ENACL a A SrZONe (SFEartZONE & SF. CUPRINS + Liziera de Ana-Maria Burlacu-pag. 3 + Leul de safir de M. St. Carbunaru-pag. 6 + Cuochilinchisi de Adriana Burlacu- pag. 8 + Momeala vie de Gabriel Leonard Sirbu - pag. 10 + Departe de Hades de Maria Teodora Popescu - pag. 13 *Sub soarele desertului de M. St. Carbunaru- pag. 15, *Venirea marii de Lord Dunsany (traducerea Mircea Carbunaru (sr.) & Bogdan Fofirca - pag. 17) Lay ayer Sar Pere] ee ese Dees eau ed CO eae eae ci creative isi pot promova realizarile. La Braila, Fan2inul Art2ONE SF&F nu este o ere a hunt career Rete ee eo Ra traditie inceputa in anii'go de Cenaclul "SFera" Se ean Cee get Pen PRE Ue cae ene ec RRC lee gcd eee te arte C tra Cen Re Rect ee Oren Sain Rc us.e (nx. - cu ajutorul "SFeroizilor" veterani, a Asociatiei Culturale "ArtZONE" si a Bibliotecii Judefene "P. Istrati") o platforma literara Cerne Benn icles science-fiction $i fantasy, mai tineri saumai noi, Clee este ee See ane eee Ue CCR can cacy fee Mee Cue a as $tefan Carbunaru, Gabriel Leonard Sirbu. ern nue aa Pee eee eRe err n nC ome eR ee cnc COC Care Coed Art cones ah aK LLC NR.V/2021FANZIN Liziera de Ana-Maria Burlacu tatdlui meu. Mama il imbracase cu cea mai bun’ c&maga gisit& prin cas’, cu 0 pereche de pantaloni ingrijit peticiti si il incaltase cu o pereche noua de galosi. Culoarea inchis& a parului il facea sa para mai palid decat era. Numaiarata ca omulalaturi de care obignuiam sa-mi petrec zilele, sa pierd timpul in fata televizorului mic si patratos, uitandu-ne impreuna la filme western, comentand ce am face noi in locul protagonistului. Acum nu putea sa stea macar in fotoliul lui preferat si nici nu mai stia cine sunt, pentrunumele lui Dumnezeu! Mam ridicat furios de lang el. Nu imi venea s& cred c3 o astfel de nenorocire se abatuse peste familia noastr’. O simteam adanc infipta in suflet si ma facea s8 nu mai gandesc, sé nu vad limpede ceea ce se intampla in jurul meu. Povara deznddejdii ma strangea ca un lat infasurat in jurul gatului si simteam cum ma lasa fara suflare, incetul cu incetul. ‘Am sarit, scos din starea de mizeriein care maaflam, candusa camerei s-aizbit deperete. Lemnul putred s-a desprins din balamale sia c3zu cu zgomot asurzitor pe podea. in dormitor au intrat doi barbati inalti, cu un aer str&in si au inceput s& zbiere la mine intr-o limb pe care nu o cunosteam. Unul dintre ei mi-a prins bratul intr-o stransoare de menghina si m-a tarat afara din camer unde ma aruncat in genunchi, pe podea, alaturi de mama. Ne-aulegat mdinile la spate cu o sfoara veche apoi au inceput sa caute ceva prin cele doua camere ale cocioabei in care locuiam. in urma lor mizeria rmasa asa impresia trecer unui vartej. Nu stiam cu ce scop venisera, dar eram tot mai convins cA nimic nu erain regula cueisisituatia devenea completireal Le urmaream furia si repeziciunea cu care NR.1V/2021 Picr chipul inexpresiv sisupt de viata al deschideau sertarele dulapurilor si scormoneau prin interiorul lor. Pe unul dintre ei il vedeam mai bine. Era un barbat inalt cu chipul brazdat de riduri adancite, poate, de frigul de afar’. Culoarea parului era stranie. Nu mai vazusem. Firele galben pal ii acopereau capul si fata. Cand mia simtit privirea atintita asupra-is-aintors spre mine si a continuat sa zbiere in acea limba necunoscute Deodata celalalt barbat se intoarse cu pasi grabiti din camera in care se afla tatal meu. Expresia fete sale nu exprima nimic bun. Eraincruntatiarin ochirazbateaaceaneliniste ce precede violenta. a soptit ceva camaradului su darmi-am dat seamaartZONE © SF. ae ceea ce spusese cand a indreptat pistolul c&tre capul mamei. A apasat tragaciul. Mama a atins pamantul cu o bufnitura. Priveam inmarmurit cum balta de sange se intindea, ajungand sub genunchii mei, Lam auzit pe cei doi straini cum au iesit tropaind afar’, dar nu am putut sd-mi iau privirea de la gauradin capulmamei. Apoi nu stiu cat timp am mai stat cu privirea plecata spre pardoseala