LUCRARILE SEMINARULUI GEOGRAFIC "DIMITRIE CANTEMIR”, Nr. 13-14, 1993-1994 Asezirile omenesti din Moldova reprezentate pe ,,Harta Rusi” din 1828 - 1829 de Vasile Baican Key words: number, geographical distribution anddensity ofhuman settlements in Moldavia, as represented on ,the Russian map” first printed in 1835 in primele decenii ale sec. al XIX-lea, dezvoltarea social-economic& a Moldovei s-aprodus in condifii istorice deosebite fat de cele de la sfargitul sec. al XVIII-lea. Dup& Pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), Moldova a intrat in perioada de trecere de la relatiile economice feudale la modul de productie capitalist. fn urma acestei pici, Moldova a capatat din partea Portii otomane suzerane noi drepturi gi libertafi — de exemplu, dreptul de comert si cu alte state decat Turcia s.a. — pe care le-a folosit din plin. Astfel, a inceput o perioada de dezvoltare intensiva, dar si extensiva a agriculturii, indeosebi a culturii de cereale marfa gi a cresterii animalelor. Ca urmare, se produce intemeierea de noi agezAri rurale si popularea tot mai intens& a regiunilor joase din E gi SE, regiuni de step’ si silvostep’, care de mai multe secole erau considerate ,locuri deschise” gi evitate de aezirile permanente. De asemenea, are loc 0 ugoari revigorare a agezirilor urbane si intemeierea unui numir insemnat de targusoare, Toate acestea se produc pe fondul unei cresteri insemnate a numérului populafiei Moldovei, desi aceasta a avut de suportat efectele mai multor razboaie, perioade de epidemii, Insé, Ia sfarsitul sec. al XVIII-lea si inceputul sec, al XIX-lea, Moldova a avut de suportat evenimente istorice, unele avand urmiri dintre cele mai dureroase. Astfel, in toamna anului 1774, Moldova a indurat 0 noud ciuntire a hotarelor sale din partea Imperiului Habsburgic, care a anexat Bucovina, in care se includea finutul Cernauti si peste 2/3 din tinutul Suceava, insumind o suprafafa de peste 10.000 km? si care a rimas sub ocupatia austriact pana la 1918. Dupa razboiul distrugator ruso-austro-turc din anii 1787-1792, a urmat, nu dupa mulfi ani, cumplitul razboi ruso-ture din ani 1806-1812, incheiat cu paced de la Bucuresti, din 16 mai 1812, prin care Imperiul rus a rupt din trupul Moldovei tot spatiul dintre rdurile Prut si Nistru si pe care l-a denumit Basarabia. Incepand din 1774, tétarii din Bugeac s-au refugiat spre Crimeea, iar in 1806, ultimele 5000 de familii tatdristi au fost trimise in Crimea gi in regiunea Cubanului,162 VASILE BAICAN astfel incat, Ia 1812, Bugeacul era complet pirdsit de titari, lisind pustiite gi distruse in urma lor majoritatea satelor si targurilor (I. Nistor, 1923). Basarabia anexati de Imperiul farist, considerati ca avand piméntul cel mai bogat al Moldovei, reprezenta peste 1/2 din suprafafi acesteia, insumind cca. 45.630 km?, unde se aflau 5 cetiti, 17 targuri, 685 sate si o populatie de aproximativ 482.630 locuitori. in primii ani de dup’ ocuparea Basarabiei, datoriti asprimii noi oc&rmuiri rusesti, firanii fugeau cu miile peste Prut, lMsnd in urmi numeroase sate pustiite. In sfairgit, in anii 1828-1829, s-a desfigurat un nou rizboi ruso-turc, cAstigat de rugi gi fncheiat cu Pacea de la Adrianopol (26. IV. 1829), care a adus totusi gi Moldovei unele avantaje. Cu prilejul acestui razboi, ofiferii topografi rugi au ridicat harta ,Karta teatra voinu v Evrope 1828 i 1829 godovi...”, teprezenténd si teritoriul Moldovei, la scara de 1:420.000, cunoscut& in literatura romfneasca gi sub denumirea de ,harta rus”. Aceasta este o hart general - reprezentiind toate detaliile vizibile exclusiv relieful, statistical si administrativa, destul de exact si care a fost gravati foarte fin in editia I-a én anul 1835 gia Il-a in 1853. Conform pirerii istoricului