - singe, sperma, secretii vaginale, lapte
matern. Nu existé dovezi de transmitere HIV prin contactul social de rutina,
atingeri si strangeri de man, muscatura de insecte. Perioada de contaminare, in
care subiectul devine contagios pentru alti, incepe curand dupa debutul infectiei i
se intinde pe toata durata vi
Perioada de incubatie de la infectie pana la dezvoltarea anticorpilor este dé
1-3 luni, iar interyalul pana la faza clinic’ de boala SIDA este intre 2-10 ani sau
chiar mai mult. La copii, perioada medie de incubatie este mai scazuta decat la
adulti (J Havens, $.Ryan, C. Mellins 2000).
Debutul clinic al afectiunii este deobicei insidios, cu simptome nespecifice
precum limfoadenopatie, anorexie, diaree cronic&, pierderi in greutate, febra, tuse,
deglutitie dureroas’, oboseali, leziuni violacee pe tegumente, herpes, leziuni
bucale, nazale, anale.
In perioada de stare se remarea starea de slabiciune exagerata, dementiere2,
neuropatia perifericd, stiri infectioase pulmonare 3 me
Mayou 1991), hone repetate (R.Gelder, D. Gath,
48.4. Diagnostic. Este suspectat in fata unui tablow de stare infectioas®
hespecificd insotitd de deteriorarea conditiei somatice. Este preferabil sA se efec-
lueze testele serologice la orice suspect, la donatorii de sénge, la personslul
‘medical care se afla in rise crescut si nu a respectat metodele de preventie xP!
620 i i pazate pe testele serologice pentru an' icorpi
e de diagnostie sunt ] :
ents testul de confirmare Western Blot, numararea limfocitelor T.
Y
ie, contactul corporal
, sexual. Pentru personalul medical este
ja recoltare, méanuirea cu grijd a acelor $i
] este important si testarea corecté a
qratament. Preventia se realizeazi prin ducati
is, C8 exceptia celui
see de ae
ite. In mediul medical
ae eo transfuzii, Nu exist vaccin. he
Benet este in princi si incearc’ sa opreascé sau s4
etna evolutia boli ‘Astfel, azitozimida (AZT) poate prelungi durata vietii,
infectiile supraadaugate, prelungeste perioada de incubatie. Este
deasemenea, instituirea de terapii antiinfectioase pentru combaterea
iste (J. Havens, S. Ryan, C. Mellins, 2000). Evolutia pozit iva
‘va duce la revenirea in societate a unei parti din bolnavii de
dezvoltarea unor obiective de nursing menite sa ajul
atratamentului
gi va impune
sociala.
‘Multi copii si adolesct
ti pe termen lung fn unitati
contagioase, cu toate consecintele noct
apersonalului, ‘monotonie, riscuri de conflicte in
orité multiplelor
48.6. ingrijirea bolnavilor de SIDA este dificil’, dat.
te fizice, prezenjei durerii psihice, reactiilor depresiv - anxioase tipice
‘maligne, in care 0 componenté importantd o reprezinta frustratia deter-
ina de excluderea social, diminuarea capacitatii psihice de tip demential,
minat& de procesele organice cerebrale.
Totodata, asistenta se confrunté cu propriile trairi de fricd si de respingere
vin in conflict cu obligatiile etice de ingrijire. Suportarea graviti i
iui de SIDA necesiti prezenta unor serioase Tesurse, pentru a putea face
afiei, chiar si in cazul celor mai echilibrati indivizi (S.Cook 1991).
Pevtra unele familii, momentul diagnosticului necesita in plus o adaptare in
de orientarea sexual a pacientului, aceasta complicand modul de a face
. indepartarea din punct de vedere fizic, impus& de mAsuri de precautie
‘sau mai putin justificate, poate duce la izolare social grava. in prezent,
fureaza trei orientari ale ingrijirii (J. Reighley 1992). }
ite la
enti cu SIDA sunt rejectati de familie si sunt institu-
jzolate sau incadrate ca sectii ale spitalelor de
ive ce decurg: izolare, atitudinea pater-
microgrupurile respective.
