AL. HUSAR mCiecy Comat DG PG | Sos - i ISBN 973-8020-51-4 ORION ORIONAl. HUSAR CICEU, CETATEA DE PE SOMES Editura ORION 2004Coperta: Gh. ADC -Ciceu, Cetatea de pe Somes” Textul acestei brosuri a fost extras, la initiativa autorului, din volumul ,,Dincolo de ruine apadrut la Editura Tineretului, Bucuresti, 1959 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei HUSAR, Alexandru Ciceu, Cetatea de pe Somes / Al. Husar — Bucuresti, Orion, 2004 ISBN 973-8020-51-4 908(498 Ciceu) Pe Stefan, voievodul Moldovei si pe slavitul seu fi, Alexandra $i pe tosi urmasii lor fi statorniciin in domenial cerailor Cicenl st Cetatea de Balta, pe care insusi Stefan din miinile riposatului domn regele Mateias deca avut si fe-a tinul pind azi site are si tine pina in present in pasnica si linistita posestune. Din diploma prin care regele Viadistav confirma pe Stefan ect Mare si fiul stu, Alexandru, in stipinirea Ciceului si a Cetatii de Balta (7 iunie 1492). Citi calatori nu tree an de an (de atitia anit) pe linia Cluj- Vatra Domei cu trenul, fara si stie c& undeva in zAri, dincolo de Dej, se mai vad pind azi, in zile senine, ruinele unci stravechi cetati, sub streasina cerubui ‘Acolo, pe culmea unor dealuri domeale, azi in bund parte despadurite, inspre nord-est, se inalta in zare, plind de vraja, 0 creasta de munte care domina ca un fort al naturii intregul tinut dintre Somes si Muntii Lapusului, Acolo sint colinele si cetatea Ciceului, construita cindva in adincul evului mediu. La o departare de paisprezece kilometri de Ocnele- Dejului, nu departe de drumul construit de romani, va fi existat aici, poate chiar din timpul lor, un punct de straja sau 6 fortareata de primu! rang menité sé asigure transportul sirii de la Ocnele-Dejului pe Valea Somesului, cea mai importanta artera economic a Transilvaniei nordice. Construita probabil in a doua jumatate a veacului al XILI- lea de mesterii sasi din Bistrita, in acest punct strategicapreciat inca din vremea romanilor, cetatea Ciceului aves sa asigure, in perioada inchegarii feudalismului in Transilvania, mult timp transportul sarii pe Somes, inspre Ungaria, Pina astizi, un sat din poala cetatii se numeste Corabia, numele lui 1d — se intelege — de la ocupatia locuitorilor care, din stejarii seculari ai Ciceului, construiau corabii (mai exact — plute) ce luau apoi calea riului Somes, pe atunci navigabil Dar, in al doilea rind, cetatea Ciceului juca — evident - si un rol politic-administrativ in organizarea feudala a tinutului (servind - cum se pare — ca resedint& comitatului Solnoc), pe linga rolul ei economic in asigurarea transportului sirii in regatul ungar. Amintita in anul 1304 intlia oar, ea era pe atunci in stapinirea marelui feudal Ladislau Kan, Dupa moartea lui Kan ~ care a stapinit cetatea Ciceului si Ocnele-Dejului, precum si Rodna si minele Rodnei, ca voievod independent intre 1303-1313), disputindu-si puterea cu viitorul rege al Ungariei, Carol Robert ~ cetatea rimine fiilor sai, pina cind regele angevin, reusind si infringa rezistenta marilor feudali din opozitie, ripeste cu forta cetatea Ciceului gi o transforma jn cetate regala. Dar in 1387, regele Sigismund daruieste cetatea, cu satele ei, voievodului Ladislau Banffy de Losoncz si fratelui sau, ai cAror urmasi o pastreaz, luptind cu diversi pretendenti, pind in vremea regelui Matei Corvinul. Pedepsind pe urmasii familiei Banffy pentru participarea lor la revolta nobilimii ardelene in contra sa, Matei Corvinul doneazA cetatea cu toate veniturile si vamile sale, cu cele treizeci si noua de sate, care aleatuiau domeniul cetatii in acea vreme, unui nobil maghiar. ‘Astfel se incheie o prima etapa a istoriei cetatii Ciceului. Prin 1489, Matei Corvinul daruieste