C. C. Giurescu (1957), topografii rusi au utilizat datele statistice, referitoare la numarul de gospodarii (familii) ale agezirilor omenesti, ale unui recenstimént mai vechi, din perioada 1821 gi 1828. ‘Aceasta este prima hart care ne ofer’ imaginea complet a rispindirii ageztrilor ‘omenesti din toati Moldova - exclusiv Bucovina, la inceputul sec. al XIX-lea. Prezenta lucrare reprezint& rezultatul prelucr&rii datelor obtinute prin analiza acestei h&rti. Conform legendei, pe aceasti hart au fost redate am&nunfit toate detaliile vizibile si misurabile cu exceptia reliefului. In legituri cu agezirile omenegti, au fost redate: 1. oragele, de patru categorii - capitale de {ari si de gubernii, regedinte de judet sau finut gi neregedinte; 2. sate, de trei categorii — cu peste 20 curfi sau familii, cu 5-20 si cu 1-5 curfi sau familii; 3. sate pustiite sau siligti; 4, case sau curfi boieresti; 5. biserici; 6. m&n&stiri san schituri; 7, stine, tArle si cogere; 8. cArciumi, hanuri, »tractiruri” sau caravanseraiuri si 9, mori de api sau de vant. Totodat, aceasta este si o harti administrativa, intrucat ea red si limitele tuturor finuturilor Moldovei. fn ordine cronologica, ea este ultima hart& dup care se pot reconstitui limitele tinuturilor Cérligatura, Hafeg si Harlau, desfiintate in anul 1834. Numétrul si repartitia geografici a aseztrilor Pe tot teritoriul Moldovei redat pe ,harta rust”, au fost reprezentate in total 3.755 aseztri, acest numi&r incluznd ins& si acele catune, tarle, stine, cosere, mori, ministiri si schituri, in dreptul c&rora nu a fost notat numirul de familii (Tabelul nr. 1). Harta realizati de noi (Fig. 1), intitulatt ,Réspdndirea asezdrilor din Moldova in anii 1828-1829”, red& agezirile urbane - orage gi targuri, printr-un cere mic gol, iar asezirile rurale printr-un punct mic. Aceasti hart si mai ales tabelul statistic (Tab. 1)ASEZARILE OMENESTI DIN MOLDOVA REPREZENTATE PE ,HARTA RUSA” _163 RASPANDIREA ASEZARILOR _ DIN MOLDOVA iy ANIL 1826-1829 4s me SBikm Legenda © Orase s/ tirguri a ) : + Sate si cétune Suceava’ t Iti": + Méandstici, blsericl PRESCURTARS: A -Adjod. B -Bacéu ‘Bo-Birlad ‘8T-Botosani AT-Herta D -Dorahoj F -Falticent Gt Galati He Hirléy HS-Host Wsedosi tz-Femail a a tobe P-Pancie PT Piatra "es R-Romen TF =Tecuch S-Sorecg TF ioe agi $7-SteFanesti V Vaslui Figura nr. 1, Rispandirea agezrilor din Moldova in anit 1828-1829. fntocmite de noi, arati ci, la 1828-1829, pe teritoriul Moldovei, exist un total de 3.755 ageziri, din care 32 orage si targuri gi 3.723 sate si citune, cAt si un mumir de 101 ministiri si schituri. Tindnd scama de constatirile istoricului C. C. Giurescu (1957) efectuate numai asupra Moldovei de pani la Prut si de observatiile noastre asupra intregului teritoriu de pand la Nistru, repartifia asezirilor pe tinuturi era foarte neuniforma, fiind in functie atat de condifiile naturale, cat si de miirimea suprafefei jinuturilor.164 VASILE BAICAN ‘Tabelul nr. 1, AgezArile omenesti reprezentate pe ,Harta Rusa” din anul 1835. ‘Numvirul asezirilor Densit. asez, Tinutol |} Supr. Ministiri, | rurale | nr. km?/1 (km’) | orase si} sate, total | schituri (or. sat targuri | clitune ‘a§./100km0*) Suceava 1 214 [215 6 5.4 18,6 Neamt 2 29 Bacio 2 Patna 3 Herfa L 1 Dorohoi 1 1 ‘Botosani t o1 4 Harlin 1 127 4 asi 6.500 1 220 221 7 3,4 29,5 ‘Roman 1632 | 1 155, 156 5 945 10,5 ‘Carligitura 975 1 B 74 2 15 13,3 Vaslui 2.00 | 1 186 187 7 9,3 10,7 ‘Filia 2,100 1 158 159 4 15, 13,3 Tutova 2.700 | 1 mi | 22 9 82 12,2, ‘Tecuci 2.475 1 236 237 8 9,5 10,5 Covurlui 2.855 L 143 144 5 $0 5° 20,0 Hotin 4.650 1 179 180 * 3,9 26,0 Soroca 5.457 2 277 279 . 5,1 ale 19,7 Orhei » 8.212 2 340 342 1 41 24.1 Bugeac 23.013 7 152 159 . 