murdara i subred& prin ale c&rei crpaturi se scursese sangele cald al mamei. Era ceva uluitor in aceasta imagine morbid’. Cat de repede se inchega sangele si cum isi schimba culoarea intr-un fel de pasta maronie, amestecata cu praful podelei din lemn. Cu cat priveam mai mult fata acum palid’ si stearsi a mamei cu atat ma simteam din ce in ce mai vinovat si singur. Nu mai aveam pe nimeni si eranumai si numai vina mea. Dac nu mias fi bagat nasul unde nu trebuia acum tata poate c4 ar fi fost in viata si nu ar fi zécut la pat, sau poate ca ar fi fost in drum spre cas cu vanat proaspat; mama ar fi trebdluit prin bucatarie, pregatind cina, iar euas fistat pe canapea, entuziasmat ca reuseam s& prind canalul nostru preferat, cu o antena de camer obosita. imi doream sa ma intind pe jos lang& mama si s8 zac acolo pan aveam s& dispar si eu din lumea asta nemiloass. Cum frigul incepuse deja s&- mipatrunda corpul, ar fi fost doaro chestiune detimp. Dar aleg sé ma ridic. Genunchii dor cumplit asa c& ma tarsc pana la cel mai apropiat perete, pentru a gasi sprijin si ma salt in picioare. Primul lucru pe care trebuia sé-lfac era sa scap de sfoara caremi spa rani in pielea incheleturilor. Drumul pan la bucatarie mi s-a parut unul mistuitor. Simteam cum picioarele imi erau gata s& cedezela fiecare pas. Mama taia zarzavatul pentru mancare atunci cand © chemasem la tata, crezind c&si d& ultima suflare iar cutitul ramasese uitat neglijent pe marginea mesei. Mi-am pus incheieturile deasupra cutitului si am inceput s8 le misc orizontal. Lama imi tdia pielea pe alocuri, ins§ durerea ma fcea s8-mi misc mainile mai repede. Voiam s& se sfargeascé odata. Funia destul de subtire a cedat iar cutitul a c&zut asurzitor pe podea. Aveam palmele pline de singe dar libertatea mea era singurul lucru care conta in acel moment. Fara s& mai stau pe ganduriamluat-o la fuga spre camera tatei. Am dat la o parte pernape careoaveape fata, probabil folosita de barbatul care intrase acolo. Stomacul mi s-a strans si am varsat tot din mine. Era vinetiu si plin de urme maroniu-rosiatice. Unele minuscule, ins altele erau maricatpalmamea. Nu mai avea niciun rost s& rman. Dezastrul lsat in urmé de ucigasi ma impiedica s& gisesc orice miar fide fost de folos pentru drum. Am plecat cu ce am gasit la Indemana. Nu as fi suportat sé mai stau si s& simt prezentaalormei. Chiar si aga, fiecare lucru pe care puneam mainile imi trezea amintiri, iar faptul c& a trebuit s caut in haosul lasat nu ma ajutat cu nimic. Am pus tot in rucsacul vechi de vandtoare al tatei. Numi lésa inima sé iau pe cel nou. inainte s8 plec def trebuia si mai fac un singur lucru pe care creierul meu il refuza cu incapatanare. Plangeam dar tot aveam so iau pe mama de pe jos si so pun in pat, lang’ tata. Si exact asa am facut. Odaté ce-am pasit afara din casa oe NR.1/2021spusesem atata timp ,,acasa", am inceput sA fug prin padurea ce o inconjura, pana am simtit c& ma sufoc. Nici atunci nu m-am oprit. Nu aveam cum sma opresc pnd nu ajungeam in locul unde a inceputtotul. Niciodata nu i-am inteles pe ai mei de ce au ales s locuiasca in mijlocul p&durii, intr-o cocioaba darapanatd, mai ales atunci cand televizorul spunea ca orasul se afla intr-o perioada dintre cele mai prospere. Eu intrebam mereu dar nu-mi se rispundea sau eram mintit. Visam sa vad cladirile uriage care ‘au aproape de nor; sa alerg impreund cu alti copii sau si merg la ¢coala, s& invat scrisul sicititul. Liziera, marginea padurii, locul unde trebuia sd ajung, se aflala cel mult doua zile de mers. Asta dacd as fi stiut drumul. Copacii pareau toti la fel. Aceleasi forme si umbre. Auzeam aceleasi sunete. Cred cd am inceput s& ma invért in cerc. Au trecut zile. Putina mancare pus in rucsacul tatei se terminase, iar apa nu gasisem nicdieri. Corpulimi tremura din cauza gerului si zpezii ce se asternuse sia slabiciunii, Crengile copacilor imi sfasiaser& hainele, iar pantofiiimi erau greiin picioare din