48.7. pssenosticn! de nursing nr. 1 are urmatoarele componente: du-
psihicd cauzati de pierderea sdnatatii, de boald in sine; ineficienta
a n 5 si modi-
: Saag de viatl prin afectarea relatillor sociale, ca urmare a rol din
fat& de pacient si a lui insusi fafa de alte persoane. cul de nursing nr. 3- Tulburari in procesele cognitive
rie, intelegere,
tulburari de perceptic, atentie, mem:
ataca sistemnul nervos:
ptomele psihice se
t ci virusul HIV poate
de ani de zile iar la sim]
ste demonstrat
cerebrale Se Pot dezvolta timp
pierderea coordonarii, pareze partiale.
Obiectiv. Pacientul va fi orientat temporo-
“aga ‘ya fi capabil saia
Interventiile asistentel
-Examineazi ‘nm mod regulat starea psihica.
inregistreazd $i raporteazi medicului daci exist’ tulburari de memorie,
ntare, halucinatii sialte tulburari.
" Evalueaza prezenta ideilor de suicid, in cazul existentei acestora, 12 ma
ire a tentativei de suicid.
- Obtine atentia pacientului Jnainte de a-i vorbi, tt rosteste numele, canta sd
acte vizuale, vorbeste rar, cu voce joasa, suficient de tare ca s& fie auzita,
s sursele de distragere @ atentici prin tnchiderea radioului, 4 TV, eliminarea
ilorsurse de zgomot.
-Fste sincer’, respectuoasa. Foloseste un ton sensibil.
Ofera pacientului posibilitatea de alegere, cand
ile care pot deruta in amenajarea camerei.
Ofer informatii {n linii generale si pune pacientul sa respecte instructiunile
one ca le-a inteles.
i ja intrebari in mod repetat, formand tii i
ve . aivata prin zt propozitii scurte, simple,
a loseste simboluri corecte pentru orientarea temporo- iald si i
oat ca fotografiile pacientului, calendarul, un ceas, eee ee
~ Bvitl stimu: i ee
a 5; area prea ‘puternica.
: a evenimentele importante din viata pacientului, ca ziua de nasterc,
spatial si va fi in legatura cu alte
decizii si va face fata ingrijirii personale $i activitatilor.
suri
este posibil, dar eviti
orientat in timp, spatiu si la propria persoan’.
rile cu alte persoane cresc calitativ.
et sante mentale”, Editions du Renouveau ‘inna
f wy ‘Sorpny
odui09 ap ayinool
uy puaguos a1¥0 oHNa¢ ol
sesso wat undxa 28 woreuatsoiae “nu2sg) Teus wS BP
pumst gat
juLOp ee 1
ap ‘ounduit as & op Tajul.
ieee ae i zy unsundse1
2 MUau ep BOIE}S BI 1 :
a Sa) conan oa indeye SUTAOT oa ae oars
abs vanoe atjtzodo v9 elioy op Iemsuoep i ay sa
“pou ‘gatsed atirzodo und Seoseut ‘ez! iayxo ajyzod eq ‘8!
gs ‘outs ad poseauljop as gs winfe
aiso €9 “2]U89|-Oo1paut ajurs9st109 No ‘ajseJoU a[BS 10][9}99J9 BILOIEP i
auvaxdox nu oq stunsloaye run [Rupes Uy Woydutts uN nes WIOIPUIS
aso vay 48e o1ojoyedoytsd Ul ‘o1oouejau jnsmdes uy AIS dap
2 Teut INU “I$ Soxyonseyeo owas ajoyrumnu vse Ul
(Bink ‘wonos vaymionue yuuidxo vaeatsoize wou “WSIPe
UW araogid no 1g Pep ‘stugur ap eijows no BIeIa109 3489 voyey Atsorse i
ae 9 WsoAUL atqo inun
PBlozap “Wong ndoos ul
“WU 10d 9g 9,
darn TLV LIAISGROV 19 “(£007 «nuvoodi[ard “) A822dsar ny
¢ ‘UTAINS “avo ut IN[NIXO}WOD ¥ “19}
aa tee eo te 9 que vaeItAIsoIBY “DHSO1
a i
nuoAaid o100[@A 0 axe
aya
190190 op.
awiougj un BO preLapIstiod
poreseqe BI Jejunual es
oytsd quater op as{uioo JUNS O4U9]OIA
ap astiio9 7UNS NU BALsauTe TeUr Ba
yjdoosod 0 ojSq] “UOUOUDy réerny
oq 11Sax8 pour uy ZoAOP! BoLGnd
sgorpLin -]eiou reorder nd iy aiBojoredor sd “piquout
syersosique 19% un gyesapisuoo aise -doos 18 sues BRy ‘pynyesd bit
gsuault 0 gISIX® yonoeid Ut Jep « doos® mun porezi[ver EWEN Ie 1S
zi r quoredy “aZ03.NS1P 2p auntjor 0 “ANONSIP 398 U
pjuaystxa poral B2
‘pjuajora, UBAND “ignaisore B EUIONXE BULOJ O 29S? ejmojorA.