0.7 151,4 TOTAL | 83.929 32 3.723 3.755 101 44 22,5. Cele mai numeroase ageztri rurale erau situate in tinutul Orhei (340), care avea {fns& cea mai intins’ suprafafé (8.121km’), incluzand si vechiul jinut Lapusna; urmau in ordine, tin. Neamf (279) gi fin. Soroca (277). Cele mai pufine agez%ri rurale se aflau in tin. Herta (36), care detinea cea mai redusii suprafafi (315km?) si tinutul Carlig&tura 73). ’ fncercfnd o grupare a finuturilor dup’ numarul de asezri rurale, putem mentiona c&: 2 tinuturi (Herta si Carligttura) aveau sub 100 ageziri rurale; 10 finuturi aveau intre 100-200 ageziri rurale; 7 jinuturi aveau intre 200-300 agezari rurale si 1 finut (Orhei) avea peste 300 aeziiri rurale. Dac urmiirim repartifia agezArilor rurale pe cele trei mari zone longitudinaleASEZARILE OMENESTI DIN MOLDOVA REPREZENTATE PE ,HARTA RUSA”__165 delimitate de granita vestici si riurile Siret, Prut si Nistru, aceasta se prezenta astfel: 24,3% din aseziri erau situate in zona de la V de Siret, cu cea mai redusi suprafati; 42,5% din agezAri se aflau in zona central Siret-Prut, cu condifii naturale complexe, indeosebi pedoclimatice, foarte favorabile dezvoltirii economiei agricole predominante in acea vreme, iar 33,2% din asezirile rurale se aflan in zona de la E de Prut, cu cea mai ‘intinsi suprafati, dar cu un climat secetos stepic si silvostepic. Compardnd ,,harta rusia” (1835) cu o alt hart’ a Moldoyei, de la sfarsitul secolului anterior (1769-1772), aceea a generalului rus F. G. Bawr (V. Baican, 1981), constatim ci, desi numirul asezirilor rurale s-a dublat in timp de 60 de ani (pe harta lui Bawr au fost redate 1938 aseziri rurale), distributia lor procentuala pe cele trei zone longitudinale s-a menfinut aproape aceeagi: in zona de la V de Siret s-a menfinut aproape acelagi procent (25% pe harta lui Bawr gi 24,3% la 1835). fn schimb, in zona central Siret-Prut, numirul aseziirilor rurale a sciizut cu 4,5% (de la 47% la 42,5%), in timp ce in zona estica Prut-Nistru a crescut cu 5,2% (de la 28% la 33,2%). Faptul este explicabil prin aceea ci, dup’ Pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), vechea amenintare din partea titarilor Nogai din Buceac gi chiar a cazacilor zaporojeni din sudul Ucrainei a scizut treptat, pana la disparitie, iar dezvoltarea agriculturii in regiunile joase din E si SE a c&pitat avant, urmati firesc de o tot mai intens% populare gi intemeiere de noi sate si citune. fn plus, in nordul i sudul Basarabiei, dupa izgonirea turcilor gi titarilor, intemeierea de noi sate a fost incurajatX atat pentru populatia roméneasc&, dar si prin aducerea unor imigranti strdini. Astfel, se presupune cX, din cele 21.701 gospodarii inregistrate in catagrafia din 1817 pentru tinutul Hotinului, cca 1/3 erau ruteni - pribegi veniti din Polonia si Pocutia. In plus, se apreciazA ci existau cca. 2.000 familii de lipoveni, care pribegeau din motive religioase in Basarabia, asa incat, pe vremea ripirii Basarabiei, triiau aproximativ 8.000 familii rusesti, indeosebi la sate. De asemenea, in perioada de dup’ 1769, dar mai ales dupa ripirea Basarabiei, numerosi bulgari au venit din Imperiul otoman si impreund cu ei gigduzii - neam de obarsie pecenego-cumano-turcd, care a imbracat legea crestind, astfel cai la 1817, s-au inregistrat deja 43 de sate bulgaro-gigtuzesti, situate toate in Bugeac, in zone dintre Talpug si Lunga (I. Nistor, 1923). Colonizarea Buceacului golit dupa plecarea turco-tatarilor s-a efectuat treptat cu romani, rusi, cazaci, nemfi, bulgari si gag%uzi. Dupa rapirea Basarabiei, la inceput, moldovenii fugeau speriati in mari grupuri peste Prut, dar dupa asigurarile noi administratii rusesti, date prin ,Agezimantul” din 1818 - prin care orice nou colonist era scutit de dari timp de patru ani, multi moldoveni s-au agezat gi in Bugeac, intemeind numeroase sate ca: Spinoasa, Tambur, Ciprioara, Frumusica Noud si Veche, Catargiu, Satu-Nou, Bulboca, Moldovanca, Moruzeni, Viratic, lalpugeni, Valea Perjului, Baba, Gradina. fn anul 1814, la indemnul guvernului rus, au fost aduse cca 1.000 familii de colonisti germani, reformati, din regiunile Varsoviei, intemeind sate in lungul raurilor166 VASILE BAICAN Cogalnic, Ceaga si Sarata (Borodino, Tarutino, Kulm, Maloiaslovit, Crasnoe, Leipzig, Cleastita, Katzbach). Ulterior, in 1833, au venit colonistii germani din Wirtemberg si alte regiuni din sudul Germaniei, care au intemeiat colonia Gnadenthal, iar in 1834 s-au fnfiripat coloniile Friedenthal si Lichtenthal. fn sfarsit, in anii urmitori, au fost intemeiate alte 11 sate nemtfesti. Coloniile germane se bucurau de o largi autonomic ocala, formfnd trei ocoale cu centrul la Tarutino. fn anul 1816, au fost adusi colonistii francezi, care au intemeiat satele Ferechampenoise, Brienne, Paris si Areis, situate pe V. Cogalnicului, la gura Ceghei sau in amonte. fn anul 1817, un nou dar mic grup de germani au intemeiat satul Teplitz. in perioada 1824-1828, au sosit colonistii elvetieni din Cantonul Lausanne, fntemeind satul Saba, la sud de Cotatea-Alba. La colonizarea Basarabiei au contribuit intr-o mai mick misuri si rugii, respectiv veliconusii sau ,moscalii”, malorugi sau ruteni (ucrainieni) si cazaci. Ei au ‘intemeiat coloniile sau stanitele militare Acmangit, Staro-Cozare, Volontirovea, iar dup’ rizboiul din 1828-1829, satele Nicolaievska, Uspenskaia, Cemnolevka, Stepanovea, Constantinovea, Cerchesti, Marinovea, Mihailovca etc. Locuitorii lor aveau o organizare grinicereasct, in Basarabia au fost adusi gi colonistii evrei si armeni, care ins nu s-au acomodat cu viata sitenilor, ocupfindu-se de comert. Faji de harta lui Bawr, ,harta rus” (1835) include si tinuturile Bugeacutui (cu © suprafafi de cca 23.013km? gi 152 ageziri rurale), dar nu redi Bucovina, care era ocupatii de austrieci. Pe ,harta rusa”, a fost redat un numir de 32 aseziiri urbane - orage, targuri gi targusoare, majoritatea lor fiind vechile ageziri urbane ale Moldovei. Fat& de harta lui Bawr, unele vechi targuri s-au ruralizat (Kruglik, Lipcani, Briceni, Trotug, Lipusna, Greceni gi Falciu), in schimb au apiirat altele noi (Herta, Balti, Falticeni si Bolgrad). Mentiontim cA, ,,harta rusd” (1835) nu consemneazi toate targusoarele existente pani la 1828, Din documentele istorice, reiese cA in primele trei décenii ale sec. al XIX-lea, au mai fost declarate cel pufin 5 targusoare: Burdujeni, declarat targ la 1808 gi oragel la 1818; Namoloasa, fin. Putna (1818); Driguseni, jin. Covurlui (1823); Saveni, fin. Dorohoi (4 august 1818) si Sulita sau Sulitoaia, tin. Botosani (1817-1819). De asemenea, pe aceasti harti a fost reprezentat si un mare numir de aseziri religioase (101 ministiri, biserici si schituri), in realitate acestea fiind ins’ mult mai numeroase. Densitatea aseziirilor rurale Deoarece la 1828-1829, suprafafa Moldovei, exclusiv Bucovina, era de 83.929km”, rezult ci, densitatea medie a agezirilor rurale era de 4,4 agez./100km’, ceea ce inseamnii o crestere insemnatd fafA de harta lui Bawr (2,7 agez./100km’), Aceasta ne arat totodat# o sciidere important a suprafefei de teren ce fi revenea fiec&rei ageziri, deASEZARILE OMENESTI DIN MOLDOVA REPREZENTATE PE ,HARTA RUSA”_167 la 37,5km?/sat pe harta lui Bawr, la numai 22,5 km?/sat la 1828-1829. (Tabelul nr. 1). Harta intocmité de noi prin metoda izoliniilor (Fig. 2) si intitulaté ,Densiratea asezdtrilor rurale din Moldova tn anii 1818-1829”, degi are unele neajunsuri, impuse in principal de deficientele aplicdrii metodei izoliniilor, pune in evidenf& suficient de clar arealele cu diverse categorii de densitti. DENSITATEA ASEZARILOR RURALE DIN MOLDOVA IN ANI 1828-1829 ee Fig.2 Legenda < 2 aezfpokm Se Figura ar. 2, Densitatea ageziirilor rurale din Moldova in anii 1828-1829. Arealele cu densitatea minimi& sunt delimitate de izolinia de 2 agezari/100km’; ea ne aratf ci, in anii 1828-1829, aproape 40% din teritoriul Moldovei avea mai putin de 2 asez./100km®, Cele mai intinse astfel de areale se aflau in primuf rand in zona168 VASILE BAICAN Carpatilor Orientali, cu cel mai ridicat grad de acoperire cu paduri, cu condifiile naturale cele mai putin favorabile locuirii permanente si unde, densititi mai mari (de 4-6 si chiar pana la 8 agez./100km?) se aflau doar in lungul vailor principale, mai ales in sectoarele lor largite. Valorile foarte mici ale densitafii asezirilor rurale (sub 2 agez./100km?) ocupan areale mult mai mari in subunititile extracarpatice mai joase, stepice si silvostepice: zona centralA a jumitAtii nordice ca gi a celei sudice a Campiei Moldovei, SE Depresiunii Husi si sudul Podigului Covurlui, dar mai ales pe interfluviul Prut-Nistru (peste 50%) — in Depresiunea Balti, zona tirgului Orhei si toatl regiunea de la sud de Codrii Bacului (Colinele Cogalnicului, Campia Bugeacului). Densitasile mici (2-4asez./100km?) ocupau arealele insemmate, pe cca. 20% din suprafata Moldovei, la limita esticd a carpatilor Orientali, in Campia Moldovei, vestul Podigului Central Moldovenesc pe interfluviul Crasna-Lohan, zona orasului Barlad, Podigul Covurlui si mai ales in jumitatea nordic a interfluviului Prut-Nistru. Densititile cu valori medii (4-6 asez./100km?) ocupau areale mai reduse (cca. 15% din suprafaft), diseminate peste tot in regiunile extracarpatice, in zona Herta- Hotin si zona central a interfluviului Prut-Nistru. Densitatile cu valori mari (6-8agez./100km?) ocupau areale destul de insemnate (cca. 10%) numai fn Subcarpajii Moldovei, Culoarul Siretului gi in Podigul Moldovei dintre Siret si Prut - in subunit&tile deluroase si colinare mai inalte, Densitatile cu valori foarte mari (8-12 asez./100km?) ocupan areale limitate, insulare (insumfnd cca, 5% din suprafaa Moldovei), toate fiind situate numai la V de Valea Prutului (Fig. 2). Densitatile cu valorile cele mai mari (de peste 12 asez./100km?) caracterizau doar un singur areal, foarte restrans, situat in sudul Colinelor Tutovei, unde atingea valoarea maxim, de 13 agez./100km?, Human settlements in Moldova represented on ,,the Russian map” between 1828 - 1829 — abstract — In this paper we presented the main results regarding the number, geographical distribution and density of the human settlements in Moldavia region, between 1828- 1829, starting from the data obtained from the analysis of the map named "Karta teatra voinu v Evrope 1828 i 1829 godovi...". This map was made by the Russian topographical officers on the scale of 1:420.000 and it is knows in Romanian geographical literature as "the Russian map". This is also a statistical map, because, beside each human settlement"ASEZARILE OMENESTI DIN MOLDOVA REPREZENTATE PE ,HARTA RUSA” __169 the number of the houses is written. The results of our research are displayed in two original maps (Fig. no. 1 and Fig. no. 2) and a statistical table. Table no. 1. shows that in Moldavia region (between 1828-1829), without Bukowina, which was under the Habsburgic Empire domination since 1774, there is a number of 3,755 settlements, of which 32 were towns and market towns, 3,723 were villages and hamlets and a number of 101 monasteries and churches. At that time Moldavia was divided into 20 counties (judete). Most of the settlements were situated in Orhei county (340 settlements) which, at the same time, was the largest county (8,212 km’), and the fewest rural settlements were located in Herta county (36 settlements), the smallest of all (315 km’). ‘Analysing the distribution of the settlements on three longitudinal areas (which have as limits the western border and the rivers Siret, Prut and Nistru), we can notice that the 24.3% of the settlements were located in the area west-ward of the Siret river, mainly occupated by the Carpathians Mountains and Subcarpathians, well forested; 42.5% of the settlements were located in the central area, between the Siret and Prut rivers, a plateau (tableland) with a complexity of natural conditions, particularly pedo- climatical, which were very favourable for the development of an agricultural economy, which was the most extended at that time; and 33.2% of the settlements were located in the area eastward of the Prut river, the largest area, which was characterized by a drier climate (steppe and silvosteppe). In comparison with an older map of Moldova, made by the Russian general F. G. Bawr between 1769-1772, on which a number of 1,938 of human settlements were located, "the Russian map", analyzed in this paper, shows us that the number of the human settlements doubled in a period of 60 years. However, in the same period, some old market towns like: Kruglik, Lipcani, Briceni, Trotus, Lapugna, Greceni and Falciu were ruralized, In the exchange, there come out new ones like: Balti, Bolgrad, Falticeni, Herta and others. ‘As the surface of Moldova (between 1828-1829), without Bukowina, was of 83,929 km? the average density of the human settlements was, therefore of 4.4 settlements/100 km? (Table no. 1). The map we have created, using the isoline method (Figure no. 2), shows us that the areas with the lowest density, separated by the isoline of 2 settlements/100 km?, summed about 40% of the whole area. These areas were more extensive in the Eastern Carpathians, with the highest degree of forest coverage and with natural conditions less favourable for permanent settlements, but, especially, in lower outer mountains areas of steppe and silvosteppe. Densities with high and very high values (8-12 settlements/100 km’) were distributed on much smaller areas, located only westward of the Prut valley. The ‘maximum value of the settlement density (13 settlements/100 km?) is specific only for a very small area located south of the Tutova Hills (Colinele Tutovei).170 VASILE BAICAN ‘The explanations of the maps: Figure no. 1. Human settlements distribution in Moldavia between 1828-1829. Legend: Towns and market towns; Villages and hamlets; Monasteries and churches; Abbreviations. . Figureno. 2. Human settlements density in Moldavia between 1828-1829, Legend: under 2 settlements/100 km? ..... over 12 settlements/100 km?, The explanation of the table: ' Table no, 1, Human settlements represented on “the Russian map* first printed in 1835. Bibliografie: Baican V. (1981) — Ageziirile din Moldova reprezentate pe harta lui F. G. Bawr (1769-1772). Rev. Terra, ne. 4, Bucuresti. Ciachir N. (1992) — Basarabia sub stdipanire raristd (1812-1917), Univ. Bucuresti, Facultatea de Istorie. Cuou V. (1981) — Geografia populatiei si agezdirilor omenesti, E.D.P., Bucuresti. Ginrescu C. C. (1957) — Principatele Romane la inceputul sec XIX, Midilescu V. (1927) — O hart a principalelor tipuri de asezdri rurale din Rominia, B.S.RR.G., Vol. XLVI, Bucuresti. Nistor I. (1923) — Istoria Basarabiei, Cornkuti. Tufeseu V. (1934) — Réspandirea satelor de ritzesl. Contributiunl ta studiul popultrii Moldovei, Rev. aAthivele Basarabiei”, Chisiniu, ‘Valsan G. (1912) — 0 faz in popularea Tirilor Roménesti, B.S.R.R.G., t. XXXII, Bucuresti, * © * — Karta teatré voinu v Evrope 1828 | 1829 godovi... (denumitl si "Harta rusii"), seara 1:420.000, Facultatea de Geografic si Geologie Universitatea "Alex. I. Cuza” Tagi, 6600