cauza chiciurii. Ma simteam la fel de neputincios ca atunci cand imi priveam tata bolnav. Mintea mea pierduse notiunea timpului. Puteau fi cateva zile, 0 sptamana, cine stie, poate chiar o luna. Parea sa fitrecuto eternitate pana cindam vazut lumina. Chiar atunci cand simfeam c& sunt la captul puterilor am auzit un strigat care imi rostea numele. Mi-am acoperit urechile cu podurile palmelor, fiindcd nu-mi venea sé cred. Cineva ma cduta! Deodata parcé am revenit la viata. Am inceput s& alerg ametit c&tre sunet, disperat sinu dispara. Cu ct alergam mai mult, cu atat vedeam mai bine lumina lizierei, Se auzeau rasetele si tipetele copiilor, aglomeratia oragului. Bratele mi s-au intins instinctiv in fata, orbeste. imi auzeam numele din ce in ce mai clar. Era un glas feminin, puternic dar melodios, care ma imbraca jntr-o cdldur’ binecunoscutd, a NR.V/2021 artZONE ise bratelor mamei cdnd ma cuprindeau si dorm simi canta numele. Tanjeam dupa amintirea ei. Pana sé-mi dau seama cA acest lucru este imposibil am cuprins lumina care aproape ca imiarsese ochii. Privirea incetosata statea indreptata spre un tavan putred, intunecat si rece. O lacrima mi s-a scurs pe obraz. inc imi puteam auzi numele, dar de data asta cantat cu timiditate. imi intorc capul spre mama care, inc palida si plind de sange, statea in picioare, in fata mea cu mana intinsd, asteptandu-ma. De cealalta mn o tinea tata, costeliv si vinetiu, cu un suras stramb pe fata. Cred c& nu Lam mai vazut niciodata zambind aga. Amapucat mna mamei.artzone © SF. care aducea easul furtuna se implini la miezul zilei. Clocotul tunetelor fu resimtit adanc, pana in crapaturile de pe fundul mérii iar valurile se asmutira asupra t&rmurilor cu stdnci ascutite. Cum vantul impingea, urland, apele spre adancuri, povestile de demult isi incetara somnul stravechi si isi deschiser8 ochii, aga cum eraprezis. Marea Alwaar era nelinistit& ins Paladinul Albastru era pregatit. Drumul lung batut de spadasin il coplesise, dar nu intr-atat incat s& nu-si ducd misia la capat. Nu avea de ales. Stia c& ceva se va intampla incd de cand vizitase Vechea Cetate si incercase fara succes s&-si gaseascé maestrul. ins& cum lucrurile se misca, respira si nasc evenimente, prezenta lui in oras nu fusese intamplatoare. Poate doar circumstantele in care urechilei auziseré. zvonuri despre cativa oameni de Safir de M. $t. Carbunaru yTreimea”. Nimeni nu stia daca eiseaflauin cetate sau dacd urmareau ceva. Abia dupa cativa ani, cand onoraseo rugamintea unui batran din portul Ulris, deslusise cuvintele auzite in Turnul Stacojiu, din Vechea Cetate: “Cand Marea cea Mare isi va scuipa amérdciunea, Inteleptul si sarpele vor cddea in adancuri lar leul din safir de isi va accepta menirea, Tihna pierduta se va asterne peste lucruri.” Paladinul a inteles ce se intamplase cu maestrul su cat si natura Treimii. Ei ingrijeau de oranduiala lucrurilor care erau prorocite, cu multi ani inainte deimplinirealor. Acum astepta, rece, la marginea prapastiel. Parul lung si negru fi cédea pe umerii lati. si fi ingreunau vesmintele. Roba safirie cu broderie de aur si cimasa naramzie de sub platosa metalica stréluceau ireal prin aerul intunecatdefurtuna. Mana sa impodobita cu giuvaiere maiestrit lucrate se asezi grea pe ménerul de abanos al sabiei. Scoase din teacé arma cunoscuta de multi drept Fassil, Separatoarea. Lama ei find ca matasea si ascutita precum kirinul pretuit de toate neamurile, putea taia adanc, atat materia vazuta cat si cea nevazuta a tuturorlucrurilorlumesti. Alwaar deveni tot mai agitata. Atunci, prin spuma marii, sar'kaal-ul rupse pelicula i ey NR.1/2021FANZIN Lr si se inalta tumultuos spre cer. Trupul sau lung si alunecos se unduia in vazduh, prinzand curentii de | aer ce-l tineau deasuprastancilor. Suflul grabit al spadasinului si scragnetul taigului armei pe solzii ca de | piatra ai bestiei, puteau fi auzite in adancurile stSpanite de fiintele mari si chiar pana in casele