«jedoyrsd 2P
a cant soryisd mazuyog 2p
go 1myersu0e BS poase09P SIE @!
afay pury 29 pjuajor 1S goryisd PIP
oD) sojauvosiad vayuofeu ago ep gyeuuoue PUI BO BIeXOpIsUOD 9
-oia 16 BtuNUEp WeAHoulaU eS yeuoriodoidsip ‘goisojoyed “Bienes
quiiyos uy ‘orSojoyed 1$ peuLIOW anUTP rajiues8 wospiqnis ul juepodut
yndnifoxo1u 9] 2 ajauLoU 1S vayEITATsTULIad “aXOUILU a[ouHO}
-yjnospu-nou 120190 ap ‘tidoo soptudosd vaxepron nes qnpronueyut Ww
z{ waasay sojuted eatjoduty [M0ULO ‘Inprouied ayseouno ag HN
90a Jo[tajoo ‘sopuajoud eaLnoduay jet uueyeNxo nes,
LUIBFENUL BISOFIULL aS vdIeLAISOR ynusigo pout
eoyfrur ayaytp wud
(e1uewoyjoouy) injruzd voxodjruis ‘(injnsiuad vareuotjoas) vaxe[nose>
niu gonpoud as ys yod ouwosied toudoad eatmodury "yuNLlo ULE
0] putas Jojsueosied waLnodun yyerdospul oyeyassaite
“oja piuetuiortd ‘oy ap 19" -
Lead vasodlieds ‘injraoiiqowt 8 ROHRALKS ©
IMwWISI[epUEA “OJIDaIGO RALod i Sa oye nsale »
soun v1$ sep ‘d
Jojao. eaLodut
vr 4OU9)X9 ayo EyEJUOLIO. BABILAIS?:
its '
WicaapUL wi auiiv-oyne yysixa “eu eto
sm couseid 9p mys
secant puns 2002 wy Susmu 2p [njordeo
ay gxes20ot! soprriuonsaqut
1 18 puoysajord preoygzundse10o woreULioy nS
oo Zor ase uy stows 18 JOLIN ve
aa ormido warezrTiqou! 1S rotjeindod ereonpe 18 warezi
211g oni @ coyuapuadap soruysi@h sojaueosiod soj,mydexp
siB91 ap voreroqel2 amaHIsHOD © tlengis 1oso0e
[ -garyeaioa 1S BUAIBI ap AOTIp
-oj8e no yeaoapeut [n[Zoo] “injnqeuosied zB Bpeuorsoyord otBoLstte apis
ensut ‘oiptoads on08U, [njuowreoduros no goryisd BareIOLO}9p “ZoIZy
ap ears y Ie gjeuoringnsut-eaUt To{UaJOFA 1 OSL OP THO} yea
aig) ad aurfurdu, ngued reusoyut ropuEn EG padnse giuapors 0 18 Bysixa ¢
“(O00Z “WIISPIOD 2)
jdxa 18 ayeyandes uy mynueneq posoul} ‘valB[OZt “qurfladuy esd
yisd ‘jeuoroure [nznge “yopq}uoUIVoLPaUT
sur erbequoUNlye “BoZy
ydo astiasap quns oD
vol2120)
Sjenxas “[2q194 1$ a1ojo1
-spiosaU B{IBNsIUIWIpE “gURIY ap pasreatid ‘z}Uarolyt
You might also like
- Cursul 1 Breviar Semiologie - Perceptie, Atentie, Memorie, Gandire, LimbajDocument30 pagesCursul 1 Breviar Semiologie - Perceptie, Atentie, Memorie, Gandire, LimbajAncaNo ratings yet
- Neurologie LP 10Document7 pagesNeurologie LP 10AncaNo ratings yet
- Curs 5 TransfuziaDocument42 pagesCurs 5 TransfuziaAncaNo ratings yet
- Cursul 3 AMG - Sindromologie Sisteme de ClasificareDocument32 pagesCursul 3 AMG - Sindromologie Sisteme de ClasificareAncaNo ratings yet