cetatea viteazului voievod moldovean Stefan cel Mare. Era vremea in care turci, stapini ai Chiliei si Cetatii Albe, amenintau tot mai gray Europa, Polonii, ctrora Stefan cel Mare le jurase credint la Colomeea, il tridara incheind singuri pacea cu turcii. Atunei, reluind prietenia cu ungurii, care ctutau ei 4 insisi relatii prictenesti cu Moldova, marele domn primi ca feud si loc de refugiu in caz de primejdie cele doua posesiuni ardelene’, Ciccul si Cetatea de Balta”. Si, timp de un veac, cele dout cetati min, impreuna cu satele lor ce aleatuiau domenii intinse, in stapiniren Moldovei Timp de un veac, stema Moldovei (capul de bour cu steaua intre coame) va sta de straja la poarta cetatii, iar flamuri vor aminti, filfiind pe turlele ei, tara vecina... ‘Adunind in cuprinsul domeniului sau satele rasfirate pe co- linele vailor dintre Lapus si Somesul Mare, impreuna cu luncile acestora, cetatea Ciceului numaira pe atunci vreo saizeci de sate, aflate sub jurisdictia celor doi pircalabi ai marelui domn”””. Stefan cel Mare cheltuise el insusi peste trei mii cinci sute de galbeni, cumparind sate imprejurul cetatii sau rascumpirind — cum rezulti din acte — sate revendicate ulterior de urmasii familici Banffy de Losonez, Ei intenteaza un proces impotriva lui Stefan cel Mare, proces ce se incheie citiva ani mai tirziu, dupa cc domnul Moldovei achitd, prin Ivanco, ,boierul si omul siu de aproape”, suma de patru sute de florini drept despagubire. in al doilea rind, Stefan intemeiazd o episcopie cu resedinta la Vad ~ inzestrati si ea cu mosii insemnate, cu sate intregi, cu o moara in Chifciu — jucind, evident, un rol de avanpost al ortodoxiei.. Dupa ce ocupa cetatea Ciceului — cum spun legendele din partea locului ~ Stefan Voievod se muta in ea. Aduce o multime de ,scule scumpe” luate de la lesi, tatari, turci, cazaci; cetatea 0 innoieste si o inconjoara cu un zid puternic, iar jos in vale, face in jurul ci mai multe rinduri de santuri afunde, de puteai ascunde biserici in ele. Si dupa ce o umple * Donate in anul 1484, conform documentelor, .in locul Chiliei si Cetatii Albe”, ocupate de turci ++ Numita si Cetatea Timavelor (aproape cle Bla). *** Joan Grumezea si Latcu, postelnicu! Petre si Radu Gangur au fost pirealabii Ciceului din vremea lui Stefan.u toate bunatatile”, iyi aduce aici si doamna sa, ,s4 guste din placerile lumii”... Gindea Stefan Voda c&, fiind el batrin, sf puna buzduganul la 0 parte gi st traiasca in pace si liniste, spune legenda. Dusmanii sai ins, vazindu-i batrinetele, isi pusera in gind st-l alunge de aici. Cit ai bate din palme, el isi strinse o oaste, de era negru pamintul, si porni la lupta Vazind ca ,pizmasul” e mai puternic, se socoti si-I prinds in curs. Dupa o hartuiala, o lua la fugé cu ai sti si nu se opri pind linga Ciceu. Peste noapte, fticu o multime de gropi in jurul cetatii, A doua zi, incepu din now s& impuste in dusmeni, tinind toata ziua hdrtuiala cu ei. Cind se intunecd, o tuli iarisi la fuga. Stiind ca locul acela e neted, dusmanii se luara in cap de noapte dupa oastea lui Stefan, dar o payira caci, sosind la sropi, se prabusird cu totii de-a vaima in ele. in toiu! acestei invalmaseli, Stefan cu ai s4i se arunca asupra dusmanilor si-i nimici pind la unul, Pind azi se numeste locul acela La Gropi”, iar valea care curge pe acolo, in hotarul comunci Poieni, Valea Gropilor”.. © alté legends, din comuna Cristur, evocd amintirea aceleiasi vai, in care Stefan ar fi alungat pe vrajmasii sti, respingind pe vreme de ploaie un asediu al cetiti, la locul numit, pind azi ,,Valea Glodului”, unde dusmanii sti furd inglodati ‘Alta legenda vorbeste de un virf din apropierea cettii Ciceului, numit pina azi Virful Manastirii, legat de amintirea ‘unei batalii a Tui Stefan cel Mare cu craiul Mat in Tara Ardealului, ostasii lui Stefan se ‘imbolnavird, spune legenda. Stefan, oprindu-si oastea, gsi un loc de popas, Ascuns in cetate, Matei isi las4 0 parte a ostirii in vale, iar de cAtre seara Stefan cel Mare deschise foc in contra dusmanului. in invélmaseala luptei, nestiind unde se afld oastea lui Stefan, ostenii craiului incepura sa fuga. Cei din cetate puscau in vale, gindind c4 acolo ¢ Stefan cu ai sai, jar cei din vale trageau in cetate, gindind ca Stefan e in preajma i. Si astfel, adversarii se bateau intre dingii in timp ce Stefan ~spune legenda — privea de pe o culme cum se nimiceaw unii pe altii. In zori, cei din vale biruird pe cei ascunsi in cetate; 6 sfarimind portile, intrara induntru si mare le fu spaima cind vazurd 8 ei intre ci s-au batut. Atunci intrd Stefan cu ai s8i intre dinsii, cuprinse cetatea, iar pe dealul acela, unde a stat noaptea privind batalia, a ridicat 0 manastire... Fantezia poporului a brodat asadar pe firul citorva date istorice tesatura mfiastra a legendelor. Dupa moartea lui Stefan, fiul si urmasul stu, Bogdan cel Ort, incheie in 1509 o alianta cu regele Vladislav al Ungariei. care-i confirma posesiunile. Cind pe tronul Moldovei ajunge nevirstnicul domn Stefaniti, ambitiosul voievod al Ardealului, Joan Zapolya, incearca si-i smulga cetatea Ciccului si Cetatea de Balti, dar regele Ludovic al Ungariei i se opune si-si ia obligatia sii acorde chiar suma de o mie de florini anual, ca si-si asigure fronticrele tarii spre rasarit. Regatul ungar trecea printr-o crizi ca urmare a dezastrului de la Mohaci ~ erau deci yremuri de cumpana grea —cind celalalt fiu al lui Stefan cel Mare, strasnicul Rares, ajunge pe tron. Doua mari tabere, in conflict permanent in tot acest timp, imparjeau Europa. De partea uneia crau habsburgii, avind in frunte pe Carol al V-lea, de partea cealalta sultanul, rivnind cucerirea lumii crestine. Rares, atras cind de partea Iui Ferdinand (el insusi habsburg, frate cu Carol al V-lea), cind de partea Jui Zapolya (prieten cu turcii), asigurindu-si Ciccul si Cetatea de Balta, apoi Ungurasul, cetatea Bistritei si Valea Rodnei cu vestitele sale mine de argint, incheie un tratat de alianja cu [oan Zapolya. Atunci, Ferdinand impresoara Ciceul cu trupele sale, Dar Petru Rares, cu citeva sute de calareti, ajutat de romanii din tinutul Lapusului, despresoara cetatca. Intrind curind si el in liga habsburgica, alaturi de Ferdinand, dusmanul turcilor, Petru Rares ¢ din nou confirmat ca stapin al Ciceului si al celorlalte posesiuni ardelene. Dar noua orientare politica a indraznctului domn, atasat idealului luptei impotriva expansiunii otomane, ca si refuzul platii haraciului, provoaca minia tui Soliman cel Mare, care omni ,,cu toata puterea sa” ~ cum serie cronica ~ in contra zMoldovei, ajutat de munteni, de tatari si poloni. impotriva unei ogtiri de aproape dou sute cincizeci de mii de oameni, Rares cu ai sti, abia cincizeci-saizeci de mii de ostasi, asteptind ajutorul lui Ferdinand, opri pe poloni undeva in nord, batu pe titari, incheie pace cu regele Sigismund si, urmind astfel pilda tatdlui sdu, cu o oaste mai mic — de patru ori ~ decit a sultanului, infrunt& pe turci. Indata insa ce Soliman cel Mare se apropie de tabiira lor, boierii il tridara pe domnul Moldovei. ,Atunci am vazut cA nu voi putea st le sta impotriva si, lasind ostile mele, am fugit” ~ serie Rares; iar cronicarul: ,.Vazind Petru Vod3 ci Lau impresurat vrajmasii de toate partile si ai s&i lau pardsit toti, Iasat-au scaunul gi s-au dat peste munti, unde socotind 4 nici acolo nu se va putea mistui, au socotit s& treacd la fara ungureasct”, Si ,patrunzind pe niste vai nepatrunse si locuite numai de fiare stlbatice, printre piscuri inalte, gol, rinit la mini i descult, mergea pe ciriri aspre gi neumblate marele in vitejii i furiosul in lupte”. ,Astfel au umblat sase zile flamind si fra hrana ~ cum scrie Macarie ~ fara si vorbeasca cu cineva si ffir sa vada fata cuiva: mergea calarind, mAsurind adincul silbaticei pustii” pind cind, cu ajutorul unor pescari care, daca i-au Tuat seama, cu dragoste I-au primit”... ,.-au ospatat cu ospat pescdrese si I-au imbracat in haine proaste de a lor” si,-au dus la casa unui boiarin” ungurese carele au fost avind prietesug mare cu Petru Voda si a cérui giupineast — cum serie cronica ~ cu dragoste |-au primit la casa ei si i-au gitit leagin cu cai si doisprezece voinici inarmati ~ simbaa, in rasdritul soarelui, septembrie 28, au intrat Petru Voda in cetatea Ciceului si au inchis portile, iara cei ce-1 gonea din urma, vizind c& au héladuit Petru Voda dinaintea lor, s-au intors inapoi...”. Aici era doamna cu intreaga-i familie, cu odoarele curti, in cetatea Ciceului. Viddica Atanasie, episcopul Vadului, ficea tocmai panahida domneasca in biserica curtii, cum * Nobil sect serie Asachi, .Nenorocita doamna,"impreuna eu xi sti, se ruga inaintea unui sicriu go! din mijlocul biseri intr-un unghi al acesteia, sub umbra boltii, cei doi tridatori, viddica Atunasie si pircalabul cetatii, care rispindisert zvonul mortii lui Rares ,,in loc de rugaciuni, isi sopteau la ureche planurile si se bucurau de lacrimile nenorocitilor, cind deodatd o figura maiestoasd strabate printre gloatele ingenunchiare si, ajungind inaintea sicriului, arunca de pe spate mantaua care-1 imbrobodea. Monahii amutiri, tadatorii inghetara, iar doamna cu fiii sti se aruncard in brafele lui”. Episcopul si pircalabul cetatii isi urmara ins’, ipocriti, rolul lor. Stefan Lacusté, noul domn al Moldovei, numit de sultan in locul lui Rares, reusi s& atraga pe Simion Dracsici, pircilabul Ciccului, si pe viadica Atanasie de partea sa, punind la cale moartea lui Rares. ,,Capeteniile cetatii, pe care cl singur fi pusese, aveau gind rau asupra domnului ~ serie cronica ~ si voiau si-! piarda cu orice pret” La stiruintele lui Stefan Lacusta, turcii intervin pe lings Zapolya si-I prinda pe Rares si si-1 trimitd la Constantinopol. oan Zapolya pune la dispozitia lui Martinuzzi, omul stu de incredere, 0 oaste cu care s& atace Ciceul. Viteazul domn, increzindu-se ins in oamenii sti, timp de patra luni, rezista eroic. Cetatea eta de altminteri atunci de neinvins. Dar tradat de ai sti si ispravindu-si proviziile si muitiile, Petru Rares pierde in cele din urmé cetatea, riminind un an si sase luni prizonier la Ciceu, ,,Si sfatuindu-se cu doamna Elena, care stia scrisoarea sirbeasca’, au scris la imparatul cu mare jalba si plingere” — povesteste Neculce. Apoi, ,,slobozind cartea pe © fereastra, au chemat pe o sluga a sa credincioasd, ce era sirb, si Leu invafat in taind s-o duea la mina imparatului”. Sultanul porunci, drept raspuns, lui Zapolya sa-l aducd pe Rares la Constantinopol. ,$i plecd intr-o duminica de ianuarie 1540 din cetate...”. * Doamna Elena era fica unui despot sirb.Ajutat de tei mii de ieniceri si spahii, dupa un an, Petru Rares se-ntoarce a doua oara, ca domn, in Moldova. Murise loan Zapolya intre timp (dusmanul lui Rares), iar Stefan Lacusta fu ucis de boieri in cetatea Sucevei. Norocul parea a-i suride din nou neinfricatului fiu al ui Stefan cel Mare. Ajuns in Suceava, primul siu gind fu sa-si aduca familia in tart si sisi asigure _stipinirea Ciceului si a Cevatii de Balt. La porunca sultanului, navali in Ardeal contra lui Mailath, voievodul Ardealului, urmrind totodati recucerirea celor doua cetati. Dar neizbutind sa le obtina cu armele, Petru Rares cauta a te redobindi pe calea justitiei. Si astfel, patru ani el poarta faimosul proces al Ciceului, care se incheie cu recunoasterea dreptului siu de posesiune asupra Ciceului si Cetatii de Balti, Sfituita insa - foarte probabil de Martinuzzi = regina Izabella (vaduva Ivi Zapolya) da ordin si fie aruncate in aer cele doua cetati din care Rares sfidase adesea puterea regala, in 1544, ,tara a distrus cetatea Ciceului” — cum serie 0 cronica — ,,iar dependintele ci le-au dat domnului Moldovei”, Regina Izabella a dispus — scrie Bethlen ~ si se darime cetatea Ciceului, situata in Solnocul interior. Documentele vremii amintese pind azi porunca adresata oraselor Bistrita si Medias, ca sf trimita oameni s& distruga cetatea Ciceului si Cetatea de Balta. Lucratori priceputi de la minele Rodnei au’ distrus — pare-se — in mod sistematic cele oud cetati, ale caror ziduri s-au prabusit atunci la pamint, fara sa se mai ridice vreodata. 10 Urmasul lui Rares, fiul stu Ilias, mai pastreaza domeniul celor doua cetati, Rodna si Valea Somesului de la izvoare pind la Feldru, Stefan, celdlalt fiu al lui Rares (1551-52), stapineste de asemenea (inutul Ciceului si al Cetatii de Balta Ne-a ramas o scrisoare din vremea sa, in care se spune ca aduce griu pentru Ciceu, deoarece ,aici nu s-a ficut”. La urcarea pe tron a lui Lapusneanu, Ciceul era in mina lui Ferdinand, care ocupase intreg Ardealul. Lapusneanu intra peste munti in Ardeal, indata ce-si consolideaza domnia, dar nu reuseste si cistige cu armele vechiul tinut, Ajutind ins& pe Joan Sigismund, fiul lui Zapolya, la urcarea pe tron, drept recunostinta el primeste domeniile celor dowd cetati pentru a Je pierde insa din nou, in imprejurari necunoscute, poate chiar Gindu-le de bunavoie cum cred unii istorici. Urmasul su, acob Heraclid Despotul, urzind visul Daciei restaurate, le cere din nou. Dar loan Sigismund il refuza indaratnic si-i scrie sultanului, caruia ~ cum se pare ~ Despot i se plinse, ca au hotarit cu nobilii tarii mai bine si moar in lupta cu totii decit sa cedeze aceste bunuri”. Pierzindu-si curind si tronul si viata, teribilul domn riminea cel din urma pretendent moldovean al celor doud domenii. Zece ani dupa moartea sa, domeniul Ciceului fu incorporat domeniului Gherlei, deci desfiintat din punct de vedere administrativ. © conscriptie din anul 1553, ordonaté de regele Ferdinand, ne da lista satelor cetatii Ciceului din acea vreme. Domeniul avea, in cele peste saizeci de sate ale sale (cu unsprezece mai putin decit pe vremea lui Stefan), sase sute saptesprezece ,porti’”, sase sute noutzeci si cinci de siraci~ si o sul sapte loturi fd iobagi. Iobagii domeniului dideau — cum rezulta din acecasi conscriptie ~ dari directe in bani si dari indirecte. Unele sate plateau o dare numiti ,dica”: cite * injeiegind printr-o poarté o unitate fiscala insumind circa patru iobagi cu patru pind Ia gase boi, sau opt iobagi cu doi boi, sau saisprezece zilieri fird vite, sau zece iobagi ce plateau dare douazeci de florini. ** Zilieri fara case si pamint.ouazeci si cinei sau cincizeci de dinari, Pe ling aceste dari, se mai dadea un bir in natura. * Roménii dideau cincizecimea din oi (0 oaie din cincizeci), precum si dijma din porei si stupi. Toti locuitorii unui sat, impreuna, mai dideau cite 0 vacd si cite un berbec pentru consumul cetatii. Cnejii unor sate dadeau anual sapte-opt ,toale”, adicé paturi, Altii aduceau cite 0 cSprioara sau potimiche, Satele maghiare dadeau de Criciun ovaz, pui si fructe: altele — porci de prasila si stupi. Dijma din fructe si zarzavaturi ca si dijma din vin, se ddea episcopici catolice din Transilvania. Colonistii maghiari semanau doua jugire; recolta de pe un jugar 0 duceau la cetate, Pe timpul cositului, cei care aveau ,o parte intreaga”, coseau doua zile pentru cetate, iar cei care aveau ,.o jumitate parte”, coseau doar o zi. lobagii mai plateau unui ,procurator”, care le apira interesele, saisprezece florini, saisprezece masuri de griu, postay pentru haine si doi porci grasi. in raport cu sarcinile iobagimii ardclene in general, aceste obligatii pareau mai usoare. In perioada in care Ciceul apartine Moldovei, domnii tarii introduc si aci legiuirile ei. Feudalismul fiind atunci mai putin dezvoltat in Moldova decit in Ardeal, si sarcinile taranimii de aici sint mai usoare. Este in aceasta o explicatie a faptului c& iobagii domeniului ramin credinciosi domnilor moldoveni si sar fara preget in sprijinul lor. lar atunci cind, de pilda, un Stefan Bathory, _fiicind mizerii” - cum spune un istoric — lui Stefan cel Mare, cedeazi mosii din domeniul cetitii unor nobili maghiari, iobagii lui Stefan se opun cu forta introducerii altor stapini; iar cind un alt nobil se cearta cu fiul stu, Bogdan cel Orb, pentru o mosie din Sinmarghita, iobagii il impiedica cu iarmele in miini pe acel nobil s-o ia in stapinire. Cind loan Zapolya il judeca pe Bogdan, in 1514, oamenii fui sint alungati de dregitorii Ciceului. Si asa se explica de ce, chiar in vremea lui Bogdan cel Orb, apar sate noi: colonisti din alte parti ale Ardealului — unde regimul feudal fiind mai evoluat, apisa cu mai grele poveri -, cer adeseori drept de asezare aici, pe domeniu! Ciceului 2 Citeva stinci uriase si un tum ~ azi temeliile acelui tum -, atit a ramas pe colina aceea dintre hotarele satelor Corabia, Reteag si Lelesti, din cea ce a fost cindva in istorie cetatea Ciceului. . Sute de ani au trecut si cetatea, devenitt intre timp cariera de piatra, a fost demolatd fn intregime. Ce n-au stricat in 1544 lucratorii trimisi de la minele Rodnei, au stricat vremea $i munca acelor pietrari anonimi, care au sfirtecat tot wmuntele Titei”, scotind din el pietre de moara Acum un veac se mai vedeau doui ferestre cu arcadele gotice in doi piepti de zid. lar in poala cetajii mai Iria ~ cum se spune ~ un nuc secular si mai multi meri si peri, rimasi din gridina fostei cetiti. Din toate, nu se mai vede nimic. Undeva, in vale, spre miazizi, se mai sti abia urmele vechii fintini. Cind pe un drum de picior - tot mai greu, mai ingust, mai impracticabil — te cateri pe culmea plesuva de azi, vezi pietrele mari prinse in stinci, buruieni mari si ierburi si aici, in ochii tai, trandafiri silbatici si aceste lori mici cu lujer plapind, pe care le adund fetele in briu, tresarind: scinteute!.,. Alaturi, aproape, un tei chinuit, prins printr-o ‘minune intr-un umér de zid, rispindind o mireasma de pace in jur, de incintare si poezie... Jur imprejur, la mari departiri, vagi creste de munti, mistuite in pulberea find a zarii. Doi pasi mai jos, fntr-un mic luminis, un stilp alb de piatra, ca un menhir’. ‘cu stema Moldovei, in semn de amintire. * Piatra mare care se punea pe mormintul sefilor vechilor gali, 3HARTA DOWENIULU! CICEULUI Stipinire 2 Domniior Mokiovent set Pe rere me OA Pee __Al. Husar i CICEU, CETATEA DE PE SOMES ISBN: 973-8020-51-4 ORION EDCOMPUBLEXIM S.R.L. BUCURESTI str, Brezoianu nr. 51-b, cod 010139 Reg. com. J-40/7465/1991 Cod fiscal: 1558758/09.12.1992 Director Radu Cameci Director economic dr, Lazar Baciucu Redactor sef prof. dr. Constantin Potinga Redactor si tehnoredactor Constantin Ieseanu Procesare computerizati Gabriel N. Colta Tiparul: Imprimeria ,SEMNE °9: Fondator si Director general Ing, poligraf Stefan Dulu Format: 20x13 cm Apéirut in august 2004 Contravaloarea timbrului literar se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania Cont 45106262, BCR - SMB IMPRIMAT IN ROMANIA