fermierilor aflate la sute de stanjeni depértare, dincolo de stancile de pe farm. Sunetele luptei ii aduceau aminte paladinului de forja vechiului tinut in care a fost faurita Fassil, din metal viu, batut pe nicovala Caras, cu ciocanul Maghral. Ascutite siritmate erauloviturile ciocanului, ca muzica, dar nu din flaut de lemn scoasa, cidin suflulfoalelor, din foc simetal... Ca doi curenti, unul cald si unul rece, se ridicau si se coborau unul peste celalalt, artZONE ise parca intr-un dans crancen sisalbatic. De cate oriizbeacuarma, ‘bestia aluneca pe \lama sabiei. Doar ( cndapuca sarpele de | creastai osoasa si se il avant’ cu el spre norii negri, spadasinul reusisi-| dovedeasca, lovindu-l adanc in ochi. Sar’kaalul c&zu rpus in mare. Dar cu ce pret? Doar nisipul ud mai domoli ciderea lupt&torului. Sabia-i parea tot mai grea si bratul tremura sub povara ei. Zdrobit, mandrul erou isi didu incet ultima suflare. Apoi Alwar, marea involburat§, se linigti si amuti pentru un timp, iar cerul se limpezi ca un omagiu adus de zeii din vechime. Trupul muritor fu luat de ape si spada pierduta. Legenda Paladinului Albastru care a infrant sar’kaal-ul c3l&toreste inca printre muritori, perpetuandu-se mereu_cat va exista cineva siiispund povestea, Cenaclul ArtZONE SF a luat fin la sfarsitul anului 2018 dupé finalizarea Atelierul de \ scriere creativa "Arta de a scrie SF&F" initiat de Biblioteca Judetean’ "Panait Istrati" Bralla. Coordonarea a fost sustinut8 de scritorul si publicistul Mircea Cérbunaru si booktuber-ul Gabriel Leonard Sarbu, ambiifosti membri ai cunoscutului Cenaclu de Arte Vizuale gi Literatura de Anticipatie "SFera" Braila, structurd care a asezat oragul nostru, in anii '90, pe harta nationala a literaturil science-fiction, fantasy, precum sia subgenurilor conexe, Proiectul sa finalizat cu o antologie de texte, "Captivi in imaginar”, bine primité de cunoscatoriiliteraturii SF&F datorita diversitatii_ genurilor abordate si calitatii povestilor semnate de autori debutanti, in principal tineri si foarte tineri. Asa a luat nastere ideea de a duce ‘mai departe, la Braila, torta aprinsé a imaginafiei sub un nume nou, Cenaclul ArtZONE SF, patronat de Asociafia Culturala ArtZONE Braila. Chemnim alaturi de noi tot iubitorii de SF&F din Braila, Ne puteti contacta pe grupul de Facebook cu acelasi nume: CENACLULARTZONE SF BRAILA (https:|/www.facebook.com/groups/ArtZONE.SF) a M.c. NR.V/2021artZONE © SF. a D: ceva vreme, nimeni nu jl mai lua in seama pe profesorul de istorie Baltazar Naca. Chiar si elevii s&i nu! luau in serios si nici macar nu erau alti amatori care sil simpatizeze mai mult. Motivul parea banal: era atat de morocanos ‘incat preferai sa iesi la plimbare intr-o zi ploioasa decat si vorbesti cu el. Cei drept, nici Baltazar nu se straduia prea mult s& intre {in gratiile celorlalti. Propria Persoané ji era mai mult decat suficienta, asa ci traia in lumea lui, fara sa manifeste vreo curiozitate pentrutot ce erainjur, doar cel mult atunci cand primea cte o scrisoare dela vreun fost coleg, stabilit in cine Cu ochii inchisi stie care colt de tara. Ce scriaacoloiarasinuinteresa penimeni. Mai mult ca sigur se prezentau intamplari serbede cu iz profesional, se schimbau amabilitati lesinate si felicitari de convenienté cu ocazia vreunei sarbatori mai importante. Dimineata despre care ins vreau s4 vorbesc nu prea nici ea iesita din comun. Profesorul se trezise cuo stare de agitatie care fi era necunoscut’. Nu tinea minte s& fi simtit asa ceva, nici macar in urma cu 40 de ani, cand loana, fata preotului din sat, fi zAmbise de la fereastra casei cu zorele, pe unde trecea zilnic, In drum spre scoala. Starea sa de freamat nervos parea sa se acutizeze atunci cand se apropia de usa dulapului in care isi tinea, intr-o ordine perfecta, cele trei costume negre, vreo sapte cdmasi albe, subtiate de atata purtat, doua cravate si doug perechidepantofi. Exasperat, deschise usa dulapului, Nimic. Chiar nimic. Negrul impanzea spatiul din fata ochilor, dar parea c& ii cuprinde si mintea. "Ce naiba e cugolul de Adriana Burlacu Asta intunecat?", fu inceputul unui gand care disparu la fel de repede precum aparuse... ori poate ca negrul era raspunsul. nlmens ca o gauré neagra? O camera lipsit’ de lumina? Unperetenegru?, isi spuse privind inainte, dar fars s& vada nimic, Stitea, aparent calm, fra sa se miste. Nu indraznea s& atinga intunecimea nici m&car cu un deget. in cele din urma oft, inchise ochii si strpunse acel intuneric cu minile, cu ambele picioare, apoi cu tot trupul. Observa mirat c& nu cade nicdieri, c& energiile din launtrul su nu se schimbaserd, c& lipsa luminii nu o resimtea atat de acut. Mult mai increzaitor, deschise ochi O stralucire ii napadi ochii sil facu s& clipeascd des, panalalacrimi. »Asta-i soarele. Clar. A fost eclipsa... ori poate am orbit sau am fost orb si abia acum mi-am recdpatat vederea. Aberez, desigur! Am sinestezie senzorialé si pot s& fac ce vreau cu realitatea mea. Uite, chiar simt unmiros de vanilie, sau nu, de portocala’ Inchise ochii Pp simti ca face NR.1/2021Lv doi pasi in urma. ,,Acum e iar intuneric... si miroase a ananas. Ce- 0 fi dincolo de us&? Miros de portocala sau ananas? Lumina sau intuneric? Alb sau negru?”. Deschise ochii sin jurul sautotul parea transparent, ca de sticla, dar nu il mira cele vazute. Era ca si cum se asteptase la toate lucturile noi care i se intamplau. Baltazar Naca rase cu poft& asa cum nimeni nul mai vazuse vreodata, inchise usa dulapului dar se prabusi siisi pierdu cunostinta. isi reveni dupa ceva vreme si nu schita niciun gest pentru cdteva minute bune. Incerca sa fie rational, dar in acelasi timp dorea s caute usa dulapului, sd afle ce este dincolo de ea. S4 vada negrul acela abisal, sau mai bine lumina alba. Nu, doar negrul. Chiarii era dor sé vad. Daca sunt mort? Daca eram viu, vedeam negrul? il vedeam! Sunt": sigur. Sunt mort? Nu ; vreau sa stiu. Dar vreau‘ si pot inchide ochil. Da, iy)! 4 clar, sunt mort! Nu mai dorm fiindcd nu mai am din ce sa ma trezesc.. Ori poate cS am, asa, ca o ultima speranta”. Vorbele ii apartineau, isi recunostea vocea, dar fi sunau complet straine. OftS adanc, apoi ‘incerca incé o data sa deschida ochii. Spre surprinderea lui se trezi culcat pe podea, lang’ usa dulapului. in jur, totul parea scaldat intr- © lumina aurie, cea pe care o da soarele de NR.V/2021 a1 vad. Maimult, nuimi |! bi bond artZONE sr var’, imediat dupa ce se ridica pe cer. lesi din camera, dornic s vada cat mai mult, si privi in jur: recunoscu din prima cdsuta cu zorele, veranda vopsita in albastru deschis, apoi vazu un smochin langa stratul de flori de Gura Leului si...,,.Dumnezeule! Uite-o! Este ea, eaicit” loana statea lang smochin, jucndu- se cu 0 floare. il vazu pe Baltazar, in picioare, cu ochii stralucind ca a unui om nebun sauaunuia cuprins de fierbinteala. = Te-ai trezit? Ai dormit numai doud ore! Eabia sase! Am facut cafeaua, o gasesti pemasuta. Baltazar privi masuta de pe veranda vazu cana lui neagra pe care nu o vedea neagré... dar stia cd e neagré finde’ asa ti spusese loana cand io cumparase de la olarii care veneau la ij! targul de duminicd: ,,Ti am luat o cana neagra, ste simti situbine cand bemcafea.” 4 Joana se apropie de ul el, lua de mana sivru sé 1, intre tn casa. Mirosea a .vanilie, parcd si a portocala, ba chiar avea siunizusor deananas ce iiintepa narile. Nu! se impotrivi Baltazar. Ramanem aici, afar’. E placut, incercd el s& mai indulceascd refuzul. O mangaie usor pe obraz apoise asezara pe sezlonguri si sorbir& fiecare cte o gura de cafea. Involuntar, din plcerea momentului, Baltazar inchise ochii. Zambi si c&zuin gol. #artzone < SF MOMEALA VIE de Gabriel Leonard Sirbu —Bine ati venit peLacul _nepregatite atacul sis va Cetus, domnule Mihai, — smulga lanseta din mana. spuse administratorul V8 aduceti aminte ci am cStrepescarulnouvenit. avut_un caz saptamana Administratorul era un — trecutd. V-am povestit, nu? tip trecut cu mult de ani Adauga administratorul tineretii si tinea si arate aplecdndu-se si sczand un acest lucru mai ales prin pic tonul vocii, parca afisarea uneistufoasebarbi _impartasind un secret bine incaruntite, impletita in pastrat. mici codite razlete. Cu parul Pescarul se aplecd la sérmos si fata arsi de — randu-isiscoaselaiveala un soare, acesta parea iesit harnasament ciudat. direct din filele unei vechi Cineva care ar fi privit povesti marinaresti scrise intreaga scena ar fi avut deJules Verne. impresia cd asista la o - Multumesc, domnule _ tranzactieilegala. Baha fiindca primiti si - Am facut aceasta ast8zi. Stiu cd de obicei nu vest la comand, la un faceti exceptii, dar va sunt cunoscut de al meu, spuse recunoscator pentru Mihai. Dupa ce o pun pe oportunitate. mine si asigur lanseta de ea - Sper c& astazi ati venit doar daca o rupe poate s& mai pregitit decat data scape, altfelalmeue! trecut pentru a nu repeta Ultimul cuvant pecetlui incidentul cu lanseta rupta, —_discutia si Isa impresia c& raspunse ironic oriceexplicatieviitoarearfi administratorul. fost de prisos. Aga c& Mihai - Normal, spuse se indrepta catre standul ingamfat pescarul, am o depescuit cdlcnd parcd un lanseti cu umplutur’ de pic mai mandru decat era carbon, fir textil de treizeci_ pan atunci. In urma sa, simulinet& Daiwa... Black... administratorul didu usor Widow... spuse sacadat din cap si se indeparta pescarul punandaccentpe schiopatatand spre ultimele cuvinte. treburilesale. — Oho! Se pare c& ati Pescarul incepu venit pregatit. Acum doar _pregatirile pentru s& nu va prind’ pe cea ce spera RLS NR.V/2021Awan [ s& fie partida perfecté de pescuit. Pregati batul cu ranforsat din carbon la care atasi mulineta umplut cu fir textil impletit in opt, cAmasuit pentru rezistenta sporita la abraziune. Atas& montura cu fir metalic pentru a nu fi taiat de muscdtura pestelui si un crlig de cinci pe zero legat cu unul din nodurile sale speciale. Spre deosebire de pescarii mai tineri care nu aveau nici timpul, nici rabdarea de a-si confectiona propriile monturi, pescarul se mandrea cu dibacia si priceperea dovedita prin migala pe care o acorda construiri lor. Cei mai multi se impacau cu ideea de a achizitiona monturi gata facute de la diferite magazine cu articole de pescuit, pe cand Mihai isi dedica, uneori, zile intregi legarii de carlige sau turnarii de plumbi. Carlige se gaseau deja gata montate,dar niciodata nu puteai fi sigur decalitatea legaturi. Nodurile erau punctul siu forte deoarece stia atatea tipuri: nodul cui, bucla fara alunecare, bucla perfect’, nodul fara nod, nodul rapid, bucla chirurgului si poate cel mai greu dintre toate nodul FG, Fred Goldman, se spunea c3 pentru a reusi si faci acest nod iti trebuiau patru maini. NR. /2021 Bineinteles cd totul se putea rezolva cu atasarea unor greutati la capetele firului si astfel se rezolva problema mainilor suplimentare, dar acesta era unul dintre secretele sale bine pastrate. Unii oameni erau buni la a face bani, altii se pricepeau s& cante sau puteau scrie poezii, nodurile erau poezia sa. Felul in care se imbinau firele ca intr-un dans complicat pe care el il coordona asemeni unui regizor, cu pasi ce se armonizau dup’ 0 muzica doar de el stiuté era ceva aproape magic. La fel ca si data trecuta alesese si foloseasca momeala vie. Rama se zvarcolea in carligul ce fi strépungea trupul cdutand 0 cale de sc&pare din acest instrument de tortura in care se trezise prinsa fara posibilitate de sc&pare. Pentru o clipa pescarul admira nada din carlig zambind la perspectiva capturii ,,monstrului” care fi fransese batul unditei ca 0 surcea. Cu cat rama se zbatea mai tare, cu atat pareamaiapetisanta. imbracé harnasamentul, asigura lanseta de acesta si privi in lungul apei. 0 adiere usoara facu trestille de la mal s& freamate ca un murmur abia auzit. Mihai isi acorda o clipa de liniste in care privi lacul in toata ZONE

You might also like

• Ok. V MARCULET VASE BIZANTINE PE DUNARE VI - XII Final Si Bun

  

  Document17 pages

  Ok. V MARCULET VASE BIZANTINE PE DUNARE VI - XII Final Si Bun

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• F.A. AV-1 Regulamentul Pentru Zbor Al Aviatiei Militare

  

  Document138 pages

  F.A. AV-1 Regulamentul Pentru Zbor Al Aviatiei Militare

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Revista Muzeelor 2004 03

  

  Document8 pages

  Revista Muzeelor 2004 03

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• FanzinArtZONE Nr4 2022 One Page

  

  Document20 pages

  FanzinArtZONE Nr4 2022 One Page

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• FanzinArtZONE Nr2 2021 One Page

  

  Document20 pages

  FanzinArtZONE Nr2 2021 One Page

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Prezentare - Mass Media - EWoS - Romania

  

  Document20 pages

  Prezentare - Mass Media - EWoS - Romania

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Plan Tehnic Standuri Expozanti Gaudeamus 2022 11nov

  

  Document2 pages

  Plan Tehnic Standuri Expozanti Gaudeamus 2022 11nov

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Newsletter Romania Be Active Nr. 1

  

  Document1 page

  Newsletter Romania Be Active Nr. 1

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Pliantul Olimpic Tokyo 2021

  

  Document2 pages

  Pliantul Olimpic Tokyo 2021

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Revista Sportul Brailean Nr01 - 2009

  

  Document15 pages

  Revista Sportul Brailean Nr01 - 2009

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet