DAVID WALLIN

ldltodl
IIIVIiJDRAGOMIN
VAIILIOEM,ZAMFIRESTU
0lnrtcf.dltodall
MAO DALENAIt,IARCU
LEsCU
(arrn,l
lllli IIUDIO{s.olteanu,
A.Rldutescu,
D.Oumbdvicjan)
0l larda producti!:
CllllllN cLAuorticoBAN Cuprins
kia.t.r,
lllrloflA
il0Hr{lovsc
Hl
Dll
l lfltufl{r(ra
t|[lu l II PrefaF
9ll lrooM^ B Mullumid
lllNA ru
15 Capitolulll
Atatanenttl schimbare
Italn gt I tllt r..t Nnbid.. rd|n|.t
wltux,0au0,, 25 ParteaI: Bos,lbyti dlncolodeel
lLnr.nlylh ptlhlr.rpl./ o.vtdl wa' n,rad: r,rifacta

D
. lIl!rrltl, ldllu.rlr.l, ?010 D.mjr.3._
!ll[.rl car/'totutzty'lh
Eazeleteodeidtds.mentului
lia||
||]{ t?t.t7!,707,ltl.t
Ca!'.tolul3 h4
I Dum|nnlu,
Mlh..h{t d.l MaryMain "
c lll tl
Capitolul4:
llllel ol,aln lt An..htrt.nt ln Prychothenpy
Fonaryti dupSel
Aurono.vldJ W.llln Part€a
a II-a:Relatiile
deatasamentti
dezvoltarea
sinelui
t8?
Copynthro iOOTI h. qutttordpr.rr 89 Capitolul
5:
A DlvhlonofGullfordPublk.rlonr,tnc Dimensiunile
huldplealesinelui

Copydthl@Editu.. Tr.l,20tO l17 Gpitolul6j

lipudle d! experientsdeataf.ment
C,P27.0490,Bucur.ill
l. l, /F.rrr4 O z t3O oao 90 I35 CapitolulTr
a mallicom.nrl@.dlt!..t.el,.o Cummod€l€az:sineler€latiile
deatatament
153 Parteaa III-a: Dela teoriaatatamcntuluil. clinicE
CrpltolulSl
lsBN9?8'971.70?-392.1 nonvarball
Exparlanl! tl ,,cunoscutul
negandit
I'
178 CrDltolul*
Atthdln.. sln.lul frts d! exp.rhnF
221 C-.pltolll10
AFofrnd.tt| drx|rdu||fi dtnk .t o.l.l.nt rEntlul

R'
25t
P.rl!. . lV* llFar! d. .trf.r|rnf h pdh.tlr.plr
Gdmlulll:
Construl].|c..urrtulul dertolt|dl Det l,gtfi! D6Fe a6toslott ln'?ag. sdptdi4d.Dotr Lgzli trozacu
po1iuni Fi ,mb.h sewt Wcdra, itr drago\tu rtnandoaf peceleitAi
GDitolul12:
P.ci.,nn|lcr! tliCng. ,rrtltc cLlrnl,Nt t tai trdifi p. h.c$l, Dotr WIi$d, iN hstii Fi dlagd-
rul,lipetlltlclalaw eree rru''tqbobwWtru ao uloL
288 C.plbltd 13 Tffi*,
h.l.f|tl F.oorFt
3ll Gpltolul 14
hcirrtul [Flr d. lolu$. Fiin o afa 6t ohectulpnprid aalcnfiecfii, ct urrittc chitr o ace\tei
329 P. .a a V-.! A*ql|! 3lntului Gllnlc
dubltri, oadtocniim.diatcop.bilt tl * tidie titr-o wud sfed. ln rali-
tttz, o alu hm. { alt ,
Bl C.pholulIt - Piede Teilhrrd De Cludin (1959)
lbi.ild m|tvlbl I
m C.pltolul16
DoanailulnoiErtal tr
t92 GpitolullT:
lrLntalizanarl nadltrEa
/gl Elt lotBfie
1i, I|d.!
F

autor
Despre
PentruGint, AnyaFi Gobriel

Dr. David J, Wa[in estepsiholot dinician ti lucr€azi ln do8rerduPri-

vat ln Mll Valley 9i Albany,Califomia. Ab6olvqrt al Colegiului Haryatd,
cu doctorah ftcut la L|stitutul W.ight din Be*eley, California, praaicl,
predd9i scriedeape poihoberapie de aproapetr,eidecenii.Dt. Wallin esE
coautor (cu StephenGoldbart) al lucririi the Te$ain of the
"Mapping
Ilearh Pa6sid! T€lrdeme€s, and the Capacityto Love".
Prefati

O singure htrebare a lahsatodis€eacarea prcdus aceastl carte:crtr

reutertepsihoterapia & le pexmitdMmenilorsdseschinbe?
AceastdinEebarend-a ins?iEt o curiozitatepnofiEdlt p€nhu mai mult
de tlei dec€nii,f6ld indoialii atat din motive perconale/cat ti potresiona-
le. Fiind un 8tudegl abgolventin ctrutarEaunui subiectpentru diserfatie,
in-am eandit sb incerc se rezolv acestmister observandceeace dr frcrt
clinicie"niiconsacrali cu pacientiilor, Dupecigivaani am ajunsla conclu-
zia cdace$ticercetitori ai atafansrftlui au urE|ato calea.E€mendtoarc ob.
servAndceeac€ flceau pdrinlii nesponsivigenzitivcu copiii lor
/ Pentru ci ,,ceeace fac terapeutii buni'cu pacienlii lor esteanalog cu
apeace fac ptuintii de succescu copiii lor" (fIolmes, 2001,p. xi). studiile
desprerclatiile carefaciliteazddezvoltareain copillrie ar trebui sdne in-
v+ multe despretipurile de rclatii tblapeuticecarefaciliteazecel mai efi-
cient schimbarea,In mod similar, cercetateaatatamentului cu privire la
consecintsledezvolHrii pe o c3lg€reglltiar trebui sAofureo bazegtiinlili-
cA pentru lnteleg€f,easulerftleili a_vulnerabilitilii car€aduc pacien]ii
nottri la teraFiie.
Dar caresrnt exactihplicidle dinice alecercetirii pi cum pot faceac€E-
tea muncanoastrecatempeu;i mai eficientd?
Faptul cdace8telntrebdri au rlmas a#lt de mult tirnp in agteptarea unui
ldspuns estepaltial datorat umd accidental istoriei. Avend convingeiea
ferrnnci rela;iile realutimpurii din copillrie - nu fanteziilenoastneinteF
ne despreele - sunt celecarene modeleaz5fundamental, Bowlby, cel
cal€ va devenj pdrintele teoriei atatamentului, a inkat din cein ce mai
mult in disculii contradictorii cu colegii sdi psihanalitti. Pmku stabiliEa
atognmenh.rlui (in loculpulgiuniloigexuale sauagrcsive) in inimadezvol-
tllrll umnno,el s fostefcctivmar8lnolizatde cdtrecomunitateaanalifici
 din vremeasa.Rezultatula fost ci tcoria atatamentuluia devenitpropde-
liltea intelectualdin speciala cercctik)iilor, ti nu a psihoterapeutilor.Prin
rurmare,ironia soflii estecAde)r Bowlby ir-a pehecut majodtateatimpu-
l!ri tratand pacientii, teoriile sale fornlulate inillal pentru a au8menta
('ficienlatratamentului - au fost testateii elaboratede citre investiga-
tr,ri,mdjoritatea dintreacettirnetrindclini.ienipracticieni.
oare emplrlce studiului celor mai inti'
ltitudinea de cunottinle despre relati-
psihopatologie,ceeace a fecut din te-
dnant al psiholoqElqontemporate a
ndamcntat ;tiinljfic nu ne sPune mai
e suntem Totuti, PanAde cur6nd tera-
pculii erau ldsali sd-9itrage propdile concluzii desprecum ftebuie apli-
cnti aceastdteorie. Astfel promisiunea clinic; a teoriei atatamentului a
rilmas neindeplinite.
Aceasti ca e reprezinte contribulia mea la realizareaacesteipromi-
srunr Folosindu-mi atat de neurcbiologie, gtiinfetrecognitivq studiile despre
trarrmepi psihologiabudis6, cat ii de teoriaataFmentului ti psihanaliza
rolalionali, vreau se transmrt modul in care terapeuFipot folosi in mod
practic trei element€'chere ale cerce6rii atatamentului. Prin urmare, m-am
, J concentrat pe relatia terapeuhcd ca fiind creuzetul dezvoldrii, pe celtra-
I / litatcadimensiunii nonverbaleFi pe influenla transformatoarea reflectiei
/ si meditatiei.
lnifial conceputd in urmd cu trei ani,luffarea kebuia sd fie rapid inche-
int?l Predaudespie atagamentgi psihoterapiede la mijlocul anilor'90 ti
n1-rnraiteptat sa transform matedalul acestorcursud intr-o carteintr-o
pcrioa\ddde Fasepane h floud lLmi.Dar acestprocesde kanspunerea de-
v('nit un proces de descoperiremult mai lung li mai plin de satisfaclii
dcc6t am anticipatinilial. Sperca urm;toarele capitolesALransmiterezul-
tollrl acestuip(ocesin a9afel incat citind-o se puteF se imperteFifi expe-
r'i('ntadescoDeririlormele
Multum iri
Cu lucrareain sfargitterrninate,ai o satisfacfieenolm; sd Poli sd mul-
tumegh tuturor celor careau fdcut acestlucru Posibil
AFadat pentru inceput au fost Nancy KaPlan, care mi-a fecut cunog-
tinlb cu adevdratcu teoda atalamentuluii Owen Renik, carem-a insPirat
sd imi asum dscul de a faceunelelegdtu intre teoriaatagamentului9i ac-
tivitateaclinicd,9i Karlen Lyons Ruth, carea incurajatsintezamea desPre
cerceta.eadezvolterii ti psihoteraPiarelalionali PhilliP Shavers'a dove-
dit a fi deosebit de generos cu insighFul 9i exPerienla sa DuPe ce am au-
zit cd a sustinut pentru Dalai l-ama o Prezentare desPre atagament, Fam
sunat imediat pe Phil9i am aflat d ti el era intriSat de Promisiuneatera-
peutice a parteneriatului dintre atagamentti meditalie. Le sunt, de ase-
menea,rccunoscdtorlui Erik Hesseqi Mary Main Pentru disPonibilitatea
lor penhu mine in Berkeley,pentru sugestiilelor atenteFi Pentru suPor-
tul 1or De cealaltaparte a Atlanticului, Peter Fonagy a fost in mod con-
stant responsiv Sdvorbesccu el despreideile lui gi ale m€le a fost o mare
pl5cereli un ajutor.
Lui Cindy Hyden ii mul;umesc din inimi pentru Pirerile sale edito
riale de nepreluit, sfatul inlelept ti exPedentasa.De la ProPunereacdr-
lii 9j p6nd la {inalizareaproiectului, mi-a asigurat o bazE de sigurantS.
Lui Jim Nageotte de la Guil{ord Pressii datorez in mod sPecialmultu-
rniri. De la inceput a recunoscutpotenlialul acesteicerti 9i de-a lungul in-
trcgulLriproccsa avut contributii importante in ceeace PriveFteconlinu-
lul fi lormr sn,
l\ intrt nrrnrcrrrlil1ri('t($i. mcmbri ai familiei ti colegicareau citit sec-
liuni nk'(,1rlii,nrrtlis(l|lirl((nrlirrultrlci Fi/sauau oferitajutorautoru]ui,le
snr)l r'\'rrxrr,(,\t(r'
lui Sl l'ln lt SrliAIll,ln, Tarnas,
liieh.rrcl MichaelBlumleh,
 CAPTTOLULI

Atasament
srscnlmDare
mahve 9i adeseam-au inspirat
Pacienfilor mei ii in special acelom care mi-au permis se folosescln car_
te experienlelenoastrecomunele datorezloarte mult. pe mdsurAce m_au
.. rolul lerapeululuiesteonalogcu celal nanei cdteii qsigurd
copiluluiei o bazt de sigutatlldde undesd erplorczelunea i\
-iohn Bowlby (1988,p. 140)

Con orm lui Bowlby, in lume vietile noastre, din leagdn ti pane in mor-
manL se invart in iurul atagammtelor intime. Deti atitudinea noast A fat;
de acesteataiamente este confuratA cel mai mult de primele noastre rcla-
lii, suntem totuti maleabili. Dacl Elaliodrile noastr€ timpurii au fost prc-
blematice, atunci rclatiile urmtrtoare ne pot of€ri altd tansd, poate furni-
excelent partener - gi un colaboraborvaloro6 - in confurarca ideilor care
26ndu-ne potenfialul de a iubi, simli ti de a rcflecta, avand lbertatea care
au alcdtuit aceastdcarte.
rezulte dintr-un atatament securizant.in cel mai bun caz, psihoterapia
Esigureexactacesttip de relatiecurativ;.
Cum anume, noi, ca psihoterapeuti, putem da pacienlilor no9tri po6i.
bilitatea de a crette peste litlitele i!trI)j.r!93e_t!q:lltu! lor este o inkebare
p€ care teoria atatamenfului nu o adres€az; in mod dircct. TofutL cerce
tirile din prezent inspirate de insight-urile initia.le ale lui Bowlby au o va-
loare clinictr enormtr, oferindu-ne o ima8ine din ce in ce mai clar; asupra
dezvoltirii sinelui intr-un context relafionalspecific.
ln incercarea de a utiliza puterca acestor cercetdri, anr identificat trei
n|tpcctecanepar a ave-acele mai profunde ti mai fertile implicalii pentru
pslhoh.r.rpi(':p-ifiul.'cA rclnliil. dealrfrmprl cocreate.repgzintiicontex-
tuf{h('ic al dczv(}ftltrii;al d(rile.','cAerpelienlapreoetba]ifogiazi m\ez,i
rln('f(fi nflirf in (l('zvolfarc,ff nl trcilca,cXntitudifledsineluifald deeqperien-
ld prt'zitt. rrrniltint. ni8urnnlndirlil dc atasamentdecat evenimenteleper-
mnnl(.rlhl l(.arrl
 In trasareaimplicaliilor cltnrceal(..rc('storconcluzii de bazd,m-am ex-
lins, bineinleles,pantr la literatura.tt.rl,rnrctrtulur.DaL de asemenea,am
aiuns pane dincolo de aceasta,nu nunrni ljiini Laintersubiectivitateti te-
oria relafionala,ci pand la neurogtiinlclcdft'ctive- pe cale Allan S.hore
(2004)le numegte,,neurobiologiaatatanlcntului" -, precum la ttiinte.
ti
lc cognitive, studiile despre traumi Fi explorareaconttiinlei. Acest capi-
kt cauttr se inleleage cele trei aspecte esenliale din punctul de vedere al
ccntralittrliirelafiilor de atagarnent,al experienteipreverbaleti al funcliei
reflectivepenku dezvoltat:e.El extragebeneficiullor clirricinh-un model
dc psihotelapie care impli.e transfornnrcnsinelu pri intefircdiul rcLaliei.
Sropul meu estesii trdnsmit orientarcac;tre vindecaredemolionald- fi-
l()sofia cluica derivate din rcvizuilea cerceterilor, a teori or ti a experien-
lci personale-, cdresE la bazdtuhuor abordarilorpe carele utilizez pen-
lru a-mi ajuta pacienlii.
Aga cum voi explicamai depafte,modelul propus al psihoterapieica
transformaleprin relatiedescrieo traiecto e similard cu desfdgurarea po-
vcAtiiteorieiafatamentului.Bowlby (1969,/19E2) a inceput prin recunoag-
tcreafaptului ce atagamentulesteun imperativ biologic cu iidicini in ne-
cesitateaevolutivd: relatia de atatarnent cu persoana/persoanel€ de
ingrijire esteimportanttr pentru supravietuirca gi dezvoltarca fizice ti emo.
fioluli a copilului Datd fiind aceastdnecesitatede ataFament,copilul tre-
bure sd se adapteze la persoana care il ingrijette, excluzand in mod defen-
srv orrce comportarnent care ar pune in pericol aceastdleglh.ue. cerceHrile
lui Mary Ainsworth (Ainsworth, Blehar,Waters& Watl, 1978)au clarifi-
cat fapful cAsiFuranla sau nesiguranfacopilului estedeterminattrde ca-
litatea comunicArii ro Delbalcin cadrlul rclaliei de atata$ent - 9i aldturi
dc aceasta,de abordarea propriilor sentimenbede crtrc copil. Cerce6rile
lur Mary Main (Main, Kaplan & Cassidy,1985)au clarificatmodul in care
nc$te interacliuni timpurii nonverbalecomandatebiologic se intipdiesc
In copil ca reprezentdrimentalegi reguli de procesarea informafiej, care
influcnlcazi la r6ndul lor libertateacu careestecapabjl sAgandeasce,sb
sinrt,i, sii-ti aminteasci 9i si aclionezecopilul mai mare,adolescenfulgi
dpoi adultul. ln sfartit, Marn (1991)9i PeterFonagy(Fonag, Steele&
Slccl{r,l99la) au subliniat importanla cruciah a pozitiei sinelui in relalie
( u propriilccxperienlc.Ei au aretatcd siguranlaatatamentului, fl(,xibili-
l l('nli Ihilitnt('ndc a crcttr'copii,,siguri"sunt toatecorolillo( lr (,rl),tcitntca
individului de a adopta o atitudme reflexivii fald de experienta.Deci de
la Bowlby la Ainsworth, Main gl Fonagt desfdgurareanaraliunii teoriei
atatamentului s-a realizatp n focalizareaasupra legdturilor intime, do-
meniului nonverbal ti relatieisinelui cu expe enla.
Tot aceste-trei teme organizeaze un model al terapiei ca transfonn;rre
plin relatie In acestmodel, relalia de ataFamenta pacientului cu terape-
utul esteprimare ti fundamentald. Ea asigurtro bazd de sigurantl car€
estesirc 4rd ro, pentru exploraie, dezvoltare ti schimbare.Acest senti-
ment al unei bazede siguranfaaparedin eficienlaterapeufuluiacordatla
pacientin a-l ajuta s.Atolereze,sI modulezeti str-9iexprime sentimentele
dificile. in virtutea acesteisigulante resimfitede cdtrc pacient,siguranla
Benera6 de acesteinteracliuni prin car€ afectele sunt reglate, relalia tera-
peutice poate asigura contextul pentru accesareaunor experi€nl€deza-
vuate sau disociatecarenu au fost - ti probabil nu pot fi - transpus€irn
cuvinte.Aceas6 relalie reprezintS,de asemenea,contexhi in careterape-
utul Fi pacientul,dup6 ce au ficut loc acestorexperiente/pot incercasd le
dea sens.Accesarea,exprimarea clard gi reflectarea asupra sentlmentelor,
gandudlor ti impulsurilor disociategi neverbalizateintdresc,,competen-
la narativd" a pacientului (Holmes,1996)ti ajute la schimbareaatitudirdi
pacientului fal,i de experienl; c;trc o pozifie mai reflexiva.in ansamblu,
procesulrelfltional/emofional/reJlctitt
din idima terapiei centrate pe atapament
faciliteazi integrareaexperientelordezavuate,aiutand astfel la crear€a
LEtuisentimentde sine mai coerentti mar srgur,
transformatoare
Rela!iile
Ld fel cum relali.rde atdgdmentiniliald ii permiteacopilului sa se dez- |
volte,in lele din urma tlo d relaliede ataiamentcu terapeutulestecea I
careii permite pacicntului si se schirnbe.Penku a-l paiafrazape Bowlby
(1988),accsttip de relalieasigureo bazAde sigulanldcarep€lmite pacien-
tul i si-ii asumc riscul de a simti ceeace nu ar trebui sA simtd Fi se cu-
n()rs('i ct't'ncc nu .rr tft'bui si cunoasctr.Rolul terapeutului aici estede a
lliutil pn.it'rltlrl illiit s.\ d('nlolczctipar('lede atatamentdin trecut,cat fi si
conslruins.,\ .rlt(.1(.n{ri in l1r(./('nl. Aln cum am vazut,tipaaelefolositein .
prinr(.k' o,rstrr, nlnl,rrn(|ll(.se r\'lh'clJt|lt('riornu numaiin modul in care
(\r |r'il,rl1i,
r.lnli(nr,\nr r i 5i ir rthir|iUrih' noirstrcdc a simli Fi de a B5ndi.
ln acelagifel, relatiapacientului cu tornPcutulir|r potenfialul de a genera
tiparenoi de reglareafective9i gandin', pl1\]rm ii atagamente. Altfel spus,
rclalia terapeuticl estecreuzetuldcz\()lt?lriiin carc relatiapacienfului cu
p()pria experienli a realitdFi inteme gi cxterne poate fi fundamental trans-
[(rrmata.
Cu nos c ut ulne g a n d i t
Datefirnd rtrddcinileprelingvGticcalc tiparelorde ataFamentinitialeale
pncientului9i dezavudrile9i disocierilepe carele-au necesitatacestea,tC:
rapcutul trebuie se se_acordez€ la exprimirile nonverbaleale experiente-
l(ir pentru carepacienhll ,,nu ale deocamdatdcuvinte". Asta inseamni cd te-
rat)eutul duie sAg;s€ascdmoduri de a se conectala ceeace Christopher
Ihllas (1984 denumea ,,cunoscutul negendit" al pacienh.rlui S€sizrrcasub-
h'xtului nespus (sau negAndii) al unei conversalii terapeutice necesitec€ea
('('cafr,a scriitori (Bateson,1979;Bion, 1959)au numit ,,viziunebinocula-
ril" a clinicianului,careurmeregtesubiectivitateaatat a pacientului,cat gi
.1tcrapeutului. Presupuneteasubiacentl estece pacientul care nu poate
(sau nu vrea) sd verbalizeze propriile experienle disociate sau dezavuate
f(' vir Rroaala alfii, le va treceIa act cu sau le va incorpora.Rezultatul cli
nic este faptul cd terap€uh trebuie str ^lli\acorde
o atentie deos€bittrpropriei
snlc experienle subiective, h€cerilor la act in transfer-<ontratransfer crca-
t('impreune de pacientti lerapeutti limbajului nonverbalal emoliilor gi
corpului - pentru toateac€steaexisttrcdi de accesareFi in celedin urmd
(lc intcgrarea ceeace pacientula trebuit se negesau se dezavueze.
Poziliafali de experienfl:
reprezentarea, reflecliati medita!ia
()d.rt?lcu sublinierearolului central al experienleinonverbale rela-
9i
lion.rle,c('rcrtareaataiamcntului subliniaz?lgiimportanla funcliei reflexi-
v(';ii n nr('tacognilieiIntr-un plan mai general,aceasHcercetarescoatein
(.\,i(l('nlJinrpactuldccisiv al pozifiei sinelui fale d€ propria experienla,
n lrir|n('ntul sccurizantc'stein mod evident asociatcu o pozilic refle-
\ivJ l,rl,\d(. ('\pr.ri('nll DuP,ipir('rcnIui Main ('lq()l).,r(r.rst,\
lxrzilics('
bazeazdpe capacitateametacognitivdde a recunoalte,,dodlnafura repre.
zentalionala"a propriilor noastrecredinle9i sentimente(p. 128).Cu aceas-
td pozilre putem sd ne retragemdin ,,realitatea"imediattra experienleigi
sArespundemprin prisma sdrii mentalecaresta la baza acesteia- pen-
tru a folositermenullui Fonagy.putem sd ,,mentalizim".Cu cat avem mai
multe lib€rtate de a mmtaLiza, cu afiit esbemai pulin prcbabil sl fim printi
fdra posibilitateade a scepade reflexeleemolionaleformate pe parcursul
primelor noastrerelatii, AFacum aratdcerceHrilecareau folosit lnterviul
de Atagamental Adultului al lui Main, pozilia reflexivtrfald de experien-
l5 estetotal diferitd de ceagasitd la indivizii nesiguri,care tind fie sAmi-
nimizezesau sd nege impacful experienteilor (in stareamentali de res-
pingere), fie sd se lase coplegili de aceasta (in starea mentali de
preocupare).Ca re8uld, cu cat vom fi mai capabili de a mobiliza o pozi-
lie reflexiva,cu atet vom fi mai rezilienli ti mai capabili de a cregtecopii
srgrrn.
Tocmaide aceea,pentru a ,,cre9te"pacienti siguri trebuie strne culti-
v?lm capacitatea de (eflggl&Ilofundi. De asemenea,trebuie si cultivtrm
gi
aceastacapacitate la cei carevin la noi pentru ajutor.Ca terapeuli,efor-
turile noastrede a facilita sau de a dezinhiba capacitdtilede mentalizaE
lle paci€nfilor^no)trireprezinttro componenteimportantd a ajutorului pe
careil oferim- [n mlsura in carefacemposibilecapacitateade mentaliza-
rc a pacienlilor,intdrim aptitudinea lor de a-9i regla afectele,de a integra
oxperienlelecareau fost disociateii de a avea un sentimentde sine mai
$oliclti mai coerent.
Dincolode capacitateade a aveao pozitie reflexive,agsuslinefaptul ce
r,xi$ti potcnlial pentru o pozifie faF de experienleleinteme li extemecarc
rtlc, intr-un anumit sens,mai ,,profundtr"ti mai apropiati de propriu.lcen-
lru subiectiv.Md Bandes(aici la o poziFiecareimplici o atenliedeliberat
nrnr(titic,l .rcordati experienleidin momentul prezent - adic6 o pozilie
,ftlillirli|rl ((;crnrcr, Si€'gel& Fulton, 2m5; Icbat-Zinn, 2m5). Degi meditalia
nu hlce pnrtc din vocabularulataFmentului, acestconstructdh psiholo-
*l[ bu(list.\p,rrr.un n.zultat firescAi alccrceteni ti aI teorieiatatamentu-
ftrl, f'friflifrSfr,rvr.r;
t rx.dfk)raf c?lrliiHnrltD(tkof Attachment,'Ii-aspuscAa
,rvUl(rirri.r s.leit(\rs(,1 (h'rur,in(lo nrullimcdc cirli desprcbudismpen
lflr Irn.F,rlir(,,r unt'i prt'^'nL\ri ftirrrlili(e l)('ntruDalaitama. Spresurprin-
(lcrur r.,r,.r (k\fo|('r il ,rct..r|srlroIrgit.r'.rliirrtl nu dt:arcompatibilS,
ci in
 nnurniteaspecteaptoapeidentici clr psihok)giillcoriei atagamentului(Sha-
vcr/ comunicarepersonald,2005)
Pentrua clarifica ce inseamni atituclinoirmcditativi, se ne imaeindm
f.rtru ineleconcenhice, tie(drcrepr(./entrnLin clement.are coniibuje
ln cxperientade moment-cu-momentdc n ft urr ,,sinemeditativ,,.
lnelul exterior reprezinH realilateacrtcrnii Lumea reafitAfii externe
nu cuprinde doar evenimentelecarc ni sr'intAmpld gi situaFiilepe care
lc cocreem,ci ti, probabil cel mai importarrt aspect,oamenii cu care re-
Inli()ndm.
Deplasdndune spre intedor, al doilea incl reprezrntelumla reptezen-
Lilrikrr:adici modelelementaleale experiengetoipreceaen6cifn- scu-
tcscde necesitatea de a r€nventa roatain fiecarenou moment,Acestemo-
(lcle rePrezcntalionale ne orientedz;,formeal.i intcrpretarilenoasire
Llcsprctrecutii prezentFi stabilescalteptirilc noastrepentru viitor.
ln interiorul celui de-al doilea inel se afld al treileainel, carereprezin-
li ncc'aparte din noi careestecapabili de o pozifie reflexivdfald de expe-
ri!'n16- pe scurt, ,,sinelereflexiv". Aici reprezentirile noastre,inclusiv
rnodclelenoastrede I-ucruinterne, sunt inlilese ca mediind sau filtrand
cxpcricnla reahHtii externe.Nici nu echivalemlumea subiechvea repre-
zr'nl,lrik)r cu lumea obieclive a realit;lii e\terne, nici nu neg;m irnpaitul
rcnlitiilri exteme asupra experienteinoastresubiective.Din aceastdpozi-
li(.pul(.mreflecld,convhentsau inconttient,asuprasmsului experientei
] nonstrc,in loc se luAm in considerar€superflcial experienta.Acest lucru
c pcrmite o libertateinteme semnficafivA.
'lcoria ataiamentului are de-a facein mod explicit doar cu
elementele
fcfrrcz('ntatede acesteprime trei inele:realitateaexternd,lumea reprczen-
lilr'rl()fii sinelereflexiv Totuti, mie mi se pare ch existeo haiectodein na-
, Iliurrcn Ll\)rieiatagamentuluicareindictrasemeneaunei stigelispreal pa-
lrrtlt'i]incl aflat in interiorul celui de-al treilea Acestal patruleainel
|1!r'('zintii cecace am numrt sinelemeditativ.
lirlnuliind sub lorma unei ghjcitori, acestsine esterdspunsulla intre
lr.rrt'.r:cint'(sau ce) estecel carc reflecteazade fapt ia experienfd?Daci o
p('zili(' nrflcxivilimplicAmetacognilia-gandirea despregendire-, pare
fir('s. s.l intrcbim .ir. gintlcstegindurile dcsprcgArdirs, poti si incerci,aF
flrnl .)nrl:cut lr cu, si inchizi (rhii ti sa ilr pui aceasEintr(,bar(. l)r1)priul
In('t|fJspLrns (dc natur.iexperienlial6) la aceastiirrtrr'hrrr'nr .r lu,lt pnn
surprindere:r'ri7reni. impletitd cu doctrinalundamcntaH a Psihologieibu-
diste, aceasti inlelegere evazivl rcflectd paradoxul ce sinele meditativ poa-
te fi in acelaFitimp un sine,,sigur" sau niciun fel de sine (personal),ci
doar constientizare(vezi Goldstein & Kornfield, 1987;KornJield, 1993;
Engler,2003).
JeremyHolmes (1996),care a scds foarte elocvenl desPreatalament,
atmge acelati paradox cSnd recunoalte cd a impnrmutat de la budism ter'
men]jtrde ,,hoflntaramenf"pentru a descrie o ,,pozilie echidistantd", care
include contlientizareadtiit a profunzimii gi ldrgimii exPerienleisinelur,
.iif gi a faptului cA sinele este ,,in cele din urmd o ficFiune" (P. 30)
Dintr-un alt punct de vedere asuPraproblemei meditdrii: in timP ce
pozilia reflexivi lald de experienltrimplica metacoBnilia,pozilia medita-
tive implici o ,rtaconFhenLizarc - adi,cd, conttientizareaconqtientiz6rii.
Cu alte cuvinte, sinele carcrcflectcdzi experienF ia parte la conlinutul
la
cxperientei,in timp ce sineleconttient ia Partela ProcesulexPerienlei O
astfel de atenlie conFtientdclariJici procesul pdn care exPerienla este con_
struiti (Engler 2003).
Fonagyse referd la cercetirile caresubliniazdpotenlialul clinic al me-
ditaliei bazahepe meditaFeca adjuvantal psihoberapiei. El aJirmece ,,ceea
cc noi numiln <mentalizareo este in mod direct accentuati de Practicarea
rnt'tlitafrei"(Allen & FonagJ,2ffi2,p 35).Punctul de vedereal lui Fonagy
${t(,firi dubii bine precizat.Tohrli, meditareaimplicl mai mult decatme-
rlit lia formal; 9i susF e mai mult decat doat mentalizarea.
lixcrciliul regulat al congtientiz?lriimeditative pare sd favorizezeace-
[,uqi bt'nc[icii autoreglareaafectivdFi corPorali, comunicaleaacorda-
li (t| (eilnl]i, insighFuL.empatia - pe care cerccterilele-au gdsit ca fi-
ltlrl Isocintcc istoricul de ataFamentsecurizantin coP drie (Siegel,
20{)5,2006) DeFipot fi Fi alte explicalii pentru acesterezultate similare,
r (nrsi(lertr)to$icii clc clerivi din faptul cd in mod asemendtorataFamen-
lrl Hr'.uriznnt li Dcditafiasunt capabilesI genereze pe cei totaldife-
t'ltr, r.{'lo.rii |1'slrrs('psrhologiceneprefuite, adici o bazd de si8uran_
r[. ,rl,ryanrenl
l{r,l,rliik. so.urrzantdin copiliirieti din PsihoteraPie aiu-
pr(z(nl( intenrclinittitoare,oferindu ne exPc-
h1,1
'h,1rt|lt.r(\r,r((loi
tlurrlr.lr.rh,,r li K{lrrros(ul,irrl('l('s ii npr('cint, carePot fi ulteriorintema-
llr,rtr.I'r,rrlrr,r|rrrllrr(litrlir,iro,rt( (lfz!r)lt.rtl llrL'7('nliinterni liniititoare
l2 c()mparabile,oferindu-neexperienfc(fugnrc sau suslinute)ale sinelui al- meditare,la fel cum exprimiri ale atitudinii Eflexive a terapeutului aiu-
truist sau universal, careestepur $i simplu congtientizare.Acesteexpe- te h sdmulareacapacitilii de a mentaliza a pacientului. Suplimentar,la
ricnle sunt adeseamatcatede sentimentcprofunde de siguranld,accep- unii pacienti poate fi de ajutor pentru terapeutse incuraiezepracticarea
tare9i conexiuneatat in relaliecu altii, cit lii cu noi inSine(Linda Graham, meditaliei-
comunicarepersonale/2006). Am increderectr am clarificat fapful ce, v5zuta din prisma teoriei gr a
Ca terapeuli,propria noastrecapacltatede a fi meditativi poatefi im- cercetfi alagamentului,pqlerea de vindecarea psihoterapieideriv;l in
portantain eforturile noastrede a ne alutapacienlii.h primul rand 9i pro- plmc|pglgm tnllaglgl-rggelepglrlc5, Noua elatie de atagamentpe care
babil cel mai important, o pozilie meditativi faciliteaztraceaexperienld pacienfulo [ormeazdcu terapeutulpoate funcFonaca un creuzetal dcz-
Llca fi in mod ferm ancoratin momentul prezent.Psihanalistulbritanic voltirii in capitolele urmdtoare voi pAtrunde mai adanc in cclc trci
Wilfrid Bion (1970)a surpdns aceastestarea prezenfeideschisela fel ca temerheie - relafia, dimensiuneanonvcrbald ii pozilia sinelui fali de
orica.ealt filosofbudist atunci cand a leudat avantajeleapropierii fafe de experienlA- carc orienteazimunca mea cu fiecarePacient.Capitolcledin
pacient .,ftrramemorie,dorinte sau infelegere"(pp. 51-52).Astfel, anco parteaI rezumdpovesteateorieicerceterii9i a atag6mentului,stabilind Pe
rali in aicigiacum- 9i nu in kecutul amintit, viitorul dorit sau abstracti parcurs fundamentul conceptualal ce4ii. Parteaa I[-a descdc imPactul
ziri teoretice-, suntem mai putin vulnerabili la propriile noastretendin- relalrilorde atagamentasuprasinelui aflat in dezvoltare.Parteaa Ill-a face
lc fie de a respinge,fie de a fi preocupafi.O pozilie de conttientizarene primele punli de legeturdintre teoria atagamentului9i practicapsihotera-
pcrmite sd fim mult mai prezenli, deschiFigi capabiii de a raspunde- la pcudca.Parteaa lv-a explici implicaliile clinice carerezulttrdin identifi-
fcl ca perintcle ,,suficientde bun" - necesitetilormomentului. pe mesu- careatiparelor de atatamentprevalenteale pacientului, Parteaa V-a de-
ri1cc acesteaies la suprafatddin interacliuneanoashe cu pacjentul.in al ltcrie in amenunt natura muncii terapeutice in domeniul nonverbal/
doilea rAnd,o pozifie meditativd,centratdpe prezent,faciliteazi experien- precum Fi modalittrlile in carc putem incercas; cultivdm in noi gi se ue'
ln de a fi in interiorul prcpriului corp ti de a fi conttient de acesta.Acor- zim in pacienlii nogtri o pozitie mult mai reflexivi Fi meditativa falS de
dareaconsecutiveh prcpriile noastrertrspunsurisomaticeamplifici sem- cxr'€rient5.
nalelecarene permit se ne racordim la exprimdrile nonverbaleale stdrii
intcrnc a pacientului.Asdel, meditareapoatecregteatat empatia adecva-
til, c6t Fi capacitateanoastrdde a ne conectaIa expedenleleneverbalizate
fi, probabil,disociateale pacientului.In a) treilearand, meditarea(casta-
rc mcntalede siguranladin punctul de vedereal atalamentului) facilitea-
,l o ntitudine de acceptarc- o deschiderenondefensivtr9i o receptivita-
k' Llla de experientedsdclrr esfeca,carene ajute se facemlm intregului
spectrudc sentimente,tanduri ti dorinte ale pacientului.ln acestfel,
ofl!.rrtnrcameditativd a terapeutului poate facilita o rclalic cu pacienful,
ft'hlic caresi stimulezeprocesulde integrare
Accnstl irtcgrarc poatese nu fie doar scopulprincjpal al psihotempiei,
('i fi o consecinli at6t a atalamentului securizant,cet gi a practicdrii con-
Iticntizirii mr'ditative. Ca parte a ceeace face ca relalia terapeuticesA
li(' una trnnslormatoarc, atitudineameditativda terapurhrhrip(rlk.avea
li o .nlrt.rt(' ,,conl.rgi()asil"
- s6rnind pacientului pftrl)ri,r or|.,r l('trlll dc
I

pidincolo
Bowlby deel

]ohnBoulw a fosr,binelqleles, pdri teleteorieiatatamefltdai.Co tnih4iile

saletifiiputii aufoEtte,tateerflpiric,i fuiceledin urm.delaborate deMaty
AinanrtL Rel$it lo intekotualdofost urufrach/lntd Wtru afiAndoi,c1tin-
fuetge r*tuale, tn ure idcilzlui BotDWa! asigtrmtirwlstll initial Wtru cet-
gtndheal i BouIW- fi tui
cetdrilelui Ainswotlh,core, ltoio, ar refnodelat
depqte,du aprin| floi rundedecercetale gi Wtecliotdri aleteoriei.Coldborurct
lot o dat nqterc stnctuii fundafientalea teord atailte rtrrluigi o cottdush
', nplozit de cercat entpiice W careaceastdt@rie le4 ge erat.
, Concl ziile lui BowW gi Ainswotthdulost extinselrin lxddrib lui Mtry
in,carea schimbat focslizara cercetiriiata$ne tului dela copildtitla oAr
adulrdFi deb nnportamentulnonoetfulIa rcfezettar@ iEntald- La ra4-
ei, @ntn:bqiahi Moty Main ia inspiratpePetn Fonlg! fi pe@legnii,
ou identifrcqtrelaliiledeatryment inte$ubiectioedftpt co\turtaheiq tn
eupaeitdrilcl oneoilaledeinsightFieftWtieseWt dzzwlta.
h rclataretpooqtii cacahii fuztte W lqria owtnzrtullti, WfieaI sectn-
peaceledescoperiicarear inplicaliile ele nai A ecte,i rnri fuile
psihoterapie,
Caalare,acu,td paltedsigrrrifundamentulconceptwlW-
fipitoleleuiitoarcconcetttrute tn specialpeclifiict.
CAPITOLUL
2

Bazele
reonelatasamentutuil

ln timp ce Bowlby eetede obicei descrisca fiind plrintele tEoriei ata-

famerrtului sunt unii caInge Bretherton(195) tare'itffrin5 c5 teoria este
fapt copili a'dotpttihli, mamafiind'Mary Ainswo'r0r,DeFiAinswoith
afirmat in nenumeraterthduri cl ,,Bowlby fdceteoria" (Karen, 19 ,
434),cred cd ea $i rninimaliza ln ma.e misurtr propria importantt.
rd l-am intrebat pe fiul lui Bowlbi despre'aunivedea tattrl sEurolul
Ainswortt! Sir Richard Bowlby a rdbpuni cd, din punctul de vedere
sau,

' erau rirr duo dlnairric. Nu trtai poli spune cine a ftadt teoda; ld fel cun
nu poti spunedespF un grup de treptec! una apa#he sclrii iar iimA-
t.'loerea, nu. Relatialor a fost o foarte lungd convetsatie.Fer| Ainsworth,
tattrl meu ar fi fost o uinbrl... (deti) fite tatdt meu..lhi*oittr ar fi fost
(R. Bowlbt comunicarepersonilA, 2004).

by:proximitate,
proteqieti separirre

fia centralea lui Bowlby a fost Berecunoascl-lfgcesitetedqo-

I biolocic de atasalr|enta coDilului faH de Dersoanacareil ln-
,'di;iG'." A;h'a pffi'r;cffiffi;Guai mo-
I sre rldtrcini ln nevoia absolutea copilului de a men-lineo
ibirk! careiiinfij$iJ, nii aoardii jirome
f$r depersoana
concretd
nF .|noFonlll, cl 9i de a asigurasuPravietuinea a coPi-
irotrdlllllada rnedlula carcau trebuitstrseadaptezestrdmo9ii
dt prldltorl uu llte perlcolemortak feceauextremde

pulin probabili suPravicluireaurtri coPil sL'pnratde fi8urile Protectoare
pcntrri mai mult de catcvaminutc $i ctr .1tetmai Pulin ore (Main, Hesse
& Kaplan,2005) Astfel, ceeace Btrwlbv a dcnumit sisfst/ l tpottnntell
'tt
era ,,prorectat"dc'evolulie pcntru a crette probabilitatea
htl tlr fltosnmetlt
succesuluisupravietuirii ti reProducerii.Ca atare,sistemulde atatament
csteo componentea Programirii Seneticeumane,la fel cum sunt 9i fud
'1969/1982)
nirca gi repioducerea(Bowlby,
Acest insambltr dc risPunsuri irmescrLte,dcterminate instinctual, la
t)cricoltl nesiSuranli,esteevidenliat in trei tiPuri de comPortament:
ttntitorizatea9i itrcercdrcaden Dt lite proximilatufold deo
I Cdutareo,
fi*ttd LlrataFaleh! prcIectoare - s tr lna din ierarhiaredusa dc fiSuri de
rta9ament-, cale estede obicei,dar nu intotdcauna,o rud6 Deii ar P5-
rer firescca persoanacu carecoPilul estecel mai imPlicat in relalionare
(mama,tatel sau alte persoandingriiitoare)se fie in fnlntea ierarhlei ata
de
$mentului, acest loc al Preferinlei Pare sa fie, de obicei, ocuPat
mamd - indiferent de mdsura in cale coPitul esteimPlicat in relafia cu
ri.l Plinsul,agataren, chemare.l ti terereaduPafiEura{fiBurile)de atd)a-
'nr('nt f,lc torte parte inte8rantadin rePertoriuladancinrid;cindl biolo8ic
.rl copilului mic Pentru stabilireasiguranlei date de Prcximitate'
2. Folosirenf{urii deatatnnrct cn ,'bnziile sExzDrli"
(io formularea lui
mediului inconjurAtor9i
Ainsworth) de la carePoatePorni in exPlorarea
a cxperientelornefamiliare (Ainsworth, 1963).Gandili-ve, ca ilustrare a
fcrr()mcnuluidc baza de siguranfS,la observaliilebine cunoscuteale lui
MnrJlaretMahler asuPracoPiilor mici ti a sugarilor cate sc avcntur€az5
momente p€n-
li'rrtru scurt timp deParte de mamtr, aPoi revin la ea cabeva
irr.ra sc ,,incirca" inainte de a relua exPlorarea(Mahler,Pine & Bergman,
1975).Ceeace Bowlby a numit sishrrl,lll cofiportnttElnl ctplotntotesle
strAnslegat de sistemul de atagament.Cand figura de ata9amenta coPi_
tt|hri rstc disponibittr ca bazdde siSuranF Penhu Pmteclie Fi suslinere atuncr
'ttttbi\ ,,sil.lLt|ntrln ('sinllitil" - o starcsubicctivi carepivotcazdnu numai
pllulrri,irr lrrz,lrrel
Jlh. Fr,rF,rrrr,l|(lrr),||l(.
cand estenevoie,copilul se simte in generalliber si exploreze_pe de alti
29
Parte,cind figura de atatament lipsegtetemporar,erplorarea se oprefte
DruSC.
3. Rel SiercaId o fig rd alcatasanrcnt co ld un ,,safictuarsigur" it1 situatii
depnicol saunomenlcdc nlnn a. La fel ca alte primate cu iiep"rt p" pi-
maltt, dar diferiti totuti de multe alte specii,oamenii care se simiame-
ninlali nu caute siguranF intr-un lor (adepost sau vizuind), ci mai de_
grabe in compania unei pplsoareprivite ca Iiind ,,mai putemiclt silsau
mai inteleapte" (Bowlby, 1988,p. 121) Ameninl6rile interne si externe
ole supravieluiriicopilului mic, ,,indiciilenaturaleale pcricoiului,,(de
exempluintunericul,suneteleputemicesau mediul hionjur;tor nefa-
miliar) 9i separareapropriu-zis5 s,auiminenla separdrii de mamd, toate
Pot declan)ac;utareaprL)\imit.itii.tris,lturaesenlialAa comportamcn-
t u lu i d e a t a t a m e n t .
Dacapnximitatea fizic?tper se a fost ,,scopulstabilit,,al ataFmentu_
lui cand Bowlbv a inceput si schilezeteoria sa,de atunci viziunea a fo6t
claboratbli cizehta. insugi Bowlby a realizatci prcximitatea fizrc;, cru_
clo15intr-ndevir.e"te,de asemenca, un simboldi disponibiliUtiic()ntor_
tAntea personneide ingrijire. Din dccastdperspectiv,i,obiectirul crrmpor_
l!mentului de alasamenlnu estedoar oblinerca protectiei in fala unui
Pericolprezent,ci 9i asigurareacd persoanacareil ingriiegteestein conti_
nuarc disponibil;. Dat fiind fdphrl c,t persoanacareoferd ingr-iiirepoate
fltn acela5itimp acccsjbillfizic,ddr emoliondlabsentJ,Bowlbya d;fhit
,disFonibilitatcd'figurji dc atdtamentcd o problem, nu doar de,lccesi-
bllltatr',ci 9i de responsivitateemolionald.
I.1 nceastiabordarel6rgit6a addugatin celedin urmd dimensiuneajJ|_
l0mA sp(\cifici a atatamentului,afirmind cd modul in care copilul apre.
clnzll dis|onitrilitatea persoaneide ingrijire estedeosebrtde important gi
Ol.lLr'slnd('li,tde ir n].1remesurd,jn prezent,de experienlele;jntrecut
lle copih'lt'i in .are persornncareil ingriiegtea fost disponibild (powlby,
1973),In ar'r'Lrticontext,Sroufeti Waters(192a) au afirmat oi scooul sis_
lgttloloi(l(..rt.rFlnn.t nUr\k.in nrinrulrnnd reglarea distanlci,ci mai de_
Pt f{trlllrnl.l|llolltull\('r\(rlt\'r (lo in*riiifo,(.i;;ipe cxperienlaintemea co-
pft'l)rir (lisl)()rilr(.
,r ne(.stuin,starc,afizice,inchipuirile
!o Refinefi cd Bowlby inilial s-a conccnknt po comportammtul sugarilor ti
al copiilor mici, iar apoi a ajuns la concllrzin ci\ m.rnifestirjle nevoiloi dictate
biologicde a se ataFasunt semnificativoLle-nlungul intregii viefi. Aceasta
idee estein mod sugestiv conlirmati de stntistici gi de experienlelecotidiene.
Datelestatisticedernonsteazi ci persoanelccarc au parteneri ti/sau prieteni
aprcpiaF haesc mai mult derat celecaresunt izolate. agacum dabeledin ex-
perienF univelsaLi confirni c.i in momente de ameninlare - gendili-vI la
ll Septembrie2001-ii cdutifir pe cei aprcpiali. Cu cat pericolulestemai
rhare,cu atat nevoia de conectarcestemai putemice gi nu de puline ori chiar
literalmen[e de proximitate a contactului corporal_in mod evident, apropie-
rea corporald, esenlialepentru supravieluirea suganrlui, poate fi adeseare-
simFd ca o necesitateemofonali de copiii mai mari ca valsH sau de adulli.
De-a lungul vietii srntem prcdisputi s?lmonrtorizem elementele fizice
;i emolionale - accesibilitatea9i responsivitatea- ale petsoaneloade
caresuntematagati.Astfel, odatdce siguranlaresimtiti esteadeuga6 pro-
ximitdtii ca scop stabfit, ataSamenfultrebuie vdzut ca o nevoie umand Der-
manenH,ti nu ca o dependenldtipica copilului pe car€o depagegteoda-
ti cu creFterca.Aga ctlln Bowlby (1980) spunea:
Dar ce anume faceposibile atatamentelesecurizantein prima copili-
ric li, din acestmotiv de-a lungul intregii viefl? Bowlby era profund ne-
mullumit de explicaliile psihanaliticedin zilele sale - precum cele ale
Ny'claniei Klein, care localizaoriginile dezvoltdrir sdndtoasesau patologi-
cc cxclusiv in fantasmele copilului, ti nu in realitatea relaliilor formatoare
alc'copilului, Cu mai pufin de un an inainte de moartea sa in 1989,Bowlby
fr-n cxprimat propria v?iune intr-un interviu cu Robertl(aren (1994):
Suntde pir€re ci evenimeniele din viaiil reale- modul in car€plrinlii
i$i trntcazA copilul- suntde o importanlicrucial,in determinarca dc7-
volt.Irii,iar MeLanieKlein nu acceptinimic de acesrfet ld(,en.;t rclali-
ik inl('rn('reflcctirelnliil.'cxt!rneIipsegte s,r(p.46).
tot.l din B;n,ti'(.,r
Bowlby a fost supervizatde Klein pe parcursul formdrii saleanalitice.
Lucrand cinci zile pe sdptAmad cu un bdiat chimdt de anxietate,Bowlby
a fost constematcand Klein i-a interzis se se indlieasci cu mama exage_
rat de anxioasea micului pacient.Aceastdconstemares-a transfolmat ln
oroare atunci cand dupi tlei luni mama copilului a fost sPitalizattr cu de-
presie 9i agitali€ Fi singura reaclie a lui Klein a fost de enervare cA acum
nu mar are cine sil aductrPe bdiat Ia tratamenh
FaptulcAaceastifemeieamrrattra sufe t o caderenu a Prezentatnrcr_
un interesclinic pentru ea. Acestlucru, sincersi fiu, m_aingozrt Dln
acelmomentmisiuneameain viale a fost sAdemonshezce exPenenle_
le din viala realeau un foartemareefectasupradezvolttrii (p. 46)
Accentul pus de Bowlby pe realitltlile oJ.oduluiilt care srmtem tratali de
cAtrc cei care conteazl cel mai mult pentru noi a apdrut doar Pa4ial ca re_
nclie la obiceiurilepsihanaliticeale acelorvremuri. Mult mai importante
pmbabil a fost inElnirea sa cu copiii aflali i, fflter?tis - in sPecial coPiii
nlc clror Elatii cu mamele lor au fost destrdmate Prin Privare, seParare
uu pierdere. Luo6rd ca psihiatru la sfargitul anilor '30la I,ondon's Child
Cuidance Center, Bowlby gi-a petrecut aproape trei ani tratind 9i studi-
lnd blieli delincventi; el a descris in amenunt imPactul catastrofal al se-
prrArilor prelungit€ in copillria tirnpurie in ,,Forty-Four Juvenile Thieves:
Their Chalacters and Home-life" (19,14).Ca urmare a acelei lucriri, World
Hcnlth Organization (wHO) I-a inslrcinat pe Bov/lby in 1949se tealizeze
0 monografie despre soarta emolionale a coPiilor rSnagi fere locuinlA
duplt cel de-al Doilea RtrzboiMondial (Bowlby,1951).In sfartit, ca direc-
k|] odiunct al departamentuluide copii de la TavistockClinic, Bowlby a
fott martor al devastdrii psihice care urma separirii de pdrinti a coPiilor
dln cruza spitalizdrii prelungite sau a institutionalizdrii.
Rsolitateasepararirgi a pierderii avea un impjlc!citastrofal de neta-
lldult nsupra c()piilor delincvenli, f?trd4ddposlsau spitalizati pe care
l.l ol'n.r'r,.rt.Inrwlhv ( 1969/1982)a descoperitcd acestimpact a iucai de
$blecl un rol irr suc(csrunc,rr?lspunsurilorcare reflectauluPta coPilului
rlr,l l,rrc f,rl,\ rt.nlili\lir durcronse. Reacliainifiali la seParareatrauma_
llta d lr)rl t)r()tlslul, (rrotnldr'dispcr.rrc care,in cele din urme, a dat na9_
hrd (l(.ln!,1rii,
 Degistudiile lui Bowlby desprcst't'r,rrart'
li pierdereau avut o influen-
F profunde ('l
asupra modului in carc .rbord('nzeinlelegereadezvoltdrii
umane,este,de asemenea,adevirat ciI ilcesttip de traumea devenit prin-
cipald preocuparea (ercetdrilorsalein speci.lld.ttorite faptului ctrputeau
fi documentateempiric ai cercetatettiinlific (Bowlby, 1986;Bretherton,
1991).Pe de altd parte, in monografiaWHC)dcsprecopiii afectagide mu-
tirile consecutiverdzboiului Bowlby a ficut aluzie la efectelemult mai
greu de investigat,dar la fel de corozive ale p.lrentajului inadecvatcro-
nic. In acelaFiraport el a speculatcd pentru a faceposibild o dezvoltare
sinetoasb,,sugarulgi copilul mic trebuie si trtriasceo relalie calda, inti-
me ti continu; cu mama (sau un substitut permanental mamei) in care
ambii se gEseasc.i satisfaclleFi mulfumire" (Bowlby,1951,p. 13).Conclu-
zlr esteum;toarea: Bowlby gtia cA mdt mai frecventedecat trauma se-
pardrii gi pierderii sunt interactiunilepermanente,cotidiene ale copiilor
cu perinlii lor, interacliuni care modeleazddezvolta.ea psihice - dar ii
lipseauinstrumenteleempirice pentru a le studia. La momentul potrivit,
acesteinteracfiuni obignuite,dar extrem de greu de cercetatvor deveni
principalul obiectiv al explordrilor colegeilui Bowlby,Mary Ainswo h.
MaryAinsworth:
atatament,
comunicare
si ,,situatia
strline"
Sp€cialist in psihologia dezvoltdrii ti cerce6tor la Universitatea din To-
ronto, Ainsworth era o diagnosticiani exceptionale carc, in cele din urmtr,
n fost 9i coautorla o lucrarc altrhrride experful in Rorschachal acelorzile
UrunoKlopfer.Dupe cisetorie.in 1950,Ainsworth s-amutat impreunecu
solulin Londra, unde la sfargitulanului a rdspunsla un anunl de angaia-
rc dat de Bowlby in Trmcsp'entruun post de cercetitor al impactului psi-
hol()Bical separeriide mamAin copiliria timpurie- A9a a incepul o cola-
bolare cu influenle rectpr(rcecarea durat aptoape40 de ani pe parcursul
c.Ircia Ains\^'orth a preluat inilial sarcina de a testa empiric ipoteza lui
lhrwlby-Studiile sale- inilial in Uganda,apoi in Baltimoe - au trans-
l()rmIt ccrcetareaSi teoriaatasamentulur,
ln timp ce studiite ei au confirmat clar multe dintre ideile lui Bowlby,
Ainsworth a avut, de asemenea,contriburii independentecares-audove-
tlit clcoscbitdt'in,l-nrtante pentru evolutia conceptuluide at^;ianlerlt.Cd
rr)ri inrportnntcstcp'lrlrabil firptul ci a descoperitci sisk'rnUl(l(.iltitsnnr.nt
inntrscut, determinat biologic este,de fapt, mdrea&rI- 9i cd diferentele ca-
litative ale comportamentului de atatament al indivizilor dq)ind de com-
portamentele diferite ale persoanelorcare ingrijesc copiii (Grossmaq 1995).
Acea$e descoperire a condus liaclasificarea tipurilor de atatament din co-
pildrie 9i din perioada maturitefii, careestepartea centrali adusdpsiho-
terapieide teoriaatagamenhiui.
Ainsworth, de asemenea,a identificat intr-un mod preliminar tipurile
de interactiuni perinte<opil careproduc, pe de-o parte, cel mai probabil
un atagament securizant 9i, pe de altd pafie, atagament nesecurizant. Ea
pi-a dat seama ctr tip4relede coflunicore dintre copil Fi p€Goana de ingrtit
reprezinH cheia siguranlei sau a nesiguranlei.
Mai mult, Ainsworth esberesponsabih p€ntru concephi de ,,baz5 de
siguranF" gi are un rol pivotant in abordareaatagamentuluidincolo de
concentraEa exclusivA pe proximitate, asdel incat sa include influenfa dt-
lqtdrilof copilului in raport cu persoana care il ingriiegte - agtepdri care,
ln final, se aglutineazi in he4i mentale sau reprezenteri pe care Bowlby
lo-a numit ,,modele de lucru inteme"- In sfersit, este cont butia - care ii
poart Fi numele - care a devenii practic sinonimtr cu studiul ata'am€n-
tului: ,,Situafia straini Ainsworth". Pentru prima oartr inventate 9i reali-
titd in Baltimole in 199, aceast5metodi de laborato! pentru studierea
Elaliilor copil-perinte a declantat explozia de cettetSii cale a fdcut ca te-
orl0 atagamentului sd fie paradigma dominan6 in psihologia contempo-
mnll a dezvoltirii.
Alnsworthin Uganda
Aventuracerceteriicarea culminat cu ,,sihraliastreind" a inceput mai
dovrcmecu l0 ani, c6nd Ainsworth s-amutat din nou, tnprcune cu soF
d, de data aceastain Uganda.ta fel caii Bowlby,cu carecercetase impac-
hrl icparlrii traumaticetimp de trei ani ti jumitate,Ainsworthera con-
vlnilt (11studiul ,,dczvolttrrii gretite"erainadecvatcaba"i penrruinlele-
lolort d('zvoltltriirrormalca atagamentului (Marvin & Britner,199). De
ftrcd, inrodiirtd pil stnbilirc^in Kampalaea a lansatprimul studiulon-
llttrdln[l in nrc(liulnnturalnl bobcluiilor in interac]iune
cu mamele1or.
11lt;r,l' nrrrr,\lunr,Ainsworlhn obscrvnt 26do familiicu bebelugicare
i|l(,\irlli\r(nli
irr luFi'r(,r/1 Vizil.inrl
li('cIrcfnmilictimp de doueoreIa
fiecare doud sdpfilnani, ea a culcs dltc cirrc incepeau sArbspunde intrebtr-
rilo! furldamentaledespreontogenczadlaFan]enh.rlui:ce anlrmecaracteri-
zeazd.,gestalia" unei legdturi de atai;amcntti ce anutne semnalizeaz; ,,nat-
terea" sa?Ce anume promoveaze atagaNcntul se(udzant ti ce il impiedrci?
Datele (Ainsworth, 1967)sugereazdcd atagamentul se dezvolte in eta-
pe, lipsa inifiald a copilului de a diferenlia intre mame ti alte persoanefF
ind inlocuite de o preferinld chre a acesfuiapenku ea - inhe gasegi noue
luni -, ceeace se cristalizeazainft-o legifuia puternice. Cdstalizarea adec-
vatd a atagamenfuluiestereflectate(printre alte comportamente)in fuga
copilului la mame afunci cand se afld in distressau estealarmat,folosirea
acesteiaca bazi de siguran'tr pentru explorare gi apropierea activd fafe de
aceastadupe reintalnire,DocumefltareafdcuH de Ainsworth despretra-
iectoria dezvoltirii comuntr tuturor copiilor oleri un suport clar empiric
teo ei lui Bowlby. Totu$i,diferenleledintre aceFticopii (mai mult decet
asemdnerile)au fost cele careau intrigat-o cel rnai mult.
ln timp ce majoritatea copiilor au fost fdre indoiali atagati, caliva din-
tre acegtianu au putut fi iinittifi de cdtre mamele lor ti in ma:reparte au
etuat in explorare, in timp ce alfi caliva nu au plezentat practic nicio urmi
de atagament.Ainsworth a considerat ce acestevariatii neatteptate reflec-
td diferenFle nahrii ingriiinlor par€ntale primite de fiecare copil iJr timp
ce era probabil ca bebelugli care au primit cea mai multii atentie ti griia
drn partea mamelor lor sd fie siguri, au existat ti exceplii surpdnzdtoaE,
careau condusla concluziacd nu cantitateaesteceacaie conteaze,ci mai
da9tabdcdlitateaPe bazainterviurilor cu mamele,ea a incercatsd conclu-
zi)neze ce sensibilitateamamelor la semnalelecoDiilor estede o imDor-
Lrnl; capitalA.De asemenea, a gtrsito corelatiepozitiv; intre sigur;nla
dnti de ataFamentulbebeluFuluiti pldcerearesimfiti de mamd in aldpta-
rca aceshria(Bretherton,1995;Marvin & Britner,1999).Ultimele descope-
rifi au suslinut ipotezeleiniliale ale lui Bowlby (Bowlby,1951)ca dezvol-
tirrcasenitoasese spr\ine pe pldcercaatubelor pa4i implicatein relatiade
.rtatament.Degi Ainsworth nu a putut in cele din urmd sd specificecare
lipurj de compoftamentematerne contribuie la dezvoltareaunui ataga-
nrcnt securizantFi carenu, identificarealegeturii posibile dirtre acorda-
rct matcrn6 iti atagamenta sugeratceeace avease descopereopt ani mai
liiziu in Baltimorcdupd replicarea,cu perfectionerisemnificative,a stu-
tlirrlrripc carcl-a ficut in U8anda
strSin;"
,,Situalia
in 1963,Ainsworth a inregistrat 25 de femei insdrcinate pentru partici
parea la un studiu la domiciliu asupra dezvoltirii timpurii. Dupe nagte-
rea copiilor, intemctiunile acestora cu mamele lor au fosl meticulos docu-
mentale pe parcursul unui an. Pe parcursul a 18 vizite de cate 4 ore la
fiecare familie, Ainsworth ti echipa sa au cules date care au demonsbat o
suprapunereaproapeperfectdintre comportamentelede atatament din
Baltimore gi cele observate inilial in Uganda. Aceasd corelalie cros-culfu-
rald a sustinut presupunerealui Bowlby cd atagam€ntulesteo nevoie in-
stinctualauniversale.Totuti, Ainsworth era conttiente de o diferenli cu-
rioasd Fi provocatoare intre cele doul grupuri: in timp ce copiii din
Ugandaafigauacas5in mod vddit un comportamentde bazEde si8urarl-
lll, cei din cohorta din Baltimore nu prezentau acest aspect.
Pentru Ainsworlh, fenomenul de baze de siguranli era central, prezen-
lr sa semnific5nd si8uranta, care ela leflectatd in capacitatea echilibrate
dc explorare Fi atatament. In Uganda, explorarca se realiza in prezenta fi-
$urii de ataFamentgi se termina bru6c la aparifia distresului plecdrii aces-
lelo. In Baltimore,pe de altd parte, explorareaperea se continue indife-
runt dacii figura de dtdgamentera prezent6sau nu.z Pentru a determina
docd comportamentul de bazd de sigurante este/ de fapt, o componenta
Boncticd a9acum propunea Bowlb, Ainsworth a conceput (ftnpEune cu
ll0rbara Witting) o procedure imFal controversate care evita problema fa-
nllli0rit5lii, punandu-i pe copiii din Baltimore intr-o ,,situatie strdind"
(Alnsworth, Blehar,waters & wall, 1978).
ln aceastdevaluare structuratd de laborator durAnd in medie 20 de nrinu-
It, mamelegi copiii lor - acum in valste de 12luni -erau invitati inh-o
hl('lpcrc plecuH, pline de jucerii. Ceeace urma in episoadede cate trei
n\lnlltc includea oportunitSti pentru copii de a explora/in prezentama-
ttx'|,(loutrsepariri dc mamd,dou; reuniri cu mama Fi expunereacopilului
shilin.i (intotdeaunao persoani calificat5in suprave8herea
In o l)o|ls()nni\
, l l | r $ r , r l i i n w r o r {! ni r l v.d cr e xp l i .r d .e a st5 d i fe r e n l r fr ca n d o b se to 4 j a cEb e b e l u i i i a m € r i ca n i -
i t r d r , . , i i , l . o l r l , l'r ( ,.o n ,o 8 i i o ' !8 r h d e /i e D u l o l i o b h n u i ti cu ve i i n l e r i p l e c:rei m a m e l o f
l L r r r t r r ir I i ! r r m t) o r l r tr xl r l r l d r l ) u 1 1 f5 i 8 u r r .l l - te o r e ti co .o n sta n tSb i o o 8 i .l !n i ve r
rrll v i l ! r'.ri'll .i ]i d lr ..'r r l i 'd |l l ]l .i l tr l t,'l r l n r r .r l r tl r L r n p u r u l fi .l a r e vi d e n i a ti n m e d i u l fa m i i i a r a
copiilo! mici). Seattepta ca aceasticomLrinalienelinigtitoar dintE un me-
diu nefamiliat separareti o persoani str2lin6se declantezemanifesttrri
prcdictabile,fundamentatebiologicale sistemuluicornportamentalde ata-
Fment. Ainsworth prevedeace, folosind mama ca bazdde sigutanld,co-
piii careau fost desemnafica siguri in mediul de acasdse vor juca in prc-
zenfa mamei, vor trdi distres la plecareaacesteiati vor fi suficient de
linittili de intoarcereaei pentru a continua sa explorezeiucandu-se,De
asemenea,Ainsworth se agteptaca in cazul copiilor careau fost d€sem-
nafi nesiguri in mediul de acasbsd apard o mare sup5rarein perioadele
de separare.Totuli, comportamenful in situafia strdine al unor copii a
luaFo prin surprinderepe Ainsworth.
Maioritateabebelusilordin Baltimore- cares-audovedit a fi cei con-
siderati ,,siguri" ca urmare a observatiilorde un an de la domiciliu - au
respuns confom predictiilor ficute, demonshand o capacitateflexibild atat
de a explora liberi, cat ti de a fi consolafi prin contacf. Ceea ce Ainsworth
nu a putut anticipa ti inilial nu a putut hlelege este o minoritate substan-
Iab dintre copli care pareau sA fi sacrficat complet legiitura in favoarea
explodrii. Pentm ctr ei au explorat pe durata intregului experiment gi chiar
au evitat mama dupl reintilnire, acegti copii au fost descriti ca ,,evitanfi".
Pe de altd parte, o mai mic, parte dint€ copii au rcnunlat complet la €x-
plorare in favoarealeglturii. P€nku ce acegtiaau rdmas in permanenfApr€-
ocupafi de localizarca mamei, dar gi furiopi sau neconsolali in mod pasiv
dupd reintilnire, au fost denumili ,,ambivalenli" (sau ,,rczistenli")
Fdrd indoialtr, cea mai mare contribulie a lui Ainsworth la teoria ataga-
mentului a f6t stabilirea prin rntermediul sihratiei steine a hei tiparc dis-
tincte de atagament,fiecar€ asociat unui tipar corespunzdtor,diferit, de in-
tcracliunemame-<opilla domiciliu. Pentruce atat clasificareacopiilor,cat
ti ceaa tipurilor de interacliuni cafepar se Ie ptoducd sunt exkeh de re-
lcvantepentlu practicadin domeniul clinic, esteimportant si le recapitu-
l?imin detaliu.
Clasificarea
ataFamentului
in copilEria
mic;
A taFarnc,tu I sccuizah t
lJ('bcluFiisiguri au accesin mod egal la impulsurile lor de explorarc
nlunci c:ind sr' sinrt in srguranldti la consolareprin contact atunci cand
nu se simt in siguranle. Ainsworth a concluzionat cl mai degrabe dspun-
sul copilului la reunire, decdt la separare, este cel car€ dezvtrluie cel mai
mult desprc securihateasau insecuritatea atagamentului. Copiii siguri -
oricat de tulbuaF de s€parare - erau aprcape imediat liniitili dupd r€-
intalnirea cu mama gi reluau ioaca.
Acest tip de flexibititate 9i rezilienltr pare a fi mottenirea interactiuni-
lor cu o mamd s€nzitivd, care a fost rcsponsivd la semnalele 9i comunici-
.ile bebelutului sdu. De obicei,mamele cu copii siguri i-au luat in brale
repedeatunci cand phngeau gi i-au tinut cu grije gi atenlie- dar numai
atat cat acegtiaau vrut sd fie tinufi in brale. Aceste mame par gtrimple-
teasci ugor propriul lor rit 1rcu al bebelugilorlor, in loc sd le impund
^cel
acestorapropriul dtm sau plan. lntr-o manierd care s-a dovedif ,,suficient
de bun6" (dupd expresialui Winnicott), comportamentul acestormame
tinde sd leflecte senzitivitate, ti nu [p6e de implicar€, acceptare,9i nu rcs-
pingere,coopera.e,nu control gi disponibilitateemofionalein loc de dis-
lonlare (Ainsworth fi colab., l97a).
Atagarnenhi eoitaflt
B€belutii evitanti par a fi in mod special blazati, dat nind hptul ce me-
toda situatiei str;ine ii expune unui mediu in mod intrinsecalarmant.in
^ln
P€rmanente ex?lorare, dar mod vtrdit neinfluenlati de plecarca sau re-
lntoarcerea mamei, aparenta lipse a diskesului poate fi cu ugurinle inbr-
pr€tattr gresit ca o stare de calm- De fapt. pulsul lor pe durata episoade-
lor de separare este la fel de crescut ca al celor care sunt siguri ti se afle
In distres, in timp ce cregtereanivelului de cortizol, prc gi pogtexpunere,
alte in mod sernnificativ mai mare decat cea a copiilor siguri (Sroufe &
Woters,1977b;Spangler& Grossmann,1993).
Ainsworth credeacA indiferenla superficial, a copilului evitant - la
fol ca absenlaefecdvAa comportamentuluide atagam€nt- leflecteo aco-
modarcdefensiveasemenxtoarecu detagareaobservatl de Bowlby la co-
plll dc d()i saLrtrei ani careau suferit o separareprelungitd de perinJii lor
ll|n .n $i cum nccliticopii evitanfi,precum copiii mai mari traumatizatide
topnr r('$iru picrdorc,au aiuns I;l concluziacEdeschiderealot cetrc con-
f(trl {nlr irlliriiirerlt| nr fi dL'rriciurrfobs - ala ca au renuntat
I'r(firrl!il a,\,ni) cunr s(' nlklttn, Ainsworth - dcscoFcritcb mameleco-
ltlll(x t 'nrri(l(r,rli (.vilonli,llr r'(.[u/,rt
n(lrv of('rtclenccsk)rade apropiere
(Ainsworth ti colab.,1978),in timp cc nlfi ccrcetdtoliau obseNat ulterior
cd astfelde mame se reLregeauatunci cend copiii lor pAreauhiqti. Inhiba-
rea exprim;lii emotionale,aversjuneafate dc contacfulfizic Aibrusca:rea
atunci cand acestaavea loc sunt toate semne ale matemarului care formea-
zd copii mrci evitanfi, care in general erau molatici atunci cend erau linu]i
in bmle, in loc se fie jucdugi9i afectuoqisau sd se agalede mame (N4ain&
Westoru 1982).
At agamenhrl dnbio oleflt
Cercetdrilelui Ainsworth au identificat doui tipu de copii ambiva-
lenfi: cei care erau furiogi gi cei care e.au pasivi. Ambele categorii erau
prea prcocupate de locul ftr care se afli marnele pentnr a mai putea explo-
ra liber ti ambele au rcactionat la plecareamamelor cu distres copletitor
agade mult ca frecvent episoadele de separareau trebuit se fie intrerupte.
Dupd reintahiie, copiii clasificali dlept furioti au oscilat lntre o deschide-
re activd fald de conexiunea cu mama gi exprimeri ale respingerii - de la
indepertareadin imbrititarea mamei pand la adevarab accesede furie.
Pe de alti parte, copiii consideratipasivi au pdrut capabili doar de sldbi-
ciune sau cereri implicite de consolare, ca ti cum ar fi fost prca coplegifi
de neaiutorarea gi nefericirea lor pentru a aborda mama dired. Dn nefe-
ricire, rein6lnirile nu au putut nici sa ameliorezedistresulcopiilor ambi-
valenli, nici 9Eopreascepreocupaleaacestorapentru locul in carese aflA
mama. Era ca ti cum - chiar ti i:I prezenta ei - aceFticopii cdutau o
mame carenu era acolo,
Ainswo h a descoperit cd acetti bebeluti ambivalenli aveau mame care
erau in cel mai bun caz disponibile ocazional gi imprevizibil- Cunr aceste
mame nu ii respingeau nici verbal, nici fizic (agacum feceau mamele co-
piiLor evitanti), responsivrtatealor la semnalelecopiilor era la fel de in-
scnsibild.3In sldrgit,mamelebebelugilorambivalenli pdreau se le descu-
rajezeautonomia in mod subtil sau mai puFn subtil - ceeace probabil
parfial explicd inhibilia explorbrii, caracteristici acestorcopii mici (Ainsworth
9i colab.,197E).
I Eleau fost inc.pabilesl manwreze.opilllin 4l%din momenteleincarel-au luatin bEleobserya.
LedeAins@nhri au l6t,,tandre ti atente"indoar2%dintE momente- in @ntrastevident@ m..
m€le.o pilo . sig uri.a r eau t os t , , t andf ie at ent e"in 5l% di n t . ec a z u . t i d o a r o c . n o n a il . G p a b i €
(A l.swo rth5 i.ola b, cit atde l\ ,ajn,
f 1995)
Comunicarea
estecheia
LrcercSndsd facd diferenta dintre sigularr e ti difedte tipuri de nesi8u-
ranf.i, Ainsworth a descoperit cd in relafia de atalanr.enl cdlitateacomuni-
cdrii dinte copil ti persoanacale il ingrijette are importanla cea mai mare.
in diadele secudzante, copilul igi exprime chr nevoia de confort dupd
geparare,ugurareade a fi consolatin timpul reunirii 9i ulterior estepre-
gddt se reia joaca.Mama descifteazecu acurateteindiciile salenonverba-
lc (apropiereain lacrimi cu bralele dicate,lipirea de corpul sdu atunci
(And este finut in brale, eventual neast6mperul lui) 9i ii rlspunde in con-
ltccinld (ridicandul in brafe, fin6adu-l in brate cu tandrele ti apoi ldsan-
du-l se se joace). Aceastii secvenltr reflecti un fip de comunicare acordata
care a fost descrise ca Iijnd colabotuIiodgi contingentd.O parte se'nmalizea-
,tr, in timp ce cealaltdrdspundecu un comportamentcarc spuneimi dau
dcamade ceeace simti gi iti rdspund cu ceeace ai nevoie,
ln diadele nesecurizante,comunicarea are o calitate foarte diferite.
l)upA separare,copiii evitan i nu reugescsd-Fiexprime distresul marcat,
Bvidentiatindirect de pulsul ridicat si niveluri de cortizol ridicate in ace-
hgi fel, dupd reunirea cu mama, nu reugescs.iji exprime nevoia de a fi
consolali. Pe scurt, copiii evitanti inhibd practic orice forma de comunica-
tr carear propune o legihrrd: ei nu exprimd nicio dorinte de proximitate
;l par sd fie surzi la orice fel de deschidereafectiv; a mamei.
Situaliaaproapeinve$e apareIa copiii ambivalenfi,carepar sAampli-
llcc cxp mareaataFamentului.Practicde la inceputul experimentuluilui
Aln$worth, acetti copii ti-au exp mat preocuparealor ingriiorAtoarecu
dliponibilitatea mamei. Disfresul lor dupd separarea fost extrem de se-
ver )i alinarea dupii reunire, neglijabili. Comunicarea nevoilor de ataga-
mcnt ale copiilor ambivalenti pare se persistela un nivel ridicat in ciuda
pruzcnleimamei (Ainsworth, 1969jMain, 1990,1995;Slad,e,1999\.
Ainsworth d ajuns sd inleleagediferitele tipare de comunicaredin si-
ttlnllir striljnll cn rcflectdriale nevoii copiilor de a forma cel mai bun ata-
inrn('nt posibil cl| plrinfii careprezinte rezistenlegi vulnerabilitdli speci-
tl((,, ,,1)()r con('ctflli-vi!"scria Forstetdar pentru a se conecta- a se
6lnll1 ((rpiii lRbUrcstr s( adaptczcla caracterulpersoanelorcareii in-
Bfljr' r, A(,r$I, s-t ot)scrvnl (.I nrnnr('lecu copri siguri erau s€nsibilegi rcs
F r' rt rrv (l, r rc rr l r l ' l h ' h('r r l r i i l ( ' r(; { ) n r l l o r t n m c n t ull( ) r | ] r a d e p e n d e n td e
copilul lor - atitudine pe care Mary Mnin o va rnferpretaca dovad; a
,.acordaiului timpuiiu" (Man,1995, p. al7l. Astfcl, are sensfaphrl ce acegtr
copii siguri i9i expriml in mod direct sentimenteleti nevoile - presupu-
nand ce aceasticomuiicare va declangaun rdspunsacordat.
S-a observatcd, atunci cand erau acas?!, mamelecopiilor evitanti res-
pingeaucomportamentul de atasamenl: ernu indispo;bile din punct de
vedereemotional,incomodatede contactutfizic Fi aveautendinfa de a se
retrageatunci cend copiii lor erau hi9ti. Nu de puline od, copiii reacfio-
nau cu fude l,arespingerea mamei. Pentru acctti copii, inhibarea comuni-
cerii nevoilor de atagament a fost o metode de adaptare - atat pentru a
evih se fie respingi, cat ti pentru a evita furia care ameninfa se indep;r-
tezemama atunci cand nevoile copilului erau frustrate.
S-a observat ci mamele copiilor ambivalenli erau inconsecvent respon-
sive la semnalele acestora Fi disponibile emolional intr-un mod imprevi-
zibil. Aceasti imprevizibilitate pare se fie rezultatul propriilor steri men-
tale ale marnelorcareinvadeazeexagetatde mult capacitatealor de a fi
pe aceeagilungime de unde cu copiii lor (Siegel,1999).Datd fiind aceas-
te responsivitateimprevizibild din partea mamelor lor, pentru copiii am-
bivalenti este adaptativ sd iti comunice nevoile de atagament intr-o ma-
niere peFistentd ti de neconfundat - ca ti cand dac; mmtin o prcsiune,
ac€astai9i mentine grija fate de ei.
Atatamentul
dezorganizat
Cercetarealui Ajnsworttr - 9i, fSrEnicio indoiald, puctele ei forte ca pe!-
soaneti profesor in acelati timp - s-a dovedit a fi fascinantdpenbu mulli
studenfi exhaordinat de talentaFcareau alessd luctezeirnpreuni cu ea,
printre carc InSe BrethertorLJude Cassidy,Alicia Lieberrnan, Everett Waters
9i in special Mary Ma.|rI.Contribupile lui Main la teoria Fi cercetaEa atasa-
mcnhrlui vor fi-prezentate in capitolul 3; este suficient sd spunem cd sunt
monumentale. In contextul prezentdrii de ansamblu Iecute celor trei catego-
rii originalede atatament,,organizat",descoperirea lui MairL aproapela 20
clc anr dupe munca de pionieratfecu$ de Ainsworth, a unui model inilial
ncidcntificaL- atagamenfuldezorganizat/dezolientat - estecruciald
Main gi fostasa studenteJudith Solomon,in timp ce revedeaucu meti-
atrlozitatc200 dc casctcvideo cu copiii al ciror comlrortnr'D(rtIn sifualia
strdini nu se potrivea in niciuna dintre categorirle tradiFonale, au desco-
perit ci 90% dintre acettiamanifestaurispunsun in prezenJapdrintelui
careerau inexplicabile,contradictorii sau bizare.Dupa reurlire,de exem-
plu, s-au rehas cehe mama, au inghelat pe loc, s-au pributit pe podea sau
pllreause caddinh-o starede stupefactieasemenetoare unei Lranse.Unul
dirrtre copii, la vedereamamei g1-aacoperitgura cu mana - un gest Pe
c0reDarwin l-a vdzut Ia primate gi l-a interpretat ca un lipdt indbutit (Hes-
Bc,1999)-Atagamentul dezorganizat nu a fost identiJicat atat de mult timp
dcoarececomportamenteca acestea(carede obicei nu durcazdmai mult
rlc 10 p6nd la 30 de secunde) doar au punctat intregul curs al comporta-
nr('ntului copilului in situatia sheind (Main & Solomory 1990).Din acelagr
tnotiv fi€cdrui copil clasificatca dezorganizati s-a dat gi o clasficare al-
tornativi, care descrie cel mai bine intregul comportament din situalia
rtrtlina ca sigur, evitant sau ambivalent
Main a presupusce atatamentuldezorganizatapareatunci cand fiSu-
nl dc ataFamentestetr5iH simultan atat ca ,,sanctuarsigur", cat 9i ca sur-
ii de pericol.Asta seintampU atunci c6nd copilul pre-programatsEse
hrtoorcala perinte in momentelede alarm; - esteprins inte imPulsu
aontradictorii de a se aprcpia 9i de a evita. Esteo pozifie imposibil de men-
llnut, din care dependenla copih ui de p;flnte nu iii permite nicio ietirc
Nu cste de mirare atunci cd rezultatul acestur,,paradoxbiologic" teribil
otl(' dezorganizareagi/sau dezodentarea.
l)c exemplu,intr-un studiu realizat cu copii careau fost malhatali de
Flrlrlii lot 82%au fost clasilicaFica dezorganizafi,fate de 18%din gru-
pul dc control (Carlson gi colab., 1989).Mai mult, copiii dezorganizali
l$ loFt in mod disproporlionat reprezentaliln lotuiile cu dsc inalt, care
CUprlndcaufamilii impovdrate de factori stresori dali de sericie, afec-
llunl psihi.rtrrco, consumde substdnleti altelede dcestfel. in mod sur-
Plhzittor krtugr,dezorganizareaa fost de asemeneaintAlnite printre co-
Flll ||lici carc nu nu fost maltratali sau carenu aparFneauunui lot cu risc
ln d ll,
Inr(!,l,inLlsil inlelengtlaccastiproblemS,Main a propus ipotezacEdez-
lttArltliarrtncol)ilulLri cstcnLrnumai tezultatulinteractiunilor cu pdrinfii
6 fiflt| luri(.s,l|r,rlr!/ sl|nl in fi( ovidcnti r'lcoFdfon,'e, ci gi al interacliu
nlfrrlirr cull co1riIrr| r.r.sinrlfp,\finl('lc(l i4llt)ftl{r' Astfel,dezorganiza
|Fr ltr,,rl"rl'n'r\t ,rltlnii (lirl(i lri(,r (|' t),\finlc|ilfc si\aparbca rSsPuns la
copil Fi cand pdrintele reactioneazdcu retragerefizicd sau cu retragerea ln mod sugestiv legat de problemele obsesionale,narcisistice ti schizoide,
intr-o gtarede transa.in concLuzie,Mnin propune ca atatamentul dezor- iar ataFamenh.dambivalent de dificultdJile ist€rice s,auhistrionice (Schore,
SanizatsAfie intelesca rezultat al interac^liunilorcopilului cu pirinfi care 2m4Slade,1999).
sunt infricotetori, sp€riafi sau disociati. ln opozitie cu skategiile organi- Cum vo! fi inlelese ace"stedescoperiri rem;ne inci o intrebarc deschi_
zate ale copiilor siguri, evitanfi sau ambivalenfi,ata$amentuldezortani- sl. lmpactul primelor relatii poate dura, pentru ce dparele oriBinale de
zat trebuie vdzut ca o reflectarea unui co/apsde skategiedin partea unui comportament, comunicarc gi reglar€ a afectului sunt Pur ti simPlu men-
copil caretreiefte ,,fricafSri nicio solulie" (Main & Hesse,1992). linute 9i interite plin rela;ia continui a copihrlui cu aceiagiPednli car€ au
ajutat la formareaacestortiparc de la inceput. Pe de alte patte, estePro'
petermenlungaletiparelor
Efectele de atagament
alecopiluluimic bobil ca rnodelelede atatamentpe careAinsworth le-a codificat prin in-
tcrmediu-l situaliei streine sd fie inte.nalizate ca tipale gtructurate la nive-
Urmiand exemplul cercetdrii de bazl a lui Ainsworth (cercetarecare a lul mingii.
fost de atunci duplicat5 de mai multe ori), o mullime de studii de urml- Cu alhecuvinte, ceeace a inceput ca interacliuni dictate biolo$c se poa-
rire au incercat se arate ca dparele de atagamentdin copileria micd au efec- lo lnregisha psihic ca reprezent5ri mentale care continud de-a lungul vie-
te pe termenlung. Istoriile de atagamentsecurizant,evitant, ambivalent
lll Btrmodeleze comportam€ntul gi experientele subiectiv€, chiar dacd fi-
sau dezorganizatau fost asociate,cu ezultate ulterioarein copildrie,ado- Burile de atagamefltoriginale sunt sau nu sunt fizic Prezmt€. In timP ce
Iescentesi varsta adulH. Alnsworth a studiat comportamentul de ata9arnentin coPihria mice, a rl-
Copiii cu istoric de atataments€curizantau prezentatin mod conside- ma8 pentru cea mai bund eleve a sa, Mary Main, datoda de a clarifica mo-
rabil mai multd stime de sine, strndtateemolionalS9i reziliente a eului, dul prin careexperienJeletimpurii de atagamentsrnt codatein minte 9i
afect pozitiy inifiativd, competenle sociald ti concenkar€ in joc decat co- Conaervateca inJluenie penku viitoarele rclatii - cu sine sau cu alfii -
piii nesiguri. La tcoale, copiii siguri in copiDria mice sunt katafi cu cel- lli copilului mare Fi apoi ale adultului.
dure li adecvat varstei lor de cetre profesori, pe cend cei evitanli (adesea
vizuli ca retraii, aroganfisau in opozitie)tind sAscoatela iveah lespun-
suri furioase de control, iar cei ambivalenli (adeseavazufi ca adezivi ti
imatulj) tind sd fie resfdtafisau inJantilizafi.Copiii evitanli separe cd frec-
vent ii victimizeazdpe allii, in timp ce copiii ambivalenlisunt adeseavic-
timizati de alFi; copiii siguri nu sunt nici victime, nici victimizatori
(Sroufe, 1983;Elicker, Englund & Sroulg 1992;WeinIeld, Sroufe, Egeland
& Carlson.1999).
ln ceeace privegtedezvoltareaulterioare,ahgamenful secur:izantpare
s.l confereo masuraa rezilienleicelor favorizali astfel timpuriu in vlale.
I'c de altd parte,atatamentuldezorganizatilr copileda mice s-a dovedit a
fi un factor de risc semnificativp€ntru psihopatologiade dupd cop erie.
l'acienlii borderline,de exemplu,adeseaau istoric de ataFment dezorga-
ni7nt (Dozrcr,Chas€,Stoval& Albus, 1999;Schorg 2002;Fonagygi colab.,
2(yd2). Strategiileorganizateale atagamentuluines€curizantsunt, de ase-
mcnoa,un fictor de risc,dar mult mai redus.AtaFamenhrl ('vitnnta fost
CAPTTOLUL
3 psihanalidce)carerezumdistoricul de ataFamental individului intr-o re-
MaryMain
Reprezent) gi
nlementale,metacogni!ia
inteMuldeata5amental adultului
fa scurt timp dupi mutareain Berkeleyla University of Califomia la
mijlocul anilor'70, Mary Main a inifiat un studiu longitudinal ambifios
asupra atatamentului, careavea ca scop urmirirea unui grup de familii
de clase miilocie pe misuri ce bebelugii lor cregteau,pe parcursul copilS-
riei, adolescenleiqi mai departe.Parteade inceput a proiectului presupu-
nea ca fiecarecopil si participela doui tipuri de situafii strtrine- una cu
mama, cealaltecu tat5l. Dupl cinci ani, Main a inceput strimplementeze
a doua etapea studiului, cu evalueri inregistratevideo ale membrilor din
40 de familii (MairL Kaplan & Cassidy,1985).Aceastdcercetare,extraor-
dinar de mvenfive ca structuri, a lansat ceeace a fost denumit apoi ,,a
doua revolulie in studiile despreatagament"(Karc^,1994,p.276).
Prima a fost ahmci cand inventareasituatiei strdine a dat cerce6tori-
lor o metode de hborator careproduceain 20 de minute aceeaFievalua-
rc a siguranlei copilului ca observaiiilefdcuteacasdtimp de 72 de ore de
citre echipalui Ainsworth. Amintifi-v5 cl obiectivul cercet5riide bazl a
fui Ainsworth a fost comWrlamentul- AFacrtm spuneaMain, evaluareain
situalia sheind derivd din observarea,,organizdriimigctrrilor fizice ale
corpului copilului cont de cele ale perintelui" (Main ti colab., 1985,
o 93).
'inand
in schimb, studiul lui Main pe copiii in varste de tase ani ti pdrin-
lii Ior a mutat atenlia de la lumea extern; a interacFunilor interpercona-
fc' la lumea irrlerrj'e a rcyczc ldnlor fientole. Cercetarca sa era menit; si
r vestighezerclaliile dc obiect internaliz-ate(pentru a folosi denumircn
lea complexdde amintiri, emoFi ti credinfe,care,la r5ndul lor, modelea-
2t comportamentul de alagament drn prezent gi din viitor.
Pentru a pune acesteevolulii in context, fineti seamace Bowlby a avut
doua contribufii extraordinare: ix primul rand, a identificat atagamentul
ca un sistem compoltamental/motivational absolut fundamental, cu baze
biologice, distinc! in al doilea rAnd, el a formulat teoda ce diferenlele in-
dividuale de funcgionareale sistemului de atafament sunt legatein mod
Incxtricabilde ,,modelelede lucru lnterne" ale individului despresine gi
ceilalti (Brcthe or! 1985).Ceeace a flcut cercetarealui Ainsworth pentru
prima contributie a lui Bowlby va face 9i cercetarea lui Main pentru cea
dc-a doua: la fel cum situajia streine a ajutat cercetebrii strefectuezeex-
Ploreri empirice asupra comportamentului de atagament,inovaliile lui
Mrin au fdcut posibil studiul empiric al modelului de lucm intern Apa
fum situafia sheind in 1964a deschiso fereastrdspre lelaliile de atata-
h0nt din cop Aria mic6, interviul de atatament al adultului - cea mai
lrnportantecontributie metodologicea lui Main - a permis cercetebri-
lor, dou! deceniimai tarziu, sd inceapdsa explorezelumea intemd a ata-
ttrncntului in adolescenlat6rzie gi dincolo de aceasta.Dar pentru a pu-
bl !l apreciem in totalitate semnificalia inovaliilor lui Main Fi a
d$(operirilor ta cale acesteaau condus, mai intai tlebuie se ne intoarcem
It rforturile de plonierat ale lui Bowlby de a inlelegelumea interne.
lowlbysi modelul
interndelucru
lhrwlby era nemultumit, bineinteles,de teoriapsihanaliticede atuncj
filpl lumca interni a reprezentarilormentale.Lr mod specialel s-a in-
lPl.tnt (lc conccpliakleinian; conform cdreiarelatiilede obiect intema-
plllr gl ,,fantasmele"apar din interiorul copilului, 9i nu - agacurn cre-
Itt rl - i,r ifltcrilcliunilc'efective ale copilului cu persoane reale. Se
apunrr!, (l(.nscmcnca,s21descrielumea reprezentalionahdinamicd gi in
woltrlh,,pfin nr(.inl(n c staticeca ,,imaginj"sau ,,hdrli".A fost in schimb
llftt (||. l(.r)ril ,,nr()(l('lUluiintcrn dc lucru" propusbde KennethCraik, un
hovnlor',rl ||lli||x.l()rtcn(linl(.in(-('cn co rrrmasi fie denumiti inteligenF
lfllfh l,rl,1(ltft.tlx.'t(nr& Munlx'lhn(1,l$)q):
 DacdorganismulposedAla nivclul minlii un,,modella scalSmictr" aI
realit;tii externe$i al pmpriilor acliuniposrbile,€I estecapabilstrlncer-
cealtemativediverse.seconcluziorlczc careestemai buni dinke ele,sd
reactioneze la situaliileviitoareinaintcca eleseapari, sAfolosea6c5 cu-
noFtint€Ie din evenimentele trecutepentrua facefald situaliilordin pre-
zenttr virtor 9i p€ cAtposibilsd reactioneze intr-o manierdcatmai com-
pletn,catmai siSud 9i catmai compeienteh urtenleb ceroratrebuiesd
le faci fata (Craik,1943,p 61)
Bowlby a fost, de asemenea,influentat de psihologut cognitivist Jean
PiaBet, ca:resusfinea ce actiunile copilului in relafie cu obiectele (apuca-
rca, sugercasau loviea lor) au ca rezultat at6t cunogtinte despre lumea fi-
zica. precum ti despre impachrl copilului asupra ei - cunoatterc care se
iruegisheazd la nivel intem sub fornd de ,,scheme".in acelagimod, Bow-
lby sustinea ci interactiunile repetate ale copilului cu persoanele care il
ingdjesc au ca rczultat cunoatterea lumii interpersonale, care s€ inregis-
treazd Ia nivel intern ca model de lucnr:
ln modelul de lucru al lumii pe care frecareil consrruiegteun ele-
ment-<heieestenotiunea de fituri de atagament:cine sunt, unde pot fr
gbsileSicum estede agtepldtca acesteasa r:ispundti in acelali fel, in
modeld de lucru al sinelui pe carefiecar€il construiegteun element-<he-
ie estenofiunea de cel de acceptabilsau inacceptabileste frecarein ochii
figurilor salede atagament. Pestnrcturaacestormodelecomplementare
sebazeazdpr€viziunileaceleipersoanedesprecatde accesibile saures-
ponsrv€vor fi figurile salede atagament (Borrlby,1973, p.203).
Bowlby a presupus cd incd din copileria timpurie modelel€ de luctu
ale atagamenhrluiii permit individului se recunoascitipare de inteacfiu-
ne cu persoanacareil ingrijegte,tipare careau aparut gi in hecut in mod
repetat9i careil fac se ,,ttie" ce va facein conhnuarepersoanade inglijit.
Deoarecemodelul de lucru influenl€azdatat atteptdrile,cat gi comporta-
mentul carerezulti din acestea, el poate,,modela"interactiunile,da! poa-
te fi, la randul lui, modelat de c5treacest€a.
Cele mai funcfionalemodele de atatamentsunt cu adevdratmodelelc
,,dc'lrrcru": elc au o calitateprovizoriecarele predispun('la m(xlificarepo
baza noilor experienle. Probabil asta explici impresia clinicd ci pacienfii 47
,,ceimai senetoti" sunt cei mai capabili si foloseascebrapia pentru a se
schimba. Dmpotrivd, modelele de atagamentnesecurizant tind se fie mai
rigide ti mai pulin deschise,deci consh6nse sd potriveasce experiente noi
la aptepttrri vechi. De exemplu, un pacient evitant care se agteapte h res-
pingere poate interpreta acceptareaterapeufului ca un rczultat al fapfu-
luj ce acestaestepldtit.
Pe de alt6 palte, Bowlby credea ce modelele inteme de lucru au poten-
lldlul de a fi ,,actualizate"ca urmare a relafiilor noi, modificatesau chiar
dntorite conttientiztuii amplificate. Totuti, el a observat ce acestemodele
[dcsea rezistd revizuirii - in parte penhu cd ele funcFoneaze frecvent in
nflrra congtientizerii ti in parte datorite mecanismelo! de apbrare autopro-
locloare (dacd sunt contrare prcpriilor interese).
Cit de stabile sunt de fapt acestemodele de atatament? Care este struc-
turu lor? Curn iau ele de fapt nagtere in copilSria mici gi dupd aceea?Ce
lnume diferenflazd rnodelele sigur€ de cele nesigue? Rdspunsuri provi-
torli pot fi gesib in aceastdteorie, dar intrebdri ca acesteanu au fost nici-
odotil testate empiric - p6nd la cerceterile lui Mary Main. Descoperirile
,l tt vor cristaliza in curand intr-o elabonre maiori a teodei lui Bowlby
d|tpr€ modelul intem de lucru.
'intern
modelului
Itonceotualizarea delucru
I.u^,rd ca punct de plecare truismul conform cdruia ,,proceselerepre-
latlalkrnnle nu pot fi observatein mod dir€ct" Main 9i cotab.,1985,p. 78),
llh tlrr,tltulde Beniu al lui Main de a inventa o metodologiede cercetare
Prtllrt| n putea ,,vedea"ceeace pAnd acum fuseseinvizibil. Ata cur ar-
ll|(rlottll pot sAvizualizezecivilizaliile de mult apusepe baza vestigiilor
atllr'(lPntr', Main a putut - pe baza a9a numitelor ,,vestigiireprezenta-
inhils" - $r'1 vizualizcze lumea interne a copiilor ti a pdrintilor lor pe
flt! rlurllul k)ngit!tlirul ii urmdrea(MairL1991,p. 130).
('iItnr(,ll na('sl{)rv(.sliBiircprezentalionaleaminteain parte de ]ingvis-
-Srl (r,rrr',r lost irnn('i rLrbirclKarcn,19941), precum9i de testeleproiec-
l)r
llvl rnlr,,rrr L[.*lris 1,r'rrt|un inswortho fcreastrdsprepsihiculuman cu
de vorbire, discurs,imaginaiie 91,deslgur,comportament,9i asffelea 9i-a
structurat cercetarca pe aceastddireclic
Influenta cea mai mare asupra studiilor de atatament viitoare a fost in-
ventarea unui prot(rol ,,ingelitor de ugor", slab structurat - denumit ln-
terviul de Atagament al Adultului (lAA) -, care le cereapdrinlilor din
studiu siji aminteasc5 gi se reflecteze asupra istoricului rclatiilor loa cu
plopriii pdrinfi, inclusiv experienfelede pierdere,respingereti separare
(Slade,2000,p. ll52; George, Kaplan & Main, 1984,19E5,1996)-Initial
creat,dupd spuselelui Main, str ,,surprindd incongtienhl", IAA poate fi
vizut ca ,,amorsand"sistemul de atagament,Astfel, acestinterviu semi-
clinic s-a dovedit a fi un inskument la fel de putemic in evaluareaataia-
mentului in perioada adultd la fel cum a fost situatia sheine pentru eva-
luareaatalamentului in copildriamicd (Mau\,7995, pp. a3A37)
Tohrsi, aveli in vederc cAnatuJa ,,ata9amenfului" mdsurat de fiecare din-
tre acesLedoul instrunente e6teoarecum diferit5: categoriile situafiei strdi-
ne surprind calitateaatatamentului specificunei 4flrmifs relalii - astfel
un copil poatesi 6e clasificatca sigur fale de un pddnte ti nesi$u fale de
celalalt ti deseori s€ intampl; astfel. S€ spune ce protocolul situafiei shii-
ne identifici o relagie,9i nu o tse$iturd a personalitAfii copilului. Dimpotri-
v?1,deoa:recedasificdrile adultului sunt independsnfede o anumitii relatie,
Main (1995)a sugeratce IAA evalueazdde fapt ,,starcamentale" globaltr
curcnt5a individului din punctul de vedereal atatamentuluil (p. 437),
IAA contine o seriede intrebdri ( 9i ,,probe" de urmerit in cadrlrl stu-
diului) careatrag atentiain mod explicit asupraamintirilor le8atede ata-
lament. Dupe ce li se ceresd faceo desclieregeneralda relaliilor din co-
pi16riecu ambii pdrinli, intelvievafii sunt invitali se aleagdcinci adtective
snu expresiicaredescriu cel mai bine lelafiile lor timpurii cu fiecaredin-
trc p6rinfi, iar apoi sunt lugali strsuslinefiecarcdesciptor, unul dup5 al-
ai folosit cuvantul iubitoarepenhu a descrierc-
tul, cu amintiri: ,,ltrbilo,rt?,
Inlia cu ryrama ta. imi poli spune nigte amintiri sau e;enimente carepol
ilustra de ce ai ales acestadjechv?" (Main, 2000,p. 107E)-Apoi, intr-un
ritm destul de rapid, subiectilor le sunt puse intrebiri din ce in ce mai
complexegi mai amtrnunlite(vezi figura 3.1).
I lmp orta nte ste c,a c eas t l"s t arse. adov €dilinc er ( €lar e a l u i M . i n . e v e a o s t a b i l i t a t e a t a t d e m a r e
de-a lungullimpuluiincStp@te fi de<ds, c6r* p@tede(orectcaotdsaturl - d€ti sub nicF tor
ml ca una de ne*himbal
Deti Erik Hess€,cel mai apropiat colaboratorti sotul Iui Main,
faptr.rlcd cd un IAA corect nu poate fi condus pe baza unei liste de in
bAri prescurtatesau modificateprecum ceadin hgura 3.1,am
cit acesheintrebdri pot fi extrem de utile in cadrul clinic, in special la ince-
putul tratamenhrtui.De curand, de exemPlu,am intalnit un Pacientnou
ole cdrui conllicte escaladantecu solia sa deveniserAo ameninlarc pentru
cdsdtorialor- Dupa ce 9i-a descrisrelaliile timpurii cu Perinfii in termeni
clogiatori, I am inhebat ce fdceade obicei cand era coPil ti era sPeriat sau
dup6rat.Inifial nq)ut5nd se-9iaminteascesd se fi simlit vreodatd astfel
pacientula avut o realizaretulburetoaE atunci cand ti-a amintit de cot-
mnrurile recenteale fiicei salede patru ani. in timP ce ea se Putearefu8id
li! mamasa pentru alinare,el a ltiut dintotdeaunace Perinlii lui nu vor fi
n{olo pentru el. Pentru ca a invdlat de mic sd,,treacdPeste",ii era acum
rrproapemposibil se-9irecunoasctrsentimentelede vulnerabilitate;ii era
mult mai ugor si se enerveze,
I Pentruinceput, me poF ajuh se me orientcz Pulin in familia ta - de
exemplu,cine s€ afla in imediataapropieregi unde ai locuit?
2. Acum aF vrea s; ircerci se des(rii relaliile pe carele aveaicu parinlii
tei cand erai copil c;t de devremepoli s6-li aduci aminte
l-4. Poti $-mi dai cinci adjeciivesau €xpresiicaresl d€scie rclalia ta cu
mama/tatil t;u in copillrie? O s: le scriu 9i atunci cand h am p€ toate
cinci, o sa te rog str-mispui ce amifltiri sau experjenlete-auf:icut sa
lc alegi pe fiecaredintre a(estea.
5. lhll de carepnrinte te-aisimlit mai aproPiat9i de ce?
t', CAnderai copit te supirai, ce feceaigi ce selntamPla?PoF sr-mi da1ca-
lcvn cx€mplede evenimentespecificeaand ai fost supa.at din punct
!l('vcdcrc emolional?Durcre flzice?Bolnav?
7, lbli sljni do{rii prima separarede parinlii tei?
8. fr.risi' lit !rNdnU rcsprnscand erai coPil2Ce ai fdcut?Crezi ciPd
rinlii tIi rc.rli/-rtlcI tc rcsprnt)
I li'.rt nn\ irrl.rtvftrr(tnu pirinlii tei - ca metod, de disciPlnA sauin
I '\:1?
Itl ( r' di'1i () lilr inlluenl.rtP('rsonalilntca ca adult intreatard exPe-
rh.rl.t r|lr||||r ri'?li\ist.] r'rr'l(' ,rs|(\k' B ('n(' |r'consideflprcdiciin dez-
ll l,'.(,',"/l,,1l,nrinlir l,lir,r' r,'rn|\nlrl ,'t.' in ci'Pilllrinta?
50 12 Au Iost alli adubi caretr-au fost apropjati -ca niFtepi nli-ln copi comportamenfului la cel al reprezentdrii - fdcand aceastAcercetarerele-
vant6 pentru clinicienii a cdror preocupare se centra pe emotjile ti credin-
13. Ai treit pierderca unur perinte sau a unei alte persoane aproPtate c6nd
lele care stiteau la baza comportamentului pacientilor. Ambele descope-
erai copil sau ca adult? riri depindeau de deductiile fdcute pornind de la vestigiile
14. Au fost multe schimberi in rclalia ia cu pirintii tntre copilarie 9i varsta
reprezentationale(carespunsurilecopiilor de Fse ani la fotografiile care
adl ti?
cvidenfiau separareade pilinti sau transcriedle IAA ale pdrinlilor lor)
15. Cunl este in pr€zent relalia cu parinF tni?
care se presupunea ce rcflecte reprczentdrile inteme.
Studiind acestevestigii, Main a observat doud corelatii frapante: in
Figura3 1 Sc!d rezumatalprotocolului luideatatament
interuiu aladultuluiextras din
George, Kapan;i Main(1996).lAAnupoate p€baze
i efectual acestuirezumat scurtti primul rand a descoperito corelatieintre comportamentul copilului in
modrficat alprotocolului
careomitecatevaintreb;n,darti probele
critice
caretrebujeur- Fitualia streinScu pdrintele primar la 12 luni Fi structura lumii intetne
m:rite.intrcgulprotocolimpreu
ni .u instrucliu
niextins€deadministare potfi obiinute a acelui copil cinci ani mai tarziu- in al doilea rand, a descope t o core-
scriindu j prolesoareiMary
Maln,Departamentulde psiholo$e,
Universitatea
California
(19991. lalie interyefieftlionaliinhe comportamentul copilului in situalia sheine
dinBerkel€y,
Eerkeley,cA94720. DinHesse
ll ,,stareamenhle cu privire Ia atatament" a pdrintelui. Acestedoue des,
coperiri carearati cd tiparele de comportamentnonverbal ale copilu-
9tiind cE limbajul poate ascmde tof atat de mult cat poate dezvelui - lui pot prezice tiparele reprezentationale - au fost centrale in elabora-
$i reprezentdrile inteme sunt in mare parte incorlttiente, deci neverba-
cA rco asupE conceptului lui Bowlby de modelul intem de lucru realizatd
lizabile-, Main gi-aconcenhatatenliape modrliie particularein carepe- de Main.
rinlii din studiul ei foloseau cuvintele, gi nu pe cuvintele particulare pe care
lc loloGeauiasta inseamni cd s-a concentrat mai mult pe proces 9i forme Comportamentul gi lumeainternE
bebelusului
dcc6t pe confinut. Toonai aceasciabordarc a intelegerii lunii reprezenta_ de saseani
I coDiilor
le prin indreptarea atentiei in special spre crtn, 9i nu spre cecomu-
'ionaoamenii - a fdcut munca sa cu IAA de neprluit pentru clinicieni.
nici A6emdndrilestructuraledintre modelele de comunicaremamd copil
Studiul2longitudinal al lui Main a scosla iveale doue descopeririim- PJ cnre Main le-a observat in situalia strdine gi vestigiile rcprezentationa-
portante care efectiv au mutat cercetareaatagamentului de la nivelul b olc copiilor de gaseani s-au dovedit a fi extraordinare.3 Pentru exem-
pllflcorc,observagiurmdtoareleminidialoguri careapar ca rdspunsla {o-
Anintiti vl cl ln fazaa douaa st!diuluiei loititLrdlnal ]\,4ain ii colegiieiau
efeduatln1982eval!a- krgrlfiile de separare.Ardtend fiecdrui copil o fotoglafie ilushand o
,eaa 40 defamiliiinregisirate videocuductadedoui ore-cohsvuitlijurulsepa.ldiiieuniii, po_
cerulevaluSdi copiilo.derar anii. d.intlorlora fostsPecific construit- lareltittuaHasfili' rlltfllLrr imiientd de doud strptdmaIti,investigatorul(dialogprezentatcu
nE- p€ntrua activasjstemulde ataiament. Fiecare famih€, dupl e s@a la .entrulde.ercetare, llfn{t('rc italice)a intrebat ,,Cear face un copil?"
erarlgat;sl fad o foiografie PolaroidApoinecrfeifamrfiine.aprezentatunscurtlSlmcareilustra
sepabr ea dE m at ic l au n l i c o p i l d e d o i a i i d e p l d i ls i i ( R obertson
& R obertson,l 9Tl A poi
) urma
(i)Pilul 1(s1{r//i, coplld//,mi.,ii):Phnge.(Chicoregt€.)
plAnge?
(Dedjn cap
fiLld)l)r'ff ir,.t,/,i,rsd?
Pcntruc;4i iub$te mamaFirarel. penttucdisii -
5edint:"deinc!lzirc"o o femeie-eraminatorce.eapoiiiadta coplluluioseded€taseroto8raficu
copii.areurmausi tread p.inv.osepaEre de pa'rnFilonDupl(€wdeafeare fotoBrafiq coPilul ll.iitt tL r Si ttttil? Mm. Q flltEad dt Dni fflce? gar iuca pulin.
€rainrebalcevorsimlicopijidrn 5j.e vorfaceatuncj.endp:rinliilorrcrPle<aAPoi,exa'
fotogralSi
miratorun arltacopru ui fotografi.Polaroidf!c!dmaidevfemetiiispunea aiciesteolo-
"ljite,
t, Frri l l l l l orrn,i TFr r lr llo'( l. ir ar im enr alecopiior deqaseanipor ninddeh. om po'r
of inam
l l LU .l l rFi rl l ri l ldr dr r r t r dr r lr lpnr ho nr vr r t de la68%pSntt a88%I nt er esanr est ef apt L
libef j. t r - o c !ti e cnui s i pp, ri m u l p :ri n !e s e i n torcea
se joa. e duE trE mi
R euni rea i nute,
dupi .arc rrIrtrrri orrttrrl( r r uliu'vlt olc8lt lur t sem nif icat ivEc! cohpof t am e
aldoileaplnnteseintor(ea ti seal,turar€uninip€ntruin.e treiminute l rl rl l ' t.l l d!rrrl l r lar'r{16
r ldFr r I llr . ilr lin
d r d'llr \ , nllnt nllM . ll,1, r , , \ l
 copillrl2 leoitant in copild/i, ,ri.d): N r' Ftiu. Cea/ pltea sdfacd?N! sliu:!N ict-
o idee?Oo. Oo (cu voce tar€,spre calul de iucErie).Nu, niciuna. Nr? Uau
RidicA{e leule.
Copilttl 3 lanbivahnt in .optlAriami.n: li UJmlrcFte.Pc.ine umtinfte? Pe
mama 9i tatdl lui cunoua maginadejuctrrie- pt999- dupd ei. S, pd !/rnd
ceseinfA,npld? 9i apo\,Fi apoi... ia o sigeate ti un arc ai tragein ei. T/4geih
tnimafi tataTDaa.Dacavrea, probabil.
Cop ttl4 (dezoryaniztt in copildria tnicd)tPrcbabll se ascunde. Seasclrlr?
Da . $i apoi cese intampk-?Probab il vor inchide in dulap (chicor€tte for-
lal). Sd l in.hdd in dulap? Daa, eu am fost inchis in dulap (Main ti colab.,
1985,pp. 103_104).
Diferentelein comportamentulcopiilor fale de mame in situafia strei-
ne prezic nu numai diferenfelecorespunztrtoare in ,,naraliunile" separi-
rii cum sunt celede sus,ci 9i in desenulfamiliei realizatde copiii de tase
ani, r5spunsurilela fotografiile instantaneeale unei familii ti comporta-
mentul la revenire dupe o scurtd separalede perinli. Luate impleune,
aceste rezultate demonstreaze ce,,diferitele modele de interactiuni
mamd-copil au condus la dezvollareanu n\fta\ a \ ui comportament ili
feril, ci gLa lJJ.ot
prccese
rcprcze talionale
dife,'lle"(Main, 2000,p. 1059).Ti-
n6nd cont de acestedescoperiri,esteevident cd modelelede lucru inijia-
le ale ataFamentuluisunt formate treptat in creuzetulcelor mai timpu i
interacliuni.
Lumeainternla ptrinteluiti comportamentulcopilului mic:
InteMuldeAtatament al Adultuluitj situaliastr;jnl
A doua descoperire a lui Main sugereazi putemic cd modele de lucru
interne ale prtrifllrlolexerciE o influeni5 decisivdasupra calitiFi acestor
interacliunifotmatoarecaremodeleazdb tandul lor propriile noashemo-
clclc dc lrrcru Main a gdsit o corelatieserniificativd intre siguranta dati
dc atatnmenta copiilor din studiul s5u (evaluatein situatiasdinii in urmd
cu cinci anr)ti ,,stareamentalecu privire la atagament"a perinlilor k)r
(cvnluntilct| IAA)
Mai specific, clasificdrile situaliei skeine at p/ezisrezultateLeIAA (Main
pi colab.,1985).Important estecl Fi leversul s-adovedit a fi adevdrat:cer-
cetalile ul.mebare condusede Main Fi replicatede numerogialfi investi-
gatori din lume au demonstratctrdacdpdrinlii sunt incluti intr-o anurni-
ti cateSoriea lAA, aceastapoate prezice categoria in cale va intra copilul
ln situalia streini cu o precizie de 75% cu privile la siguranle ve$us ne-
ri8uranld. Uimitor este faptul cA astfel de predictii pot fi flcute cu aceea9i
ncurabfe ti atunci cand IAA este administrat per'jl:rlTlorinainteanasteriico-
,,lilor lor (Van ljzendoom, 1995).
Amintili-va ce IAA,,a-ulols€azi" sistemulde ataiament la fel ca situa-
lln striinS. Astfel, are potentialul si generezeo treire extrem de evoca-
k)ore, dacd nu stresanttr,subiecfului, cale are o mare oportunitate de a de-
monstra (sau de a nu demonstra) capacitateade a avea ,,un discurs
cocrent", pe care Main I-a identificat ca fiind marca distinctive a unei stiri
mcntalesiguredin punctul de vedereal atagamenfului.Discursulcoerent
I fost stabilit in transcrierileIAA careaveauconsistenll intern;, erau pla-
urlbilc ai colaborative(Main, 199t, 1995).
Studiul lui Main a dezviluit difer€nle frapante ^htre transcrierile IAA
ll pilrinlilor (are au crescutcopii cu atagamentsecurizantti transcrieril€
tflot ai ceror copii erau nesiguri.Ia primii se reflectaclar capacitateape-
llnlllor de a se implica intr-un mod cooperativ cu investigatorul, uturin-
ll dc a-ti aduceaminte, careerau oeditativi gi obiectivi in explorareais-
lutlcttlui de atagament. TocmaidatoriH acesteiobiectivitAfifala de Elatiile
d! nlogamcnt- ale cereiimpo(an16 ti influenld erau deja con9tientizate
dd t:ltrc accstipdrinti -, Main i-a descrisca avand o stale mentald,,sigu-
ll/nutonom?t" cu privire la atasament.
ln opozilic cu acegtia,pdriniii copiitor nesiguri au dezveluit in trans-
dorlh. IAA un tipar generalde dificultate in menlinereautui discursco-
Xtnl, colntrorativ- trei tipare spe(fice de incoerenltrti lipse de colabo
tll! eu opi\r t corcspunzatorcelor trei modele de comportamentnesigur
dln rlt rlia strilin:l. I'?lrinlii copiilor evitanti au fost denumiF ,,careres-
Pht8" ln'|llru r,I nv('iltl tcndinla de a minimiza valoareaFi influenfa ahta-
'llllntulul Fi rl(, ,r insist,rpo lipsn dmintirilor legatede atatament.Pbrinfii
:npllkn n||rl'iv,rk.nli.rt| f(xrldcnumilr ,,prcocupali"pentru ch p6reausd trd-
.n F. l|n (.1(.rn(.nt.onlinuu (lcr.lni.tnt
F$d rrl,rln||x |lk h. tr(.('utr' in prezent.
b rlAtfll, u
l,'1rt' r ,1 s,t
l,Jrr'.rrr rh'virr.t
irr rrr,'.1 (ic,/('rFani,/ati
rnlr'flrik'tll sau
dezorientaliafunci cand discutaudespretraumele trecutului,pdrinfii co-
piilor dezorganizaliau fost denumili ,,lipsilide sotu1ii/de zorganizagi,
(Main qicolab., 1985;Main, 1991,1995,2000;Sregel,1999)pentru un re-
zumat vezi figura 3.2.
Sigurd/autonoh! (F)
DiscurscoerenL,colaboratly Apreciazd
atatamentul, dar este obiecriv fati de
oriceevenihent/r€latiepa.ticular5 De-
scrierea Fi evaluarea experienlelor lega-
te clcatatamentsunt coroeoenre,chiar
dacEcxperientele sunt favorabile sau
netavorabrle.Discursul nu incahn in
iod vAdit nicruna dintre .egulile lui
Grice
De Epingere (B)
Neco€rent Rerping€rea expe.ientelor ri
relaliilor leSate dc atarament. Normali-
z@a (,,excelent,o mami f@rre noma,
li"), €u reprezentan gcneralizate ale
t eahrlui, n€susFnure sau in mod activ
conkazisede episoadel€povestite,ceea
cein.rrca regda de elirare a lu Crice De
asemenea,Ea$crierile tind si fie excesiv
de scurte, inctrlcind rcgula de cantitate
Pruo. upat llE )
Neco€rent.Preocupatcu sau de €xpe-
rienlele/r€lafiile de ataFammt din Lre-
cut, inteflocutorul pare manios, pasiv
sauinf.icotat. Propozilnleadesealmgi,
incilciic gramaticalsau cu multe fomu
liri v.gi (,,dadadada",,,ti ara"), incdl
cSnd rcgulil€ refe.itoare la mmieri ti re
levanla ale lui Grice.T.anscrieiilesunt
idcsca cxccsiv dc lun8i, incalcand re-
Sigu! lB)
Exploreaza camee Sijucariile .u interes
in episoadeleprseparare l}ezintn sem-
ne ale absentei parintelui in timpul se-
parnrii, adeseaphnSand dupd cea de-a
intampina penntele activ,d€ obicei ini-
Find contactulfiz,c De obiceisenenti-
ne m m'hit grad de contact dupl cea
de-a doua rehire dar apoi * st bjlizea,
,i * intme la joacE.
Edtant (A)
Nu plange dupa separaiea de pannre
Evite Si itnod in mod achv parinrel€
dupe r€|n6lniE (de ex. se indep;rieazl,
sc intoafte @ spatele su iii leagen{
pe Enga corp card este luar in
blafe). Prcximitabeasau caubrea conra€-
tului este redusd sau total absentd, fire
dFtres ti fird turie. Raspusul la pirin-
te pare neemolioml Se concentreaz, pe
jrcern sau mediul inconluAtor tot tim-
Rezistentsau ambivalent(C)
Pot fi ingnjorati sau in dishes chiar lna-
nte de separare,cu puFnn explorarc.
Prcocupali de paiinte dea lmgul htre-
g1i procedui; pot parea maniosi sau Fa-
sivi. Nu reuiesc sa se stabilizezeti sn
gaseascAalinare la pirinte dupS r€intil-
nire 9i de obicei cmtinui si s oncenrre-
ze pe parinte ti sd pl6ngi. Nu reut$re si
seintoarcAh dploDre dupi , rirrt6lni(.
FA'I solutie /dezorganiza6 {Ul Dezorganizat/dczorientat(D)
ln tinpul discuFilor despre pierdere eu Copilul p!€zinta compo.tamente dezor-
abuz, inherldutorui prezlfte lpsui evi- ganizate9i/sau dezorienratein plezm'
dente in moniiolizarea inielesului sau ia paiinteLui,suger;nd un colaps tcm-
discuGului De exemplu, individul poa- porar alstrat€gieide comportamentDe
te enunta pe scurt o credinta conrorrn exemplu, copilul poate ,,lryheta" intr o
cnreia o persoane decedaE este incd in stae dc hansi cu mainil€ ln aer; se poa
viali in sensfizc sau.n aceape.soana te.idica in picioarela intrareapinnte
n fost omoretb de m gmd din copibne lui ti apol sd se tranteascala pemant ti
toate cadeain perioade de taceiepre' sa se ghemuiasclpe covor; sau se poa-
hrngiti sau discusun elogiatoare-AIF te agala in timp ce plange puternic ti
fcl, interlocutorul se potnve9tein mod apoi se poat€ legena cu privirea fixa
obiFnuitcabegoriilorDs, E 9i F. Altfel, copilul s€ potrivegte in mod obir-
nurt categoriilorA, B )i C.
FlBura IAAti tjparelecorespunzltoarede
3.2.Categoriile comPorta mental copjului
ln situaFastrSjn; Descderea sistemuluide a atatamentuui adLrtului
clasjficare
.rte rczumaGdin |tlain,Kaplan;iCassidy {1995)gidinMainti Goldwyn (1984-1998)
oescrierea B5i Cale.opiluluieste.ezumet,
categoriilorA, Blehar,
din Ainsworth,
Wat€.s5i l,Vall097E),iardescn€r€a D a copilulur
categoriei est€rezumat:din Mainti
solomon(1990).DinHesse(19991.
St diul lui Main a dezvdluit o corespondente incontestabild intre ,,mo-
d l dc discurs" at p;rintelui in IAA- adicd modul de a vorbi al Perinte-
Ittl despre propriile experiente de atatament - 9i comPortamentul de ata-
ftm0nt al copilului in situatia strAinA.Natural, Putem PresuPunece
asuPratre-
Pltt(rcncapaciteFiperintelui de a reflectainh-un mod coerent
luttthll va influenlain mod semnificativabilitateade a transmitesiSuran-
S copllului Apa cum von vedeamai depaite,siguranlaPfoPriei noastre
xltlrl rncntalccu privire la atatament" va dePindeln celedin urmi mai
- ori(el de Pro-
tulln df cnimenteleparticulare din trecutulPer6onal
blimntlr (lcc.it
dc su(cesuleforturilornoastrede a da sensevenimen-
Llol r{ln tlccut
.fir to d d
eelelu cru
ca,,regulnu
i ",ca,,tabl oane"
Mrtlr n lort ir!rl)rt'si()nnliLlonso'ni\nirilcuimitoaredescoPeritein
Itl|rllrl n{l| irlli, (l) lillrr( lc (1( corrr|orlnIn('ntnonvc'rbalale coPiilor
mh ' |,(' . t ) |lr' 7r ' D l , 1 r ' l l ( ' n l n t n r n r ' n t l ,| rl lt|oi p i i i r l c f n s c a n i g i ( 3 ) f o r m a
Fi continutul discursului pdrinlil()r lor in timpul lAA. Ea a ilustrat aceste
asemineri cu un exemplu:
Copilul mic nesigur-evitants€ intoarcc,se indepartead ti ignor6 p;rin-
telein stuaFa sLriini 9i 5 ani mar 6rziu sc indeparteazi de mementourr-
le repr€zentationatedin trecut in dFcursul cu copilul, p;rmtele se con-
centr€azepe obiecteti activitdli, pune intrebdri retonce Fi ofera (agacurn
face gi copilul) puline oportunitili pentru preluarca de citr€ interlocu-
tor a dircutieisauelaborarcaune: leme in \r;rsiL,in limpul IAA pirin-
tele copilului evitant tinde s5 susfind ci nu estecapabil $ i9i aminteas-
cd evenimente din copilerie tilsau respinge sau devalorizead acele
evenimente,considerandule cu o influen!; minrmd Lrpsa de atenlie sc-
LectivefaF de potenliale directii carepot scoatela iv€ala atagamentesau
fafe de ammtirca unei telatii par€ sd fie o reguLdresp€ctati de cdtre am-
bii pdrinli (Main Fi colab., 1985,p 100)
Main a propus faptul ci modelele inteme de lucru sunt cel mai bine
concepute nu ca gabloane - asemenea ima8inilor lnternalizate ale sine-
fui li obiectului h teoria psihanalidce -, ci mai de9rabl ca ,,procesestruc-
,/r?f? care servesc la obtinerea sau limitarea accesului la informatie" Main
;i colab.,1985, p.7L accentualea adeu8ate). Pornind de la concepfia ori-
ginald a lui Bowlby, Main a reconceput modelul intem de lucru ca
un set de /csrli conttrente 9ilsau incongti€nte de organjzare a inJormatiei
relevante pentru atatament . OrSanizafta atagamentului sccurizant versus
drferitele tipud de ataFment nes€curizant poate fi infeleasd cel mai bine
pfln termeni care se rcferi la anurnite tipuri de modele inteme de lucru.
carcdiijeazdnu tun4i sehtiftente ,i comporlafientl,ci ,i aLenlia,
menoriaFi cot-
t1ilin...Diferentelemdividuale in... modelelerntemede lucru vor fr legate
nunai dedfercnlebindil)idunle aletiparclotdecomportament natuerba!,ci li
dr lip1reb de linbaj fi strltctLtrilct inlii (p 67; acccntudn adiugate)
Main a presupus cA re8uhle pe care noi le internaliz;m pe parcursul
primclor noastre relalii apar inifial in copildria mic6 din experienla noas-
tri cu ,,cc mer8e" in legdturi cu anumite figuri de atatament Aceste ,,rc
gLrli dc atasamcnt" sLLntlitcralmcnte reguli dr.rpi cart.s,i lrlli('fti - dxl
fiind faptul cd ele iau nattere din interacfiuniledintre sistemul de ataga-
ment dirijat biologic, bazat pe supravieluirc Fi realiti9ile parentajului. An-
terior,Main considerasecA diferitele comportamentede comunicareale
copiilor mici evitanF 9i ambivalenli pot fi inteleseca reflectanddiferite
DtrategiiadaptativecorcsprDzetoarede optimizare a atagamentuluifatd
de perinti caie sunt pe de-o parte, predictabil neresponsivi sau, pe de altd
parte,impredictibil responsivi(Main, 1981,1995).Acum a adeugatce re-
tulile initial hcoryorate inh-o strategie.,comportamental/comunicativd
BcnereazA, de asemenea,o strategie,,reprezentalional/atentionald" care
itabileFteextinderea9i nahra accesuluinostru la sentimentele,dorinfele
ll amintirile legate de atatament. A9a culn mai devreme Ainsworth a echi-
vnlat atagamentulsecurizantcu un echfibru flexibil al atagamentuluigi
$xplordrii,Mam a identificat flexibilitateaatentiei,afectului, gendului ti
mcmoriei ca indicend siguranld - notand cd cele mai sigure diade din
ttudiul seu erau cele mai lipsite de ,,reBularit4i 9i tipare pledictiabile, ase-
thi'rtrtoarelegulilor" (Main ii colab.,1985,p. 101,Mairt 1995).
ConsiderAndmodelelede comunicareale copilului mic ca strategiire-
Pruzentafionale in starenadve Pusein migcarePentru a ocroti sau Pentru
I evita ruptura relaliilor de atagament,se clarifici foarte mult atat lumea
Intorn?i,cat 9i cea intrapersonali. ln situalia shein5, Ainsworth a observat
(omportamentede comunicarecaracterizatein mod variabil de flexibili-
l6ls (la copiii mici cu alaFment securizant)ti de inhibilie sau amplifica-
It (lr copiii mici cu atalamentnesecurizant).Cercetarealui Main sugerea
ll fflptul cA acestemodele diferite de comunicare interpersonald se
gllhrLlcscin tiparelecorespunzdtoare diferite de comunicarea copiilor cu
lnqigi.
lncrcz?ltorrin responsivitateamamelor,copiii siguri iti pot permib sA
I rrrcort{czcla propnile sentimentefi nevoi legatede atagament:ei pot fi
tpttltlcnli dc clc Si le pot exprima. Copiii evitanfi, anticipandrespingerea
m l('i lr furin lor ca rispuns, nu igi pot pemite nici se fie con9tienti,nici
ll.pl exprinrt'st'ntimcntcleti nevoilelegatede atagament:Fi de aici rezul-
I tlr,rlo8iir cvitnntr\ dc a inhiba sau de a minimiza acesteexpedenlein-
llfrr. ( \rl)iii nnll)ivnl(.nli,cn ri\spunsla disponibilitatearmprevizib e, se
Fsnr( i (lrlvoltn () slr.rlcllr('(ic .rnrplificnrc sau maxrmizareatat a conttien-
Sflrll, ( ;ll ti .' r\plinrl' ii s('nlirn(rrk kr 9i nevoikrrlt'gatede atatament
(
F F t lllt t , trs lf lrr r , ro r r l i r r l r n r ,irrrr u r i i iifi .
 Main adaugdun factorcrucial din plrnct de vedereclinic, 9i anume ce
regulileincorporatein acestestrategiiorganizatereprezentalionale/ aten-
tionale/comportamentalesunt impLementatein mod l?cti?.Copilul evi-
tant, de exemplu,nu ili uitE pur gi simplu mama:ln mod activ el o doje-
negtesau o ignorS,restriclionandu-giatenliala jucirii - ca gi cum ar vrea
si i9i dEtrage atenFiade l,aanxietateaprovocati de situalia stri;lne 9t de
la distresul de a vrea de la mame conforhll pe carea invdtat sd nu il ag-
tepte.Putem deducecd iti hiperactiveazesistemulexploratorpentru a in-
hiba un sistemde atatamental cdrui rezultatnu a fost intampinat. In mod
similar, copilul ambivalentnu estepur gi simplu preocupatde mamS:el
cautd in mod activ contactulti iti limiteaz.estict atenlia pentru monito-
rizareaacesteia;ignord complet juceriile ti pare $ scanezemediul inter-
personal,fiind vigilent la cel mai mrc amdnunt care poate amplifica dis-
trcsul lui. Putem se deducemci igi hiperactjvead sistemulde atatament
iltit pentru a capta atenlia imprevizibil5 a mamei sale,cat Fi pentru a in-
hibn cxplorareaautonomi pe careea are tendinla sd o descuraieze(Main,
te95,19991.
ta fel ca acegticopii, pacienfii nogtri adulfi suslin in mod activ aderen-
ln lor la ,,regulil€de atatament".De exemplu,pacienlilor cu o staremen-
lnltr de respingere cu privire la atagament in mod frecvent le €rstemono-
p()lizatd atenlia de cdtre nevoile altora astfel facilitandule negarea
obrFnuitea faptului ca ei au propriile nevoi emotionale neimphnite. In
acclati mod, pacieniii intr-o starementalede pteocuparese consumecu
dubii legatede angajamentulromantic al partenetului - astfelJacilitand
o familiare lipse de atentiefale de propriile dorinle autonome.
De aici rezult, implicaFile dinice ce pacienFinottri iti pot indrepta in
nl()d Incongtientatenliaspremdalitdfi cale sd spnjine sau cares5 para in
mod subiectiv ,,sejustifice" atteptArilelor preexistente9i comportamen-
tLrllor actual Pentlu a genetaceeace Main a numit ,,siguranlaresimliti
sccundar",aceFtiadulli trebuie$ adopte ,,adoua strategiebuna" pentru
pr\strareaproximitdfii (dar Fi a autooryanizdrii) fat5 de pdrintii in mod pre-
vizibil neresponsivisau in mod imprevizibil rcsponsivi(Main, 195, p 462)
ljstc brnesi lu;m in considerareca multe dintre gandurile,sentimentele,
irmintirile Fi comportamentulpe carele observdmla pacientii noghi (ti ln
noi intine) au ap?lrutFi au persistatpentru a conservamodcleleinterno
de lucru v(,chi dirr durabile- ile ataFamentului.
,,Adezivitatea" acestormodele a fost mult timp centrul de interes al cli-
nicienilor gi cercetetorilor.Freud, de asemenea,ne-a atras atenlia asupra
,,compulsieiIa repetitie", in timp ce Bowlby (1980)a observat,,calitatea
nutoperpetuante"a modelelorinterne de lucru. Observatiilelui Main asu-
pra studiului atribuie gtabilitateaacestormodele in speciala celor de
llcsiguranle- contextului critic de supravieluire al aparilier lor iniliale,
iemnaland ce (1) estepufin probabil ca regulile care au ajutat individul
supravietuiascEsi fie abaadonatecu ugurinli ti cd (2) reguli autoriza-
lc intern funcfioneazdde-alungul timpului pentru a conservaacestemo-
(ltlc, Acestereguli - carestabilescce poate individul si observe,sd sim-
tl, $6-FiaminteasceFi si faci - sunt riguros implementate, pentru ctr
Inclllcarealor contesttistiri mentaleti modalteli de a fi careau fbcut su-
Pr[vieluirea emoFionaleposiblla. Deci modeleleparticularede atagament
Fncrate inilial la copiii siSuri,evitanti, ambivalenli sau dezorganizaliau
llndinfa, odate cu trecereatimpului, se fie perpetuatein mod activ prin
llPlrrc corespunzdtoarede conFtientizare,experientdafectivi gi compor-
fanrcnt- inclusiv,in celedin urm;, comportamentulde pdrinte
intergenerafiona
Trlnsmiterea ld a tiparelorde atatament
Aln cum am vezut anterior, tiparelede atagamentau o mare tendinl,;
darn Pcrsistade'a lungul generaliilor.La sfergrtulcercet;rilor initiale ale
lul Mnin, Van Ijzendoorn (1995)a efectuato metaanatze a unor studii
ll$mlnlltoarc existenteatunci (imptcand 18loturi in tase teri) gi a con-
!lutk|nat c21de obiceicategoliileIAA ale p6rinlilor prezic catcgoriiledin
lllunlln striini ale copiilor lor Mult mai frecvent,copilul mic sigur de-
Vlnr!d(hrlt sigur care,ca pirinte, va cregtecopii siguri. in acelagifel, co-
plhtl 0vitnnt cstc de a9teptatse devind un adult carerespinge,ai cdrui co-
pll crlt. ltlohaLrilsi dcvrnhcvitanti ti agamai departe.Singurulstudiu
tilg r,vllltr(.nzi1so rtn atntamcntului de a lungul a tr€i generafiisugerea-
n cil r,\isti\ l('ndi lir dc corospondenti intre categoriilebunicilor gi cele
V ! |s lt lllr lt rlrt ' l l l i r l .
 Cercetarealui Main a sugeratciI rtaSirmentulsecurizantesterezultatul
flexibiliteFjiperinlilor caregenereaziflexlbilitateacopiilor lor. Cu un re-
pertoar comportamentalti afectiv larg 9r puFne lucruri caresi impiedice
desfagurareaatenfiei lot p6rinfii seLuflzanli par bine echipati pentru a as;
gura responsivitatesenzitiva semnalelorcopiilor lor, responsivitatecare
joaceun rol centralin generareasigurantei,dupd cum a fost demonstrat
de Ainsworth gi colaboratodis6i.
[n ceeace privegte nesiguranla. Main a propus ca in rclatia cu copiii lor
pdrinFi careresping sau cei preocupali,cares€ comporte in modud cal-
culate incongttentsA mentina propria stale menlali cu privire la ataga-
ment.Acestestiri mentaleiau nattereinilial ca r;spu4s Ia nevoia total ig-
noratd a pdrinlilor de proximitate fald de propriii pdrinti- Orice fel de
provoceri penhu acestesteri mentale - inclusiv comportamentul pro-
prjului copil - constituie ameninltrd de care acegtiperinfi s-au protejat
prin reguli care au dictat lipsa de atenFe selectivd sau responsivitatea dez-
ncordata. Din ptrcate,tocmai aceastArestriclie a atentiei gi a comportamen-
tului careproteieazi acegtipdrinli nesiguri submineazdti capacttatealor
clc a fi in rnod consecventsensibilila semnalelecopiilor 1or.Ca respuns,
copiii adopti reguli carele oglindescpe celeale p;rinlilor Deci copiii evi-
tanli minimizeazi comportamentulde atagamentFi maximizeaz; explo-
rarea mediului nonwnan, in timp cc aceia preocupati maximizeaze com-
Portamentulde ata9amentti minimizeazdexplorareaautonomtr.
Spredeosebirede copiii mici siguri, evitanli sau preocupafi,cei dezor-
ganizali probabil cd gi-au simlit in mod repetat pirinlii ca fiind inspei-
mantito adeseapenhu ca pirinlii acestoraerau pur ti simplu abuzivi
cu ci, dar cabodatd pentru cd in relatiecu copiii lor acegtiaptrreausd fie
spcriali Fi/sau disociali. Studiul IAA al lui Main a aretat cd pArintii dez-
or8anizanfierau ei intiFi printi de experienlenerezolvatede pieldere sau
traumi in copiHrie.
Nefiind niciodatd procesate in mod conttlent, acesteexperiente cople
iiitoareerau conservateintr-o staredisociata,dormitand, dar totugi fiind
disponibile pentru activarede cetreanumite contextestimulanteemofio
nnl Atunci cand se confruntaucLraspectecareevocautrauma r,aupierdc
rca k)r - incluzand aici, de exemplu,distresul,cererilesau furia coprikn
l()r -, acctd pAnnti cu problemc ncrezolvateerau pasibili $ fie invadall
(i('expcrienlcdis()ciate (trccute)carcadeseadeclansaU ( (rnl)ort.lmontel(
cnreii inspeknantaupe copiii lor. AceFticopii sunt apoi prinFi intr-o con-
tradiclieparalizanti - intoarcereadin reflexcetrepirinli pentru siguran-
Itr 9i, in acelati timp, frica de plrinfi le declanta dorin,ta de a fu&i. Expe-
tlenlele repetate de acest fel au condus la dezorganizare in timpul
copiltrrieiti, mai 6rziu, la un comportamentde control, de inversarea ro-
lului cu pdrinlii lor ca modalitate de ,,rezolvare"a contradicfieinerezol-
v0bile.MoFtenireahaumei sau a pierderii nerezolvatea perinlilor devine
o taaumdcorespunzbtoarea copiilor lor incapsulati Fi greu de rezolvat,
il0 cum vom vedeain vinieta urm;toare,
Acum ceva timp am exploratimpreund cu un pacientde-almeu teroa-
ign $avisceralefatd de proceduri medicalede orice fel (de mai multe ori
I hpinat h gandul cd i se va lua s6nge).L-am intrebatcine il duceala me-
ellccand era copil. ,,Mamamea", a respuns Lucram cu ac€stom de mar
}|tulli ani, dar nu auzigemniciodat?tpovesteaaceasta,pe caremi-a rela-
lil.o ca gi cand nu ar fi fost nimic neobiFnuit- o povestecarededeasens
lrlcll lui de-o via;d:
,,Mamaavea cinci ani cand mama ei a mers la spital pentru o pro-
cedurd chirurgical; de rutina. A murit pe masa de operalie 9i ma-
mc'i mele nu i s-a spus nimic. A fost trimise sA locuiasceh rude
dupb ce tat6l s6u i-a spus ce mama sa e prea bolnavd sd mai aiba
grii5 de ea- Apoi cand avea opt ani, tatel s;u s-a rec;setorit9i
mama a fost adusd din nou acase.Dar afunci cand a fost prezen-
totilnoii solii a tatilui, accstai-a spus:<Eaestemama ta).9i ea a
crczut. Dar duDe mai multi ani a aflat adeverul."
Ituntrlr i cxplica cr.rmacesttip de traume 9i nesigurantSeste transmis
fi b prlrrntc la copil, Main a sugeratce puhrea imperativd a atagamen-
tslul Tr.tr.|tiit dc mnrc inc6t chiar ti atunci c6nd costul pentru dezvoltare
lb 0trrrltil,lnt, coprir mrci vor r:lspundein moduri careconserve,,starea
a liltt" psihicl n prfrinlik)r.Tocmaide aceea,pe mdsur6ce copiii lor cresc,
nlll vor colrrzionacu ci pcntru a men]ine tipare interactivecareinte-
i|( rhlri rrnlniu..r'(.(rcunrnu aiunssi fie comune.
'| Dr r,,rrrl'lu, l),1r'inliicu IR)t)l('rne,r('rczolvatepot fi bucuroti de com-
(l(.i|l\,r,rrr|.'rI,rol .rl r'opiilorloI t'lt'zorganizali,
pentru ce
F?lcnrcnl||l
Ill i\xt!lror'l,flrx'nl nr.llr)lri\r'nk.rl| lor
l)r(rl)riil(. nfvoi emolronale.
Pentru
cAau invefat cu mult timp in urmi si rispunde cu solicitudinesau puni-
hv propriilor peinli, acum ei ii ,,jnvrth" pe copiii lor straibd aceleagirtrs-
punsuri pentru a conseNa tipareleinterpersonale9i inteme inifial indis-
pensabile.Astfel, nevoia pArintilor (adeseaincongtienta)de a perpetua
acestetipare rigide de atenlie 9i comportament produce tipar€ la fel de n-
gide la copiii lor Main a consideratce acestaera mecanismulde transmi-
tereintergenelalionalda ataFamentulurnesecurizant(Main, 1995).
lotuti problemar;mane nerezolvat;.in metaanalizamenfionataante-
rior, Van IJzendoom(1995)a aplicat o metodi foarte sofisticatddin punct
de vedere statistic asupra studiilor relevante ti a concluzionat cd cercetd-
todi atatamentului se conlaunLaucu ceeace a denumit pe buni dreptate
,,gol de transmiteE" (p. 384. Natura r€sponsivititii s€nzitive a persoanei
care ingrijette copilul - ceeace mult timp s-a clezut a fi piatra de tehe-
lie a atagamentuluisecuriz;rntsall nesecurizant- pare se explicein par-
te, dar nu complet cum qi de ce modelele de lucru ale pdrintilor tind sd
devind modelele de lucru ale copiilor lor in mod surprinz.itot Mary Main
a introdus in 1991in domeniul ataFamentuluidoud conceptevitale - c,
noatLerca etacognitiodFi rnofi*oriztrca metacogniliall-, care vor fi mai tAr-
ziu folosite de Peter Fonagy pentru a ajuta la inchidereaaga-numitului
gol de trarsmitere.
gandirea
Metacognifia: despre
96ndire;i
reprezentarea
lumiireprezentalionale
in incercalea de a intocni o harH a lunii replezentationale a copiilor
mici, a copiilor de tase arti ti a adullilor din studiul ei, Main s-afolosit de
conceptul lui Bowlby de model intem de lucnr. Totugi, intr-un anumit
punct, a realizat cd doar despre indivizii sigrri s€ putea spune ca au un
unic ,,model" de atagament Experienla 1or cu o persoandde ingrijit in
mod consecventsenzitive- care a oferit o bazi de siguranle - pare si
conducdla agteptarearelativ stabilSce altii vor fi responsivila nevoile lor
Djmpotriv;, indivizii nesiguriau crcscutalSturide perinli cale nu le-au
oferit aceastabazdde siguranF, ci, in schimb,i-au respins,au fost imprc,
vizibili sau inspirman6bri. Pentru a descriereprezenHrilecontradtck)
rii, incoerentesau disociateale atagamentuluicarerezultAdin astfelde cx
poricnlenefavorabilc, Main a folosittermenulde ,,m(x1clc
nl ltipld'. n i(,i
ta a urmat calealui Bowlby: ,,Ipotezamodelelormultiple", scriael, ,,unul
dlntre ele avAnd o foarte mare influenle, dar fiind relativ sau complet in-
congtient,nu este altceva decat o versiune in alli telmeni a ipotezei lui
fircud despreincongtientuldinamic" (Bowlb, citat in Main, 1991,p. 132).
Spre deosebire de modelele integrate ,,unice" ale indivizilor siguri care
l8ure flexibilitate 9i un accesugor la informafiile legate de atagament,
modelelemultiple - incompatibilesau aJlatein confuct- cer o ingusta-
tu dcfensivtr a atenfiei pentru a face fald problemei, a9acum spr:r-reaBow-
lby (1988),,,de a Fti ceeace nu ar trebui sa Fdi qi de a simfi ceeace nu ar
Inbui se simF" (p.99).Ata cum am vdzut, aceastdexcludererigidi a 96r-
durllor gi rntimentelor ameninlStoarc creeazedificultdfi pErinfilor nesi
luri dc a rdspunde cu sensibilitate la s€mnalelecopiilor lor De asemmea,
bmineazl abilitatea acestorprrinfi de a face un pas inapoi ti de a r€flec-
h i8upra propriilor experienfe.
Conform lui Main, luareain considerarea modelelor multiple a con-
duFo direct spre melrcoSn+ia (Main, 1991).Astfel Main ne conducedirect
h prublema crucnld din punct de vedere clinic a pozitiei sinelui fali de
lPfiicnl6. inclusiv, in mod specral, experienla mentah. Cercetat6 ante-
tlct ln principal de psiholoSii cognitivitti, metacognilia este cognifia de-
?'r cognilie: gandirea despre gandirc. Parafraz6id-o pe Main, implicl
lbllltotca de a aprecia .d{rdl nahrra reprezenta}ionaH" a prcpriilor noas-
il rcprczenttrrimentdle(sau dle altoral.
, Mnln a subliniat distinclia dintre reprezentare(,,sunto pe$oan; ugor
if ultat'; 9i metareprezentaresau metacognifie(,,sunt o persoanecare
l&|cn dimtc c?lesteutor de uitat- nu ttiu de ce").Cu o capacitatehlnc-
lctdld pcntru metacognitje,putem descop€ricd,pentru momsrt, suntem
hlFo anumit:l slare mentala;dace lipsegteaceas6 capacitate,esteca gi
3tn noi srr,l/.r, aceastaremental?l.ln continuare,Main a fdcut diferenla
hltt,,crrnoattcrca metacognitivd"gi,,monitodzareametacognidve".
I Clt,t',ullrn\t|trl ro:\//rfftriimplicAin principal abilitateade a surprinde
I|| cr.(nnr(.nii dc iitiinli\ cognitivigti au numit distinctia aparenfe-reali
lhi lrtti rh' c,rrt t'stt' imposibil si realizSmci ideile 9i percepliilenoastre
ri rru lrr.v.rlr(h.\nuc.l .lll|| fr't crcdelucrur'carenu sunl ddevarate.
Fl
F m/ lrrrr,rrr r r. r r ' 1 ' . ri ( . ' r l i i r ) ur n t c o n t l r e n td i e , , n a t u r as u p u s d
'r.'flri
F|!lll" ,1 , rrto,rf l',r ii, (lorinlr, pr!rrnr Si abrl'tatca k)r de a reflectaasu-
p rlis rlt ' ||l' ,il I r ' l N nl i { ' l i I l r i l , r k ' ( M , r i r )1,9 9 1t,) 1 3 4 )D e e x e m p l u u ,n
lll
 pacienta fScutrecento afirmalic cntcgorici carepentru mine a pArut ne-
plauzibila. Cand mi-am exprimat cur()zitatea fald de convingerealui, a
spus cd pur Fi simplu o si,lrl.dca fiin.l ndevdratd.Apoi a addugatin mod
decisiv,ca gi c6nd acestaar fi fost oltimul cuvant pe aceastdtem6: ,,Nu
suIlt s€ntimenteledovada supremi?"
Ca terapeuli,propria noastracap.lcitatede inleleger€metacognitivea
ambr'lolparteneri din cuplul terapeutrcestecruciali in a ajuta pacienFi
nothi sAse schimbe.AceastdformA de infelegereesteceacate ne permi-
te sArespuldem intr-un mod reflexi pi nu in mod reflex adicd sApu-
Lems; luam in considerare inlelesul omple\ al sentihentelor, al credin-
lelor ti al dorinlelor, ti nu sb le privim superficial, direct gi fir: str ne
punem niciun fel de intrebare.
Dincolo de disfinclia aparenll/realitate, cunoatterea metacognidve face
posibild aplecierea scftifibd i reprezentalianale
(ideea ce sentimentele gi cre-.
dinlele se pot schimbade-a lungul timpuloi) ,r a diwtsitd[ii reprezentalio-
,rals(recunoaftereafaptului c5,in aceleaticircumstanle,alfii pot aveacre-
dinte ti sentimente care diIer5 de ale noashe, dar care sunt in eqali masurtr
valide). Fundamental,cutodgtcreametdcognihvafa(e posibiL conttien-
tizarea faptului cd experienlanoastreprezenti esteprofund inJluenlattr
de sLirilementalesubiacente,inclusiv ceeace am ajunssd credem,s: sim-
lim sau si dorim.
Aceast6cunoagtereasiguri fundamentul pentru ceeace Main a denu-
mit mofiitorizarcnLetacogtlitiad. Monitorizareacognidva implici o pozilie
de autoscanareactivd carene situeaz5gi induntru, giin afara expelienlei
noastre.Aceasfi pozilie reflexive ne permite sd facem un pas inapoi dir
cxperientd p€ntru a fi congtienti de unele aspecteale rdeilornoastre despre
cxperienlacarepoi fi contradictorii,prestabilitesau neplauzibile.De ase
menea,tinde s?leficientizezeefoiturile noashede a inlelege9i de a rezo!
va acestecontradicfiisau potentiale,,erori".Monitorizareacognitivdadu
cc cu sine curio.,ilaleafala de obiceiurile minlii care ne modeleaz,i
cxperienlaFi observaleaacestora.In cottextul IAA, situaliile de monito-
rizare metacognitivbau fost consrderateindicatori ai atagamenfuluisigur,
pe cend etecurileacesteimonitorizlri h peiinfi au prezis dezorganizare.l
copiilorlor (Main,1995).
Main a propus ipoteza cd puternice capacitdtimetacognitivein cazUl
copiilor suficicntdc mari sil lc fi achizilionatpot aveal)i)tcnlialuldr,.l
diminua impactul distructiv al experienteide ataiamentnefayorabile,in-
clusiv al traumei.Acetati lucru, de$igur,poate fi valabrlgi pentru adulli.
ln schimb,a observat(; lipsnmetacognilieila copiii micr,determinati6de
dczvoltare,a crescutvulnerabilitatealor la rmpactul cu evenimentepro-
blematice legate de atasanent. Acelati lucru poate fi valabil ti pentru
6dullii la caremetacognitiaurmeazesAse dezvolte sau a fost inhibati in
xop defenslv. ln timp ce metacognilia sigur p:rea se aiba un rcl in a con-
tr,ri rezilienfi sau vulnerabilitate,problema centralitdliigeneraJein leBA-
hrrd cu ata9amentulii pdrealui Main nerezolvattr.
l'cnhu ea era clar cd o capacitatefuncfionau pentru metacogniFeera
rlt)drll[ cu siguranla9i lipsa ej, cu nesiguranla.Totugi,nu era pregddtese
i(lrmc dacdmetacogni$aavearolul de a favoriza atagamentulsecurizant
rll daca atagamentulsecurizantfavoriza metacognitia,gi astapentru ctr
(srcctareanecesardrezolvdiii acesteiproblemenu avuseseloc ince. Din
tiotlve similale (Fiin ciudd faptului ce scorudlemari la IAA ale unui pe-
tht!, pcntru monitorizareametacognitivSau fost asociatecu copiii atagali
l4'urizant). Main nu era pregetiU si susFnerolul decisiv al calitifii me-
Lcogniliei pdrinlilor in determinareasiguranlei sau nesiguranteiatata-
lhrnlului copiilor lor (Main, 1991).TotuFi,caFva ani mai tarziu, Peter
fonngy - un psihanalist care cercetaatagamentul de cealaltd parte a
Allcnticului - a fost intr adever capabil se sustineacestlucru. A extins
lon('fptualizarea metacognifieirealizatl de Main din punctul de vedere
ll cnpocitllii psihologicepentru ceeace estecunoscutca ,,teoriamintii"
Iton'rgy fi colab.,1995).
CAPITOLUL
4 aspectulteorieiatagamentului,
F onagy;i
d u p Eel
Main a spus ce gi ea, 9i Fonagy au fost ahati in mod independent de
ceKetarca teofiei fiintii (Main, comunicare personalE,2004).Aceasta se re-
ferd la modalit{lile prin care fiecaredinue noi, in anumite grade, dl un
senscompo(amentului propriu sau al altola pe baza stdrilor mentale sub-
iacente- incluzAnd aici credinte, emolii Fi dorinle. Ideea este cd incepand
din copillrie dezvoltim o ,,teorie"car€ne dii posibilitateade d inlelegeti,
ink-o anumitS mesure, de a prevedea ce vo! face alfii in lumina a ceeace
credem noi cd se intampH in mintea lor. Fonagy probabil a fost inspirat
de aceeagiliterature despre teo.ia minlii ca gi Main, dar abordarea aces-
fuia a condus la o conceptualiz.rie mult Inai larg5 decat a ei.
PeterFonagy: mentalizare,
moduride experiengS
5i
originileintersubiective
alesinelui
Ca lector t5nlr Ia University College London acum mai bne de un sfert
de secol,Fonagy a fost desemnatsi fie omul de legdture in organizarea
scminarelorti consultafiilorpentru vizita plofesorului de la ,,FreudMe-
nrorial" - care s-a dovedit in 1980a fi nimeni altul decat John Bowlby.
Participand la prelegerile lui Bowlby din acel an, Fonagy (care acum este
cl profesorla ,,FrcudMernorial") a spus cd a fost extremde emotionatnu
numai de ideile lui Bowlb, ci gi de preocupdrilelui profrmd sociale:
Eowlby€raprofund int€resatde bunestarea cetormai pulin privilegiali
decatel. Am descoperitvziunea sa foarteimpresionantd - combinand
ghinlacu prcocup2trile
pentru individ 9i subiectivitarea
individuatd,ti
nind contii de forlasocialiFi presiunea socnli Pentruminorim6ni,
careestecel mai importantti mai uimi- 67
tor (Fona8y,
comunicarepersonale,2006)
Cativa ani mai tarziu, Fonagy in colaborare cu Miriam ti Howaid
Stecleau lansat uJrstudiu despretransmitereatransgeneralionalia mo-
dclclor de ataFament.Pe parcuFul studiului, Fona8yti cole8ii lui au avut
(onsf6tu i cu Bowlby, De asemenea,au fost pre8trtili de Mary Main pen-
tru folosirea tAA.
reflexiv5"
5i Scalade ,,funcqionare
Mrntalizarea
Inspirat de munca proftmd inovatoare a lui Main, Fonagy a incercat ini-
llnl si operafionezeideile ei d€sprediferenteleindividuale prin capaciteti
metncognihve.Dar acolo unde Main se concenhasepe 4lfomonitonzarea
l0ndurilor 9i a anintililor pe parcursul IAA, Fonagy (preluAnd ideea din
lorla minlii) a Hrgit aceastdabordare,luandin considerareatenfiaadul-
hdul fate de stirile mentalein general,inclusiv sterile mentaleale altora
(lsrtogy, Steele& Steele,1991a).Fonagya remarcatulterior cd elementul
Otlctrri6tic al abititiFi la carc se refereacu terme ul de enlaliztrc -
^ces-
I fllnd ,,procesul prin care realizEm cd avand o minte mediem exp€ri€nfa
Btlrd cu lumea" - nu era aufocunoatterca, ci mai degrabe cunoatterea
Pln|llor in general(Fonagy,Gergeley,Jurist & Target,2002,p. 3). in timp
I l!.,ostAcunoa9tereestein marc parte implicite, Fonagyti Tar8etau fo-
ldl tr'rmcnul de ,,caracteristicd de mentalizare"pentru a descrieactivita-
h d(. ,,I gandi mod explicit la stdrile mentale" (p. 2). Activitatea de men-
(dc cxemplu fiica observece ,,respingerea"exercitatdde tatdl sdu
llll,nru
lN oligine^ maj degrabein depresialui decatin ostilitate)iti are baza
$
I Cnnocc lirrragy a rrumit capacitateadelrnclie reflexivd.
d IIn( li,l reflcxrvtrnc ajutAsi ne vedem pe noi intine Fi pe allii ca fiinle
|| prol$rlrinr(. psrhrci Ne facecapabfi sd rSspundemexperienteinoas-
I lt pc tr,rz,r||r rlunrni a comportamentuluiobservat,ci gi pe bazasHrilor
||llltdlI Fubina('r)lc - dorinlc, sentimente,credinte- carefaccomporta-
lant l (['inl('lr,r )i ii .rcordtrscrls.Astfel,func]ia reflexivdestelegatd
. l|Ir rl(,(,r|n(iLrt('.rno,rstridc insightli cmpatie.
,l Pttttlrtt,trrv,rlrt,r lorl,r(.lp,r(it.1lii(l('nr('ntillizat('a
unui i ivid, Fonagy
xil rru (onhlfUit Sc.rl,r r.k.
ltrnrliotl,rtcr('flcxivi onceputAin
JC luIll
scopurt de cetcetare,aceastiscali ponte fr folositdneohcialpcntru a crcs-
te aprecieredclini.a a tiprliilor dc Int(.r!(.nlride carepacren;iino5triar pu-
teabeneficia.O capacitatede mentaliznrcputemici - 9i probabil pe par-
cursul tratamentului, receptivitatefnl,i dc interpretirtle terapeuful;i -
estemult mai probabil se existeatunci cAnd intervievatul (sau pacLentul)
Drezinte:
. Constietizarea,ntu i stdriht ,,ttnh,- de exemplu, ci intelegerea
noastrefa!; de alfii 9i fale de noi intine esteinvariabil incompletd;
cd oamenii iFi pot modifica stArilementalepentru a minimiza dure_
rea;ce oamenii pot in mod deliberats6-9imaschezestdrile internej
cd anurlite rSspunsuripsihicepot fi prevdzuteir anumite circum_
stanledate
. Efortui eoidente pentrua icknlificl stdtimenLale sub^cente cofiportame-
trlai - de exemplu bilanfuri plauzibile a]e comportamentului in
termeni de credinle, sentimente, dorinfei intelegerea faptului cd pro_
priile interpretdri despre allii pot fi influenlate de propriile stdri
mentale;realizareafaptului ce sentimentelelegatede o sifualie pot
fi neconcordantecu aspecteleobrrvabile ate sjtualiei.
. Recunonslerea
ospectelor ,de dezooltare,, a stdrilorhrentale- de exem'
plu, ceeace am simlit ieri poate fi diferit de ceeace simlim astezi
sau vom simli maine; comportamentul petintilor estemodelat de
comportamentulpropriilor pdrinli gi, h randul lui, modeleazdcom
portamentul propriilor copii; perspectiveledin copildrie trebuie se
fie revizuite in lumina inlelegerii din perioadaadulti.
. Con lientizarca stllrilor mentolc.fIld dc i teroieoator(sau ternpeut) de
- U('N(',p('ririca acesteal-au indrumat pe Fonagyse priveascementah-
cxemplu,dace terapeufuluinu i se spute, el nu poategti ceeace Ftie
pacientul;terapeutulpoate aveapropd e respunsuriemotiondlela
povesteapacientului;istoricul terapeufuluigi, consecutivstdrilesale
mentalepot fi diferite de celeale pacienhrlui(adaptatecu permisiu_
ne dupa Fonagy,Target,Steele& Steele,1998).
FonagyfaceobservafiacAaici nu sunt enunfatedoar nigteprincipii cc
pflvcsc stirile mentale(,,Nimeni nu poatetti ce simte cealaltdpersoani,,),
.:i nr.ride8rab.rdovcTi c; a(esteprincipii sunt in rnodrrrl'lrcitin1clt..,.
(,,C.indcram copil,cram sigur ci mameimele nu ii pis.r tl(, Ininc,drl
llnend seamade ceeace mi-a spus tatel meu desprefaph. cAcasimiea c;
cu am respins-o,acum nu sunt tocmai siSur ce sim!ea"),
ln 1987,Fonagy9i familia Steeleau recrutat 100de cupluri careattep-
lnu un coprl gi au efecfuatcercetareaIAA foloslnd scalalor. Studiul a fost
u[ul notabildin mai multe puncte de vcdcre.in primuJ r5nd, a documen-
fol ce stareamentalSa ptrrinfilor cu privire la ataramenl- eTJaluntd ilaiF
h'dc tntlereacopllului- poate s.i prevadd clasificareain situalia straind a
rcclui copil la 12 luni de vial5. A ardtat,de asemenea,ce mamele ti talii
uu o mare capacitatercflcxivd aveauo probabilitatede trei pand la patru
rrrl Inai mare de a avea copii siguri fatd de pArintii a ciror capacitatede
ntlntalizare era scdzutd.ln sfartit, a demonskat cd o capacitatereflexiv,
putcrnicdpoate sparge,,ciclul de dezavantaje"carein mod normal con-
ducc p?trinliicu lm istonc de atagamentadversse creascecopii nesiguri
I'ontru a testapredrclia ctrabilitateade a reflectaasupra sterilor men-
hlo prrotefunc;iona ca un ,,antidot" pentru trecutul problematic,mame-
h dlr $tudiu au fost imp6rlite in doud grupuri: primele treiserdprivare
Ifvrrd (afecfiune mentala a pArinlilot separareprelungid de p5rinti ti a9a
tul dcparte),iar celedin al doilea grup nu au trdit astfelde evenimente
A nlc9it ce mameledeprivate cu o funclionarcreflexivi p?ternicd'auavut
i|(,nn dintre ele copii siguri. La polul opus, la cele la care functionarea
tdlsxlvit cri sbbe, doar una din 17a avut un copil sigur in mod evident,
tulcru0 capacitaFide mentalizarea fost un factorprotector,carea amo!-
Uml lmpactul experienlelortimpurii dificile gi a diminuat probabilitatea
Funr|ritcrii nesiguranleihtre generatii (Fonagt Steele,Steele,Moran &
Hl[Blrt, l99lb; Fonagyti colab, 1995;Fonagy,2001).
ll|lrq (,lrfiintl t'lementulcentralabsolutal atatamentului.De fapt, a mers
flt dr,(lcportc i'1cit a susljnut cd //ata9amentulnu reprezinu un final in
llic; ||rIl rlcgrabi cl cxistepentru a produce un sistem reprezentaliona]
lllD d ovolu.ll, d pil cum putem presupune,pentru a aiuta la supravre-
ill|li urr,rnI" (linragy ii colab.,2m2, p. 2). Acestsistemrcprezentalional
Flo ||n |il|tk,rr(l(. ,,r',rilr/r;/,rccarc ofcri avantaiLrlenorm al supravietuidi
'Prhrlhnul(' ,' ,rjrrt,r
irrcliviziisii inlclcaBi,s5 nterpretezeti sd preva-
'L.
al rrnrt|or'l,lnx.I|ll|llkr|ir,Itrc.lrnrSipr(rpriulcomportament. Astfel,este
inrr.li8cnl|i srx irk."
$ ]rlnlrd rl" t(.rx.lr(.n ti cste deos€bitde important
(n
tflllllr rlrrrr n, t,nl(,1a.rrr0rr,r' I l ,h' , r'l.rl'r",r(' llcn & Fonagy,
2002).
 Timp de mai bine de 15 ani, constrLrcli.rteoriei gi programul de cerce-
tare extraordinar de activ al lui Fonagy9i al colegilor sbi au adus dovezi
putemice in favoareafaptului c; nrcntalrzarcagi atagamenfulioaceun rol
extrem de important, intrep6tmns cu clczv()ltarea, psihopatologiaFi ps!
hoterapia. Pe scurt, mentalizareapirirrtelui estecrucial5 pentru promo-
varea ata9amentuluiseculizant ia copil, iar ataFamenhjlsecurizantasi_
gurd contextul--cheiepentru activareapotenlialului propriu al copilului
pentm mentalizare.Multe dintre psihopatologiilepe care le intalnim la
pacienlii nogtri reflectdori o inhibilie a mentalizdrii, ori Un egecin dez_
voltareasa incAde la inceput. in acelagimod, psihoterapiapoate fi inle-
leasdca un efort de a refacesau de a stimula capacitateapacienfului de
d menlaliza.
Consecventteo ei lui Main despremodelul intern de lucru, Fonagya
propusca elem(,nfcheiepentru repre./entAIc e\perienlelortimpuriide
atagamentmai pufin ,,tablonul" pe careil inre#strdm decetprofunzjmea
cu carecapacitateanoastrade a mentaliza ne permite sd ne testamexpe-
rienla, in mod specialexpenenlaincercat, emofional.El a oferit expresia
de ,,dfechvitatementalizat; ' pentru d dEcrie capacitdtedde a ne simfi si-
multan propriile s€ntimenteti de a reflectaasupra intelesului lor. Mary
Tdr8el,colaboratoareaeminent; a lui Fonagy,a des<ris-oastfel: ,,Funcgia
reflexivd,la maximul ei de dezvoltare,implic; a g6ndi desprescntimcn-
te It a simli despregandire" (comunicarepersonald,2005).
ModurideexDerienti
Majoritateaexplor6rilor lui Fonagyau avut ca scopsd ne ajub se inie
legemmodurile de experienlepsihicx cale reflectdmodul in caresimlim
relalia dintre lumea intern6 Fi realitateaextern5.Fonagya descristrei ast
felde moduri subiective:echivdlenlapsihica,pretindeL 9i mentalizarea
ln od l dc cclliwlentdpgri?icd, lumea internd 9i realitateaexteme sunt
pur gi simplu echivalente.Nu existenicio diferenli irtre credinte fap-
ti
te.Ceeace gandim ti simlim pare sd oglindeasceceeace ni seintampli in
Iumea fizici gi vicevelsa. in acestsistem al mintii, cand suntem tratati
prost,dc e\emplu,estefoarteprobdbilsa simtim cii noi sunfemrai - )r
simlind c.i suntcm r,ii, ,,gtim" c; \ om fi tratati r.iu. in acestsistcm inchir.
srnclccn agcntpsrhrctiidc sAso scufundc.nu existi niciun ,,ou,,ca(,s.i
Interprctezesau sAcreezeexperienla,ci doar un ,,mie" caruia i se int6In-
pl6 experienla.
ln n@duld? ,,prelinden', lumea interna estederuplate de la cea e\ler-
nl. Aici suntem eliberafi de evenimentele actuale: tot ceeace ne imaginSm
frtc simtit ca fiind real gi tot ceeace ignoram este ficut imatedal Diso.ie-
rco,negareati Srandoareanarcisicdextremi sunt toate exemPleale mo-
dului de ,,apretinde ce". La acestmod, la fel ca Fi la Primul, sineleca in-
tarpret sau creator al experientei esteconstrans, penhu c5 luarea in seami
n rcalitefii amenin]e ceeace a fost ima8inat gi deschideuga la ceeace a
Itnt rmorat.
li hrod Lde nle lalizarc (sau rcIexio) sIfftem capabili sl recunoaftem cd
l||n1cainterndesteseparatd,dar in acelagitimp legatede tealitateaextem6
Alcl putem reflecta aslrpra modalititilo! in care gendurile, sentimentele gi
hn['ziile noashesunt influenlategi ]a randul lor influenleazdceeace seil_
llmpld cu noi. in acestmod, expedenlanoastid subiectivEestesimlitd ca
avlnd profunzime in interpretare 9i astfel - pentru c5 Putem se infelegem
dlfurcnla dinhe evenimente qi reaclia noastrd la ele - ne putem bucura de
Un 0nurnit grad de Lb€rtate internd. Mmtalizarea dezvaluie o lume a sine-
lul tl a altora careesteboga6, complextrti ambigutr- una in careavem
re-
lotrnlialul de a ne levizui prcpriile noastre reprezenttrri mentale despF
dlhiea externi pe masLrrdce Ealita]ile noastre prezente se schifitbS.
C(tnform lui Fonagy,acestemoduri de experienf; se desfdtoad secven-
lhl In dccursr.rldezvolterii.La inceput,inevitabil sugarii 9i copiii mici ha-
lt|( Intr-o lume a echivalenleipsihice in care experienlasubiectivi este
tlrrli in mod irezistibil, dar cateodatAinspAimanHbr Apoi, ei descoPeri
!n lr,l tlc t'libcrare in modul de pretindere in care exPerienlasubiectivd
llh (locuplati dc la realitate:in joc, ei pot pietinde ctranumite constran-
norma-
ttl nk,ronlililii }.ur ri iimplu nu e\ista.In sf;rgit,in dezvoltdrea
l[ ltnr.piin.l . u vnrst.r d(. patru atu, apan' o hte8rdne a acestor doui mo-
allrl rr[trri().rrc Acrrrn lurnca rntern; nu esteechivalattrcu cea externa,
l{cl(.orlrPl(.tscpnr.rt.l(lc iccasta.Odatd cu aparilia modului reflexiYaPa-
din at' in cc mai mare de a lua in considerare,in mod im-
ir rr e,rp,rciLrt('
r\l'l', it. r'l.rli.r,lirtr(,r(,.rlit.rtcn intern; )i ceaextern; lFonaBy
tlldll rl
(('lnl).,
}|ll; Alhr' & l1n)r*y,2llo2jlinl.r,tyti 20tJ2).
Itnrlctrlllpr.r,rr' ri vr'(k'rrrin p$ilr(rt('rnl)i(' .rdosea au Problemein a se
( r
a llF l{ , h . rt ' n lr " l l ( ' ' l ( , \ i l I L . l \ , ' r ' / t ' t ) r ' ( ' l i n ( l ( ' rien P r i m u l
l | | v n h ' " 1 ,l 1

zilii supedoarede g6nduri ce indepJinescdormfe, dar pe parcursul pro-
cesului sunt izolafi de propnile sentimente 9i de oamenii care ar putea si;
conbezepentru ei.
Pentru psihoterapeuti 9i parinti, precum ti pentru cercetdtori, intreba-
rea <heie ar trebui se fie: ce anume favorizeazehanzifia de Ia modurile
experientialeale echivalenl€ipsihiceli ale pretinde i la modul de men-
talizare?Respunsullui Fonagy - o elaborarea concluziilor lui Bowlby,
Ainsworth gi Main - este:o relalie intersubiectivi de atagamentcareasi
Bure initial o mdsuri compbte a reglhrii afectiveti apoi, deloc neimpo!-
tant, un minim de joc in prezenfaunei persoanereflexive.
Reglarea afectiv;,
transmjtereaintergeneralional:
si intersubiectivitatea
Fonagycredeaci puntea spre un mod de experienldreflexiv estecon-
struitd pe baza reglSrii afectului. Deti ,,funcFa biologicd" a comportamen-
tului de atatament este proteclia faF de preddbri bebelwii au nevoie ti
de o figure de atatament pentru a-9i asigura slp'aviel]ujfea emolionald.Din
momentul in carese nasc,bebelutit sunt supuFisentimentelorde disttes
cerorasunt total neechipatisd Ie fac; faF singuri. Pentru a trei ,,sigufan-
la resimtitd", carea fost descdseca fiind scopul stabilit al atagamentului.
bebelugiidepind de figura de atatamentpentru a-i ajuta s; gi modelezc
propdile afectecopletitoare.
ConJormlui Fonagt perinlii carein generalreuFescsi ,,confind"dis-
tresul copilului 1orvor aveaun copil ataiat sigur cu un potenfial solid dc
a mentaliza.De ce ar fi agaacestlucru? 9i careestelegdtura dintre regla-
rea afecfulld,srgurantaatagamentuluigi mentalizare?
Confinerearcugitd gi atagofientul secuizant
PsihanalistulWilfrid Bion (1962)a propus faptul cA mama suportivil
confine mental experienta emofionala cereia copilul nu i poate face fal,_r
sin8ur, da:r reugegte sA o evoce in ea Acest tip de confinere necestti cn
mama sa suporte,sd procesezegi sd prezinte din nou copilului intr-o for
md tolerabildceeace a fost antetior experientaemolionali intolcrabilii .r
copilului Pornind de la ideile lui Bion. Fonagy a sugeratce Pdrintii Pot
('onlineafectelede distresale copiilor lor comunic6ndafectiv 9i printr-un
llmbai al ingdjirilor fizice cd (7) ?nlelegcauza dishesului 9i impactul lui
fmolional; (2) potladcl?li distresului ti il pot alina; (3) pot recunoaFtenli-
luiitrcn intenlionald emer8enta a copilului adicd abilitatea copilului de
t dcduce intenFile care stau la baza comportamenhiui, in special a com-
portamenhrlui pdrintelui (D€nnett, 1967).In mod surprinzitot Fonagy
r'hdc cd acestultim elemental conlinerii recunoaqterea de cehe parin-
ld I copilului ca o fiinlS separatd cu o minte proprie, potenfial capabili de
i clti atat gandudle perintilor, cat ti propdile salegAnduri ,,Poatefi cel
mnl imporLantin maximizareaposibilititii copilului de a forma un ataFa-
lI(.Dt securizant"(FonagyFi colab.,1995,p. 248).
l\\rinlji carercutesc sd conlind emotiile de nestepenitale copilului cLr
tiltpunsun care transmit empatie,capacitateade a face fatd ti aPrecierea
fali dc atitudineantenlionalS a copilului sunt implicali intr-un procesde
ItSl[rc afectivAmteractiv5.Prin acestproces,ei reintiresc inctedereaco-
plltrlui in relagiade ataSamentvazutd ca un sanctuarsigur Fi ca o baz; de
lllu.nnlS. Recunosc6ndatitudinea intenfionali a copilului, acegtiPddnli
(!air mentalizeazA) fumizeaze cerdmizile penhu ceeace va deveni capa-
dlnten de mentalizare a copilului Obs€rvali aici sinergia dintre reglarea
d3'rtlvit, atagamentutsecurizant9i mentalizare-
. OGI|NDTREA
AFEcrEloRcoPILULur
,:':"#';',;:;::,:1i{
Itrn0gy il obseNat cd parinlii acordati emotional transmit empatia ti
||Fnrll0lon lor dc a facefale ptin oglindirea afectului,careesteatet ,,con-
||llt'nlI", cil li ,,m.rrcat;".Oglindirea contingenteeste exacte:expresia
h$ldl'\ ti v{)crli n pirintelui corespundeafectuluicopilului - ii astfelex-
f'trllh. ,rlt'r'livt r['p,lrir]tclui de!in bazapentru primele reprezentdriale
;t |rll|t'f ,rl('(l(. nl('.()pilului.I)('rtruca acesteafitdri contingente sAfie
llfl rlr.( ,r r'(,ll(.\ii n le ( xpcrnr l('i ( nol(n1ale a copihrl i, 9i nu a perintelui,
Ffltrh'1,, lr,'l'rrr, .,t ,,||rtr.lrero" n.(sl('nli$iri drept ceva Pretinssau,,ca
,rh\ l l (nrccstcoglinditsauimbnand
fl cttttr" rh Irl'rtrIhr ,'r'rgcrart(l
lf t ||l r, rr( (lr' r , l | r l r \ r 2 ,
u 1| (
| n u l ( , u r , r l( o n t ' i r z i . ((' l i ) n a g yt i c o l a b, 2 0 0 2 ) .
ln acestfel, r;spunsurile pirintelui ,,dauinapoi copililui propriul sine al
copilului" (Winnicott, 1971a,p.178).
Aceaslaoglindire acordatdemolionalesteabsolutcridci, penhu c5 ,,rc-
zonand cu stareantern; pe carecoprlul o manifestd,reflectand-oti expri-
m5nd-o", pirintir ii permif acestuiasd-gidescoperegradualpropriile emo-
fir ca stdri mentalecarepot fi recunoscutegi impirtdgite - o descoperire
carestabilettefundafia reglSrii afectului ti controlului impulsului (Allen
& Fonagy,2002,p. 11).Mai mult, vdz6ndu-sein oglinda imaginii prirlflrl-
Ior desprc sine ca o fiinte cu o atitudine mteniionala,copilul incepesd se
sim$ ca u1lindivid cu sentinente,credin]e,dodnle gi capacitatede fien-
talimre, carc tdsp.und,eexperienfei nu numai in termenii realitdlii fizice, ci
ti dm punctul de vedereal stdrilor mentale (Fonagygi colab.,1995) Pro-
babil cel mai important lucru estece prin fenomenulde ttdlccrca oglin-
dirii copilul incepesd conttientizezeci propda minte ii apartine:
Prul fenomenuL de mar.arcncgim ceeacesimlim,mentmandu,ne in ace-
lagi timp Individualitatea-
De fapt, devenimceeace copilul are nevoie
si fim Acestaesteprocesuldin centml individualtilii copilului aflate
la inceput Dac; persoanade ing iit nu estecapabil5sAfaceacestlu-
cru - dacepcrsoanade ingrijirecstepreamult eain$Fi (oglmdllenc.
contingente)sau preamult copilul insuti (oglindirenemarcate) -, co,
pilul nu poatedezvoltaun sentimental separ; i in aceeagimanieri
eficace(Fonagy,comunicarepersonaH,2006).
in senslarg, acestaesteprocesul- reglareaafectivd interactjvd carc
a fost posibil6 prin mentalizare la un nivel inalt de contingenle intr-un
context .elational vital - prin care ataFamentulsecurizant este ttans-
mis de la o generatiela alta Dupe Fonagy,mentalizarea este cea carc
mediazd acestproces ti care are potentialul de a face capabili chiar gi
p.irinlii al ceror istoric de ataFamentesteproblematic de a creFtecopri
ata$atisecurizant.
Trdfisntitcrcaifitctgenetationaldd atof amentullri flesecur.izant
Fonagyidentificdun nLlmerde scenariinefavorabile,temacomuni fi('
ciruia fiind inabilitatea
pirintclui de a conlineafectelcdc n(st,\pinit,rl,
copilului. Pdrinfii preocupafi pot fi capabili s5 oglindeasceintr-un mod
rnpatic distresul copilului, nefiind inse capabrlide a-i face fati Perinlii
,,c0reresping" etueazAin a comunica emPatic,dar reutesc si transmitd
un mod de a face faF Fi un sentimental stabilitblii. Existe,de asemenea,
firinli ale ceroi vuhlerab itefi compromit caPacitatealor de a risPunde
oltpatic atitudinii inten;ionale a copilutur fati de sterile lor mentale.In
lsnh ul acestorvuherabilitdti se afla prop ile deficienlede mentalizare
ila,phrinliloi gi arxietatearcverberantddeclan;attrde seParar€a coPilului.
Ltr,('xcmplu,o viitoare mamd mi-a spusci nu se simte confortabilin pre-
rsnl[ bebelutilor deoareceea era sigure ce aceFtiaPot ,,si vade P n ea".
[)dr cc anume se temeacd ar putea vedea?Intoleran]aei disPreluitoarele-
tnl,t dc ptansetele,toanele,deranjul Fi toate modurile in care aceitia ar
F||lr,[ stro incurce,
( nnd pirintii sunt incapabiliin mod cronicse conttnaafecteledureroa-
|t nlo propriului copil, acestatinde sd se comPortein moduri carereflec-
ll o Internalizarea respunsuiilor caracteristice ale Perintelui,corespunza-
|tstn, acelor afecte.Sezicem c; o mami care rcsPingc rasPunde la distresul
ttopriului copil prin ignorareasau reprimareaacestuia Acel coPil Poate
* 3l(,zv()lte o strategieevitan6 Penfru a abordaProPriileafectedureroa-
la - cu alte cuvinte, le va evita sau reprima. De faPt,coPiii Pdrintilor ne-
ilttrl ,,imprumutd" mecanismelede apbrarc ale P;rinlilor 9i, in consecinli,
tlollr. ilc'anesiguran,ter perint-iloresteadeseao nesiEuranli asem;ndtoa-
i I rpilului (Fonagy gi colab.,1995)
O(:t tNI)tREAtRoBLEMATIc.i
Dacdchip l mlttnclesteapntic,at nci o oglindd
esteun luuu ln care noatc ita dflr in care,ttu
D.W Winnicott (2003,P 162)
Fon,rHysl|Bcft'rzil cx anumite tipud de psihopatolo8ie pot fi asociate
ft Inlrxlt', ('lu uri(lc n(onlarc ti oglindire Cind oglindirea afectivd apE-
tlilp|lrl rl| r'Hl(',,firir'(irt;l",.opiI poatc si se simte copletit de natura con-
fufirnrrt.r rllrtr|srrlrri s.\u --.i1.i upitrlrtn sa pares2lproducd doar o emo-
p hlr,|tttr',trr l',1nrli'. l \[l|r 'flk 11li,'l.rl(ln ,)]:lindireanemar!aU Pol
lltrlrrrrrlrrl ,l, ,r lrrr',r[.nlJl) llI(.1l\'rlflk ] L\11,'r'n'n1.1
internadcopilu-
J$Fnt,,,ir rr,uIit['rl.rl,,i,l \' l'r,lrir'\r\i,1(r('\|(t('r)l.rcxtcrniFi nu Pare
se existeo cale de ieFire.Fonagy avanscaz,iteoria cd acesllucru poate fi
o parte din formareapatologierbordcflinc.
La polul opus, oglindirea necontmgcrrti Poateproduce un sentiment
de gol intedor ti vadalii pe tema srnelui fals pentru c6 ceeace copilul
esteinvitat sd i^ternalizezenu estelmagnleaprop ului sine emolional,ci
a sinelui emotional al perintelui. Pentru cii arcrsunt intrerupte legdfuiile
intre experientainternd a copilului Fi reflexia acesteiain rispunsurile lu-
mli externe, oglindirea necontingen6 poate intiri lolosirea modului de si-
mulare Astfel, conform lui Fonagt copilul carc estein mod repetatexpus
oglindini neconhngente poate fi vulnerabil la patologia narcisistice in care
grandlozitateaimaginat; funclioneazdca un calmant pentru sinele go1
(Fonagytr colab,2002).
DincoLode co tiflerc
Dacddrumul de iegiredin echivalenlapsihice $i pretindereincepecu
confinereaFi reglareaafectivd,el poate conducespre dramul reflectiei,in
;:arteprin mediul de joc Atunci cand copilul estetotal absorbitde joc,lu-
milc imaginafiei ti realitdtii par total separate.Dar dacdjocul esteurme
rit de un phrinte, un copil mai mare sau chiar un terapeut,atunci lumea
prctir'tsdgi lurnearealaincep sd se suprapune.Cu un comentadu,o privi
('sau ,,ointerpretare",observatorulfacele8itun intre expedenfainterni
fi rcalitateaexteme, astfelincAt cele doui pot incepesd se lege - decat
si fic echivalatesau disociate.in acestfel esteagezatdbazade lucru pen-
lrLl mentalizareti mai depaite pentru ,,metareprezentare" - capacitatea
dc a reflecta asupra propdei experiente interne sau a altora doar din puJlc-
tul dc vedere al naturii reprezentafionalea aceleiexperienle (Fonagygi
colab.,2002).
Fonagy a accentuatfaptul ce aceastedezvoltare apare doar intr-un
context relalional Fi lntersubiectiv Oglindirea afectiv: discutaLdmai
devreme este un element central al procesului intersubiectiv prin care
doscoperimaspecteproprii in mintea celorlal!i. Fie in decursul dezvoj-
tiifii din copil;rie, fie in psihoterapie,se pare ce sinele psihologic, emo
lional 5i reflexiv estedescoperit(sau probabil creat)in primul rand
iltL|1ci cand este recunoscut gi inleles de cdtre ceilal!1.Medrul optiDl
pciltr'u aceasti recunoattereFi inlelegereeste,desigut o rclalre de a1.1
Dela atatamentla intersubiectivitate
Prilfiulsemin|rextinsin contientizareaifiterctLbEcL
estedeabiceiefectuat t tpreundcu ofigltri deataFante t, alecdre
pentru.upnriefuireacopilullti
pfltzanli,i prrticiparcsuntnecesare
KarlenLvons-Ruth(1999,p. 605)
Intcrsubiectivitateaa devenit un conceptcentral pentru cercet6toriili
Ir.orrlicieniipsihanaligtiirteresati de copildnlamice, de9inu existi incd un
finlr('ns in ceeace pdve9tesemnificaliasa.Intersubiechvitateaestevezu-
lA r'[ o hisdturi a conditiei umane de la nagtere,o caracteristichdobandi-
lil prr,prlcursuldezvoltdrii li/sau o teode a terapiei.Date fijnd sensu le
ttlrllilllc ale cuvantului, Beebe,KnoblauctuRustin gi Sortei (2003)au re-
f(xlrlndat sd gandim in termenide ,,formede intersubiectivitate".Pentru
r'1,v() rind intr-un senslarg, intersubiectivitateadescrieinteracFuneadin-
lft! (louil sLrbiectiviteF interfafaa doui minti -, aceastaesteun element
lortlnrl nl dezvolt;rii relalionale din copil; e ti psihoteraPie,subiectul
ifl.itoi cdrli.
inn;scuti
lntersubiectivitatea
( r'rletrfcil copiliriei mrci sugereazece fonne rudimentare de intersu-
bltrrllvilnk' sunt prezenteaproapede la natterc.Separe cd suntemPrepro-
Fft rdl,1irl cnpik)lul 5 despreneurobiologiaatatamentului) Andrew Meltzoff
ll a'olwyrrlr('vnrthensunt cercetdtorii careau descoperrtpentru prima
tfallt l,r n()rl nilsclrli ccca ce Trevarthen(1979)a numit intersuhiectioitate
ltl'ltltrttl
M',llz{rllfi colt'girsii au descoperitcd. duph 42 de minute de viale,
nflu |lnBr'ulii inrililir) nlod intcrrlionat expresiile facialealeadultuluj Deli
llllllrtlrr li||rl' r(' sol] s(/( lx ii nu pot si imite, et urmirescfala adultu
lil , u uUr'.rl,l|li (l(,s(hisiisatrcrr lirnbain afari Apoi, in urmetoarele
do n ||rl0||lr,iiiirnrill,rtr',liirli sLrz(1.\,s .r (rbscrvatcd ci incearc6se face
rl rr r ' i t r r r ' r r r , l,i l l , ' r ' l ' i , r l r( 'l ( ' { ' x l ) r o s iP
F F llr\ lrrrn rlit n c c a r ea u \ ' 6 z u to P e
ln lha rlrllr' lri | ,r i r , r i , l r l , t , l ' r , 1 rrir, r l ' i i ir ' \ l r l r i .tii ( ' s l L r r i l oi irl c i a l ea l eu n u i
 adult timp de o zi vor imita aceleatigcsturi ziua urmitoa:re,card se con-
frunti cu o fate ,,neutre" a adulrului irr rrtxl c,vident,copiii loarte mici
pot detecta corespondenla- ti pot conscrvn o r€prezentarementald a
acesteia- dintre ceeace rdd pe fala altcuivagi ceeace simt pe propria lor
fati. Aceastdpotrivire deliberaLiin ambelcscnsuri indici o capacitateex-
traordinar de timpurie pentru interconeLt.lrulsrnellli cu dlfii - $i pentru
senLimentul ddt de ,,suntIa fel (a tine' (Meltzoff,1985,lqq0;Meltoff &
Moore, 1998).Prin intermediul imitaliei gi al percepliei corespondenlei,
nou-nescutiidescopertraspecteproprii in ceilalli.
Trevarthery la fel ca Meltzoff, a g;sit dovezi ale intersubiectivitdtii in
imitalia neonataE.Dar in afad de imitaFe,Trcvarthena obs€rvato comr-
nicarercglatiinntuol i^tfe copil ti adult: ,,Fiecarepartenerpoate oglindi
imediat motivaliile ti scopu le companionului. Nou-ndscufiiti partene-
rii lor sunt deci intr-uncontactsifipateticin edirf" (Trevarthen,citat in Be-
ebe gi colab.,2003,p. 782).Bazaaceshi contactestecapacitateacopilului
aproapede la natt€re de a detectaefectelecontingente adictrde a recu-
noagtecand comportamentul parfenerului este(sau nu este)contingent
cu acliunile copilului gi viceversa. Copiii preferS in mod categodc Espon-
sivitateacontingente,iar capacitatealor de a recunoagteacesttip de !€s-
ponsivitate face posibtld reglarca mufuati a acliunilor comune. ConJorm
Iui Trevarther!in mod specificprin intermediul ,,citirii,, acestorcompor-
tamentecomunicativeale fiecdruia,carese pohivesc ca timp, forme gi in-
tensitate,copiii Fi partenerii lor au ,,plotoconversatii"nonverbale.Aceste
dialoguri prin actiune dezvdluie o mtercoordonare mutuale exceptionald,
cdrepare s; reflecteo potrivire nu numai de compoltanente, ci g_idesuri
inteme corespunzEtoare - in specialmotivele gi intentiile - ale sinelui
gi ale celuilalt (Trevarthen,1998).Fonagyestede acord cu Ttevarthenca
fiinlele umane sunt peadaptabe pentru relalia de intersubiectivitate: ,,E_ris-
ii intersubiectivitateprimarS.Ne nagtemcrezandcAmintea noasheexi:j-
t; in alfi oameni. Ne intoarcem cetre alfi oameni penEu a vedea ce esteir)
mntea noastrdti pentru a afla ce inseamneacelelucruri,, (Fonagy,comu-
nicarepersonalS,2006).
In acelagisens,DanielStem (1985)observac6 bebelugiise uitd la ma-
melelor pentru a afla despreei - dar gi penku a afla despreceilalti gi d(,
spre lume in general.Aproximativ la noud-doutrsprezece luni de la nnl
tcrc, conform lui Stcrn,copilLtlfacedescoperireaimportantil ci posr,!i,\,,
lhlnte, ce mamasa are o minte ii ce obiectul minlii - experienlainterne
lublectiva- poatefi impdrcigit.lntr-un experimentclasic,un copil de un
ln cBt€indemnatse treacepesteo suprafalade sticledestulde infricoge-
blrc pentruel,pentrua ajungela o jucirie tentantecareseaflade partea
qr!lalt?la ,.prepastiei vizuale".Confrunt6ndu-se cu aceas6situalieambi-
lul, copilul in mod invariabil seuia h fala mamei - 9i evaluarcasubiec-
dvl pe care o transmite - pentru a stabilicare af trebuisi fie proplr4sa
gPorienldsubiectivtr: dacemamazambeFte, copilulparesdsesimti su-
fulunt de sigur pe el pentru a se aventura curajos; cand ease uite speria-
n, copilulparesupirat ti s€rehage.Aceasttr formede ,,rcferinlesocial5"
bnpllcl o formi de atenllecomuna prin ca-recopilulsehoEregbprivind
h mlntcaalteipersoane.
A.ensteimpirtAgirea concenheriiatenfieiesteunul dintre semneledis-
l|i(tlve alerelafiondriiintersubiective. Mai exist6incddoud:irnpdrtStirea
hbnllilor ti, probabil cea mai importante, impdrttrgir€ast5rilorde afec-
lfrtc. Acordrreaafectiodestetermenul lui Sternpenku procesuldublu de
l|onrnfd emofionalA Fjcomurlicare carene permitesdsimlim cevafoar-
latomdndtor cu ceeacesimbecealald persoantrti sdtransmiternaceste-
l.| nm impeft,ititaceaexperienltr.
.lhm a observat cd penhu ca bebelu'ul sd simte c,i majna sa este acor-
ln stilrile sale inteme imitareaafectelorsalede c;tre aceastaestein-
ttl, deoarececomunicd un respunsla comportamentul sdu, gi nu
la sa.Pentru a transm.iteimpartl5ired e\perienlei bebelusului,
t(,buic sAofere un respuns,,in ambelesensuri" comportamentu-
lnulktnal exprcsival copilului, De exemplu,mama poateverbalizain
.ltm cu exprcsiilecorporalede bucurie ale bebeluguluisaui9i poa-
]trlmrl ocordareala deamegirile lui prin oftaturi sonorecareau ace-
Pn)fll tcmporal cu plAnsetulbebelutului. Potrivireain timp, intensi-
ll f()flnn c()mp()rtamentelorcomunicative (aici Stem estede acord
htvcrlhcn) surrtdimcnsiunile nonverbaleprin interm€diul cdrcraeste
r1l6rla(tRlnren,
&ttl|'lr Sl('r'rt,irl,l),lrhi/fn intcnliilor, sentimentelorFi concentreriiaten-
rlelhrr$lcrt,tlrrr,t t.xpr.ricnlci intcrsubicctive a copiluluigi la momen-
rt
Folrlvll l)r{tltri(,i ('xp('ri('nl(.desine.Aici intrebarea crucial;a dez-
lll dnlr,cr,l'ixrl', tt ((.rtlt l,r\rlf li in1P.lrLltil.RAsnunsulla acea6ta
rh h.r'rrrlrll,,r'i||(.
o\t'r'ri{'rrk.
$u|l(i|| liDrtr'lcsaudincolode hmi-
tele consideratreigi acceptdriimutualc" (Stern,1985,p.20E). O intentie,
un sentimentsau o concentrarea atcnlici carc produce un tespuns acor-
dat poate fi impdrtdliH li astfel poate ii integrat6in sentimentulde sine
nl copilului. pe cend una carenu reugcttesa producd un astfelde rdspuns
nu poate fi nici irnparteiitd, nici integrati. Din acestpunct de vedere,re-
latiile intersubiectivereprezirte contextul crucial in cadrul c;ruia expe-
rienia subiectiveprinde formd. A9a cum spuneaStern(2004),,doue minli
creeazdintersubiectivitate.Dar in mod e,lal,intersubiectivitateamodelea-
zE ambeleminli Centrul de gravitate a migrat de la intrapsihic la intcr-
sublcctivitate"(p. 78).
AtafamenfitL tflcfltali zhca ti ifitercabiectiTlitatea
Stem credecAatasamentulsi intersubiectivitateasunt sistememotiva-
lionaleseparateti complementare.Sistemulde atagamentechilibreazene-
voile noastrede siguranlaconferitSde proximitateafizice gi de cunoagte-
rc pe careexplorareao faceposibild. Sistemulintersubiectivestecondus
de nevoianoastrdde a cunoagteFi de a fi cunoscutde citre aUii-Dac; ata-
lamcntul existdpentru a proteja ,,sigurantaresimfitd", intersubiectjvita-
tca existi pentru a promova experienlaintimiHfii psihicegi sentimentul
de apartenenfS.Ca gi atagamentul,experientaintersubiecdveconJerdun
.rvantajevolutionalde supravieluiie Ea poatefacilita formareati funcFo-
nare'aeicienH a grupudlor (inclusiv grupul format de doi indri8ostiti)
l)e asemenea,contribuie la formarea Fi menllnereaidenhtelll. Defi este
posibjl sb fii atatat fird relatmnareintersubiectivi (g6ndjfi-vi la autism)
sau relationatintersllbiectiv f5r; atagament(gandiF ve la o intalnire in-
t6mpldtoarecu un strdin careparese fie un suflet pereche),in Beneralestc
adcvirat cd ata$amentulFi intersubrectivitatease amplificd reciproc(Ban-
dilr-\,i la psihoterapre)
Stem vede mentalzarea ca pe o manifestarea intersubiectivitdlii,dar
crcd ce le privette totuti ca fiind distincte.Mentalearea,aFacttm s\Berea
zi ti conotaliacuvenLului,esteun procescarc ne permite sEirlelegem fi
si dim un senspropriei noastreexperienleti celera altora.Relqlioarenut
f{,rsr[ieaiir)/i,
a9acum su8ereaziFi expresia,are mult mai putin de-a tac(
cu inlelegereati sensuldecatcu rezonanta,aliniereati,,impertegireapoi
sajdor noastrementale" cu ceilalli. Permeabilitatea,,interpenetrabi li t;1ii"
Branilclorpcrsonalccstcccacrre nL.permitesi particifiinrIn (,xpcri('nl,r
iubiectiv,Aa altor persoane.Din acestpunct de vedere,acordareaafecti-
vll, careestesemndturaintersubiectivitdtii,poate fi vdzuti nu doar ca o
mllsuri de comunicare, ci ti drept ceea ce Stem denumeFte ,,comrmiune
hrtcrpersonald" - asta insemn6r-rdsi fii alituri sau impreunl 9i sd impir-
lalc9ti experientasubiectivda altei persoanefeie se incerci sd o schimbi
(Stcrn,1985,2004).
lntersubiectivitatea
casucces
al dezvolt5rii
'IrevartlEn gi Stern au subliniat nu numai caracterul
inniscut al inter-
ruhicctivifilii Fi originile sale in perceplia corespondenlei dintre propria
pxpcrienF 9i ceaa altora, dar gi faptul cd experienla inteFubiectivd este re-
Elntr\mutual. Ducand conceptulde intersubiectivitateun pas mai depar-
lT,Fsihandli(tateoreticianii Jcssi.aBenjamina propus ideeaca inteisu-
in
blcclivitatea sensulei deplin depindenu numai de corespondenle,ci Fi
d(.diferenta,nu numai de reglareamutuald, ci Fi recunoattereamutuald.
llonjamin(1990/1999)a intrebat:,,Cum diferd inr6lnireadintre doi su-
bh,cli de intelnirea dinhe un subrect9i un obiect?" (p. 35).penhu a res-
PUndela intrebare,ea a consideratcapacitateapmtru relationareinte$u-
Dl(,(tiv?idrept una in evolutie ti imperfect dob6nditd,carc,Ia apogeulei,
hco posrbih inblnirea dintre doi slrieqi - dou.i centrc separate,dar echi-
Vnlcnhde inilidtivaSi c\perienl; Acedstdesteo int;lnire a min;ilor in
li(r, a$acum a splrs BenjamirL,,tu itii ce simt chiar ti atunci cand vreau
lhlllhrteir dc il recunoastesi de a fi recunoscutde citre altcineva.
(cnstii rocLrnoagtere
. n estefundamentaldpentru o experientd,,intersu-
bli't tivl" opusil Lrneiexperiente.,int apsihice"a celorlalti.prima depinde
tls lelttl in cart'pclccpcm cealaltdpersoaneca un subiectseparatFi cate
 ---
,,interumane"a dialogului formulate de Martin Buber (192311970), rcla-
lionarea intersubiectivatine de relalia ,,Eu-tu" marcat, de mutualitate,
dialog 9i abilitateade a-i simli pe ceilalfiin tcrmenii lor. Sple deosebirede
aceasta/relalionareainhapsihicene limiteazzila o relalie ,,Eu-obiect",!e-
latie in caremutualitatea esteabsentr, impunerea substltuie negocierea,iar
categoriile preexi.Etentedominl experienla noastrtr despre alte persoane.
Pede ta parte, Benjamin(1990/1999)(reformuhndu-l pe Freud)afir-
me cu privire la scopurile psihoteraprei ca ,,acolo unde sunt obiecte tre-
buie sd fie subiecFi" (p. 34). Ea clede (la fel ca qi Buber) ci amb€le tipuri
de relalie - subiect/subiect gi subiect/obiect - sunt necesar€9i cd, in
mod paradoxal, fiecarc dintre acesteao face posibiu pe cealalttr.
Pentru a clarifica acestparadox, Benjamin(1990/1999)a urmlrit dez-
voltarea intersubiectivitetii de la primele congtientiz;ri ale coresponden-
lei 9i similariElii de ctrtle nou-nSscut pand la conflictele copilului mic din-
tre sepaEre/individualie 9i relalionareaperute in jurul varstei de un an
gi jumetabe in faza de apropierc:
Putemse spunerncAinc€p€cu ,,simlimacests€ntiment"9i apoi tl€cela
,,ttiu c6 tu, careegtialtr minte,implrtetegtia(ests€ntimentidenti(". In
perioadade apropiee totuti apareo crizSpe mSsurIce copilul incepe
si se confruntecu diferenle- .,noidoi nu vrcm saunu simlim acelagi
lucru"-Mspunsul initial la aceast5 descoperire esteo prtrbugirea recu-
noagteriidmtresine9i ceilalfi:,,lnsisttn felul meu,incercs5 te conskang
tr drept urmare Hiesc refuzul tau ca pe o invercarea situaliei tu mtr con-
strangipe mine" (p.40).
Reparareaacestei,,prdbutiri a Ecunoatterii" estecruciald pentru in-
cepereadobandirii capacitdlii de recunoagteremuh.ralede cetre copil.
DezvoltareaacesteicapaciDlFinu este,bineinleles.un eveniment rcalizat
intr-un singur moment, ci un proces care poate fi iniliat timpuriu, dar
care continue tot restul vielii. Copilul trebuie sd devine in primul r6ncl
capabil se-Fiafirm€ propria realitate 9i apoi se acc€pterealitat€aopusi
a celuilalt.
Urmandu-l pe Winnicott, Benjamina explicat cI doar copilul careifi
exprim; cu convingerefuria fi descoperecd cealalttrpersoani ,,supravi('
luiette distrugerii" - fdr{ se se rizbune sau si se retragi - nrc ocazin(l(.
I hveta cecehlalteste,de fapt,un subiectseparat,gi nu un obiect.Aici
lh rczolva-r€aacestuiparadox,ce afunci cand estetratatd ca un obiect,
$lsltl persoanl poatefi descoperitdca subiect.Datoriteincerclrii egua-
h I copiluluide a-ti impunevoinlaqi de a o negape a celuilalt,copilul
d0coperd ctr diferentelenu sunt o barieri pentru impdrtdlirca experien-
Fl ti cedialo8ulpoateinl{tura cerintacaunul si dominegi celllalt strse
ItlPuntr.Aceastddescoperir€ii permite copilului sd-giasumepos€siato-
lll e proprieisubiectivitdti,rcalizendfaptul cdo rcla[iepoateoferi loc
Dtntru doi - doue voinfe,doue perspectiveasupraealitiitii, doi subiecli,
ObservalicArecunoagterea mutualtrFimmtalizareasunt mncepteturr-
alb, FArAsd facdrcferintdla discutialui Benjamindespresubiec;i9i obiec-
l, Fonagyfaceo distincliecareestesimilalecu a acesteia, sugerandce
l$nci cand mentaliztrm rdspundem celorlallt nu ca obiecte,
ci capersoane
cateoriea psihoterapiei
Dltalsubiectivitatea
lmjamin rccunoagtemeritul lui Robert Stolomw ti al colegilor sei pen-
lntroducerea terrnenului de ,,intersubiectivitate" in alena ieoriilor cli-
C.racterizandu-9ipropria munct drept o expansiunea psihologiei
ice a sinelui, ei descriu intersubiectiyitatea in contextul psihana-
c! .,domeniul psihic specfic constituit la inters€ctia a doul subiecti-
- ceaa pacientului ti cea a analistului" (Stolorow,Brandschaft&
1987,p. I). in mod similar,in ,,A Prifter of Cliflicol I tenubjectiti-
, Nattcrson 9i Friedman(1995)afirmau ce ,,inteFubiectivitateaesteun
lorg care se refere h influenla leciploci a subiectivitdlilor conttien-
a doutrpe$oaneaflateintr-o rclatie"(p. 1).
Incongticnte
llmp cc ac(sti s.riitori au folosit cuvinhrl ..intersubiectivitate"in le-
cu o anumiti abordarca tratamentului,
eu il privescmult mailar&
(rl mai bun ,,termen urnbrelS" Dentru cerce6rile clinic€ in€stimabi-
tru prins contur in ultimii 20 de ani, care evod, dar ti extind in-
rlk' f('rtilc clinic alc teorieiatagamentuluiti ale cerceehiicopil-pd-
, A{h,$(.[ (lcscrisll prin termeni ca ,,teoria intersubiectivitllii",
116llr0rcl,rli(nlnlil"snu ,,constructivismsocial", acesteaspectelua-
Prd.lh.rt(lirk ]1au dus In o s.himbarede paradigmdin domeniul
dlhxlu rx',rrll(.1n{)iinslrurrr('rrl('P('nlrua lucracu experienta,,ne
lrrrltllrt"l)r.r nrr cr.rcr.l'rr(.,r a idcntificaFoca avand
'rl,rnnnx,nlullri
un rol cu adev;ratcenkal.In centrulacesteischimbariesterespingerea
ldealuluiteraFutului anonimcaobservatorobiectiv.In loculei a kecut
rccunoattereaimplicerii noastr€inevitabile in treceri Ia act car€r€flecttr
vulne.abilitilile interconectateale pacientului9i terapeutului- ti provo-
careade a transformaacestepotenliale obstacolein oportuniteti pentru
vindecare,
AtaFamentulti intersubiectivitateain rela$ade vindecare
Insi8ht-u-rile
marGntealelui Bowlby,asernenea cercetlrilorlui Ainsworth,
Main ti Fonagy,au indicat cenbalitabeaabsolutda relaliilor de atagament
cn un creuzetln carcpersonalitdfilenoaste prind conhf Prin urmaie, re-
litliilede atatamentpot conetituicadrulln care- ln dragostesaupsiho-
tordpie- renib noastr€emotionaletimpurii au probabilitateade a fi vin-
docate.Astfel, lerapeutul poatefi o noue figuri de atagadrent,in raport
cu carepacienfulpoatedezvoltanoi tipare de atatament.
Fonagy,incerc6ndsi faceo bgthrr, inhe cercetareaatatamenhiui gi
orperienla clinictr,a accentuatimportanla de a aiuta pacientul strglseas-
cA imaginealui in mintea terapeuhrluica o fiinl,i caregandetteli simte.
Din aceastepersp€ctiva,psihoterapia,,merge"prin g€nerateaunei relalii
de atagamentsecurizantin carecapaciteFbde Eglarc aleakului gi m€n-
tdlizareapot strs€dezvolte.Pmtru Fonagyacesttip de elalie hebuie sd
fie unaintersubiectiv.iin carepacienfulajrmge$Asecunoasc;,pe pa(ursul
prucesuluide a fi cunoscutde catl€ ceHla-lt.
Fonagynu estesingurulclinician/cercetdtor carea incercatsestabi-
lo.|scbo legtrturdinhe domeniileatagamentului,intersubiectivitAfiiFipsi-
hoterapiei.AsttuLB€ebe(2004).B€ebe9i lachnann (2002),Beebe9i colab.
(2003),Fosha(2000,2003),Holmes (1995,2001),Seligman(2000,2003)9r
Slade(1999,2000)au avut toli conkibulii serrmificative pentrua ne ajuta
in intelegerea rolului relaliilorde atatamentintersubiective ln dezvolta,
rcacopilului. Un merit specialil au probabilcontribuliile aplrute dintr-un
cfort de colaborarelansatde Daniel Stemin 1995.
in aceaperioadi, Stern a adus impreune numerogicercettrtoriai dcr,
voltdrii umanegi psihanaligti(dinh€cares€remarcdKartenLyons-Ruth,
l,()uisSandergi EdwardTronick)pentru a forma ceeace estedenurril
ncumCrupuldeStudiual Pro<esului deSchimba!€ lchangr.l"o(essStu(ly
I (GSPS)(Stem9i colab.,1998;Lyons-Ruth& BostonChan8ePro-
Study Croup, 2001;B6ton ChangeProcessStudy Group, 1998,2002,
Baz;ndu-s€pe conduziile lui Stemcl fiinlele umanesunt ,,inteno-
te" pentru intersubiectivitate,munca acesfuigrup a accentuatim-
nla de a inr isha ftr copiltrriegi in psihoterapienuanteleintefacfiu-
pentru a putea inlelegedezvoltarea.ln mod particuJar,ei s-au
at pe procesul adesea neverbalizat cocrcat 9i implicit pdn care
schimbar€aatat in relaliacopil-ptrrinte,cet 9i in ceapacient-terape-
Din puncttJ lor de vedere,relalia terapeuticemai degrab; l/difr, decat
onalizatd,esteprincipala intervenlie terapeuticii.Insqi 5tem, probd-
r€venind asupra pleocuptrrilor sale iniliale legabede acordar€a afech-
Caformd de comurriune inte$ubiecdva, a afirmat lecent cd urmerirea
ui poate scurtcircuita profunzimea experienlei - in special expe-
int6lnirii intersubiectivedintre pacient9i clinician carepoatepro-
cateodate,ea insdti, ceamai semnificaEveschimbareterap€utice.
sl s€rcferein mod direct Ia meditare,StemsubliniazAin aceasteco-
lune concentrarea absolut5a at€ntieiasupramomentuluiprezent
2co4).
, La examinarpaatentda girului de contribulii adus€,iesela ivealdschi-
unei aborddri integate a tratamentuluicarc umple golurile mari lllsa-
dimensiunea clinicd a teoriei atagamentului. Elaboratii in capitolde
aceas6 abordaE gitueaze noua Elatie de afagamentin cenhul
vltllii terap€utice. In contexhrl acestei r€lalii intersubiective cocEate,
unicareaimplicitd ti neverbalizatdioacaun rcl cucial in a ne pemi-
tl t(cunoattem, iar pe paoent sd Eexamineze aspecteleneterminate ale
tnrii. La fel de impoltantestefaptul ctrputemstructurarelaliate-
llcd astfelincatea poatesi funcFoneze ca un incubatorpenku ca-
mai mult sau mai pulin ale
dezvoltate pacienhrluide a simli, a
lllc
I pl a iubi liber Winnicott (1955)scria: ,,Caracteristica
procesuluide
rfrore estc tendinta cltue ifltegrare"(p. 239).Dactrreulim cumva si
rhrdcm nccastl tendintl in pacient,atunci noua r€latiede atagament
n0ltitnsformaloare.
 gi
elatiiledeatagament
ezvoltareasinelui
primelorrelaliialecopilului,tn binesauln riiu,esteconturat
In creuzetul
primadaldinele, Pentrupdcienliia &rcr dczooltare alost de
sdndtoasa
deeFecuriin acestefelatiiformatoare,psihoterupia
poaterecreao motrice
ctia4aatafanentuluiln g!!1:l!-"J:!!q:lL"!td.egat. Din punctulde?e
ai*re i*; aaarr"n"ignAEiiiniete tesponsiu
atsupiapwreiii gi
senzitizt
alQrdatempatic,muncanoastrddeclinicienipoatefi lntiitd in md-
ln carein elegehprccesulde schimbarcdin copildrie.
Accdstdlnlelcgete
rccesitdun bilanlamdmmritalfuplehr-sinelui- atit ne-
ic,cft ipsihologic - ure iau naftercpepirc rsul deanltdrii gi caresta-
decorulWbu erperiehladeoiali careu urma.Ara arn umeazi sdoe-
tniectotia denoltlii Mrzii esteconturatdir modsrecialdemoduile in care
peattuprimadatd(sourlt rc fertesdinoele)sdfacdfald_llLoljlot
I ?noald
RelaliiledeotarantentrcprezintdFloJtl\lfl gryeaceastdfietodd deinTtdlare

cntcrapeulidea generao relaliec1tpacientulcarefaciliteazddauoltarca,re-

ht carcrcludmexperienleoechiFicocreimaltelenoi in acelaFi timp,
Cnpitolrtl5 desuiedimensiunik nultiple olc si/lalti caleEufitin+ial contura-
-lll]Dtf ultuiot remodehte - int- fl conteat tu ata#ment. Capitolul6rc-
carc[tlrilc cnrcdocumentea"n oflrietdqe deeryerienk deatotatnentdin co
li lrl',il i,t tvriondnndultdfi n?d"ndlui? o bazi evocaloareunicdWtlu a
orightn, sanstl gi inpactul alefecdreia dintle celeWtru stii fientale
r! ctt prioin'ln nlopantnl. Cnpitolul 7 incepesd construias.dprnli delegd-
htln' i,trrl M nldfnmrll l|i li ynclicn in clinicd,ce tuAndu-se pereglatea
, n'lnllufu nhftn.|l (0rrr ll i rnhldliltconLfiicdtii
colaboratfue
carefa
dl xtl iitit\tl ;il|tt,/tl llt ltt t;tryili ', iil ii i f'sihottrdpic
,mens iu nmu
ile lt ip le
a les in e lu i

niileexperienlei
desine

Einfluenleazd11lalq-ul*lorc{iFtea senzqfiiJor,
emoEforpirepreien.
ulterioare.Totugi,in ciudaacebtuicercsaua acesteisuprapuneri,

pe c6!epacienfii(9iclinicienii)o aducin relatidterapeutice.

mareparte,particularititfile istorieide atagament suntcelecarede-
pi
I clt de uForpot fi accesote integratedifedteledimensiuniale
sinelui.Cat de mult pot paci€ntiisd+ simtasrnz-aliilecorporale,si-9i sim-
te emofiile, sI-9i gAndeasceprcpd e genduri?9i cit de eficientpot s5in-
tegrezeacestedomenii - de exemplu,gindurile lor saaibi un efectasu
pra sentimentelor?R5spunsudlela astfel dc intrebdri pot ajuta la
clarificarea celormai mari nevoipe carepacieilii nogtrile au de la noile
relatii de atatamentpe cale lncercemsdli le astgurdm
Sinelesomatic
.. eulcstelnaintedetonteo entitatecotfiolald.
. sigmundFreud(192312000, p.230)
Experienfele iniFale ale copilului cu siguranla se iffegisheaz5 in corp:
o senzalie de salietabesatisficut?t dupd masi; o stare de somnolenli ple-
cute care face trecereaspre sornn in bmlele mamei; o senzatie de rece care
provoacdlacrimi atunci cand esteschimbat scuteculintr-o camele teco-
roasd. Daniel Stern (1985)a obse.vat in 7," Interpercolul World of the Infant
cd .,sinele central" ia natlere din experienta timpurie a bebelugului a ,,in-
variantilor sinelui", in centrul cereia se afli propriul corp 9i propriile li-
mite ale bebelutului. Neurobiologul Antonio Damasio (199) a sustinut,
de asernenea,,,remarcabila invarianld a strucfurilor gi operalii.lor corpu-
lui" (p. 135)ca surse a stabilitefii atat de importante pentru experienla
sinelui.
Bowlby, de asemenea,a bazat beoriaatagamentului pe biolotia evolu-
lionis6, afirmand cd ideea de ceutarc a prorjmitiitii fafd de persoana de
ingriiit de cdtre copil igi arc ddScinile in nevoia de proteclie corpomld
Cercetdrile ultelioare au ardtat cd proximitatea continue fale de figura de
atapamentservegteefectiv la reglarea funcliondrii inteme a corpului copi-
lului, ia! dovezile sugereazdfaptul cd tocmai calitatearelaliei de ataFa-
ment - securizanH sau nesecurizantii - influenleazd modul in car€ fi-
ziologia in dezvoltare a copilului modeleazd responsivitatea sinelui
corporal la experienfd. De exemplu, bebelugii siguri ai mamelor respon,
sive senzitiv au un prag mai mare pentru activa€a rdspunsurilorfiziolo-
gice de stresdecatcopiii nesiguri ai mamelor careresping,ai celor preo
cupatetj, ir1special,ai celor cu traume nerezolvate(Polan& Hofer, 1999;
Lyons-Ruth,1999).
hperienlei corporale sd fundamenteze, sd informeze gi se imboglteascd
Nncle de-a lungul intregii vieti, In caz contrat experienla corporald poa-
f negati, disociaHisaudistorsionatii- corpul lnsugipoatefi exploatat
atacat din nenumdrate motive psihice- Pmtru cd experienla pacienh1-
lega6 de corp este fundamefltald ti pentru ce prinde formd intr-un
lontext relational,tratamentul olientat pe ataFamenttrebuie sdincludd o
trare pe sinele somatic.Cum poate fi integlat corpul ink-o ,,curd
cuvant" este o probleml pe care o vom abolda cand vom explora ro-
lxperientei nonverbale in dezvoltare gi Ar psihoterapie.
emotiona
I
SefttimenteledEd rcrc,i pldceresau wleleaflata
intrc eLesunt pietrcle dc Enelie ale nintilot noastre-
- Antonio Damasio (2003, p. 3)
Sroufeti Waters(192a) au inteSrat,,siguranlarcsimtitA"in pron-
ca scop al ataFamentului,ei au subliniat ln mod explicit cenhalitatea
I pentnr atagament.Intu-adevtu, smtjfientul 4e siguranfi este ceI md
t chiar gi faFdde proximitate - penhu cAbebelutul poae fi in aprG
fizicea figurii dearasamstfte sdsesimHh siguranF-Dhcolo de ca
mice,ceeacesirrfm rdmanecentralp€ntu ceeacesimtim c5st,rfem.
towlDy ((1968)
'Eowlby l96d) a pus a@tul pe
pus accentul pflmatul emoier'
pe primatul atuncicand
emofieilamncl de-
canda Cle-
---;---
I FChrmDul dc alecteca ,,unrcmlloc de comunrcare pe carerl avem
Iflmll nni de viald (p. 157),Daniel Stern (1985)esle de aceeagipiirere
lby, dar melge un pasmai depar:te,notandc5",devrcme in viatd,
lglo iunt atet mediul pdmar, cat gi subiectulprimar in cormmicare"
I unll!utorl lol$e( rermenii,,emolle', ,,afed"ti ,,sertlment" .a avandaceatisens, €o pferer
il fglor.iccuvhl ol ,,emofle" aUnd (Aid mi r€fera cat€goda car€c!pnndeerdtaji. psihonziolo_
l l pon.l vlt lt G t licxp. d. nil, ir r l. r m . nuldc
r f cct "llr . zedper t r uadescr ief elullicar caE_
molh dl .hr! (o.pululrl (el d. ,,r.[llmc t " 0cntru. d.*de felulin cae emolia6te srmFti
l[tr orul.orFrhl lvPl nothi' hlll, ,Ooo]Nrllrnnro.,1992isl€gel,1999;Oamasio, 2OO3).
.'.4-
 (pp. 132-133).Allan Schorc(1994)rczume totul succint:,,Centrulsinelui
seafltr in modelelede reglarea afechrlui" (p. 33).
Respunsulileemofionalesunt fundamentalepcntru dezvoltareas€nti-
mentuluide sinecel pulin din trei motive.ln primul rand,ata cum spu-
neaBowlby(1969/1982) i:r volurnulde deschidere a trilogieisaleAtfdc-
,merf: ,,Emotiilesunt..,aprecietile i4tuitioealeindividului alepropliilo!
stdriolgardce...saualesuccesiunii de situaliidin mediuin car€el6e gi-
selte" (p. 104;accentueriaddugate)
In al doilea rand, ata cum estesugeratde etimologiacuv6nhrlui (in la-
tind motorcinseamntra mer8e),emoFileproduc acliuni - cabodati pdn
declantar€asistemelo!comportammtaleirEdscute,incluzand,printre al-
tele, sistemulde atatament,Aprecierile emolionaleau valoarede supra-
vicluire, conform lui Bowlby.pentru ceeb faciliteazeluareaunor decizii
imediate- de exemplu,a lupta saua fuBi.Construitepe un modelevo
lulionist, anumibeemotii pot dedanta automatdiferite bendintsde acliu-
n!': furia declanteazlconfruntarcsauinhibifle, frica declangeazd fugl sau
I
paralizie fizictr,neaiutoraEadedanteazecolapsgi ata mai departe (Van
'der Kolk,2006;Damasio199).
, in al treilea rind, emotiil€ sunt intotdeaunaconectatecu corpul. Sen-
I z.lliile corporalesunt prima formd pe carco iau emoliile. iar emotiile sunt
dc obiceiexprimateprin cory. Cand sintim emolii, silnlim (s6une ima-
gintrm)ce seintemplA ln corpul nostru (Da$asio, 2003).Dupt cum a 6u-
gerat intr-un mod provocalorWilliam James(1884),corpurile noash€nu
fug de pericol pentru ctrne estefricd ci mai degrabene estefrici deoa-
rececolpurile noastrefu8. Fundamentatein corp, emoliile se inJiltreaze
gi frecventdomintrexperienlanoastr5subiectivd.Cand sunt resimtite
intr-un mod intenE,ade8eapec;lescAi cucelescanalizarafionali Fi capa-
fitatea de luarc a deciziilor.
lf Emoiiilereprezinti procesulprin ore aprecieminh-lm mod ?'isctidlca-
I litatea buntrsaurca a experienleipe car€o in€Inim - ti in marc mdsurd
pe bazaacestorapEcieri decidem(congtientsauinconttient)CIlmvom ac-
liona.Intr-unsensmai larg,emofiilenoastrepot asiguraun sistemintern
dc valori carene ajutdde-alun8r.dvielii sdakibuim s€nsexperienteinoas-
tre gi sdalegemcum strcontinuem(Siegel,1999).
llatammt sunt contextul primar in care invilim se ne le8ldm afede-
- adiceseaccesSm, semodulem si sene folosim emotiile.Modelelere-
carc caracterizeazA Dri noaste a t€ sunt, in mod fun-
modele de careulterior au o mare imDortante
natu:ii fiidfii noastreurLicefatd de experientd- adi-
r natulii sinelui.In mod corespunzitor,in nouarelatiede ataFament
careterapeuhrlincearcdsd o genereze,emotiile pacienfului au un rol
l, iar reglarealor eficienti - carele permite sEfie simtite, modula-
comunicate si inElese - esle de obicei chiar in csrtrul prccesului care-i
te pacientului sEse vindece 9i sd qeascS.
nelereprezentational
...ideeaunui fto.leleristent in crcbt eslecd aa$ta constituieo jucdtiz,
careeste totufi o urcaltd, o lufie a imitaliei, pe cote o ptem manipuLd
in modul aateni se Wtrioelte floui cel ,wi bine fi ostlcl descoperi
cum sd manipuldn lumer reali, pe carese presupune(tr o rcprczintd.
- l.Z. yorun.g(19(A, cirat in Bowlby,l 9/1982, p.80)
Bowlby a argumentatce esteo necesitabe a evoluliei sI avem o lume
caresdo inftrgigezepe c€ar€al* pentru a funcliona eft-
am avut nevoie (ti inc, avem nevoie)de crunogtinledespre lume gi
tgine, iar acestecunogtinletu€buiesd fie portabile. Extragemaceste
tinle din abintirile experientelordin tecut Fi le folosim pentru a
ea expe enleleprezenteti viitoare. Deci modelul intem de lucru.
harta,agacum spun ei, nu esteteritorir .
Modelelede lucru alerelatiilornoashede atagament sunt selective,
mai mult saumai pulin reprezentative aleexperienleirclationale
ln cadrul teoriei lui Daniel Stern (1985),ele sunt compusedin ,,re.
ri ale interacliunilor cale au fost Bene6lizate" (p. 97). De-a hm-
vlclll noastrccle continui sa ne asigureo ofimtare f$damentald sau
tllt[t(, n rcsponsivit?lliifald de experientd.
Dn('I ft,laliil(. noastreiniliale au fost securizante,rezultatul poate fi o \
p(clhrlc du n rll$pundc- aclic?lclc a' ,gAndi,
'a. ; : de
, l^ a
^ .simli
:-l , r . . . *: ^. .
ti de a acfiona-
"r J

Fonagyti colab.(2002), Schore(2003)ii allii au propusfaptulcdregln- rl0|('hldcroll flt'xibilitntc. ln ncc$tcaz, putem modifica reprezenttrlile
rcoemo[iilorcstcfundamcnta16 pentrudezvoltar€asin('lt|i$i cll relatiik. rrolkn(,xpcrh'nle.
dhr p(,rBpocllv0 Astfcldc reprezent6ri
maleabile
 pot fi folosite,impreuni cu smtihentele noastrc,ca ,{lriduri in modelarea
adaptativ5 a alegerilor noastre conttienbe. pc dc alt2l parte, dacl relatiile
noastre formative au fost marcate de evjtare, ambivalenF sau dezorgani-
zarelcapacitateanoastrepentru ,,flexibilitatear?lspunsului,,(Siegel,1999),
asociate cu astfel de reprezenteri modificabile, va [i compromistr,
Cel mai impoltant lucru esteprobabil mesula in care atagamentele
noashe timpu i ne-au asigurat (sau nu) experienta relalionall a unei
baze de sigurant5 gi deci fundalia pentru o rcprezentare mentaltr a unei
baze si91lre intetnalizafe. Aceasti reprezentale inteml ne permite sd rc-
stabilim echilibrul emolional, in anumite momente,prin obtinereaunui
contdcLsifiboliccu figurile de atatamentcarecrescsiguran;a,fErda fi ne-
cesardcdutareaploxtnitifii fizice (Mikulincer & Shaver,2003;Holmes,
2001)-Atunci cand pubem se ne indreptim (congtient sau nu) cetre o ast-
fel de prczenle internd linbtitoare, cattigim un anumit grad de rezilien-
le - ti o incredele pentru a ne explora pe noi lngine Fi intreaga lume -
carelipsette 6aue6tediminuatd afunci cend nu avem o baze de sieuran-
lA interndlizatA.
Din prisma teoriei Ielagiilor de obiect, dezvollarea reprezent2lrilor men-
tale care,,lucreaz5" presupune doud procese fundarnentale: dileren;ierea
ti integrarea (Kembery, 1 4\. Dlamlierea creeaza limite psihice, in spe-
cial intre sine 9i ceildlli ti intre lumea interne 9i redlitdtet externA.O re-
prezentare de sine bine difelentiatd ne permib sA functiondm autonom
flre sd simfim ce suntem definili de sentirnentele pe care le au ceilalti de-
spre noi. In ceeace privette partea problematice, o [psd a diferenliedi in-
tre interior ti exterior, intre lumea mental5 gi cea fizice, este exact ceeace
marcheazi modul de echivalente psihice care li submineaze pe multi din-
tre pacienlii nogki ataFti nesigur, In tegrarcairnplici) sntez; 9i conectdre
pc noi li pe allii in temeni extremi gi sirnplittir cu totul buni sau cu fotul
rtri, eroi sau rdufbcdtod.
Aga cum rddecinile sineluictllolionalse reg{sescin experienla corpo-
rald, si,tcl(rcpn'zcnloliorr,este legat in mod fundamentnl (lc expericnlil
GpFonalx, adeseaaceastdlegeture av6nd o nature foarte puternici. Ata 95
i|m Bowlby a menFonat (1969,/1982),experienlele de atatament ti/sau
llPerea acesfuia duc la evocarea celor mai intense sentimente. Astfel, rc-
tttzentdrile noastre despre noi, despre allii sau despre rclatii nu au doar
I tomponentd emolionald puternicd; in majodtatea cazurilor surlt de fapt
ifiafe,in afara constienfei,de emoJiilecarestau la baza lor.2
,1 ln mare parte, dimensiunea emotionaH inconFtitati a rcptezf,] tdlr,fot
interne este cea care le face rezistente la reevaluare. Dac5, spr€
u, am lnvalat prin interacliunile noaBtre formative cA a fi aEfuri
cinevaesteriscant,atunciau fost instituitemecanismele de apdrare
tru a ne tine ln stareade a nu fi constientide nevoranoasktrde aDro-
pur ti simplu nu smtem motivali $ facemlegbturilepmhu o aprc-
carc,dacEai aveasucces,ar modifica modelul nostru vechi de ata-
(evitant) intr-unul mai securizant h acelartifel, pentm cd emofiile
semnale corporale atat fald de a4ii, cat Fi Iate de noi inFine, aFtep-
noastle de a fi respinti in incercarea de a ne deschide 6pre ceilalli se
ttansforma in sentimente de frice ti furie, ale c5ror manifestdri corpo-
lnconttiente provoace exact respingerea pe care modelul nostru in-
de lucru ne-a ficut s-o agteptiim. AF cum 9i Bowlby gi Main au ac-
modelele de luclu - in special cele de nesiguranti - tind sd aibd
de autoperpetuare. Nuantate prevelbal, in perioada initiald a re-
de atatament, acestereprezentert interne exercitd in mod inevita-
o lnfluenil puternice9i i.nmareparteincongtientd
asuprafelului de
re a sinelui.
Eate vital penku terapeuli se fie congtienli cd asdel de reprezentiri exie
domeniimultiple, careinteractioneazi,Ata cum Main a 6ugerat/mo-
lnternede lucru inregistreaze sauencodeaze experienlaflu numai
gini carepot fr vizualizatesaucredin'€carepot fi velbalizate adi-
h Elmboluri -, ci ti in ,,reguli" care determini ceeace putem sau nu
m {d fac!'m, inclusiv ganduri, se,-rtimente,dorinre sau amintiri (Main
,, 1985;Main, 1991).Alfi cercetdtoriai atatamentlui g.auconcen-
ulhlrkr pc cceace Karlen Lyons-Ruth (1999)a r.slj.il t(prczentdriac-
d/r,.Ac('rk',rHuntreprczenlaripresimboliceale e\perienteicare\e
a(l. ordln.d.ldol, Bu(l{2OOl).dezvoltarsubie(tul,,nucleului ate.tiv'al eDezendrilor
i oarl rIl rr' | | | . r.u . l m od. h'hrI 'noh
l delucr u t in6ndcom deceea. elepr oduce- pent r u. ar €
dl Ffrl rr.l l .rh!n, r ld', , +h. m r r m ot lonr r . "
 {F
exprim6 doar in acfiurf sau interactiuni - aclic2lin ,,procedud" sau mo-
duri de a fi, in specialmoduri de a fi cu ccilrlli. De exemplu, deFinu ne
putem aminti copildria,putem pune in act, ca pArinli, anumite falete alc
acesteiacu copilul nostru. ln sfartit, din afaradomeniului atagamenhrlui,
investigatorii kaumei (Van der Kolk, 196) ii cei de neuro9tiinte(L€Do-
ux, 1996)au discutatdminti le somnliccai t:D/ot/o,r{/e careencodeaziexpe-
rientele sub formd de senzafii fizice ti reacfil afective.
hplegerea acestorforme variate de reprezentare corporalS,emolio-
nalesau acfionald,precum gi simbolce - are o semnificafieclinicd enor-
m5.In terapie,scoatereala lumind a reprezentarilorca:reau statin umbrtr,
ca amprenle invizibile ale hecutului, poate oferi pacienlilor mai multd li-
bertatesi simt5, se gendeascdi,i se actionezein prezent.Acesteaslrnt as-
pectepe caream si le reiau 1ndetajiu in capitolelece trateaz:lexperienla
nonverbali. Deocamdattr,estesuficientse spunemcd pentru a faceexpli-
cite acestercprezenteriimplicite gi astfelsd le facem un subiectpoten-
fial al inJluenlei inte8ratoare a reflecfiei conttienle - tempeuFii trebuie s?l
se acordezela pacienlii lor din punct de vedere corporal, emo;ional,ac-
fional, precum 9i din punctul de vedre al comunicdrii lingvistice.
Desigur, ce€ace este adevtrrat aici pentru pacienli este in egale mtrsu-
r5 valabil ti pentru terapeulii lor Doar cand reprezentdrileexperienlei
noastre slrnt clarficate de con$tientizare le putem pune sub semnul intre-
birii Ferd intelegerea pe cale conttientizarea o face posibild, suntem Ia fcl
de vulnerabili ca pacienfii nottri in a crede orice am pubeagAndi sau simli
in orice moment - in mod particular cand valudle emolionale ale mo-
mentului sunt puternice.intr-o astfelde starenonreflexivdsuntem pur li
simplu pdnti sau scufundati in experienlanoastrdsubiectivd.in conse,
cinle, privafi de o peispectivdmai 1arg5,nu reuFimsd prindem natura ,".
prezentalionaldesenltali a experientei mentale gi rem6nem prizonie ai rc-
alitdtii (ceeace credemnoi a fi realitate)
Sinelereflexiv
si sinelemeditativ
in timp ce dimensiunile corporale,emotionale9i reprczentalionalentr'
sinelui sunt inerente fiinlci umane gi astfel accesibileaproape fiecirui,r
dintre noi, domeniile sinelui reflexiv ti meditativ sunt doar polerlinlac.t
sibile-Totuti acesteposibilit?ilisunt de importan'; critici, pcntru ci Il
dlferite modud mentalizareasi meditareasunt asociatecu o baztr de si-
Suranld internalizati, care asiSure explorarea Fi rezilienta. Mai mult,
InAndoud sunt capabile sd favorizeze insight-ul Fi empatia, reglarea afec-
lului, simlr:lde a fi agental acfiunii, libertateainterioardgi abilitateade a
ipunde cu flexibilitate adaptativd circufiLstan]elor complexe, ades€adi-
flclle, cu care ne confruntem in timpul vielii. Astfel, mentalizarea gi me.
dlt0reasunt cdi cetreeliberareapsihici.
Aga culn s-a discutat anterior,sincle nostru reflexiv sau carementali-
lCizlt se na9te,in general,dintr-o relalie in careexpedentacu o figurd de
lla$ment ca o bazd de sigurant6ne faceposibild exploiareain siguranlS
, hrmii, inclusiv a lumii inteme. Aga cum Diana Fosha(2003)sugereazb
(P. 22lt)esteceeace ne dd lansa sd fim cunoscuflca o persoane,9i nu ca
!n ()hiect- adiceo fiinttr al cereicomportament are sensprin interme-
inteniiilor9i credinlelorcarestaula baz lui Crescan
alul Ncntimentelor,
turi de cineva care poart5 in minte mintea noastre, ne echipeaztrca
i mentaLi" (Fonagy gi Target, in presd) care putem incerca intenlio-
t! dtrm un sensexperienlei subiective, ast{el incat sd fim capabili mai
nb?ls: ne conJruntem cu aceastadecat si ne sim,Lm copletili sau izo-
de ea.Lipsindu-le in copilArieo relalie carear fi putut susFneo astfel
tlubritate mentald,mulli dintre pacienfiinottri r;l:rlancopletifi sau in-
In,lli de propria expedenf?linternd.Ca terapeuli, in mare parte abili-
lu noastrede mentalizare sunt cele careinlesnescasiSurareapentru
ll prcicnF a rLnui fel de relalie - o noui relalie de atdgament- in
lrr()prialor capacitatede a dezvolta un sine reflexiv poate fi hrenite.
l\'o rllti calc, mcditarea(la fel ca mentalizarea)ne permite sd fim pre-
ll In propriilc cxpcricnlc, in loc sd ne ldsdm coplegitisau disociali de
h,n. l).rci proccsuld(' mcntalizarcpromoveazdlibertateainteme f6-
lu-r(.cirI.nl.ilisi acliondmca agenlimentali,meditareafaciliteazi
,l lil)(.rlnt('ftrcindLr-nccapabili $ acliondm ca ,,agentiatenlionali"
tlt ll'rr\11lI)(.i .rlenlii voluntarc,suslinute9i noncritrce,asupraexp€ en.
ht dir I li-,r(-unrs.lrinrb.\nccncxperienld- adancind-ogi ,,ugur6nd-o":
nr'hrrl.orl.o.rrt.t-eput('m fi mult mai pe deplin prezenli, acceptantiti
llk.rill, rrlrrr.ir(lrr(l(\r.r'(.ro(.onlti('rltizarea centrat;in prezenteste
i||r|r'\'.\rnll(l( lr(.rulUlLri
[roul,rlt'.r ii viitorului gi mai pufin
lnrlln ^
 ingreunatl de ruFine li fricd. O astfel de conFtientizarepoate fi beneficd ln
multe modu-ri. Ea contribuie la Eglarea emoliilor dificile. De asemenea,ln-
cearcl se dezautomatizeze modele de rSspuns comportamental (Engler,
2003,Marti4 1997;Salran 9i Muran, 2000), facilitandu-ne ,,h€ztu€a" 9i ex-
perimentarea lumii din nou - ca 9i cind am avea ,,mintea unui inc€peior"
(Suzuki, 1970).Mai mult, a$acum am suSerat in capitolul 1, sinele medita-
tiv a-IetendinF sd devini din c€ in c€ mai identificat cu conttisrtizaEa in-
s{gi, gi nu cu gendurile, sentimentele sau Eenzatiile de care sunteBr con-
gtienfi. Aceastd identilicare cu congtientizarea - in cele din urmi o
experientd de lipse a sinelui care rEduce nevoia de a proteja sinele (perso-
nal) - poate inHri sentimentrl no8tru de a avea o baz; de siguranle ifter-
nalizatd. In cele din urma meditaEa aduce mintea la tdcere.McAorand vo-
lumul activittrfii mentale parazitaF, amplificE rcceptivitatea semnalelor din
orice domeniu al sinelui. ExperienFle sinelui meditativ sunt deci nu numai
inbe8Fate,ci, de asemenea"ti inte$atoaE: ele lncurajeazi conexiurdle adap-
tative intre diferite asp€cteale sinelui Fi lntre sine 9i ceilalli
Astful intsleas5"medita€a Fate fi vrzudl ca o resursi beEpeutici vital2t
care- aeemeneamentalizddi - hHrjetie ti €sb inttrrilii de noua r€lalie de
atatament pe ca.teincelfim so genertrrn.Cum sd cultivem ac€steabilit?tli
complem€ntar€la pacienlii noshi ti la noi intine €sE un subiectpe cat€ il voi
dczvolta in capitolele urfidtoare de5?rcatitudinea sinelui faF de expqis$.
Neurobiologiaatatamentului
I rB dezvoltirii c.eierului depinde in mare parte de cum ,,dlatudza-
toL l euolutioal rclalieide otagdfienlestem lt nai complex
. decAtsitfiplaprcteclielizicd a nolr-ndscutuli. AtaFafienlul
asigurd ci prccesclecereblalecate alesera6ccogrlilia soeiahl
sdfle organiate ?n od corcsputtzdtoryi Wgdtite sd ecllipe
indit idul petltru o etbtenld coorynntdfi colnbontiodcu allii
penttu carecrcierului oIost crefll
Peter Fonaty 9i Mary Target (2006)
Pentru ce fiparele Fihice $Int 9i tipare de organizar€ neuronau gi pen,
tru ctr 9i creierul, la fel ca mintea, se dezvolti in deuzetut Elatiilor de atn-
mcnt, o famjliarizare cu bazele neurcttiinlelor contemporane ne poa[,
intelegereadimeneiunilor multiple ale sinelui. Ultimii zeceard
ului 20 au fost numill".dec?qa-gle-ier,ului",
datoritd explozieicer-
r din neurogtiinfecare s-au in
desftrlu.rat perioadi, Tehno-
aceaste
le neuroimagistice inovatoale au extins cunoqtinlele noastre despl€
gi funcFonarcaqeierului atat de rapid incat au inceput s5 facl
realizarea visului lui Freud (189!1966) din ,,Proiect de psiholo
ttiinfficS" - in cate susline ci pgiNcul ar putea intr-o zi $t-9i Bls€as-
bazele in elemente de neurofiziologie.
mentul,experienlati creierul
Celemai puternicelegdturi conceptualedintre creiergi minte - ii din-
neu.oFtiinleFi psihoterapie- au fost createde Allan Schore(1994,
2003)ii DanielSiegel(1999, 2001,2006).Importantestefaptulcefie-
Ecriitoriti stabilette bazal!le_eggi1-49_zJ9l!4lii!6ihicegi cereblale ,L
fundalia cercetfuiirelalili_deatqiament.Schorc(2m2)afirmAfirA echi-
cf dezvoltaeaa€t psihial, catgi tuumlogirisdndtoase in copi.lSriatim-
sespriiind pe !€sponsivitatea armonizate a figurilor de atatament
nrl copilului nu este doar aledat de acesteinteracliuni; dezvoltaFa
nevoig gqgiyltej4lirqcti,!4r_llqgl@ier 9i apate in co-cxtnl nnei
pottive inhe mamtr9i copil" (p, 62).Atunci cend copilul ies€din
I rnamei,<reierulseu- compusdin miliardede celulenumibene-
- estecel mai pulin diferenliat dintre toateorganelecorpului. Asi-
,
-x
Progrdmategenetica si8temuluinelvos" estemodelatEde experienta
(Siegel,1999,p. 2),Atunci,atatdin punct de vedercneu-
ic, catgi psihologic,expelienlaceamai importantl ti cu ceamai
lnfluente esteceacareapare,sprEbine sauspre r6u, in contextulre
r de atatament.
I aratii ci ceea ce se inregistreazd la nivel mental ti corporal ca
ntl" coresDundela niie-FneEnilcuGoafle ae aitivarc saude-
n r.elulelorcerebrale.AcestetiDarede declansareneurcnaltrsta-
(on(xiuni sin,rpticein creiercar€determh.6naturastricturii si func-
!nlc, I'nrafrazandu-l pe ncuroanatomistulDonald Hebb, Siegel
x rh.,(:,1,,rrcu(nrii (.rr !(. d(r Lrnglnzi impreun; sunt conectali" (p. 26).
,lrrrrr(r(.icr!rlui|'Hlr',n(xli$tivilr cind stimulii pdmili (atingerea
scnsibilda mamei, voceael lniFtitoarc Fi cxpresiaei de calm) declantea-
z?1activitatea in creierul bebelugului, acei neuroni care se declanteazi sin-
cronizafis conecteaze, stabilind o ,,reteaneuronald" careasociazeorica-
rc sau tofi cetti stimuli matemali cu-iFieniiment de sigurar;d. in acest
mod, experienla- in mod speciale\perienla repetat; - {ormeazA<cir-
cuitele" creierului. Creierele Linercsunt construite si invete de la cele riai
bitrane gi relaFite de atatanent reprezinte cadrul in care debuteaze cea
mai mare parte a acesbeicunoatteri. Asrfel, c9nlM4!elaE9!4& dgyin
tonexiuni neur_olElecare influenleaze la randul lor responsivitatea sine-
lunilor lelafionale - se spunem intre
rflat in dishes - poate irnpiedica dez-
dtandastfelabilitateacopilului de a-9i
gal au o teorie convingdtoare - una
susiinugde propda-miexperienliclinicd- cum cdfamiliarizarea cu ba-
zclL'neuroFtiinlelorFi impactulrelafiilortimpurii asupracreieruluipot
niutaterapeutulsd-ti ajutemai eftcientpacienlii.
Structura
creierului
Slt incepem cu fundanentele. intr-una dintre cele mai simpliste anale
gii, crcierul poate fi vezut ca echivalentul neuronal al unui ansamblu d!L-
plcx de trei etaje, doud clddiri una ldngd alta, a cdror structure este impdr-
littl de sus ln jos, pe mijloc (creieruldrept, creierul stang)Fi ale cdror trei
nivcluri (trunchiul ccrebral, stemql limbic gi neocortexlil)surrtconstrui-
tc lnul pestecelehlt de jos sus.
Trntchiul cerebral u, t ' il'tt ao
in cursul evolu'iei gi al dezvoltdrii individuale,nivelul cel mai de ,,jos"
snu baza - trunchiul cerebral esteprimul care apare. Deja activ in pan-
tcce gi complet operational la nattere, trunchiul cercbral datoreazdmai
pulirr experienlei 9i inveFrii decat oricare alte regiune a creierului. Age-
zat clcasupra coloanei vertebrale, trunchiul ceEbral asigurd mecanismel('
ncuralc necesarepentru a regla funcliile fizice de baze (puls, respirafi(.,
dificstic)$i penbrua activareflexele,induzandu-le 9i pe celecare,,pomesr
flt lat" procesulde ataFamenh,,Nou-niscutul se va orienta dupe mirosul
Dam('i, vn ciuta sfarcul,se va uita fix in ochii ei sj va inccrcnsll o apuc('
pdr .. Ochii copilului se orienteazedupi fala Fi ochii mamei. Primele l
ale bebelusului sunt, de asemenea,un teflex controlat de trurl-
ul cerebralpentru a atragepersoaJlecare sd I ingrijea8ce"(Cozolino,
t2,p.75).
Ca substratneuonal al sineluisomatic,trunchiulcerebralestefoarteim-
din perspectiva cl-inic6,pentru cd moduleaz.i excitafia ti regteaze
nervoGautonom (SNA), pe care Schore(2m3) il numegte .,capdh
iziologic al minFi" (p. 82).Nivelurile inalte de excitaFesunt asociatecu ac-
vareapdg[q$4atice a SNA carene pregitette pentm fug; sau luPti pdn
ttpiditatea r€spiratiei accelerareapulsului 9i deplasareasingelui cate mem
, Nivelurile scdzute de activare sunt legate de activarca Parasimpaticu-
caie conduce, la extreml, la o imobilitate tg4ili sau ,,inghet".
Nelvul dublu ramificat cra.nian,cu originea in trunchiul cerebral, nu-
t nervul vag, este cel care di forma raspunsurilor distincte ln fata situa-
pe care le trdim ca fiind sigure, periculoasesau ameninletoarela
tsa vietii. C;nd ne simlim i4llguranF, ramificdtidmai matura, ,?P/uJ
vcnlral mid ini znf, pu e ,,f,rlnd vagal5" care regleazain jos sistemuI ner-
eimpatic (calmeazi corpul gi mictoeazd pulsul), astfel inc6t angaia-
socialdevine posibil.C;nd ne simFm in pericol.fr;na vagaE este
t5, dezinhib6nd sistemul nervos sinrpaticai mobilizindu-ne pen-
fuge sauluptd. Cand ne simfim in pgritlll de moarte,Parteamai Pri-
nerc ul oag ilorsal nemieIin izat, de clangeazi, ittchiderea parasimpati-
tl imobilizarea. Lipsili de ajutor in fata pericolului de moarte, ,,facem
mortul". Disocialiae8tede obicei complementulpsihic al reacfieifizi-
(Porges,2005;Schole,2006).
glutemulvagal ventral are controlul primar nu numai asuPla organe-
vlNceralecum ar fi inima, ci gi asupra musculaturii fetei Fi a capului
dc care cornunicarea sociau eficiente (cdntact vizual, inllexiwrile po-
ole vocii, expresiile conditio4qbe4le fe'ei) este imposibil5. Cend va-
vcntral estescosdin functiune de pericol sau de amenintareaviefii,
hlllznrc€ simpadce rezultat?i sau imobilizarea parasimPaticd Poate fi Ia ,
Dar cand o traumd trecuti a erodat eficientafranei va- |
di {d,rptativ?1.
ruzultntulprcdispuneriicetrelupt5,fugdsauinghelesteaproapein-
urrd nc daptativ A se vcdca rcactivitateaexageratea supravieFui-
pc c.1roii vL'dcnrin psihoteraPiepi/sau fe;ele lor
lUr tror,rnrr,lor
lvt uuuvocilclilr'ilirlloxiuni (Virrrdcr Kolk,2006;Porges,2006).
 t I ltnFlluitll' r llnk l c8toFaptulce hatamentui trebuiesa dnd cont de ti_
Fhtr,lcPdflr'||l lul LlcHUprasausubexcitatie.Succesulterapiei,in mod spe_
r'lnlr'lrI',r(tr,nlllcn|\ .lu fost traumdti,/afi.line de capacitaLeanoa*Lrtde a
rl ll I lt dr'llrilt('lr. dc a modula
ti eficimt ni\ elurileacestordde e\citabeDsi_
lrlLd,l)r'(.cumti
nevoilede(tifrj(iledplangdiament relalionalAceasta ne_
r(,Nllll o cotlcclttrare asupra corpului, asupra experientei nonverbale asu_
p|1rnfl.lnh'l(rrinterachunii terapeuti(e.
Si
Slsttttrullimbic
l)aci, dup5 modelul ,,creieruluitriunitar,, al lui paul Maclean (1990),
trunchiul cerebralesteanalog creierului reptilian, sistemul limbic poate
fi comparatcu creierul paleomamiferelorpe careit iglsrm jiia alte ma
receehofia asigurd nu numai mijloacele fundamentale prin carc evaludm
visceralexperienlele,dar gi limbajul nonverbal carefaceposibild interac_
liunea socialdeficientS.SisLemullimbic este,de asernenea,esengialpen_
tru memorie,invatdresau moti\ dlie - inclusivmofivaliileasociajecu
ntnsamenhrl.
Analog parterului duplexului care are accesusor la strada, sistemul
llmbic se afld acolounde lumile internd externi se ittAlnesc.Aici, la un
ti
nivel emogional, exLrcitim relalia aintre noi ingine gi realitdtile exigente
caree\isu in atdra.orpurilornoastre.pe bdzae\perienteihAitede c;tre
noi, itim la ce se ne atteptem. Pur li simplu, de la prima ada]-erea ma_
mei incepemsd decidem dacaputem sau nu si ne bazim pe ea pentru a
r)btjneconfort Atunci(;nd pl;nsetelenoa"tredu nevoiede prezentaei li
nistitoaresau cind di:tresr.rl nosh-uprovorcdiritaredsau indilerenqa sa.
toateacestee\perienlese inregistrea/d in memoflr emotional;vi ghided
/i evaluarijenodstrede asig^urdre a \iguranteisdua riscujuiin sifudtii\ i
Ilorle legatede atd>dment. In mod e\ idenL.si\temullimbicestesubsLril
tul neural al singlqiel4qfiqnal. Adepostegte doue sJructurr rheie.
Autgdala,cateestebne de,.voltdula ndgtere.dfo\t descri$ (d Doartdsen
r. sprc si\temul limbic.i-rnprcuna (u nervul vdg al funchiu]ui cerebr,rl.
'riald
(are aduceservafia visccr.tlad lumji irteme tinimi, plamiini,
inLe"tine)iI
domeniul congtientei,anigdala esteresponsab e de rcadjile noask€ ,de mo_
ment" fatd de experienld(Schore,2003)Elementul central al caDacitdtji
de ,,aciti in ochii cuiva mintea acestuia"direcfioneazi atenlia in mod
ial spre anumite detalii faciale gi ne dE o ,,rnpre+" intqitlve de-
Utre alli o4qEni (Barcn-Cohen, 1999).Amigdala mai poate fi descdseFi ca
icentrul de supravietuire" (Rothschild, 2000)datoritd rolului sdu ftr reacti-
lh de declantare a luptei sau a fugii. Intr-o fracFune de secuqde,amigdala
Poateevalua stimuhrl senzorial primit (o fa,ti furioasd, mAraihrl unui cAine),
Epecialdacd acestase bazeazi pe siguranFesau ameninlare.
sistemul neffos simpatic,
' Semnaliz6nd trunchiului cerebral sd activeze
lmlgdala.traduceevaludril aproapeinstanlaneeale pedcolului in ieacfii
flzlce care pregdtb-i-oiiul enhu lupt6 sau fugd. Unele dintre acesteeva-
ludri ipi au baZele-in a3iieite'biologice universale (de exemplu, oamenilor
!'t mod instinctiv le este ftici de terpi), iar restul sunt conditionate de Par-
llcularitdtile is[oricului personal.
Fiind un orgalr 4l Inllnoriei, la fel curn este unut al qy,g]udrir, amigd-- ,-
pre\im- |
tnregistredde\perienlasub formaunor ,,dmintin:l::YL'y'.=. emolionale't,'."",. I
inconttiente (l€Doux, 1996).Coqlplet in afara domgliului conttient, i
urme dle trecutului,inaccesibile lin8vistic{in 5pe(ialaleirecuhrlLri,l
umatic), influenleazA eraludrile ex?edenfelor noastre din prezent. AsL-
un veteran speriat de trauma luptei, auzind zgomotul Produs de o ma-
A pe stradd, se poate arunca h pemant ingrozit, din reflex. In mod si-
lEr,pacien ii cu un istodc de atatamenttraumatic pot fi predisputi in
outomat sd citeascddrept semnede pedcol manifesterisocialecare
omblgue,neameninldtoaresau chiar pozitive
' llitrtocampulrnoduJeazdirdinaliile amigdalei spre reactiile instabile, ne-
trola te, declangate la intamplare. Specializat h €Igg4Zelqlu-.1gLnu-
In f-lliclie de succesiunegi confinut, ne face capabili si rispundem in
t1)taI difedt in fala unui tarpe cu clopofei aflat in faFanoastrd pe drum
I unui lnrpe cu clopoteiincola(itin spaieleunui Eeamde terariu Daca
|{dfl|fl, care nu arc astfel de iesurse pentru diferenlierc, este accelera-
I con'prct.ltestesistemulnervossimpatlc,hipocdmpulestefr;nd (are
ln ncliune sistemulnervos parasimpatic,fdcdndu-necapabili si ne
f|In ('u scdcleteafrecvenei respiratieiti a bitdilor inimii) atunci cand
ln o$tccvaluateca alarma fahe (Siegel,1999).
Ulrr [rurrctdc vcderec]inic,cstcimportantserealzemcehipocampul )
lp$ td iDtrrin acti|ncin il doilcnsprcal treileaan de vial6;inprimii
iii ( l|nollirl('l(.lnrcgistrendu-se
dr vlnli cxpcfi('nl('l(, in amigdaleca
 careau tendinla se fie Slobale,genera-
porFonali. ln terapie, acesttip de amin-
n intermediul senzaliilot sentimentelor
eflectdde fapt reprezenterilecorPorale,
cmolionaleti acfionaleale expelienfeitimPulii
Amintirile care 5e inregistreaz6 cu ajutorul hiPocamPului - ale ctrrui
conexiuni cu centrii nervoqi suPeriori continud se se mafurizeze Pand b
Hfartitul adolescenlei- sunt exPlicite,recuPerabilelingv^isticti aflate in
contextul timpului, spatiului Fi al Persoanelor de atunci. In timP qe-Rla
liile siglre permit hiPocamPului in dezvoltale at copilului se echilibleze
rcactivitatea ani8dalei, ftarrmele acute sau relafionale Pot inchide temPo
rar hipocampul sau pot inhiba dezvoltarea lui, hsAnd astfel mai mult sau
mai pulin nemoduhH reactivitateaamiSdaleisuPraviSilente
pe LeDoux (1996), emoliona-
-amintirile
Di 6:ica este un r;spuns condifionat, un
Iraumele de atagarnentdin trecut Pot sd
ti pericol (neuronii cale se activeazd im-
preune sunt legafi lntle ei). Dar Pacientulin psihoteraPiecare reexami-
ncAzeverhile traume in contexful noii rclalii de ataFamentPoate crea noi
asocieriin creier 9i minte. Amintirea gi reteirea fricilor gi durerilor din co-
pildrie in contexhi actual al siSuranteiPot transforma gradual trecutul
omintit al pacientuluigi pot potoli Pe ParculsreacFileautomateale amiS-
dalei pe care aceastale-a stemit mult timp.
Neocottexul
ANATOMTE gr rtNCnE
Apzat deasupn trunchiului cerebral gi a sistemului limbic s€ afla cor'
texul cerebral,ultunul etaj al duPlexului neulal. La fel ca la rudele noas-
tre primate, acest,,creierde neomamifere"dA sensexPerienleinoastreli
nc organizeaze interacfiunile cu lumea. Este ultima Parte a creierului car(
ia nattere, amt din punctul de vedere al evolutiei, cat 9i in dezvoliarea in_
cividului, iar procesulde maturizarese desfdpoariin mod graduat,ocla
tll cu acumulareaexperientelor9i a cunoFtinielornoi, Plactic tot timf rrl
vietii. Ariile posterioareale cortexului sunt dedicatePerccPlieilumii liri
cr'prin intcrmediulcorpului$i alcelorcincrsimluri,irl lir|rpac rc8iunil,
Jrontale sunt specializate in procesareainformatiilor venite din alte pe4i
rle creierului ti in ghidarca comportamentului.
doud re8iuni importante.Fl;' , spiiiafizate pentru tntgligenp c;gnitivd,
ple regiuneadorsolaterale, careare legeturicu hipocimpul giemisfera
e olientata Ingvistic. A doua, specializate pentru inteligenla emolio_
este o regiune la care Siegel (2006)se referd cu termenii de ,,cortexul
tal miilociu" ti cdre estelegati foarte putemic de drnigdah,i de
a dreaph orientat; pe emotii.
Regiuheadorsolaterald a fost descrisdca ,,mintea rafionald,, (Van der
o-lk, 2006) 9i cheia ,,qeierului volilional,, (Libet, ireernan & Sutherland,
99), Aceastane face capabili sd ne gandim in mod .orFtiert la experien_
noa6tr5,$ ne direcliondm in mod deliberatatengiaasupra perceptiilor.
tirilor Filsau ideilor ti sd folosim la nevoie reprezenttrrile mentale de_
I ttecut, p€zent sau yiitor Aceash regiunepare a fi locuJde actiune
ral al memoriei de luciu, ,,tablade scris a minlii,, (Siegel,tq99),acolo
de ne tolosim mintea penhu a lezolva probleme,a delilera asuprade_
lilor fi ln geneial unde incelcAmse inlelegemce se intampH
Co N l prcfrc tdl miilo.rl-/este o regiune integratoare carc face legdtu_
lntni corpul propriu, trunchiul cerebral,sistemullimbic si corter.$hore
, 2002)9i Siegel(1999,2006)au accentuatrolul cental pe careil are
tl{ rcgiune ca mediator al coftportamentului de atagament,at regli-
tr('cr!r[|l, .it comunic6ni sociale)i a] mentalizarii.Ei au atrasatentia in
t(hl .r$upr.tariei corticalecarese afld exact in spateleochilor _ iorle.
(sauCo0 - carepoate h ,,dtato e\tensiea sistemuluilim_
0flrlt(y'/r'/ri,r/
, ct]\tli o porliLrne a cortexului,,(Cozolino,2002,p. 1g0).
A(9lrrt(i\ l|| ic pare sd fte Iesponsabili penhu decodal€a semnalelor emo_
Pdrr ,rbilil,rtcn l\' carene-o dd de a ,,citi,' indiciitrenonverbale crun ar
ta fl expresiafaciale,gestulile sau tonul vocii. Ca ,,parteacareSendette a creie- 107
rului emofonal" (Goleman, 1995),Cof joac6 un rol esen]ia-tin reglareaaf€c-

iei Fi al euronilor oglindlt la carc o sa evenim in curand.

lt CUM FUNGTToNFAZA
zone sunt
lionar€a social;. Inve6, lezarea orbitoftontale ti deficitul ac€stei
asociatecu djficultate in r€SlareaPrcPriilor emofi, apreciereaimpactului asu-
pra celorlalli gi in a dsPtmde corespruudtoreemnalelorsocialeFi st&ilo( ms|.
iale ale acetora. Conectat ftr mod unic cu fiecare re8iune a ceierului, Cof

sa se in viitorulhiiliat sau
ca tipar€ de conexirni iinaptice intre niuroiii- a-6te amintiri
tlcale au hei caracteristici definitorii: sunt aulMsocialia,e,E olicl reoft-
ldti inotuiantasi au o str.uclurdierarhizalil. - ' -:--
slli onmeni - ambele fiind esenlialeln fata situatiilor de dezvoltar dificil!" -
itunci cand vrsn a{ devenim atata}i siSu! 9i caPab i sa dem aceastAsiguran- vizualesuntcelemai clareexemple.Jucendu-mide-av-ati
|nselea,am zirit piciolul fetei mele F strb drap€rie ,i imediat am vi-
llzat intregul ei corp. Faptul ca memoria corticaltreste ,,autoasociati-
, lnseamn: cl o parte poate declangaintregul: vedem doar un frag-
tt vizual, dar memoria noastrd cinipleteaztr imaginea. Alt exemplu, ia
ln infuneric,atenlia meas€orimteazi pentnr scurt timp pe o figu-
It perceputd,cabva randud mai ios, dupe cabevamornente,profilul
Prreavag farniliar estebrusc recunoscut- in mod spontan-, ima-
mentalSa {eteiunui prietenaperandu-miin minte. Cum arc loc
tlrtll tranziliede la o partecAtreintreg?
CccnceHawkins(2005)numegte,,repr&erUri invariaite,,sunttipaF ne- |
hrf(,fc ale
alecorterului
cortexului.rF
careinnrc?ine",
inmagazineazdexperientsca
are;^b E i *]*'-'tl 'l
-" indcpendeate
-, fume
nli( n dtlIhilor (p. 69r.Cendac6te formeinvariantealeamintirilorsunt'
impreun6 cu Cof gi regiunea cingulati anterioar,, o a treia regiune a cor- tlc dc irnpulsuri vizuale fragmentar€ (sau distoEionate), ele prezic -
texului prefrontalmijlociu - insul, - esteo zone sPecialePentru Psihote' t(('rt f('1,determind de fapt in mare mrsurd - ce este ceeace vedem.
rapie. Insula este esenliaH Penlru ,,interocePlie" - adica abnlia c?ltrcPn)- conf()rm lui Hawkins (2m5), ,,maioritateaa ceeace perceDinu DrDyi-
pr_iilestiri corporale ti conttisrdzltea acestora,in sPeciala steribr viriccr'rk' rlmluri;(rsre
generard
aemoaEi-Fte;A6ifroE6y'tp. zod rara f
ultll.ll(' invariante, lumea F c6reo p€rEepemar rlmane, la bl ca actea
Itcntru cI senzaliilesomaticestau la baza emoliilor, intemccPlia,Pft)c('s
in caro,,insulaesteP.obabitcel mai mult imPlicatlfali dc all('slructttri" nrlul, o ,,contuzieinfloriroar€ti gelegioasl,,0ames,1S90/1950,
p. 48S), Il
{carc regiune a cortexr ui are gasestratufl neuronale- In ,.ierarhia cor- miicirilg! aqtalnjfiate, ci gi in timpul observArii acelor mitc;ri !4 alte mai- loe
l" descrisd de Hawkins aceasteorganizare cu gasesbafuri genereazd muFe.Cercetdrile ulte oare au confirrnat ci fiin;ele umane, ca gi predece-
rlcnla noastrd subiective, combinand rmpulsu le senzoriale din soarelenoastreprimate, au un sistem de,,neuroni-oglind;" care reProJ ..
ll-ocum ale celor trei sfrahrri de ,,dedesubt"cu predictiile bazatepe duc sau simuleazdin creierul nostru acfiuneacelorlalfi.
orie ale celoi kei stratu:ride ,,deasupra".lnfluelE !194o_qQiasup.a Dar acliunile iftl
seamace doar acliunile_/ftle4ltrb4afe sunl cele care declan-
lpliei esteceeace cercet5torii cognitivitti au nufdt procesareade ,,sus stimularea
stlmuhlea
teazd 'inefi
teaza neuronilor-oglinde
neulonrlo!-oglnoa In
ln mod evident,
evlqent/ nu percepFa
perceplianoas- i
l', iar formarea percepliei din mpulsurile senzoriale primite este nu- tre propriu-zisd
rra declanteazeun
Pft,Prru-z$a uecrantc4za ull rispuns
rasPu[s in trr fezulcr\d, mai qcHrdud
rezonanfe, uci lur degraba 1,,
i
Frocesarede ,,iosin sus" (LeDoux, 1996).O ast{elde structurtreste perceplidactiuniicareparesd dibdo inienliein spateleei. fare ca ti cum
tnjoasdpentru ci ne permite sd aplicam in mod auLomatcuiogtinte- neuroniinogtri
neuronii iostrioelindi
og se-..
se actiueaz;la
activeazd la fel
fel de
de mult
mult ca riisoun\ la
ca rispuns ld sbirile
starile
pcaienfelor noastre antedoare celei din prezent - de exemplu sd .e- mentale subracente,ca gi la acfiunea cireia ii dau naltere. Cercetareaprin
tttcm fata cu barbe a unui prieten (reprezentarc invarianti) chiar 9i carc se demonsheazi c; nu doar ster e intentionale percepute la altii, ci
ji cind prima oar5 il vedem prcaspat las (impuls vizual in timp real).
ti emoliile gi senzaFiile lor corporale pot produce descdrcdri ale neurc
vantaiul acesteistructuri in care,,tipareleobseNateurce in iemrhie, nilor-oglindi subliniaze acestpunct de vedere - de exemplu cAnd ob-
redicliile coboarS"(LeDoux, 1996,p. 159)este faptul ce agtepterile servem o exprimare a sentimentelorla altcinevasau cand vedem cd pd-
tc de memorie adeseapecelescexperienlelenoi - avand ca rezultat, mesco inFpeture uFoard.Ata cum am menJionatanterior, s-apresupus
tcmplu,lipsa nea9teptatea bdrbii prietenului noshu carepoatet.ece (Iacoboni,2005)cd insul; transmile impresiile noastredespreafecteleal- I
,icrvatd.4.desea.ee{(e ne aslgptiimsAvs'demestetol ceeace vedem. tora de la cortexul care le percepela amigdalA, care declangeazetrdiri l
i!.4ce esteadevaraldesprefunctiohareacorie'.uluivizual iibate fi corPorale.
llrat gi in afara acestuia - nu numai in alte modalittti senzodale, ci Neuronii-oglinde par sd simuleze i
Ite modurile prin care prelu5m gi procesim experienla- Printre im- vat al altom, cat ti stdrile mentalepe (
liile carereiesde aici se aflS9i taptul cd ceeace noi privim ca pe pro. mente)- Asffel, sistemul neuronilor--ogl
I noastre perceplii sunt intotdeauna (mai mult sau mai pulin) Iorme ural pentru empatie,armonizdreafectiv
tcrpietare Fi, bineinteles, acesteinterpretdri 4i au rddecinile ln hecut. Poatefi chiar fundalia ,,uniciDfii ' pe careo impahasim cu alle tiinle uma- r'
:um H.rwkins (2005)scrid: ,Marepalte din psihologiese bazeazape ne (Allen & Fonagy,2002;Gallese,2001iSiegel,Siegel& Amiel,2006).
,cinfeleexperienlelortimpurii de viat;, atdsdmentsi ocrotire,pmLru
rnci creieruli)i 5tabilerte pentruprima datdmodelullurnii" (p.203t. Lateralitatea: iloud creiercbir-lt rltl siflgut
Fjecareemis{er; a creieruluiestespecializatiin procesareati reprczen-
nn I neuionilot-ogl inild tarea experienfelor ink-un mod diferit. Emisfera dreapte, pe care Omstein
(1994 o numette ,,mintea dreapte", este specializati sd dspundd emotic
...utltip desoctobrlttate
arhaici,carenuJacedfercnla nal, holistic, nonverbal, intuitiv relaFonal SiEceptiv Ea posedd conexirmi
inlresinesi altu,esteaild c lesuti11creierulplimatelor. ncurale dense cu sistemul limbic ti corp - incluzand, in particular, aniS-
LeslieBrothers(1997,p. 78) diln ti SNA - astfel incat poate rAspunde visceral, dinspre ineuntru sprc
nfJat\.Sespunecd aceasteemisferi proceseazdinformalia in mod ,,analo-
fiijlocul aniklr '90.cercetdtoruldin neuroFtiinleitalian Rizzolatia fd- gic" - preluand-oFi reprezenmndexperientaca un tot unitar. Lipsindu-i
dL'scopclir(' El a gisit in corte4J+ie{notor al maimule- nrrrelultlc analizi,,digitald" care etantioneazi ti descompunerealitatea
'Icmolabili.
luci|co .llrii\ dL'n('trronicarcdcclaniau impulsuri nu numai in tinrpul p('ntru n ir da sens,crcicrul drept rdspundedirect la ceeace existi -
(ct'lin globali, intregul context, perlile relalionate una cu alta, nu
,i
l,rlc,Intrucat acestapermite congtientizareacontextului multiplelor
,i
nlrctive asupra experienfei9j deoareceesteacordat sd decodezeco-
rrhirrcanonverbale,creierul drept poate fi consjderatsubstratulneu
irl sinclui reflexiv sau al sinelui carementalizeaz;.Creierul drept este,
rrr.nlcnea,considerata fi leagdnulincongtientulurgi al procesuluipri_
| (lcscrisde Freud.
r'(.zintA[ngvistic experienfa,conform unei logici liniare_Unitatea sa
[,lr,l de informafie estecuv5ntul. Daci examinem propria gandire con_
rr moderatesau pozitive, iar ceadreaptd,de emotii caresunt foartein
('sau/9i cu te.nt; negativi, ln mod corespunzetor,emisfera stange parc
lodiezeapropierea,in timp ce emisferadreaptA,retragerea,
\(ccsLdla ambeleemisfereesteesentialpentru llexibilitateacareface
ihiltl adapta eficientd.Deci dac; nu cumva egueazbin comunicare
I cu cclilalt, ou5 crcieresunt mai bune decatunul,,. Din fericire,cre_
I estcin agafel construit incet comunicareadinke emisfereestefavo_
grarea
Ficreierul
fLrl|| dc atatamentsiniitoase,in specialir primul an de vlalA,sunt
asiguri legetura funclionalSdintre diferitele capacitdtiale creierului -
senzoflale,motorii, emolionale,analitice ti agamar departe - pentru a
faceposibile folosireaintr-un mod cat mai adaptat Fi mai organizat a tu-
turor re\urbelorootentialeale lreierului.
Tineti seamacA acestemodalitAli de integrare ale creierului (dreap-
ta/st6n8a 9i los/sus) reprezinte corolarul neural al rntegrerii psrhice, care
estenu numai recompensaatatamentuluisecurizant,ci fl scopr psihote-
rapiei.Acesttip de integrarepsihicd- careleagi dileritele stiri mentale,
precum li coryul gi mintea, gandirea Filentiiiientele, autodefjnitea gi re-
lationarea- ne asigure accesAlfa intreagaprofunzime ti vastitatea ex-
perientei. Aceastdintegiare ne pemite se dezvoltdm ti se armonizem mul-
tiplele dimensiuni ale sinelui, decat se simtim nevoia se negam sau se
reneghmanumite pdrli din noi.
Ca clinicieni,putem se fim incuraja9 de cercet6riprecum celecareara-
tA curn creierul unui adult, la fel ca al unui copil aflat in dezvoltare,poa-
te fi remodeldtde e\perienla prezenta,carenu numai ca stabilegtenoi io-
nexiuni neurale,dar modifiqdsfuctura fizic; acfualda creierului.Aceaste
descoperire d p/r.li / tdtitncuralcs[Berea,,;in mod e\ idenl cl recredred
unei mdtricede;fa)amenl ca dceeain cares-audezvoltatinitidl corpul.
creierul ti mintea poate fi cmciala dacd vrem sA favoriz6m in mod eficient
schimbareateraDeudce.
St le aducempetoateim preunlr ataFamentu
l,
minteaincorporatd
ti corpulceareo minte
creierulesl?tiuditoriulcaptirin corp
- AntonioDamasio(1994,p. 158)
in Dtscnrhrs' Efior, Damasio(1994)pune in ordine dovezile neurobio-
logicepentru a susFneinseparabilitateadintre minte gi corp, afirmand ca
senhnlcntclesunt in mod esenlialinterpreHr e minlii desprestdrile cor-
p(nil lL',rar acestargument- pentru a fi pe deplin ralionali ar trebui si
li(' hinc lncorat in semnaleleemoiionale careifi au ca punct de plecare
(\rrl)r|l lhci expresia,,minteincorporatd" (Varela,Thompson & Rosch,
l(,()2;I il koff & Johnson,1999)a ajuns se {ie recunoscutdde mulli oameni
(l lliinli fi filosofi.x fiind o caracterisficea conditieiumane,pentrucei
lul- pacienli9i terapeuli- renlitat('nsa nu estealtcevadecetun
", pentru cd adeseaperem se traim ca tii cum am avea o minte fdrS
inu un corP ljPsit de minte.
rk'grareadimensiunilor variate ale sinclui (somaticA,emolionald,re-
{'rltalionald,reflexive,meditativb)Fi stabilireaunei interconectivittrli
'domeniile separateale crererului (drept gi st6ng,cortical ti subcor-
) reprezinti de fapt cele doud fele ale aceleiagimonede.Ca rezultat
al unei istorii de ataiamentsecurizantti ca scopal psihoterapiei
llrte asupra atagamentuhri,acestemodaliteF de integrarepot favo-
(.xperienfasubiectivdatat a unei mmti incorporate,cat gi a unui corp
Ifc mrnte
u o minte careesteincorporatS,ne simtim stabili,acliunile noashefi-
li('cfionate din interior Avem un accesutil, carene imbogiifettepsi
.dtre senzaliile somatice gl c;tre emotiile noastre. Sentimentul pe care
rim aici estecel al faptulul ce ceeace gandim, precum li ceeace sim-
,,prcvne din corpunle noastreumanevii, estemodelat de cdte aces-
rl ii estedat un sensprin ele" (Lakoff & Johnson,1999,p. 6).
.rcrenriicarepot fi descrigiin termenide atagamentca evitanFsaucarc
Ing sunt de obicei (mai mult sau mai pulin) ,,ferecorp". Unul dintre
ti pacienfia spus odati: ,,Mai mult plutescpesteexperienlamea de-
?l.lterizezin corpul meLr".Pentruace9tipacienli,funcfionareacorpu-
lru felul in carese vede corpul din afard poate fi important, dar cum
simlit acestadinduntru, simlurile noastresunt aProapeintotdeauna
rportante.FuncfionendinJluenlali de crcierul stan8,ei par s.i trSias-
I iii cum nu ar tti desprecreierul drept emofional.Totus,i,ei sunt ste-
li de ,,reflexe"putemice subcorticale,carele constrangacliunile gi le
ilg atenlia de la sentimenteli senzatii.Acordareaunui ajutor terape-
n.cstorpacienfide obiceiimplicd sprijiniEa lo! in tecuperareacorpu-
u scntimenteleli senzaliilelui, ca parte esentialdFi inerentba sinelui.
n polul opus fa'tr de pacienttj care par sd triiasc6 cu o ,,minte ftrra
," se afli cei care par s; fie captivi intr-un ,,corp fire minte" - un
cnreconducesinelepentru ca exprim;rile salenu pot fi contestatede
. minte. Aceiti pacienli adeseapreocupatisau cu o traumd nerezol-
, sc pot simF tiranizali de cetrecorpul carepare se ii Uedeze.Adesea
Inl ,,ccicnr(.s()mrtizcazi", ale ciror emotii sau amintiriiFi gdsescin
.' p.lrter'\|lriI)nrr{ in lrnlbnjulcorporal.Atunci candacesteemotii 9i
amintiri au devenit intolerabjle,corpul care le-a s€chestratesteabando-
nat psihicr pSrisirea corpului - disocierea- asigu!; ,,o scApareacolo
unde nu existi scdpare" (Putnam, 1992,p. 104).Acetti pacienli nu pot
accesaresurcelecorpului meditativ - un corp inundat de conFtientiza-
re astfel incat nu numai ci poate fi simlit 9i cunoscut, ci poate simli ti
cunoatre
AF cum subliniazi Siegel(2005,2006),inima gi intestinele(ale cdror
structuri celularedin jur le mimeazepe celede la ruvel cerebral)fun4ie
neazi nu numai ca organeale circulatieiti digestiei,ci gi ale perceptiei-
de unde gi expresiile ,,sentimentedin inimd" sau,;eizaFi ln stomac".
Atunci cand suntem capabili,,sedim corpului o minte" (Damasio,1994),
dobAndimaccesulla o mai profundd autocongtientizare, prec!n ti la o con-
ttientizare a altora, care sunt altfel inaccesibile.Cel mai important lucru
esteprobabil faptul ca a avea un corp locuit de c6tre minte ti o minte in-
formata 9i insufletid de cdtrecorp ne aiutdse fim mult mai prezenli un
punct vital la caremd voi reintoarce.
Ca terapeuli putem lacilita o astfel de integrare la paci€nlii nogtri,la
fel cuJnperinfii eficienti le faciliteaze integrarea copiilor lor ata9atisigur -
adici recunoscandti respunzand intr-un mod acordat la intr€aga lor gami
de comuniceri.implicite sau explicite,oricum ar fi exprimate prin inter-
mediul corpurilor, emoliilor sau cuvintelor lor Acesttip de rcceptivitate
Fi responsivitatecu ,,spectrutotal" ii poate ajuta pe pacienlii nottri si-ti
dezvolte anumite capacitefiFi se integrezeexperientele- in specialpe
cele ale corpului gi ale mintii - pentru care atalamentelelor iniliale nu
au fScut loc suficient.
Inapoila creier
l)cntru a promova integrareaminlii Fi a corpului pacienlilo! noltri -
giidirc Aiscntimente,conltientizaregi experienlA-, am facebine strlubm
i|l scrios implicaliile clinice ale unor descoperirirecenteale neurottiinte-
lor, inclLrsivrrneledeja atinseanterior.
I'rimclc clintr€ac€stedescoperiri(Damasio,2000;Siegelgrcolab, 2006)sunt
ccl(.cnrcsugcreazd cd atatin evolufi4 cetti in dezvoltaleaindlvidualtrstruc-
l!rrik' ,,innltc" cerebrale(corticale/emisferastanga)sunt atezatepeste- l'f'r
fi ,rdcs(..r donrinatede cetre- structurilemai ,,joase"(subcorticale/
rl|'rn dreapte).In acelagitipar de influenle, ,,traficul" neuronal este
I rrrui,,greu" de jos in sus - de la amrgdald (rdspunsurilede fticd)
(.orlcx (managementulfricii) - decat de sus in jos (LeDoux, 1996)
rh, rLlvezi susfin o abordarecorespunzdtoaiede jos in sus gi in psiho-
|l(., cnrein mod consecventfundamenteazaactivitateaclinice cu sen-
l(' .()rporaleti emoljile carestau la baza comportarnentuluili gendi-
l)(.nsemenea, ele sustln includerea unet atentii speciale asupra
r'nsiunii nonverbale,dominatd in specialde crereruldrept, a relatiei
p('lrticecarc esteexprimataprin ceeace estesimFt, treit gi fdcut,gi nu
spus (Van der Kolk, 2006;Ogden, Pain, Minton & Fishet 2005;
'nr.rt
'rr',2005).
, rl()uadovade esteteprezentatEde inJluenlaneuralecare,,curge"de
rrl(.xspreami8dald,in specialde la nivelul regiunii corticalepre{ron-
tttijlocii, in locul celei dorsolaterale.Prima, dacd vi amintifi, esteo
I inlegratoare a input-urilor pentru reglaiea afectivi din htreg creie-
irr lirnp ce ultima (,,mintearaFionaH")estespecializatipentru proce-
Lrinformaliilor conttientegi in mare parte verbale.Implicalia clinicd a
nlr.'i(in mare parte) a acesteilegeturi dinbe regiunile dorsolaterale9i
icc estecd simpla rostire cu voce tare a g6ndudlor despre emofile di-
, nlc pacienlilor nott - in special ale pacienfilor traumahzati - poa-
dlj niutor(vezimai tos),ddr insuJicienti
r('blrie,suplimentat se activdm coftexul mUlociu prefrontal, ajutan-
pc icegti pacienti sa participe la experienlalor internA,in specialta
'ricnla corporald,inclusit poate, respiratia.A orienta atenlia minfii
rfn corpului poate fi impotriva obiceiudlor acestorpacienli. Totu9i,o
'l Ljcconcentrarea atenfieipoate fi o resursi putenice pentru intdri-
tpircitStilor 1or de reglare afectivd gi autoreglare (Van der Kolk,
). Accastdatenlie interocepti\,; ieprezinti o formi de meditare care
lti pe pacientl si se fixeze in momentul prezent ti, potenlial, si-ti
ulczedistresulasociatcu trecutul traumatic sau viitorul infricoFitor.
ccrc pacienlilor nogtri se numeasceceeace simt in corpul lor pune
'lrorlc in proccsareaexperienleisubcorticale(de ex. somatice/afecti-
lLlrcroasecapacitelicorticale.Ii invite s; obsel?,? aceaexpedenld,in
,1sc identifice, pur tr simplu, cu ea ti sd se simte coplegiti.O_-con-
liznrc corporald crcscutdti un sentiment din ce in ce mai putemic
'ntificntclc p()t fi LlLlfcroase, fire sd fie intolerabile, stabilesccadrul
pentru procesareaconttientS Fi integrareaexperienfei anterior disociate
(Ogden,2006).
Pentru a treia dovade trebuie sd vi amintiti de teoda funciiondrii cre-
ierului pe straturi: ultimele tlei stratu proceseaz;inpuFurile actualede
la simfuri gi de la corp. Cele tlei straturi superioarefac previziuni desprer
experienteviitoare pe baza amintirilor stocateca ,,reprezentdriinvarian- I
te", carepot reprezentaBregitrealitateacurenti (Hawkins,2005).O impli- '
catie clinicd care rezulte de aici este cA Dent u a slibi stransoareaunor ast-
fel de reprezentdri gresrleinvariante (de ex. modele rnterne de lucru
invechite) trebuie q,{cultivam atenfiameditativd a pacientilor nogtri latd
de experientain alcr-li-acum.Pentru a-i ajuta literalnente ,,sa-li vind in
simlie" (Kabat-Zirm,2005),vom dlLn]gg tansa ca dateleexperienleidin ri
prezent care urcd in ierarhia corticala se fie inghitite de amintirile Fi pre- I i
viziunile carecoboar; de la nivel cortical.
in sfarlit, existi descopeririin neurogtiintecareau legdturddirecte cu
meliqEgrgL j!I"]]_d.ltarea. In ceeace o pdvegte pe prima dintre acestea,
sfudiile au ardtat cd mentalizareaactiveazdnu numai cortexul prefron-
tal, ci Fi anigdala (Allen & Fonagy,2002;Lieberman,in prestr) Ca urma-
re, pentru a-ti putea exersaefectiv capacitateade mentalizare,pacientii
nogtri hebuie se se adresezesentimentelorlor sup;r;toare casr drm le-dr
sin+i atanci- altfel fi) este decat ,,pseudomentalizare"(Fonagy,comu-
nicarepersonald,2006).Mai mult, studiile au ardtat cA punereain legd-
turd a limbajului cu experienlasuperetoare- o caracteristiceesentialda
mentalizirii explicite - poate reduce impactul ei neural: subiectii caro-
ra li s-au aretat imagini supiretoare Fi careau fost instruili se Ie desciie
au prezentato activaremai leduse a alnigdaleidecatsubiecliicareau fost
expugiimaginilor fdre instrucFuneade a le verbaliza(Hariri, Bookheimer
& Mazziotta, 2000iHariri, Mattat Tessitore,Fera & Weinberget 2003)
De asemenea,existd dovezi cA ,,reevaluarea"sau ,,reincadrarea"expe-
ri('n!eiemofionaledificile poatc;odula redctivititeaamigdalei{vezi
()chsner & Grcss,2005).Studiile ca acesteaau susFnut o abordareinte-
grdtii de sus injos Fi de jos in sus - a tratamenhrlui-Separe cd regla-
rr'ncmotional; poate {i intr-adevdrinHrite atunci cand lesurselecortica-
l!,/...rcierulstang (limbaj, interpretare) sunt antrenatein procesareain
lir)rp r'cala expedenteisubcorticale/creieruldrept (sentimentelecu baze
(()fLx)fnl i \),
.lYcctareacreieiului indici, de asemenc|, cil rr'ghR'ir cmolionald poate fi
I izrti printr-o concenLrare meditatrvi nsup|il respiralieicorpului.Aus-
: Iq99), obsen'and ce eryraliile prlungit(' sunl rczultatulunei atentiime-
ltivc asupra respfuaFei,citeaze descoperiri cnrc s\gercaze cd,erpirfllia rc-
, ncl iM rcaamigdalei,astfcl,,calm5nclcreicrrrl"( 1, 94) gi corpul. La"ar ti
rlr,(2005)au observatcAcei caremediteazijii i ciror plactici e ancorate
rnlacntrarea pe respiralieprezrntSo ingro$aiccorticald,in specialla nive-
nsulci careleagecorlexul de sj,stemullimbic, int('gr6nd gandurjle cu emo-
.au [razi corporala.Refcrindu-sela un stlrdiu xntcriorin carepersoanele
'ilu irlvalat sdjonglezeau prezentato ii:rgrogarcir ariei motorii vjzuale din
l(.x,nutorii au propus ideeacApartiopareala procesulrespfualieisau al
'r' s('nzaFiiinteme rcprezlnte o mehodi de interoeplie care poate si pre-
tuni la o,.marire" a insulei- probabilfacilitandastfel,pe parcurs,acce-
In propiiile noastreemoFigi Ia empatiefald de emoFilealtora.
'rrlr-!rn
sensmai larg, se pare ce aducereacongtiendzeriiin legeturdcu
rmilc fafeteale experienleinoash€ poate declania activitaLeaneurali
rriilc cerebraleasociateacelorexpedente.Atunci cand conFtientizarea
,irr od fepetrfdirectionatSpe acesteexperienle,noi legdturi sinapti-
unt generate,evenfual avand ca rezultat ,,rcmodelareacorticali" (lazar
r)lab, 2005,p 1895).Implicalia clinicd derivd din faptul cd,prin direc-
lnre. atenlieiin mod repetatFi prin legdred diferitelor aspecteale expe-
ll('i Pacientului somatice,emofionale/reprezentalionaleti ala mai
,irrt!.-, putem stabilinoi conexiuniin cieierul pacientului Aceastdco-
livitrte esteechivalentulneural al integrdrii psihicepe caresperbmsi
('ilitiirn pacientuluiprin intermediul unei relalii careestemult mai in-
rivtl iir mai colabontivi decat celecarel-au modelat initial.
l,ntrlr a ajuta pacientulsi profite cat mai mult de noua relafiede ata-
lcrrt pc careincercim sd o asigur6m,esteextrem de important se inle-
,rn nrodeleledifedte de ataFamenttrmpudu atat securizant,cet ti nese-
iznrrt Dacdintelegemcum persoanade ingrijit reugeltes; faceposibil
nlnfnmcnt securizant,putem si ajustemrispunsurile noastrefate de
ionli iD aFafel incat sEpromovem integrareati siguranta.Inlelegerea
|| rl(n-(lcirLriamentneslcurrzantne ajuH sa identficem aceleexperien-
,(.rrlrLr corc primele atafamenteale pacienlilor noFtrinu au lisat niciun
i( st),rlirr-ii si ofcrim tipLll de responsivitatela astfelde experiente
' l)('nl('sil l|cii posibill o intc'grarea acestora,in celedin urmA.
C A P ITOLU L6
Ti p u r i l e
deex peri enle
deat a; ament
Pdma noastrErelalie de ataFamentasigurAschila iniliali a minlii Ti
parele de comunicareinteryersonaladin acesterelatii sunt internalizate
ca o coleclie de hpare structurate, cuno$cute sub denumirea de ,,sine". La
nivelul reprezentdriloractionaleimpliote de exemplu modeleleinter-
ne de lucru -, mediul reprezintxmesajul.StructuradiaLogurilornoastre
care duc la dezvoltarecu cei de caredepinde supravieluireanoashe de-
vine structura inifiali a lumii noastreinteme (Lyons-Ruth,1999;Main &
Goldwl'n, 1984-1998;Van I]zendoom, 1995)
La un nivel foarte simphst,toateelementeledin comunicareanonver-
bald a copilului care produc un rSspuns acordat din partea pirintelui sunt
relinute,in timp ce tot ceeace produce un rdspunscare tinde spre respin-
gere (saucarenu esterecr.moscut) esteexclus AFa cum au dezveluit cer-
cethrilelur Main, regulile pe care copilul le desprinde din acesteschim-
buri hmpurii guverneazenu numai comportamenfullui, ci Fi ceeace se
va ldsa se simt;, sd doreasci,sd g6ndeascdgi se-Fiaminteascd.Acestere-
Buli sunt encodatein modelul intem de lucru al copilului, careconserv;
cunogtinteleistoriei lui de atatamentgrcareii modeleazerelaliile din pre-
zent 9i din viitor atat cu ceilalli, cat ti cu el insuFi (Main ti colab.,1985)
Dar oare cat de stabile sunt tiparele de atagamentdin cop Aria mici? Re-
zumand rezultatelemajoridtii studiilor longitudinale,Fohagymenfionea-
zll cd aceleclasificdri in sigrre sau nesigure ale situatiei strdine la 12 llmi au
('orrspunscu clasificerileIAA h varstaadultdin procentde 68 75ol.:,,Aces-
In ('stcun nivel incomparabilde concordanleintre comportamentulobser-
!,nl irr c'opilAriegi rezultateledin perioadaadultA" (Fonagy9i colab-,2002,
P, ,l(1)l{czLrltatele curenteale studiului condusinilial de cdtreMary Main
(k.rrr(nrstreazi un nivel de consistenf?l din copildriepand la 19 ani careeste
rllrrllpcsl('ill)'|,- nsLn(lonrin cazulin carepartjcipanliicareau suferit
rmePeP:trculsau fost elimmaFdin .1n,rli/) li, rnril (pentruacettipar-
hnfi, nu abuzul,ci alte forme do tr.runr.)r r .lr fi dccesulunui p;rin
,matesddmba totul ti de obiccrnu irr hirl.(lVl,ri )i colab,,2005).Pe de
parte,exis6 adulti cu un istoricce det('rn)i|lJ() l)r0drcliede nesiguran
lirr cu naratiunicoercntela IAA carc |t'lk\.t;l (lolr,indiroaa ceeace senu-
rt('atalamenf,,securizantdobendit" in r ixl l)r.rx ilitor pentru psiho-
pie, dovezi ca aceasta,ai6turi de stodiul (nr(' d('nronstreazicArehtia
ltald poate transformaadullii atatiaiinoscruriznntin adulli ataFalise-
,nnt sugereazdcAmodelul de lucrural nllf.rnr('ntului poatefr influen-
|l mod favorabilde schimbirile naturii fcldlirlor clc ataFamentale indi-
ului (Hesse,1999;Crowell,Treboux& Watcrs,20{12).
'cntru pacienlii ataFalinesecurjzant,norlc relifii de atagamentfata
erapeuLpot fi esentialein integrareaexpericrllclor carenu au pLltut
ri,nilate in primele lor relalii. In timp ce atalamentele din copildrie
ctureazdinilial sinele,atatamentul pacientului fate de terapeut poa-
tr-l /estructureze,transformand un model de lucru de nesiguranld
-unul de sigurant; dobandiH. Pentru ca psihoterapiasEfie transfor-
oare in acestmod trebuie si se facd loc concomitent trecutulut diso-
fi si i se ofere pacientului un model proaspdt de relatie,in prezent.
Srareaexpeientelor vechi tr creareaaltora noi se pot dovedi a fi de
feleleaceleiagimonede (Lyons-Rtrth,1999;Amini 9i colab.,1996).
n calitate de clinicieni, in incercarea de a incuraia schimbarea prin asi-
rreauneirelatiinoi de dtdtament,cunogtinlele desprediferit;lee\pe
lc de atagament - securizantti nesecuiizant- ne pot ajuta sAiden-
ilm ti in cele din urmd se cre;m un spaliu pentru sentlmentele,
LlurileFi modalteFle de a fi impreune cu ceilalli cdrorali s-a refuzat
oc in relatiile cele mai timpurii ale pacientului Astfel de cunottinte
dc asemenea,int6ri capacitateanoastr6de a ne imagina, de a infele-
i dc a rezonaempaticat6t cu expe enla subiectivd,cat Fi cu istoria co-
rici pacienlilor nogtri.Mai mult, ne pot da un indicju cu pdvire la ati-
rlca terapeudcespecificdcare are ceamai mare ptobabilitate de a se
'ivi ncvoilor particularede dezvoltareale pacientului.
rre de ata;amentincopilSria
mic5ti dupEaceasta
i'rcctarea longitudinalAinovatoarea lui Ma.y Main a inceput la mij-
I anrk)r'70 fi n urmirit un ,lrup dc familii pe m;surd ce copiii s-au
dezvoltat din copilSriein adolescenfiti pand la perioadaaddte. La cinci It9
ani dupa ce copiii au fost implicati in dou; evalueri ale situaliei strdine -
una cu mama, una cu tat;l -, Main a efectuatevaluiri Pnn inregistrdri
video de cate dou6 ore ale faniliilor acestora,skucturate, Ia fel ca 9i situa-
fia sheind,in jurul separ6riiii al reintallrnr
incercdndsd ducd cercetareaatagamentuluidincolo de situafiastrbina,
Main nu s-a concenhatmrmai pe comportamentulde atagamentdincolo
de perioada timpurie a copiHriei, dar cel mai imPortant estefaptul c; a ur-
merit clarificarea reprezenterilor mentale - i+o{e-!e lltgrlE qe.tug4l -
considerateca elementecare modeleazdcomPortamentulde atatament
de-a lungul intregii vleti. La fel ca un aiheolog careaduni vestigiile dez-
gropatepentru a-Fiputea imaBina civilizaliile de mult apuse,Main a cu-
les ,,vestigiile Fprezentalionale" de la subiectii ei (de ex transcderile IAA
ale pdrinfilor Fi desenelefamiliilor rcalizatede copii) pentru a putea face
vizibild lumea 1orinternd invizibild
Descoperirileei (Main gi colab.,1985)in ceeace p vegteexperienlaFi
reprczentdrileatasarnentuluila sugad, coPii de tase ani Fi adulti au clari-
ficat cu amenunte sugestive dezvoltarea, caracterishcilegi consecinlelefie-
cdreia dintre cele patru steri mentale primare in legeturd cu atagamenful.
Intentia rezumatului care urmeazi prin recunoagtereainfluenlei psrdozi
u,ea modelelor/regulilor de ataFamentestede a sublinia continuitatea
structurali a tiparelor reprezentalionale care iau nagteredin copildria hm-
purie, se dezvoltd de-a lungul timpului ti i9i gesescexprimareaprin mo-
daliteti multiple (inclusiv comportamentuInonverbal,limbajul, imagina-
iia).Aceastdcontinuitatede-alungul dimensiunilorvadate ale sjnelui este
ceacareface sd fie atat de vitale recunoagterea li inlelegereatiparelor de
ataFamentale pacientilornottri (Fi ale noashe).
Atatamentu I securizant/autonomi
libersi te conectezi, ti si reflectezi
s; explorezj
ln situafia strdindun copil clasificatin mod obignuit ca sigur afigeaze
un cchilibru flexibil ftltre ciutarea confortuhri alStu de mamd gi explo-
rilr('a camereipline cu jucdrii de rfrul singur: nu ParesAfie niciun fel de
nfl('ptnrc sau cereredin pafiea mamei de a fi sau de a nu fi obiectul aten_
lic i c o Dilu lu i-
 Y
Acum observafi continuitatea: la tase ani,.rcc.laii copil, de obicei, se
rrltrtl ca fiind deschisdin punct de vedercemolional DupA ce i se ara
0 fr)k)grafiecareinJ5ligeazbsepararea,el porte vorbi cu ugurinli de-
r(, F('ntimentelecopilului din fotograhe gj i9i poate imagina ori8inea
.il(nir. Mai mult, iti poate imagina o solulie construcdvAla accasticrl
- sirnilarcomportamentuluicopilului sigur caredupd ,,criza"separd-
xl]duce la mama sa cu pldcere,reutind se gdseascd confort hnga ea,re-
Ind dpoi explorareaFijoaca.Comportamentulacestuiadup; reintalnitea
pdrinfii estede a-i primi cu ctrlduri, iar schimburileverbalecu acegtia
rtl c(trsiderate,,fluente" fluide, 9i nu artificiale,echilibratedjn punctul
vcr,lcreal schimbului de replici gi in mare parte neresLrictionate ir pd-
rlrr subiectului.Des€nulfamiliei rcalizat de copilul de tase ani sigur a
il in generalrealist,adeseaprezentandpirinfii Fi copiii stand apropiali
lrl liingi celdlaltcu brafeledeschiseca ii cum ar aFteptacontactulfizic.
rpll (.cli s-ainmanat o fotografiePolaroldfecuteIa inceputul evaluirii,
Irlii dc gaseani s-au aritat in generalmulfumifi, zambitori sau ocazio-
I iru comentatti apoi au returnat poza. Nancy Kaplan,colegalui Main,
l('scrjsastfel de copii ca fiind ,,pliru de resurse- siguri" (Main ti co-
l9{i5;Main, 1995,2000).
',,
C('dczvdluie cercetareadesprepdrinlii acestorcopii siguri?Pentru in-
)ut, transcrierileIAA au Iost plasatede obicei in categoda,,srguri/au-
xtni". Conlinutul ti forma acestorh?mscderiau demonstratcapacita-
I pdrinfjlor atat de a aprecia liber, cat Fi de a reflectain mod obiectiv
.lprr rclaliilor lor de ata;ament.Main a desc s,,modul de discurs" al
,rk)r pirinli ca fiind coerentti colabomtiviatenlialor p;rea sd se schim-
intr-trn mod flexibil intre intrebirile ti probele intervievatoruluigi do-
zilt'i;i propriile amintiri, sentimenteti ganduri. Reevaluenddomeniul
r.nr dc evocatoral istoricului lor de ata9ament,acegtipdrinli pdreausd
in k)talitate,,prezenfi",meditativi gi deschigipropriilor emotji fard sd
irrconrodalide acestea. Chia! Fi atunci cendiii aminteauexperientene-
1.ulo cu propriii lor pinnli, p5rcau capabili sb mentind o perspective
rilibilali, cccace denoti eforturile lor de a-ti inlelege 9i uneori de a-Fi
ln D.lrinhr
Mnin a idcnhficat mai tarziu un subgrup de pannli siguri - cu ataga-
'nt ,,siljur dobandit" - carc descriauanteccdcnteproblematicegi du-
\r,rs(.rlincopiliiriccarcin mod obi;;nuitar fi fostasociate cu ataFament
nesecudzant,dar carevorbeaucoerentti intr-un mod colaborativdespre
acestea(Main & Goldwyn, 1984-1998).Un lucru incurajator pentru psi-
hoterapie estecE acetti adulli cu,,siguranle dobanditi" au avut adesea
rclatii emotionalesemnificativecu p eteni apropiatj, parteneri de viafd
9ilsau terapeuti (Siegel,1999).
De asemenea,pdrinlii copiilor siguri pdreau capabili se considere ti
sAreconsidere- expedenlelelor de atagament,chiar in procesulde rea-
mintire a acestora.Aceasd capacitateextraordinari atat de a rz,edexpe-
denta, cat gi de a /sfecfl:rasupra ei - de a sta atet in interiorul, cat Fi in ex-
teriorul propriei experienle este ceeace Main (1991)a nufiit monitorizare
netacagniioi. Al'turt de capacitateaperintjlor siguri de a fi conttienfi gi
de a putea integra o gamd largi de amintiri. sentimente ti ganduii le8ate
de atagament,capacitatea lor pentru monitorizae metacognitivd reflecta
modele de lucru sau stdri mentalede siguranFicu privlre la atatament.
Main a propus ce ast{elde modele sau stdri mentale- tocmaipenhu
cd sunt deschise,flexibile,automonitorizante,ti nu restriclronatede anu-
mite reguli de atentie sunt celecarefac posibild responsivitateasenzi-
$ve careii facecapabilipe acegtipirinli se creasc6copii siguri. FdrEse fie
nevoiedeloc sAcenzureze(saudoar pu,n si le cenzureze)sau sd editeze
,,ltirile" interne legatede atatament,aceiti pdrinti igi permit sd fie recep-
tivi la intregul spectrude comunicareinterpe$onale gi Ia semnaleprlmi-
te de la copiii lor. Caracterulatotcuprinzetoral dialogului ce favorizeazi
dezvoltareaasjgureaici substratulrelalionalpentru integrareapsihic5-
echilibrul intre atagament qi explolare, rclalionare ii autodefiniie care
poatefi mo9tenireaistoricului de atatamentsecudzantal copilului.
Ata cum vom vedea in continuare, copiii perinFlor nesrguri nu par sa
fi fost la Iel de norocogi.
Atatament
evitant/care
respinge:
o izolarenu atatdefericit;
in nTod obignuit, copil.rlLd evitant ii lipsesc flexibilitatea 9i resursele ce-
lur sr8ur.ln situalia strbinS,el se angajeazdin explorare.excluz6ndaproa-
Pe comportamentulde ataqamentta 12lulri el Poatefi vezut evimndu-ti
in nroclactiv mama,probabilca rispuns Ia respingereaconsecventS a ofer-
)f lLritimpurii pentru contactfizic ti emotronal- sau la comportamen-
t(,1(
lUl pnrcntirlintfuzi\,, dc control sau supraexcitantal acesteia,aia cum au
 ior{l nlli cercetdtori(Sroufe,1996) Ca tr cum intregul sdu canbc esbe
lhrlt dintr-o shgure not5, afitarea emofionaLda copilului evitant este
lrl(1k)nnthla inieresul pe careil acordAobiecteloxDegi pare nepertur-
tr llmpul separeriigi apoi ignorant fald de mamd dupA reintahire, cG
ff ovilrnt totugi reaclio eazdla (ivel fiziolog. prin modalitdti carefac
,llrt(,sul s.iu strnu poat6 fi negat (Sroufe& Waters,1927b).El a inve-
rl-ll rcprime exp marea automatda emoliilor asociatecu separareagi
rittttcntul - dar astanu inscarnndce nu le srmte
l)hr nou, observalicontinuitatea:la Fse ani, acelagicopil careca sutar
rtrmportat ca 9i cum nu ar fi avut nicio sperantdsa tie lini9tit de cetre
|lrn sn estecapabilse defineascehistelea trtritd de copilul din fotogra-
(rrrc ilustra separarea,dar nu iti poate imagina nicio solulie pentru
'rrrli crizd a separtuii.9i ata cum copilul mic 9i-a ignorat mama in re-
nlnircn din situatia strdine, la fel a fdcut Fi copilul de gaseani, dar
r-lrn nx)d mult mai subtil- lnteractiunilelor dupi reintahire au fost de-
lio c. ,,reshiclionate":lesandtoateiniliativa perintelui, copilul evitant
llt{punsdoar minimal; conversaliastagna,iar subiectelediscutatee.au
ncntonale.Desenulfamiliei - descrisde cercet?itori ca ,,nesigur-invul-
lnbil" - prezentain mod tipic figuri nediferenfiate,fiecar€cu o ,,fafe
{,1i1"stereotipS,distanlateuna faF de cealalte,adeseaplutind in aer fi
cv(.ntfartrbrale. (Aici Main ne atrageabnfia sd ne amintim de aversiu-
r nromcrcarerespingefaF de contactulfizic cu copilul ei.) Cand i-a fost
Itntl lotografia familiei, copilul evitant de tase ani s-a intors cu spabe-
[ r(.f zat-o sau a sc;pat-o neglijent pe podea (Main, 1995,2000).
Aproi|pe invariab perinlii copiilor evitanti au fost clasificafiin grupa
rinl(. ,,carcrespinge" - in parte pentru cE percau se minimalizeze in
xl rc8ulrt importanla ti influenta relaliilor de atatament.ln contextul
A, un(le modul de discursal acestorperinfi nu a fost nici c@rcnt, nici
nhrrrntivau insistatpe imposibilitateade a-ii amintt experienteale co-
.lrici li pc contradicliadintre relafiaidealdpe carepretindeauce au
ul'|) li ccn mult mai problematici pe carc chiar au trtrit-o.l
l.uc|lrl ccl mai surprinzdtor la transcrie le IAA ale parinlilor careres
rg ('sl('discrcpanfa dintre termeniistrdlucitoripe careii aleg initial
xlrl.l o r'lr.te8oric a (cl(, Ds2- caracreridtl.u de ideJlnirc, , l de dlspre'
'drl r (rlFr.,".arc 'csping' -
L'! r. rl U rrll{r d. r 'irrna l qs 9)
pentru a descrie relatia cu propriri parinfi - in cel mai rlu caz, ,,normal",
cel mai bine, intre ,,foartebine" ti ,,excelent"- gi amintilile adesead€s-
curajantepe care le oferAmai tarziu, cand igi explic; alegerileanterioa-
re. Descderileidealizatoaresau nolmalizaloare sunt ori fdrd suport (,,nu
lmi amintesc"),ori dezminfite de experienlelela carefac leferire ulterjor
in interviu.
Main a ilushat aceasttrinconsecventdcu exemplul unei mame careigi
caracterizamama prin cuvintele ,,grijulie,iubitoare.. 9i suportive":
Odatemi am rupt manajucandu-miprin curte.Lucruri ca ac€staar fi
fecuto pe mamafoartefu.ioa$, ura astfelde episoadeA durut mult
timp, dar nu i-am spLrs
nlmic A aflatde la un vecinprobabildatonti fe
lului in careimi lineammena...Nu ii pldceaucoprir(areplang.lntot
d€aunaam inc€rcatsi nu plangpentrucdeaeraintr adevtrro persoani
puternice(Main,2000,pp. 1084-1085).
C6nd era cop , mama descristrde Main a invetat se-Fiinhibe sentimen-
tele,impulsudle gi comportamentullegatede atatament.Ca adult evite
astfel de sentimente9i impulsuri idealizendu-9imama ,,grijulie,iubitoa-
re gi supoftiva". Afunci cand amintirile dureroaseameninla aceastdidea-
lizare,ea o susfinereformul6nd defectelemamei ca fiind de fapt calitefi:
,,lntotdeaunaincercamse nu plang, pentru cd era o persoanecu adevirat
putemic6"-In acestfel, adullii carerespingin mod frecvent,,jusfific5"izo-
lareaemolionaladin copildrie,explicendce respingerea,neglijenlasau fu-
ria plrintilor lor le-au dat o educaliedure - dar bune - carea incurajat
aut(xuficienla ti determinarea.
Ptrrinlii copiilor evitanti din studiul lui Main pdreausAmenfindin mod
actiV incongtient,aceast6izolarc emolionald. Ei minimizau potenlialul
cv()catoralexperientelorde ataFamentdin trecut prin intermediul ideali-
zilrii (saudevalorizarii),al lipsei selectivea atenliei ii al insistenleipe im-
posibrlitatea amintirii Pe parcursul relafiei din timpul interviului. in
nrri-li-acum ei au pdstrato distanteemolionalaprin intermediul unei ati-
ludini cnrc dezv6luiaurmele respingeriidinpartea padnfilot precum gi a
|r'ol1rrilor copii. Pirand mal Interesatisd termine interviul decat de cola-
hof[foi] irulcntic6,acctti pllrinti pdreause respingdiifr-un mod subtil (sau
|lrni t)l|lin sulrlil).hi,rrinh'rvi(\,nbrul:,,Mamamea?Nimeni-Niciun fel
' rclnlie. Urmetoareaintrebare?" (Hcssc, 1999,p 403).Ca qi copiii lot
I nu trAit sau au simlit cAigi pot permitc s.i nu arate- niciun fel de
rtrc$,vulnerabilitatesau fu e. Totusi,cercctirile ulterioarefolosind mA-
lilk)ri fiziologiceale distresuluiau arhtatcd lipsa afectuluila adultii care
rPiig - la fel ca la copiii evitanli - cste doar aparenld(Dozier &
rlrrrk,1992)2
(irpiri evitanli ir pdrinfii care resping au in comul un mod de expe-
'|ll,t in careatenlrafate de problemclelegatede atagamenta fost restrlc-
ll,ltil in mod radical.Ambele grupuri par si aibi o lume reprezentatio-
rll Hlrvernatdde reguli careminimizeaz; conitientizareasentimentelor
gfncral Fi a sentimentelorbazatepe atalament in mod special.,,gtiri-
'' (lcspreaceastelume emolionald aplatizate,ata cum se inregistrea26
., Lr nivel intern 9r sunt ,,emise"publlc, au tendinla $ fie bune - ca ti
,rn nr reflectain permanentenecesitateade a se simli (saude a pdreaca
Hitnt)puternici, autonomi ti independenfi.TotuFi,cercetarealui Mdn
1Lf,rstrtenfiaasupraunor caracteristiciale acestuipeisajintern careerau,
nr\spunemapa,invdluite in ceafd.Putem vedeadovezi cliniceale aces-
r'('xpcrienteincefotate,greu de dccesatde pacienfii careresping Fi care
r si\ proiecteze asupra altora (sau in alfri) pmpriile nevoi, vulneEbilitali
Iuri renegate.
Lipsade atentieintenlionaHfafd de expedena legatede atagamentim-
Inc Umitiri semnificativepentru pArinlii care resping ti copiii lor evi-
|lli. Nefiind atenti Ia ataiament, acetti pbrin]i hebuie sd se distanteze
nt falh de ceilalli, cat ti fatAde dorinlele lor celemai adanci.Pe parcur-
I nccstuiproces,er au impiedicat nu numai capacitatealor de a reflecta
lrFrn cxperientei(intemegi interpersonale),ci ti capacitatealor de a rds-
flr(lc intr-un mod senzrtivsemnalelorcopiilor lor. Penhu a conservasta-
ir nrental;de respingereca:rea fecut posibilApropria supraviefuireemo-
nrnlil, p6rintii careresping au trebuit sAignore sau sd repdme nevoile
. irLrsaDrent ale copiilor 1or.Ca r;spuns la acestea,copiii evitanti - cu
'voilt' blocate au invdlat sd trAiascdca 9i curn nu ar aveaniciun fel de
A { h l i L arerespi.Bp rezintlu n ma x im ir r : s puns ult e8um ent ar galv a n iscpi ne o a c a u r m a . e a i n -
lr.l)ilri or despreseparare,EspjnSereti/sa! t15ircarentim€nt€lorde emenjntaredin partedprin-
Itl n ' ( l )orcr & (oba .k,l9 92 )
Prefigurand cercetirile ulterioaredespre natura coconstruitAa relali-
ilor de atagament,Main a afirmat cd acesthp de ,,cooperarcin dlad;" poa-
te explica cum re8ulile ti modelele pdrinfilor care respng ajun8 sd fie
adoptatede citre copiii lor evitanfi (Main Fi colab.,1985) De fapt, ea su-
gera ce ceeace estepus in act in relatiacu pdrinlii esteintemalizat de ce-
tre copil. Pdrinlii carerespinggenereazddialoguri ale dezvoltdrii careex-
clud exprimarea nevoilor pentru contact fizrc gi emofional Copiii lor
intemalizeazdacestedialoeuri sub forma unor modele de lucru neinte-
grate carenu lasd loc pentru dorinli, ca se nu mai vorbim de incercarea
de a sahslaceastfelde nevoi.
Totugi,nevoia pentru confort sau contactin iala unei ameninrdri sau
dureri esteimp matAde modelul evolutionist.Nu poate fi exterminatd,
se poate doar lupta impotriva ei. Acesta este scopul sEategtilor evitan-
te/de respingerecareiti propun si minimizeze conFtientrzarea indiciilor
inteme ti extemelegatede atatamentpenhu a dezactivasistemulde com-
portament al atagamentului(Main, 1995).
Acestestrategii ,,de minimizare" sau ,dezactivare" sunt tesute ln mode
le de lucru contradictorii - congtienteFi inconitiente - caremodeleazSex-
perienF intem; 9i interire$onal5 a indivizilor evitanF/care resping. Un mo
del estein mod con+tientimbraFgatti implca sentimentul cd sineleestebur!
puternic ti complet, in timp ce alfii sunt nedemni de incredere, plini de ne-
voi ti inade$afi. Al doilea model, care esLeinconttient li temut, implici un
sentimentderanjant ce sineleestedefectuos,dependent ii neajutorat in timp
ce alfii ca rdspuns, pot sd respinge, sd controleze sau si pedepseasci-Stra-
tegiile de dezactivare spdjine primul model ca mecanismde apdrare fale de
al doilea ft4ikulincer & Shaver 2003).Mai speciflc,acestestrategiipromo-
vcazd distanla, controlul ti bazareape sine (esenlamodelului congtient),in-
hib6ndexperien;aernolionalhcarepoateachvasistemulde atagament(care
cstcreprezentatinh'lrn mod descumjantde modelul inconttient).
Ca terapeufi,adeseavedem dovezi clinice ale acestormodele contra-
(iick)rii la pacienfii careresping Fi carepar s5 ,,relocalizeze"propriile ne-
voi li vuhrerabilitdlj evidentein altii, pe care apoi ii considerdslabi, im-
p()vlrali ii indezirabili Intr-u.nsensmai larg, stima de sine exageratda
iraost(r'pacicili pare sd fie asiguratdde descope rea,cu un prel conside-
rirl,il, ,r grcfclilor celorlallj, de care altfel ar ii frebuit sd depindtr sau pe
r' ,r' r' sl -i i l | bol sc ii
 nu exist;loc
lrtamentambivalent/preocupat:
lntruo minteProPrie
()pusul strategieide dezactivarePe careMain a observat-ola coPiii er1
rli cstestrategiade ,,hiPeractivare"Pe carea descoPerit-ola coPiil am
rvnlcnli. in timp ce evitarea era marcau de o suPrare8larea afectulul,
ntrivalenlaimplica subreglare Acolo unde, in situafia striin;, coPilul
r'ltrrntse concenheazdexclusiv Pe jucarii, copilul ambivalent se poate
l(('ntra doa! pe mam;,
Ag:\landu-sede aceastaFi irnPohivjndu-sefurios Pe de o Parte sau in
rrxl lltemanv hind redus la o Pasivitate neajutoraH, Pe de alte Parte,coPl-
rl nrnbivalent era extrcm de greu de consolat in Permanentdanxios fata de
()rilia mamci, pereaPreacoplegitPentru a PuteaexPlora Acest tiPar de
lr,ct nmplificat - exPrimat Prin ambivalente sau /ti neajutorale - a fost
,tzut ca un respuns Previzibil al coPilului fafd de o mamd imPrevizibil .es-
rrrsivd.in mdsurain careun astfelde rdspunsajutdla asigurareaaterlliei
lurmci,altfel inconstantd, 9i franeaze exPlorareaautonome pe care ea parc
il o descurajeze,el poate fi pdvit ca un comPromis adaPtativ li necesar
Acum Bandifi-vd la copilul ambivalent tiPic de gaseani din studiul lui
4,lin care- ca ti suga-rul- a oscilatintrc exPrimeri rntenseale nevoii 9i
Lrrici,De exemplu,ca rispuns la fotografiace iluska seParatea, unul din-
|1,rc('itiaa spus(5 micutuld in fotogratiele \ a cumP;rdPirinlilor flori
I npoi tc vd ascundehainele.l"nmod similar' re'tnUlni-rile ambivalenteru
Lrntcaracterizatede comPortamentecareaveau mesajemixte: un coPil a
l,lt.lscult.ltorin bralelemdmei,Pentru<r ,lPoisa se intoar.; cu sPdtele,
D 0ltul Fi-aexprimatin mod ostentativafectlmeafatd de Perinte,ca aPoi
i rupi brusc contactul. Desenelefamiliei realizate de copiii arnbivalenli -
l(.$criseca ,,vulnembile"- erau figuri foarte micl sau foarte mari, intot-
l(\runa agezateloarte stans una langa alta ti adeseaPrezentandintr-un
r()Llcvident pArF vulierabile sau intime ale corPului. Atunci cand h s-a
nnlinat fotografia de Iamilic Polaroid,coPid ambivalenti de gaseani au
h'v(.nit nelinigtili: unul dintre ei a P vit-o fi-\, nelinigtit ti aPoi a incePut
,1sc ciulrcasci. Fat: de prototiPul coPiilor siSuri carese bucurau de fo
rrgr'aficsau fafi de cei evitanfi carenu se uitau la ea, coPjii ambivalenti
rilf('n si fic nbsotbili dc imagrneafotograficea atalamenfului - dar in
r(rlnii liDrpti tulburalid('ca (Main,1995,2000).
Parinlii copiilor ambivalenti erau gi ei profund absorbiHde propriile
lor preocupdri tulburbtoarelegatede atagament Ca tt copiii lor, a cdror
grijd legatede prezenla mamei le-a subminat explorarcain cadrul situa-
fiei strdine/ acetti pdrinfi pdreau sd depund eforturi sub povara unei ,,pre-
ocupdri excesive,confuzd, furioasd sau pasivd fate de figurile de ataga-
ment'/ preocupare care compromitea explorarea propriului istoric de
atagament (Main, 1995,p. 441). Observafia cd acegtip5rinlr au tendinta str
descurajezeautonomiacopilului lor poate fi explicatdprin frica de aban-
don ti neajutorarecarepare se stea la baza anxietdtii1or.Aparfin6nd ca-
tegoriei ,,preocupati"ii cotaFcu ,,E" (,,printi in rueje sau phse"), aceFti
p;rinfi au rdspuns la IAA ca gi cum emoFile din trecut le-ar opri capacr-
tatea din prezent de a-ti aminti intr-un mod coerent ti de a reflecta.
De exemplu, atunci cand esteintrebat despre aminti recente,uJr adult
preocupatprecum cel din studiul lui Main poate face o trecerelind de la
desc erea pe un ton fi rios a unui episod din trecut cu tat6l sdu cehe o
disculie in care se phnge pe un ton amar de lucrurile prezente cale il ne-
multumesc la hHl seu - inserend in naratiune, in citate ,,nernarcate"spu-
seletatdlui (,,Dece nu ai putut se o asculfi niciodat5 pe mama ta?") sau
formuliri de adresaredirecte ca gi curn acestaar fi fost prezent acolo (,,Sb
nu imi mai vorbegti ,iciodatd aral"). Acea*e influenfe supdratoare 9i per-
vazivd a trecLrhlluia fost/ de asemenea,evidenliad pdn limbaj copileresc
(,,Mirnica era sup6ratd ci m-a mugcat cdtelul"), termeni vagi (,,Teticti m-a
luat in blate ti gata"); cuvinte fdri sens(,,dadadada");propozi;ii incAlci-
te din punct de vedere gramatical Fi/sau propozitii care nu erau comple-
te (Mair! 1995jHesse,1999).
Frica Fi Iuria intensesau pasivitateaevocatdde atatamenteledin tre-
cut sau curente subminau capacitateaperintilor preocupali nu numai
pentru coerenF,ci ti pentru un discurscolaborativ Acegti perinF comu-
nicau intr-un mod confuz gi confuzant, generandnaratiuni greu de ur-
mhrit, tangenfialepane h irelevanle Fi mult prea lungi. In relatia cu in-
tcrvjevatorul, erau coplegitori, neacordali cu indiciile conversalionale
()biijnuitefi descurajauautonomia - exact acelecalitdti parentalecare
nu ac.1mai mare probabilitate sd producd strategiile de ,,hiperactivare"
nl(' copiilor ambivalenfi. Amintili-vd ca pentru a asigura atenlia incon-
 v
nrllnlcntelor de distres,pdrand incapabili (saunedorind) si le faceIafe
vlnlr, 1995,2000).
A(('fti pbrinli ti copiii lor ambivalenFpireau se aib; o lume reprezen-
rll(ur|lil nodelati de modele de lucru multipte, neintegrateSepresupu-
r, (,\ nccstemodele sunt r€zultatul experienlelorcontradictoriicu figuri-
! ([.ntatament imprevizibile. Responsive relativ, apoi intruzive sau
rrlinponibiLe, acestefiguri de atatament le provoaci copiilor lor o preo-
Innll,constantdcu promisiuneade apropiere,pe de-o parte, ti posibili-
rl(.,rIicrderii acesteia,pe de alta parte Probabil,apropiereaa fosl aso-
,ll,\ au o experlenlafavorabdi care a generatmodelul unui sine aflat in
lrlf('s fi ir1interacFunecu o persormdcateodati responsivi - in timp ce
'r,rr(l()nlrla fost asocratcu o experienteproblematicdce a dus la modelul
rili sinc autonomin interacFunecu o persoaneneresponsivdMikulincer
Slr,rvcr,2003)
lnrilrcitrlra emotionali createde astfel de modele aflate in conflict a
Irptomis capacitateaacestorpirinlj de a percePecu exactitatesemna-
,1l.r()piilor ti de a rispunde intr-un mod consecventncvoilor acestora.
l(,nsL'mcnea, a interferat cu capacitatealor metacognitivdde a reflecta
h(.r li intr-un mod folositor asupra propriei experienfe.Astfel, reguli-
,(l('iltatament- distresulamplificat,autonomiainhibate careiFi
lr r)riginca in sfrategiacomportamentalda copilului ambivalent conti-
||,1s;1impiedice explorareacompetitiv; Fi independenta,inclusiv
lrl(x'xplorarea,
Miin I concluzionatcd exactacestereguli de ataFamentsunt respon-
rhil('ntiit pcntru rdspunsuile confuzanteti coplegiteemofional la IAA
l(. l)ilrinlilol cat Fi penhu senzilivitatealor inconsecvente la indiciile non-
r,r'lrk' alc copiilor.Acetti pAdnli erau pur Fi simplu prea superali de con-
i( lr[' lrccute ti prezentepenhu a procesaintr-un mod eficientinforma-
ih' l('gntcde atagamentcareapdreaudin interior (memode)sau din aJard
n'rrI1.1ldccopiilor) Cercetarealui Main - 9i experienfaclinice - suge-
rrz,l lirptul ci acesttip de distresesteatet de legat de ,,siguranla/esifuli
l, rl.rr /;,/sri"dczvoltati in cop irie, incat rbmanein perioada adultd ca o
ri\,,rI I In carc rcnunfi greu (Main ti colab.,2005,p. 292) Ca rezuttat,stra-
)',i.I hilt' | .lctivak)area pirin filor preocupali (ca ti strategiadezactivatoa
' ,r |.\rir)lrl()rc.ro resprng)tinde sAfie pusein act cu copiii lor - ti adop
| 1.1 (lf (.Itrf ir.r'ftin
Atatamentul dezorganizat/lipsit
de solulie:
cicatrice
aletraumeisi Dierderii
Copilul mic dezorgaftzat/dezorientatmanifestesporadicun compor
tament fa!d de mami in situalia stlaintr care pare bizar, inexplicabil, in
mod evident conflictual sau disociat Apir6nd ca rdspuns fafi de un pi-
rinte insp;imandtor pentru copil - sau al c;rui risprms infricotat sau di-
sociatdeclanFeaz5 frica copilului -, acestecomportamenlereflectecohp-
sul unei strategiide ataFamentorganizatatunci cand copilul, simfindu-se
in pericol, se afld in fala unui paradox fira ielire, in care sanctuarulsxu
sigur dictat biologic estesimultan ti sursaaiarmei sale.
Aici, incd o da[e,Main a descoperitcontinuitatea:chiar acelehesitud
de comportamentcare au clasificatcopilul ca dezorganizatcaractedzea-
zE ,,vestigiilereprezentafionale"ale copilului tipic de tase ani careapare
,,spe at inh-un mod inexplicabil9i incapabilde a lace cevain acestsens"
(Kaplan, 19E7,p. 109).DupE ce le-au fost aritate {otoBrafiilece ilustrau
separdri,acelti copii au devenit tbcufi, prea pertwbafi pentru a md pu-
tea respunde sau ii-au imaginat rezultate catastrofale,sau au prezentat
d(zorganizarein iimbdj sdu comportament ln mod simildr, desenelefd-
milier adeseaprezentauelementebizare ii/sau perturbatoare(cum ar fi
perlr ale corpului dezmembrate, scheletesau figuri de-abia schilate)
Atunci cand le-a fost prezentat; fotografiafamiliei, copiii de gaseani au
devenit ticuli, iraFonali sau supiral (unul dinhe copii, inilial vesel,a de-
venit tdcut Fi nefericit uit6ndu-sela fotografie timp de 12 secunde)(Main
Fi colab, 1985;Main, 1995)
TotuFi,in mod surpdnzdtor,copiii evaluati ca dezorganizafiin copilS-
ria mice p;reau si aib5 acum,dupi reintahire, o noud sttate#e compor-
tamental5 in timp ce rdspullsul la situalia streine a dezvEluit un colaps
apalent al strategiei,comportamcntullor dupA cinci ani pdrease reflecte
un cfort sistematicde a-Ficonflolapirintii, fie prin inversarearoludlot
itviltcl gr"" de ei (,,EFtiobosite,mamb?Vrei sAstai jos ii se-fi aduc putin
( L'ni(fictiv)?"),fie prin a fi a8resiviin mod drrectgi pututivi (,,Staijos ti taci,
fi lin(' ochii inchigilAm zis, inchigil") (Hesse& Main, 2000,p. 1107).Al-
li(l.rli p.irca cd acetti copii ti-au luat un rol parentalpent u a mentinepro-
'i
\Inilrt('.r cu pdrinlii lot fdcend fala in acelagitimp ameninFirii pe care
,r((,fli.ro r-('pfczentauAccasti strategiede control/inversarede rol a iegit
,[ lr' |lrt|lt in eviderlti in timpul discu]ieide dupe reintahirc, in carecon-
,rh,ilii ,,nonfluente"(marcatede bAlbaie[ 9i starturi false)elau domina-
||| ro|iii de Faseani, carefie respingeauintr un mod punitiv comuni-
It,,r( u pifintii, fie ,,spdjineau"custiruint; aceastecomunicare(Main 9i
,1,r1,., l9u5;MairL 1995).
litr(liul lui Main a aratatce pirintii copi or dezorganizaliau trdit tra-
ri, li/sau pierderi careau rAmasnerezolvate.Ceeace perease fie deci-
| ,r| i nlr era expedenfaproblematici de viati in sine,ci cum a fost (sau
| ,r lr)st)integiati ii inteleas; aceast;experienli. Adicd, nu anteceden-
1,,,ir, lr.rumd sau pierdereale pe ntilor erau celecaredeterminaurela-
r rl,rlistici cu stareade ataFamenta copiilor;it mod specral,ltpsarczol-
, /i ([' citre perinF a problemelor le8atede acesteantecedenteanticipa
,r|,rr (.ntul dezorganizatal copiilor lor (vezi,de asemenea, Ainsworlh &
r lrlx'fg, 1991).in contextullAA, aceastdlipsd a rezolverii era vizibile in
'/()r'Bnnizarea capacitdtiipdrinrilor de a-Fiaminti ti de a reflectaasupra
,{.||lt|i)lclorevenimente traumatice, cum ar fi moartea unui membru
'r(,|)int al familiei sau abuzul fizic sau sexual.Atunci cand perinlii au
r,/(,rrlnt,,lacunein monitorizarearafionamentuluisau a discursulul" ii
( r'tri|fca de prezentarea acestorevenimente,au fost clasificatica 77e/e-
IuuI i/rIL'zorganizali.3
I irLLlnclede monitorizarc a talionamentuhi au fost observateatunci
rxl tln pirinte fdceaafirmatii careod reflectauaspecteincompatibileale
(,|('inli rcaliteti (sugerAnd,de exemplu, ce cineva era ti mort, Fi viu in
r.lir;'itimp), ori incdlcauipotezeleuniversal acceptatedesprecauzalita-
r,rr relirliespalju/fimp (considerand,spre exemplu, ce moarteapoate
rrrnrilrcaunui gAnd).Ca risprns la probele carestimulau disculia de-
rr(' I i('falcresau abuz,pacientii nerezolvalipireau sd fie temporar inva-
rli(lo piltrundereaaminti lor sau credinlelorlegatede traumd intr-o sta-
|lr( nt.llii predomnantd, carein mod normal erau rezervateunei stdri
r1rlxl(.soo.rrate. disociaia.
l(r ! | r! df scope td ,aci.ce acate go . eaI AA- , , nupot ic las if ic at i"- , de a s e m e n e a , p a r e +p r e z i
, i1 ( 1d, r i riarea la cop ll He $e U996) apr opr s c ; , . hiar dac iadu t ii. u i6 u m e n e r e z o l v a t e p r e z i h
rj 1, , l ! , n Ldr! (uftcai.n cu ms.ised ed€z or ganiz ar einv or bir et ir at io r a m e n i " , c e i c a r e n u p o t i j c l a -
11 1 1 rl, t trrr ntll,,od ezorg arizare Boba Ss ao. ohps ! ! neinEt egir dedisc u u u n i c e s a u c o n s i s t e n t e ,
rdr f i r rr| l0rolpar crfsuin teru i!lui "( M ainiic oab, 20O 5, p285) Cer c e t a r e a a a d t a t c l a . e a c a
lrf, , ! , , , , f or{ ir,,iup otfrclasitrca lies t eas oc iat Ec uadult iae. Ar or v i e t i s u n t m a r . a t e d e t ! l b u
rr l r t ! l r ,r,v, fr1;lrrril)u /so rui ( He$e, 1999)
Lacunelein moniforizareadrscursrlui erau obseNateatunci cand per-
soanaintervievatd schimbabrusc ,,registruldiscursului" - de exemplu
trecereabrusci de la o descriere clard a expedenlei traunahce la o descfle-
re exhaustivi am;nrnlitS; de la o relatare concentrati la o ticere prelun-
$te, fird si-ti addceaminte ultedor desprcce se vorbise anterior sau de
la o ,,vocenaradve" la alta (de la un om indoliat la un om care line dis-
cursul funerar).Mdn a sugeratcd,pe parcLLrsul acestorschimb;ri, era de-
clangatdo starede conFtientdmodificatd,in caresubiectule.a ,,posedaL"
de o anumitd experienld traumaticd ce nu mai luseseniciodate supusi
unei procesdricongtiente.
Acestelacune de rationament gi djscuis erau adeseascurte- punc-
tand curgereainierviului cu un p;rinte fbr6 solutie, ata cum comporta-
mentul inexplicabil sau contradictoriu al copiilor dezorganizaliintreru-
pea pentru scurt timp modelele lor obiFnuitede interacfiunein situatia
strSind.Mam a sugeratce bcmai acesteinhuziuru ale amintidlor tauma-
tice care pioduceau lacunele il contexhrl IAA erau responsabileacasapen-
tru comportamentulinspilment5tor al p;rinfilor cu traume nerezolvate,
care produceau la copiii lor un ataFamentdezorganizat (Maln, 1995,2000;
Hesse& Man. 2000).
Lipsa rezolvedi de cdtre pdrinl! a traumei sau pierdedi din trecut con-
duce spresten mentalein mod evldent discontinue,carenecesiteo nega-
re rigidd a experienleisupdrdtoare.Cand intreberi din IAA sau contexte
ale cregteriicopiilor evocatoareemotional care se asemdnaucu cele din
trecutul traumatic perturbau aceastdnegare,adullii cu traumenerezolva-
te se aflau brusc in situalia de a cddeain stdri mentalecoplegitoare,hao-
tice, aseln6n;toareunei transe.
Pdrintii cu traumenerezolvateaflafi sub impactul unor astfelde stdri -
declanpate,de exemplu, de tipetele gi crizele de furie ale copiilor de ne-
consolatsau maniogi se pot manifestacu prea mare uFurintdin moduri
careinspdiment; copiri. Furia parentah careerupe intr-un abuz fizic sau
L,rnoljonalestede doue o mai devastatoare, deoarecesejoacAcu rbspun
sul brologrcal coprilor fa,6 de ft1cd.Copdi nici nu se pot apropia,nici nu
sc pot r'ndepirta de o figurd de atatamentcareestein acelaii timp sursS
x f(.ric()l loi perceput Fi singurul sanctuaral siguranlei De aici.ezulti
( () llx)rlirnl('r'rtr anormal al copiilor dezorganizaFcare reflectd,,contra-
(li(li,rsirrirrhiL)iliinclirrniipc misrLrdcec realizatisauingheFr,caticum
ll rr cxistanicio soluFiealtemativd" (Ainsworth & Eichber&1991,p. 152;
llln, 1995;Hesse& MairL 2000).
Inrportantestetofu9i ctrnu numai afectelecoplegitoaresau compolta-
||'nla'l('infricog'toareale ptrrintilor sunt cele care produc dezorganiza-
,n,Tilumele nerezolvatepot fi, de asemenea,exprimate prin semneale
lcll - cum ar fi retragerea 6zici din fala copiilor lor sau disocierea -,
tfi, pot fi la rendul lor alarmante,pentru ce baza sigurl esteesimtjtd ca
Ftllhd ntrit de sigurl, Deoarececopiii mici nu sunt capabilisd intelplete-
r rrtotivnliileca:restau la baza compottamenhrlui perintilor lor, ei sunt
lrlrl('r,rbiliideii ce sunt curnva de vine pentru frica, retragereasau diso-
t.r.,[ pirinti]or
Ac('stc cxperienle de a se simli in pericol din cauza unei figuri de ata-
lmr.nt - sau de a fi periculoti p€ntru aceasta-, frgurtr de care depinde
lPrnvicluirEalor, sunt pur gi simplu prea coplegitoarcpenku a putea fi
rk'Hrntc,Astfel,ele hebuie linute in Faha6t de cdtrecopiii dezorganizali,
!l fi dc c?itrepdrinlii lor cu traume nerezolvate.Totuti, acesteexperienfe
,lr(,8ntcrlman in continuareo prczenli mai mult sau mai pulin pertur-
rklorc, ascuns€la periferia conttien6zerii gi inEand periodic in prim-plan.
('linicicnii cunosccostul exorbitart al efortud.lorpacienlilor cu traume
clt.z)lvate de a ,,exila" trauma sau pierderca din hecut. Acetti pacislfi se
fit ir1pcrmanenld ameninFti atat din inberior,cat gi din exterior, tnpovtr-
rll dc o volnerabilitate continui la disociere,la emoFi mpletinoar€ sau la o
rmccxterni devenitdpericuloasi,din cauzaproieclieiextemea experien-
I lntcrne de nesuportat Mai mult, capacitatiealot pentru monitorizate me.
crlgnitivli cste limitati considerabil pentru ctr dace s-ar uita cu atenfie
ink.riorul krr sau al altora, ar risca si aduce h suprafali ceeace hebuie sd
Inilnil ascunsdintr-o necesitateemotionall. in final, ata cum confirmd pre
.rllnrcir ficuti de Mai4 rnodelele de lucnr disociate p€riculoas€ ale p6-
9i
nlikrr cu traume nerezolvate- ti forcludelea asocia6 a autoreflecliei - ii
rpln pc copiii lor la un mare risc pentru un atatament dezorganizat, pre-
Inr li pcrrtrLrpsihopatologiilecu careacestaesteadeseaasociat.
blecliitio notbasupraterminologiei
l)(.ti inri est('d0 un marc aiutor sd privescpacien[iidin perspectiva
lfilor l()r nrcrrtnl('prL.val('r'lt('lcgate
dc atatament,adevhrol cstc'c11
niciodati complexitatea lor ca persoane intregi nu poate fi clprinse adec-
vat folosind un singur termm - sigur, carerespin8e,preocupatsau ne-
rezolvat.Printre altele,din acestmotiv existdo continul dezbaterein ceea
ce privette categoriile de atatament (vezi Brslnan, Clark & Shaver, 1998),
Intr-adevet cercetetorii din psihologia sociala au suslinut c; este mai
pulin semnificativ sAne g6ndim la modelele de atatament ca la categoair
sau ,,tipuri", in loc sd le corlsider6mregiuni ale unui spatiu bidimensio-
nal, in care una dintre dimensiuni corespunde eurildtii(apropie i gi depen-
denlei), iar cealalE drrretdrti (legate de abandon). Observaf ca aici terme-
nul de,,anxietate" corespunde termenului de ,,ambivalenld" al lui
Ainsworth gi celui de ,,preocupare"al lui Main.4 Din acestpunct de ve-
dere alternativ,modelul de atapamentindividual estedefinit de reldlira
predominanttra evit5rii 9i anxietAlii(Mikulincer & Shaver,2003).
Adesea,paclenlii, odati cu hecereatimpului, dezviluie multiple stdri
mentalecaresunt, intr-o anumite mlsur6, dependefltede context- adi-
cA o anurnitl 6tare mentaH este mult mai posibil sd apard in anuhite con-
texte decat in altele. De exemplu, trAind sentimentul de a fi respins, unul
dintre pacientii mei care in mod obignuit p?lreasi se afle intr-o stare mm-
tah de respingerea devenit preocupat.Maioritateaoamenilor au o mul-
titudine de ,,straturi" ale sterilor mentale, fapt care explic, in parte para-
doxul ce degi ar trebui sd cunoattem mai bine pacientul odate ce terapia
inainteazd, adesea simtim mai puFne chritate cu privire la cine este pa-
cientul - sau cA aceasd cunoagterenu mai poate fi reduse la o simpli
clasificare.
Mai mult, deti clasificdrile de atagament ale pacientului pot sugera o
muuime de implicalii clinice valoroase, p4rticulantlltile din vrala Fi lstori-
cul pacientului sunt intotdeauna cele carEne spun cel mai mult. De exem-
plu, dorinlele pentru apropiere pe care un pacient care refuze a trebuit se
4 A tatamertul secudzant est eG pr ezent at de. adEnuldlnst 5ngas! sper t r u<lindr M uijat at a
i Lr5uit ni.l €vltanli lr <onpodament,nid anxiotlfall d€abandonAtarahentuambtvalent/pE-
ocup.r6te p.n!ru.i indMai cu a(st hodel!u nt anrioti
lalSd€ab.ndon, '.p,er.ntatdc.adlaiulsuperiordrcpq
darprere.ltotutrs5@uteaprcpier.a de.ats5o eviteAt.Fmentul€vitant/de 16.
pinFre6te Fp.ezentatdeGdGnul infedorstanS: adullii.uacestmodelnuprczintlannebt€frF
d. alaFment,dar<omportimentul loreste.vit.nt In sEqit,6d.en!l inferlordreptrep@int5(e!a
..ln p5iholoda ect.ll r-a numitatatah.ntultemltorsitanL supEpuna.du-se Fte clasifican-
l . d€zorg.nl zar ti ner ezolvat alel! iM ain,a( er ! m odeldeat at am enticl
ihpa! at com por t am ent u
.v!l rrl .cl t n rni l dt il. i ilcr hr ndon
 |tna8e au o mare legiture cu anumite aspectespecificeale experienlei
lcu nnumite figuri de atalament.
In ciuda tufuror acestorobiectii, afunci cand am privit retrospectivti
n rcnnalizatrezumateleprimei sau primelor doue tedinte cu pacienti
rl, nm fost imprcsionat de puterea p mei impresii. in primele ore de
It0ment este de obicei posibil se dezvolli un siml folositor din punct de
fdoreclinic al sterii mertaTepreilomianteapacientului cu privire la ata-
mcnt.
ln final, o notd desprelimbaj. incep5nd cu Main, cercetdtoriicarefolo-
i(' IAA s-au referit la ,,stareamentalSindividuale cu privire la ataFa-
dnt" - o evaluarecarereflectdcoerentaprezenttrriiexperienfeide ata,
mont de citre adult gi care prezice comportamentul de atatament al
rflluhri acestuiadult. Intre timp, cercedtorii din psihologia sociali au
$f(,r0t s?1descrie adultii pe care i-au studiat tr term€,nii ,,stilurilor de ata-
m('r1t"- o evaluarecarerczulte din rehterile exDerientelorde {orrna-
r n'loliilorromanticesaud altor reldliiapropiate,lnciudaacestordife.
nlc, atAt ,,stdrile mentale relative la atatament", cat gi ,,stilurile de
lfnmcnt" sunt legatede modelul intem de lucru, strategiile de atata-
lnt gi istoricul care le produce- Dn acestmotiv am folosit acetti termeni
tcalaniabiliin capitoleleurmetoare.
CAP]TOLUL
7
LUmmooeteaza slnete
retailileoe arasamenr
rclaliilotindioiduluiut ceilallideuin
...etpeienlele
o tldsdtwda relatiilotitltlilriduluicu eLinsusi.
- PeterHobson(2002,p 180)
Bebelufld este o fiinfd exhem de vulnerabild 9i dependenti. Copiii mici
nu sunt dotati cu un echipament neu.ral avansat care s.i le permid si-9i
gestioneze singuri viala dupE nattere din punct de vederc fizic, emofio-
nal ti al provocirilor din mediul inconjurdtor- Pentru a supravietui, ei ne-
ce6i6 protecFe din partea altora, pe care Bowlby (1988) i-a numit ceilalti
,,mai puternici sau mai intelepli" (p. 121). Mai presus de supravieluipa
fizice, copiii mici au nevoie de figu.i de atagamentcare sd-i ajute sd igi for-
meze ti sd-ti mentind acel punct de leferin e stabil nurnit sine.
Dependenlaabsolutda copilului mic inseamndce adaptareala figuri
de atagament- cu vulnerabilititile pi punctele {orte aJerente- este obli-
gatode. Deoarececopilul trebuie si Eeadapteze,acestase oa adapta.(Desr-
gur, figudle de atagamentsuficient de bune au tendinla sd intoarcd {avoa-
rea, adaptandu-segi ele copiilor lor: de unde reieserezultatul empilic
confom cdruia rclatiile de atatament sunt cocreate.)Celc€hrealui Ainswolth
este in mod esenFialo documentale a difedtelor shategii de adaptare pe
care copiii le dezvolti pentru a cagtiga protecpia care derivd din proximi-
tatea cu figurile lor de atatament.
Adapterile aubomatea-tecopilului la figuri-te de atagament au cu stBu-
ranli raddcini in instinctele 9i imperativele supmvieluirii- (Adrintifi-vd
c21nou-n2lscuhrl este preechipat la nagtere cu rcflexe cu originea in trun-
chiul ccrcbral care iniliaz?tprocesul de atagament.)Tofugi, ataFamentul
 rlc condusin egald mdsurdgi de nevoia dc siguranldresimlite. Deoare-
r coplii sunt incapabili sd-piproducd propria siguranld resimlittr,ei au
rvo[.de figura de atagamentcare sd-i ajute se-9igestionezepropriile
nollldificile.
Accst managementemotional poartd denumirea de reglnreaalcctului-
urtlnlrl psihological copilului (in termeni de atagament,eiguranla sau
;tt! 0ccstuia)depinde in mare mdsuri de succesulsau egeculrelativ cu
rrt' primcle relafii regleazeafectelecopilului. Din aceastdperspective,
rdl(.giilcdc atatamentadaptativepot fi, de asemenea,vdzute ca strate
I rlo rcglarea afecfului,carevor modela sinelein moduri fundamenta-
ll Pcrvazlve.
Slnelccopilului aflat in dezvoltareizvordtte ca o fmclie a acestorstra-
illl 0daptative ti a sentimentelor, gendurilor $ acliunilor specifice cdro-
prlmcle relatii de atagamentale copilului le pot aceefectiv loc. Expri-
lrli('$inclui copilului careevoc, responsivitate acordattra Iigurii de
iFment pot fi integrate,in timp c€ aceleacareevocAr;spunsuri de res-
n8(,rc, imprevizibile sau infricoFdtoare (sau niciun respuns) vor fi dis-
nlonate sau excluseinh-o manieri defensiva.Ceeace esteinteqrat se
rntebucura ulterior de o traiectoriesanitoasade maturizare;ceei ce nu
lc int('grat tinde sArdmen; nedezvoltat.
l{claliile de atagamentsunt crucialein procesulde integrare.rDificul-
lllo.are aduc pacienlii la tratamentimplice in mod obignuit abilitifi ne-
t('grntcSi nedezvoltatede a simli, g6ndi gi relafionacu ceilalJi(Fi cu ei
ilsl) prin modalitEticare .,functioneazd". pornind de la aceast;idee,
rwlby (19{t5)a caracterizatsarcinapsihoterapeutuluidup6 cum urmea-
i ,,Rolulnostru consti in spriiinireapacientuluipentru a gandi ganduri
ll 0lr fost descurajatesau interzise de crtre pdrinFi lor, pentru a hei sen
ncnto pe carc plrinlii le-au descurajatsau inte.zis sAb simtd sau pen-
r lr lua in considerare acfiuni la care plrinlii le..auintezis se se g6ndeas,
" (p. 198).Rolul clinicianului este,pe scurt, sd faciliteze integrarea
ti,
tf('I, rclunrcaclezvoltlrii senetoase,incepAndde obicei cu dezvoltalea
rrlionnll\
Ir pruc5ullntc8rlrii,erperienlelededotlirii
dereralion.re derraj€:ideBtndnes!nrsrransteSa
l. t \c Inll!€nlcarlrre.ipro. Oeexempl!,dacto p.Boantnu a fcrajuial| g-rt inr€Erer.s€.1i
d ' .nr . l.pu r..rt.e u. ( i. . t iuneap o a t. !a l o .u tg s n d i i {i "H o b 5 o n ,2OO2,
p 175)
afectivd;i strategiilede atatament
Reglarea
Calitatea rbspunsului persoanei care ingrijegte copilul la afectele aces-
fuia este extr€m de importantii in determinarea natuiii strategiei de ata-
Fament predominante - de siguranfe sau nesiguranle - pe care copilul
o adopti. In cazul atatamentului securizant,rispunsudle persoafleide
ingrijit ajute atat la alinareadistresului copilului, cat Fi la amplificarea
emotiilor pozitive. ln consecintii,copilul treieFterelatia de atalament ca
un context in care afectele pot fi reglate eficient. Astfel, ceeace se ituegis-
tr€aze h nivel intem este un sentimenl visceral cd apropierea faiS de allii
poate fi o sursSpentru alinarc, conJortti pltrcer€,De asemmea,se inre-
tistreaze sentimentul ce sinele - exprimandu-ti inheaga gamd de expe
rienle corporale gi emolionale - este bun, iubit, acceptat gi competent.
Plocesul de reglare afective este cel in carecopilul, prin intermediul r,mor
,,bio-feedbackuri" 6ociale,ajunge sd asociezeexprimdrrle initiale involun-
tare ale emoFrlo! cu rdspunsurile persoanei care-l ingdjeFte.Adicd el ajun-
ge str ,.gtie" ca afcrtele lui sunt responsabilede evocareardspunsurilor per-
soaneide turgrijit care-i oglindesc afech:I. Astfel, in cel mai de dofit scenariu,
copilul invati o mulfime de lucruri foarte utile: (1) cA exprimareas€nti-
mentelor poate avea r€zultabepozitive - carc genereazesentimente pozi-
tive lald de sine gi ceilalll (2) cd poate avea un impact asupE celorlalfi -
ceeace genereazeun sentimentde liber arbitru sau autoinifiativtr; Fi (3)
Eeptat ce an ftite pot declanFaanumite reaclii - ceeace ll ajut{ sd
^fecte ln cele din ulme $ numeascd acestesentimente
inceapi sAdifercntieze Fi
(Fonagy 9i colab., 2002).Astful, o relafie de atagament s€curi nt poate fi
vazudi ca o gcoal, in cale invelim sd ne leglam afectelein mod eficient, nu
numai in copiHria mici, ci 9i de-a lungul intr€gii noask€ viefi.
Modelul siguranlei pe care l-a[r schitat reflecte ceeace Main a numit
slnteginpinafi deatl$ment. Un prcdus preprogramatbiologic al evolu-
liei, ea asiguri ceutarea proximitdtii fate de o figurd de atatament, a ctrei
acordareafectivi facecapabil copilul mic se o perceapeatat ca un sanc-
tuar a! siguranleiin momentelede alarme,cat Fi ca o baze de siguranl{ a
cilflli disponibilitate face posibil,i explorarea autonom5. Totuti, atunci c6nd
s('nlnalcleemolionaleale copilului evoctrr5spunsurineacordatedin par-
lon prrsoanei care-l in8riieFte,ce descuraieazlceutareapmximitdlii sau
nutnromia, strnlctiinprimnrll de atatamentva fi respinsi.Mai exact,seva
todlflca pentru a se adapta anumitor vulnerabilititi ale persoaneide
fHrfflt (nesigue): copil ul va dezvolta o strategiesecundarddeatarafient carc
llloctti ori o deznctioare,
oi o hipeructioarca sisbemuluicomportammtal de
leldm(,nt. Acesbestrategii ale copilului pot fi vdzute 9i ca precursori ai me
tttltmck)r de apdmre care igi au originea in eforfuiile necesareti uneori
lurte ale copilului de a scoatetot ceeace este mai bun dintr-o situaiie
ffuitn - adici sd se adaptez€ la figufile de ataiament ale cdrcr proprii
t('anisme de aperare le-au compmmis capacitatea de a regla in mod in-
rrrctlv nfectelecopiilor lor (Main, 1990,195; Mikulincer & Shaver,2003).
ll,znctivarea esteprez€ntd la copiii mici clasificali ca evitanti, Plecum gi
| ldullii a cdror starementah estedescriei ca rEspingand,Ia polul opus, hi-
frictivarea este strategia adaptative a copiilor cale sunt afibivalenti 9i a
.lulllk)r a c6rcr starem€ntali estepr€Grupati. Copiii dezoryanizali, la fel ca
rlullii n!'rczolvaF, o6cilea2l inhe shategiile de hiFractivare Fi dezactivar€.
C6 rogultr,o strategiepredominant de dezactivareapareatunci cand
lipurlsudle pirinlilor Ia afectelecopilului legatede atatament sunt de
v$rilunc. Aici, semnalelede distresale copilului gi ofertelede ploximi-
rlc nu produs reacfii de respingetesau/gi de control. Prin respingerea
fcrlclor de prcximitate, prrintele egueazi sErestabileasceechilibru.l emo-
onol al copilului, iar intruziunea acestuia Doate face coDilul sd s€ simt{
rptaexcitatemotional(Sroufe,l99o). in niiiunul dintreiazuri el nu pri
rclkr niutor pentru a face fal, plopriilor sentimentede neinleles - ci
r[ct opusul. Pentru a putea mentine cea mai buntr rclalie de atatament
| 0costccircumstanle,copilul invalS se-9isupraleglezesentimenteleti
{p,imnrca acestorafi strs€ distantezede impu.lsulde a se apropia.
Vi putcli gAndi aici la pacienlii obsesivi, narcisici sau schizoizi al cdror
)o('tru cnr(4ional este ingust, care pot pdrca mai mult sau mai pulin
)rbi" lil scmnaleleafectiveale altora gi a ctrlor responsivitateaplatizat6
ponh' fnccse se simtd dezinteresalide vialA - un fel de ,.afacepe mor-
tl". Srcgt'l(1999)a sugeratc; la adulti aceastdstrategieevitanul de dez-
rtivnrosc reflec6 in inclinalia cetrecrererulstang ti activareasistemului
r'rvos parnsimpatic.2Ceeace rdmane nelntegrat la pacim[ii cu aceast,
Al.l,(oo(.ptualizarea luiSie$lestedeajuto.p€ntrvc6sublinlazlatAt-deicrtele" unuipacient pre.
on,lnn^rcvirant/<are.espinte,carflcapadtllilen.dezvohate,carenec€srtlatenliererap€utict.
p.nt'o | fl r.lnre8,rte.Dinpun(ol d. wdec.l nelrothinlelo., ac.$i pa(i.niau nsied.l. r€.a.
p.ut d. o rboda,. .a,esl i ajureta.ri cSrtiteac(erlllamfomafileemoionale, holisrkeE.it. de
l ar '. 1.'Il d r.tl - d. la ( ar epi. 5bn e d e .o n e l a ti .
strategie sunt, de fapt, toate emoliile, dorintele gi satisfacliile asociate re-
la;iilor intime. Nu mai este nevoie se spun ci evitarea apmpierii conshan-
ge dezvoltaEa capacitS'ii lor pentru sentimente profunde, exprimare se-
xuald, dependenld sdnStoasdti incredere.
La polul opus, strategia de hiperactivare a copiilor ambivalenfi pare sd
fie organizaHin iurul ceuEirii apropierii. In incercareade adaptarela pd-
finlii a ceror responsivitabela emoliile copilului este idrprevizibiltr 9ilsau
neacordaG, copilul irvat; ci amplificarea afectelor lui crette tansa de cap-
tare a atenliei perinlilor. TotuFi,calitatea9i cantitateaatenliei evocatede
obicei nu se pokivesc cu nevoile copilului. Deci, acestainvate cA nu nu-
mai ofertelesale pentru suport adegeanu reutesc sd pioducA rezultatul
dorit, ci ii cd pentru a cagtiga confortul trebuie se mentine aceastaexpri-
Ir|ar€ a distresului la un nivel destul de ^malt.Pe scun, invaF sd-gi menti-
nA sistemr de alatament ^mmod donic activat.
Strategiade hiperactivaE a pacienlilor pe cale ii putem vedeaca iste-
rici sau bordedine poate Eflecta/ de agemenea,preocupalea lor fatE de lip-
sa de disponibilitate percepute a figulilor de atagaftent - din trecut sau
prezent- al ciro! ajutor au cAutatsl-l catdge prin maximizar€aafitirii
distresului. Din nefericire p€nku acegti pacienli, nevoia lor d€ a menFne
sistemul de ataFment activat conic ii face hipervigilenli 9i predispugi si
exagerezeprezenla pericolului - iJ| specialPericolul de abandon.Ca in
cazul \Lrdtegieide dezactivare,preful ace6teiprotectii egtemare. incura-
j6nd un sentimentde neatutorarepersonali,strategiade hiperactivareim-
piedicd integrarea s€ntimentelo! pozitive despre sine gi despE alfii din cel
putin doud motive. Primul este ce acestesenhmente risctr gtrdezactiveze
sisbemulde atagamentde carc supravieluirea emolionau a ajuns sd depin-
dd. Al doilea este c, supradependenla submineazd stima de sine ti tinde
si provoace chiar abandonul pe care in mod inconttient urmtrrea sd-l evi-
te. Mecanismelede aperarede hiperactivare,de asemenea,submineazd
dezvoltaiea mutua[dfii in relatii, a autonomiei in gendire Fi acliune qi, de-
sigur reglarea afectivi. tegat de aceasta,rcculgerea obignuitA la hipelac-
tivare poate cobori pragul declangdrii sigtemului nervos simpatic ai poate
diminua capacitateade a exercitacontmlul corticalasupra rcacliilor emo-
li()nal('.Implicafiacarereiesede aici estecd pacien[iinostri preocupatiau
rx'voi('de noi pentru a-i aiuta si-9i moduleze reactivitateaemotionaldgi
sl-$i irrttrft.asc2l
.npncilntend(',r facefaltremoliilor, dandule un sens-
 At!9amentul dezorganizatestevrzut in generalca reflectind colapsul
nrl rtrategiiadaptativea unui copil speriat.condusde in6tinctulde a
lula proximitatela un pArinte6periat.Totu9i,Main (1995)menlionaca
0v6dlta dezorganiz;rii aJi9areas€cvenfiaHsausimultanaa unor mode-
I dt comportamentconkadictoriii

L,nexempluobssvatliaun copilmaltratateraafitarcapronu.ntatd a unui

comportamenl (alerga,pbntan4 cu brateledeschiEe,
de ata.tament c2l-
tn plrinte), urmaHlintr-unmodinexplicabildeevitare(copilutseopret
tc brusc,seintoarcecu spatelela pArinteti tace)(p. 423).

ln mod corcspunztrtor,s-asugeEt ci adultii cu baume nerczolvateau

tvllot si recurg; atat la sbategii de dezactivare,cetgi la celede hipeEc-
vnrc,AcegtiadulFiau de obiceiun istoric de traumi in legtrturtrcu figu-
b de atagamentcareevocauatet o evitarea apropierii,cet gi o teroarcde
Frndon (Mikulince! & Shaver,2003).Pacienlica acegtiasunt sfagialide
npulsuri conflich.rale(evitareaa.ltoEde team5senu fie atacali,apelarea
hperattrla altii de teami si nu 6e singun) 9i ades€asimlindu-ii propd-
| lentimente ca fiind foade putemice gi haotice.Ca terapeuti,ne poate
dc aiutor se infelegemce un comportamentaparent autodistructiv al
iottor pacienli replezing incercerilelot hecuteti prezentede a selupta
rtr-unmod cet mai autoprotectorcu acesteirnpulsuriconbadictoriiti
tntlmentecoplegitoare.Integrareape catesuntemchemali6i o facilitim
cl nre multiple dimensiuni,inchzand (ferdsdselimiteze la ele)inbegra- xietale cu respunsurile necoEsPunzAbare,dureroaseale Perinlilor lor,
rll cxperienlelortraumaticegi a aJectelordisociate,plecum gi repararea atunci cand ei emu coPii.
iurilor din imagineade sine 9i despreallii, Pmtru a laceposibiH aceas-
ltttc8rare,depindem de capacilateanoastrdde a genen un atagament
In cc in ce mai secudzant- un sanctuarde siguranltrgi o bazi de sigu-
Inlll - carepoatedeveni el insugi sursaprincipaltr a capaciGtiipacien-
rlul dc a tolera,modula gi de a comunicas€ntimentelecareelau inainte
LJtlcsLlDortat.
l{czr.rmind influenia figurilor de atagamentasup.a dezvoltdrii copiilor
rr (9i, prin cxtcnsie,influenla terapeutuluiasupradezvoltirii pacienlilor
ll), lx)otc fi folositor sd reamintim perspectivalui Fonagyti a lui Main.
upd Forrngy,impactul pirinlilor depinde de calitateaoglindirii alectu-
I fi d(' cnpicitatcildc a ,,conline"distresulcopilului, prin rispunsuri carc r('lnliocu Pacicnttrls:lu,

'drltrucxperientaemotionalda copilului ti ajutd la gdsireasensuluiaces
,.hr- sau in psihoterapie, pentm experienfa emotionald a pacientului.
'roceselerelafionaleFideziderateledezvolt;rii
0lo iri vom incerca se i dficEm tipu.ile de experienle care ajuti lrh-un
Ir(l c6t mar eficient]a ezvoltare$rrtoasa.
n Pnrlcnpilrinlikn('r,rucopiiicnr(r,l. 12luni, pldngeaucol rn,ripulin,,
care elau cei mai siguri. (Gata cu ldsatuI bebelugilor si pt6ngd!) Ainswordl
a subliniat, de asemenea,echilibrul ,,atatament/explorare"gi comPorta-
menful de ,,bazdde siguranlE" care era incuraiat cu succesde citre P;rin-
[ii care se simleau la fel de confortabil cu nevoile copilului pentru proxi-
mitate sau autonomie (Ainsworth gi colab., 1978).
Pentru viata de dupd copildria mice, cercetebareaatalamentuluj Karlen
Lyons-Ruth (1999)a hecut in rcvisH literatula, sintedzend descoPeririleem-
pirice inh-un cadru pe care l-a nunit ,,comunicare colaborativE". O astfel
de cornunicare, de obicei, aiute copiii se dezvolte siguranld, flexibilitate 9i
modele inteme de lucru coerente.Acest cadru arc Patru elemente.
Primul element: persoana care-l ingrijette trebuie se fie receptivd la in-
treaga game de experienle a copilului (nu doar la exprimdrile distresului)
gi trebuie sd incerce sa invele cat se poate de mult despre ceeace copilul
simte, dorette ti crede.in mod evident, acesttip de deschideresau de in-
cluzivitate poate favoriza integrarea, atat de importantd pentru modul in
care teolia atafamenfului inlelege dezvoltareasenetoas5Al doilea ele-
menL persoana care in8rijeFte copilul trebuie se initieze efortulile pentru
rcpalarea relaliei cu copilul, atunci c6nd aceastaeste aJectate.Ficand acest
lucru, se stabilizeazd agheptareacopilului cd prin intemcliunea cu ceilalF
echilibrul sSu emolional pierdut poate Ii refdcut. Al heilea elemenL Per-
soana care-l ingrijegte trebuie sd ,,sprijin€" in mod activ abiliteFle emer-
gente de comunicare ale copilului - initial P n incercarea de a tlansPu-
ne in cuvinte ceeace copilul preverbal nu poate articula incA ti mai tarziu
prin a-l ruga pe copil se ,,foloseasc5plopriile cuvinte" Al patrulea ele-
menl: persoana cale ingrijegte copilul hebuie sd fie disPus5 se interaclio-
nezein mod activ cu copilul, sa-i stabileascelimite gi se-i permite copilu-
lui sd probestezein perioadele in care sentimentul de sine ti desPre allii
este in fluxul dezvoltdrii. Aceastii deschidere cdtre efort face posibild pen-
tru copil expedenla de a fi conectat chiar gi atunci c6nd se simte separat.
Faptul cd o comunicarecolaborativddepinde de ,,a cunoagtecealalh
mjnte" (Lyons-Ruth,1999,p. 583)ne aminte9fede observatiaIui Fonagy
ci perintii copiilor ata9atisecurizantpat capabilinu numai stremPatize-
zc ii s5 facdfatd distresului copilului lot ci li sd recunoascd,,atitudinea
irltenlionah" a copilului. Adici, ei pot rdspundecomporfamentuluicoPi-
luhri din prisma sentimentelor,crcdinlelor gi dorintslor carepar sa steala
Irnzil k)r. Chiar gi nturlci cend acestcomportamentse afli in contradictie
 rlj pot rdspunde ca gi cum ar fi con_
tmentul copilului pare se aibd sens.
,drinfi carepot mobiliza un sine bine
aza)
Mrrlli autori purr accentulpe importanta in relafiile din dezvoltare a
Jf(nnu'liczlriicontingente"- adice aceacomunicareplin caie rispunsul
r.rio.!nc'i de ingrijit fata de copil se potrivqte, cores;unde sdu reTonea-
rrl (lr {,xltcrientaemotionali a copilului. De la na;tere,dacd nu
si inainte
lr dar,n{t.I,conform lui frcvarthen, Fonagy9i altii. tiinta umani ecteun
,rh'l('(k), de contingenld", a cirui preferinli iniliald pentru contingenle
x' i.(1(,stimul-rdspunsse schimbdbruscla varsta de trei luni:
l).rciIcentrar€a
iniliali a copiilorpe conringenle
perfecteii facecapabiti
s:I-Sr
descopere sinelecorporalin lumeafizrd, concenrrarea lor ulterioa_
rl1pe responsivitatea socialicontintentdcrescuta,dar imperfectdii face
.npabilis5-9jdescoperc sinelementalin lumeasociau(AIen & Fonagy,
2002,p 9).
Cind, subiectiv vorbin4 persoana care ingrijerhe copilui irnperLbegte
I v{ruiune a experien}eicopilului aceasHcomunicarecontingenteii per_
nlh' itccstuiasi ,,sesimte simlit", agacum spuneaSiegel11999j.Stem aco_
f(.rll sit(alii inrudite folosind termenul de acordojafecti,), strgefiIrd c, o
ritrk, scmnificadvedin ceeace permite copilului sd simte cd stdlile lui su_
rl(.ctivcsunt valide 9i pot fi impdrtdtite sunt rdspunsurile parentaleca
a u nl o)\pericnleloremofionaleale acesfuia,ddr - foarte imDortant_
rtr-un r('Aistrusenzorial diferit.Ace.lsta re\ponsi\itdtein dmbile .ensuri
,1)l)ilulscanccFte bucuros,iar corpul mamei saleii rdspurldecu o cldtina_
r' n'\l)(nrsrv.l)ii pennite copilului sd se simte cunoscut-- f;rj acedstd,es-
onsivitntc,s-ar simli doar imitat
(inrunicitrca colaborativd,contingente acordatd
Fi afechv e!,tecentra,
1in R'l('tapilflnlilor carevor asigurapentm copiii lor o bazdde siguran_
1, Nu Innr trcbuic sh spunem cd efortul de a fa;ilita aceasticalita; a co_
rt|nici'lrii,ru cstc mai puFn important in psihoterapie_ Aga cum scria
{}wlby ( l9tl8),,,ciaciterapeutulnu poatese-9ifacdpacientutsa simtd md_
rr urr lti( (1('\iAur.rnt.t,
t(rirfi.r nici mdcarnu poaieincepe.Astfel,ince_
r'[r ( u ()krl do tcrlpcut carcasigurS. obaze de siguranli,,(t) i40).
Respunsurile acordate afectiv ale pxrintelui 9i terapeutului, care ajutd
copilul sau pacientul str se simta ,,simfit", pot depinde de ceeace Schore
(2003) a numit ,,comunica:reaemisfete dreapH-emis(erd dreaptd" (p. 50).
Acest lucru inseamni ce responsivitateagi receptivitateanoashi h sem-
nalele afective ale celorlalF sunt produsul capacitiFi emisfurei drepte (in
mare mdsurd prin intermediul cortexului orbitofrontal) de a procesaemo-
tiile care sunt expimate nonvelbal - adice prin intehediul expresiilor
faciale, al tonului vocii, al postuiii, al gesturilor 9i ata rnai departe. Unul
dinhe pacienfii mei a enunlat-o in urmdtorul mod: ,,Eu spur ceva Fi tu ai
e).,presiaaceeape fattr gi eu tlia c; tu ttii ce simt".
Cred ce Schore are dreptate atunci cend sugereazii cd este necesar un
anumit cadru mental pentru ca p5rintele sau, respectiv, terapeutul se de-
vind capabit de o astfel de comuricare prin emisfera dteaptd. in acestsens,
el a facut rcferire a*it la recomandarealui Fteud ca analistul sd funclione-
ze avand o atitudine de ,,atenfieliber flotanH", cat 9i la ideealui Bion cd
un clinician eficient trebuie sl aib.i accesla propda ,,revede". Din expe-
nenla mea cu pacienlli, precum ti cu propriii copii, capacitatea mea de a
md acorda emotional se sprijind pe capacitatea mea de a fi prezent irr to-
talitate deschis ti in moment -, ii nu pe cea de a fi preocupat sau dis-
tant. La pirinte ti la terapeut, acestesteri mentale receptive- pe care
sunt tentat sAle caracterizezca fiind ,,congtiente"- par sd produce rtrs-
punsuri care decurg nahral din cerinlele momenfului, induzind in mod
specialnevoile emolionaleale copilului sau pacientului.
Expedenrele repetate ale unei astfel de responsivittrfi acordate emolio-
nal contribuie la agtepter e pozitive care se contureazl din ce in ce mai
mult ln modele interne de lucru sigure.Altfel spus, astfel de expedente
reprezintdlecfii despre curn s6 ai o relalie confortabil{ Si eficiente- cu
propria ta pelsoani 9i propriile emolii prccum ti cu alfii.
Meritd subliniat aici cein caLitatede pdrinte sau terapeutnu estenece-
sar sb fii intotdeauna ti perfect acordat din acestpunct de vedere, ,,sufi-
cient de bine" este de aiuns. Aga cnm Stem (2002) observa ftr glumd, dar
illtf-on mod jnstructiv esteo descopelircempiricAce,in general,celemai
Lruncnrame fac cel pufin o gregeaLila fiecare 19 secunde cu bebelugul lor
(;rupol dc StLrdiual Procesuluide Schimbareal lui Stem (2005),Beebe
$i
Lnellrnnnn(2002)9i o grupare din psihologia sinelui au fost de acord ce
nr,ri Inrporl ntc dcelil oviln['ir unei rupfuri careesteinevitabilSin relalii
 rl lolcrarea ti repararea acesteia,De fapt, acestesuccesiuni de rupere gi
|lir'rn!, neacordare9i reacordaresunt interacfiuni vitale a cdror interna-
h|r,tlcrrrajeaze in mod specialincredereacd neintelegerilepot fi rezol-
tlt, - li ce,in sensmai lar& distregulpoate fi descompus,pentru cd el
rdl{,I'i nhrlat.
integrarea5i intersUbiectivitatea
screarea,
l',in,'1ncum am urmdrit ceeace cercetatodine-au spus despretipurile
' rr.\l),,n\ivitrte favorabile dezvolEriiunui 5inesigurgi inlegral.in mod
/l'l'r)t, cxistAinsight-uri valoroaseaici despre atitudinea ii comporta-
,(,rlrl pc carepirinlii pot incercain mod deliberat sb le adopte fafi de
r|lii lor - 9i terapeutiifa[d de pacrenliilor. Acesteainclud comunicarea
rrrtl g('nti acordataafectiv (Siegel,1999;Stem, 1985)io abordarecare
empatie,abilitateade a facefate situaliilor 9i aprecierea,,inten-
'llsrnite
nrirlillfit" copilului (FonagyFi colab.,1995);o modalitabede dspuns care
t'otllorlaze includereaintre8ii experienle subiecli\e a coplllrlui, eFafoda-
/ ('rrpacitifiloremergenteale copilului, o deschiderc cdtreinilerea rcpafi-
io('()founde existdrupturd,Fi o disrynibilitate deasel pla cu copih ahrnci
Ind cstc necesar(Lyons-Ruth,1999).
lhr (,steimportant se observdmctr - agacum implicd partea ,,cola-
rrnlivil" a cadrului de comunicarecolaboradvAa lui Lyons-Ruth - o
'lllli('(]ricntatd pe dezvoltarenu esteniciodatd crealiaexclusivda unui
ntiur partener Astfel, relatiile copil-perinte au fost descriseca fiind re-
rk.rnutual ti cocreate.Studiile lui Jaffe,Beeber,FeldsteirLCrown giJas-
)w (2{)01),Tronick (1989),Sander(2002)9i atiii, toate concluzioneazecA
Ir)r,r fi bebe]u9ulconstifuieun sistemdinamic in careconduita fiecirui
rrlcn('f influenteazdsi esteinfluentat de conduita celuilalt. Nu esteac-
rl('ntal ctr rezultatelecerceteriirelatiei copil-perinte se intrepehund cu
'lo Ilc ,,ccrcrtAtorilor"din tradifia relalionaE/intersubiectivS(Mitchell,
l(,5;Sk)f()row 9i colab.,"I98L Aro, 196), careidentif ic;,,infl uenta mu-
r,ll ilocipr()cd"drept o trdsdturd pervazivd a interacliunilor dintre pa-
{'nl si t('rnocLrt-
llinoinl('l(.sci\ Eradrrlde influenld pe carepdrinteleo exercitdin relalia
L.rlr'z!r)ltirrc cstcin scneralmai maredec6tceaexercitatede cdtreco-
il ll.(.\{'r))plu,shrdiilcau arhtatcI parentaiulresponsivscnzitivpoat('
transformabebelugiievaluati la trei luni ca ,dificili" din punct de vedere
temperamental(greu de consolatsau stimulat) in copii carela 12 luni au
fost reevalualica fiind ,,facili",in acelati mod, cand paientaiul a fost pro-
blematic,cei cu temperament facil au devenit dificili (Belskt Fish & Isabella,
1991).Pe lAngdinlluenla pe careo au pdrinlii, aceFtiaau 9i o responsabi-
Iitate mal mare in modelarearelagieicu copilul gi in mod ideal o flexibili-
tate mai ma:reatunci cand hebuie sd facd acest lucru-
Date fiind acestediferente, fiecarepartener are, fdrd indoiali, un irn-
pact reverberantasupraceluilalt,caregenereazedpate de comunicareco-
ordonategi reglatemutual din interactiuneacelo! doi. P;rintele ti copilul
,,seurmdresc"unul pe altul, iI conduc sau il urmeazi pe cel5lalt,fac cu
schimbul gi se oglindescurul pe celdlalt(saueFueazein acestdemers)in
tipare care sunt diferite pentru iecare diad.i in parte. Aceste tipare reflec-
td acordareaafectivda partenerilorgi calitatear€sponsiviElii contingente
dintre cei doi - adice gradul in care rdspunsu le unui partener sunt con-
tingentesau se potdvesc la fix cu inifiativele celuilalt.
Cercetareadocumenteazdclar acestehpare cocrcatein comunicarea
fate-in-fafddintre mami 9i copil la joaci. Secvenlelede potrivile, nepo-
tnvire 9i reparareapar cu o coordonareprecid Studiile careau folosit o
inregistrarevideo simultand a felei gi a corpulu copilului, pe de-o parte,
gi a fetermamei, pc de altd parte, au scosla iveale o sincronizaredeose-
bitA a expresiilor atat vocale,cat gi faciale,astfel incat comportamentul
fiecdrui partener din interacfiune poate fi prezis in a 12-aparte dintr-o
secur-rdide la comportamentul celuilalt. Copiii de pahu luni au fost irr-
registrati video lnterac$onAndcu mamele lor, iar la 12luni au fost eva-
luali cu ajutorul protocolului situatiei shiine. De mare interes estedes-
coperirea cd diferenta dintre lelatiile care flvotizeaze un ataFament
sccLrdzantde cele care nu fac acestluclu este date de gTadrlde coordo-
nare bidirectionalSin diad5.
Sigurantala un an a fost prezis5de um;rirea reciproc6dintre mama
tr bcbelugplasat{ in zona de mijloc coordonareaera ,,prezente,dar nu
ot)lig.rk)rie"(Beebe& Lachmann,2002,p 104)-, in timp ce atagamentul
nrs(\-Lrriznnta fost prezisde urmdrireareciproceah.rncicand eia oti la un
||i\rol Innr(rc$cut, ori mai scdzut.Nivelurile inalte de coordonarepar sd
rr.ll({lc o nlonikrrizarccxcesivde vigilente a partenerului,in timp ce
ri\(lr'rilcs(l)zul('l),r s.1inrli.r r('lrngcle.
inhibiliesaupur Fi simplulipsa
 F P()trivire intre par:teneri.Cu alte cuvinte, optim, responsivitatea contin-
onlll ln comunicarca dinhe pdrinli ti copii esteapropiati, dar nu perfecte
('('rt lucru are implicalii atat pentru psihoterapie cat ti pentm par€nrai.
Becbcti Lachmann au aiutat la clarificarea acestorimplicalii atunci cand
lr dl$cutat despre aceststudiu in termenji unui echilibru htre reglaleair-
,/./lrlittl i nutorcghre.7nreglarea interactivS, unul dintre parteneri se con-
dntroaz2lti ,,folose9te" rtrspunsurile celuilalt pentru a face fate propriilor
{llfl lntcme de emotiesau de excitare.(De exemplu,copilul ciutand alina-
o l[ distresullui se poateacordala cadenlaliniFtitoarea vocii mamei.)In
ttkrto8lare,dimpohivd, stirile de emolie sau excitaresunt abordateprin
gins(de exernplu, atunci cand co-
'fri?)drrdl." de partener F\ intoarcercocdtrc
rllII privegtefix in alte parte,seleagdnS,se apleacepe spate).Un echilibru
ntft, rcglarea interactive Fi autoleglare estercflectat in tipul de ,,urmxrire"
rrodic, predictor pentru un atatahent securizant. Umdririle bidir€ctiona-
r,dr' nivel inalt rcflectd o inctinalie ceh€ reglar€a intemctivd (un ful de su-
trlinlplicare cu paltenerul) gi prezic un atatamentambivalmt sau dezo!-
tanirat, in timp ce urmdririle de nivel sctrzutreflecH o predileclie cAhe
utorcglare (subimplicare cu partenerul) ti pr€zic un atatament evitant.
Nc poate fi de ajutor in inlelegereapacienlilor sau atunci cand incer-
llm sil le fim de folos acestorase gindim rcglareainteractivdFi autore
llnrca in termenii acestor rezultate. In ceeace privette tratamentul, cei cu
I lnclinalie mai mare sprere8lareainteractiv5laltr de autoreglaresunt cei
nr(' urmArescatmt fiecarerrspuns al nostru gi/sau par si se baz€zecom-
rlct pe noi pentru a-i aiuta sAgestionezesentimentele dificile. Aceftia sunt
n [cnoral pacienlii carear putea fi descdti ca preocupafi de disponibrli-
nt('afi8urii de ataFament(sau,mai precis,frica de lipsa acesteia).Secom-
x)rlil cn $i cum ar fi lipsifi de eperante,atat in ceeace pdveFteeliberarea
[, cont prop.iu de distres,cat ti posibilitateade a primi ajutor fiird a face
n propriul disLressd pare in fala celorlaltide o evidenlecoplegitoarc.Pro-
rk nla accstorpacienli (ii a terapeulilor lor) nu egteprop a dependenftr
r('r'sc.il1 schimb, estefaptul cd nevoia lor prudente de ceilalfi le mono-
xllizcnzi ntcnlia atat de puternic incat au puline oportunitdli de a-9i cu-
ro,ttt('li k)losi propriilc resurse9i dorinle. Ceeace trebuie reintegrat la
a0lttipacicnli estccapircitatealor de a trdi, cum 9-arspune,l 4-tnt,"!llot
rf olrozilic crf scntimentul cd centrul lo. Sravitalional se SiseFtetfi olafi
|'r,in Drinlil(.Fircacliilccclorlalli.
j
Desigur,lucrdm,de asemmea,cu mulli pacienli a ceror vulnerabilita-
te consH in abilitatea supradezvoltaH de autoreglare. Fun4ionand in mod
obignuit inh-o ,,starc mentald de respingere" cu privire la atatament, ei
au tendinla sd fie autosuficienli intr-rm mod ostentativ Ceea ce Bowlby
numegte,,bazareape sine compulsivd" lase de obicei impresia,atet tera-
peufilor, cat 9i partenerilor de viatl, cI au pufin de olerit carc sAfie dorit
sau preluit de cdtre acetti pacienfi. Strategialor de dezactivarea ataga-
mentului li indeperbaze de congtientizarea sentimentelor sau impulsuri-
lor cale ar putea sd-i aducdmai aproapede nevoile renegatede a se lega
de ceilalti, De obicei, in psihoberapiaacestorpacienti, exactsentimenbele,im-
pulsurile gi nevoile legate de atagamentsunt cele care trebuie reinbegrate.
Rezultatele cercetdlii copihArinte aflafi fall in fald se potlivesc cu cele
ale studiilor situaliei strdineale lui Ainsworth. Concluziaconform cdreia
,,urmdrirea" moderati esteoptimtr din punctul de vedere al dezvoltlrii
este in acord cu pe$pectiva lui Ainsworth conform cereia atatamenful si
gur se reflecti in echilibrul dinke cdutar€a proximitelii ti explorarc, din-
tre conexiune ti autonomie gi dintre rclafionare gi autodefinirc. Din schim-
budle fald-in-fald iruegistrate video se poate trage concluzia ca un rczultat
sigur esteasociat cu calitatea Esponsivitetii contingente inh€ mani Sico-
pil. care nu este perfecti, dar nici apropiatl O astfel de rcsponsivitate re-
prezintd o parte din ceea ce permibe copiilor mici se inveF ca seirile in-
teme pot fi ,,impdrttr9ite" ti, in acelati timp, diferite fale de ale celorlalll.3
Ag sugera ce dezirabfitatea urmlririi moderate din puncful de vedele
al dezvolttrrii - ti echilibrul fluid dintre autoreglare 9i reglarea interacti-
ve pe care o reflec6 - subliniaze importanla de a face loc, atat ca pSrin-
te, cat ti ca psihote.apeut,pentru subiectivitdliledzbllol partenedin rela-
lie. ,,Pleocuparea maternd plimari" (Winnicott, 1975) lncurajeazi
po€ibilitatea ca, pentru o anumittr perioade, mama sd dea o mai mare prio-
ritate subiectiviHtii copilului ei decat propriei subiectivitefi; de asemenea,
rolul de ajutor Fi lesponsabilitatea eticl pe care terapeulii Fi-o asumA
I Inleres.nt6te faptulci lnele stldii auaratai.5 un rezolt.revitdnt6r€ cor.lat cuo
"!rmldE" fo.r
le mar€..opiluluidecltre mam-,inhmpcecopiluldspunde cai (um * lerettedeatenFam.-
r.. scnr0v5implicl in modcla.o acorde.ela nevoilecopiluluideauto.etl..€li,,spatiulibe."
{5.nd.r,l98O),p@.umsire8ldreintera<tivl
ti letltur. p! careaceaitao tacilite.z,
t(t|rdloozAde obicelo mai mare concentrarepe subiectivitateaPacientu-
rl dr,cntpc cea proprie. Totugi,mafta (sau terapeutul)pe#ect acordate,
rr0 lll Fu$penddsau pune intre parantezepropria subiecLivitate, nu este
rolthl'rllun ideal fezabil gi nici unul de dorit
Irr prirnul rAnd,rnulli dintre noi suntem pur Fi simplu incapabifise ne
h'lDr propriile dorinle ti limittrri in fala ugii camereicopilului sau a ca-
rrrul dc consultalii.Cand tragem de noi prea mult pentru a putea sd fa-
fltl .rccstlucru, existede obicei consecinleneintenlionate9i nedorite. In
I doilca rirnd, copiii Fi pacienlii nogtri crescnu numai prin intermcdiul
rl'('ricrllelor ,,depotdvirc", ci 9i prin expedenielede separaregi diferen-
l. AFircum Bentamin(1990/1999)a clarficat, capacitateapentru recu-
orrllcr(' mutualS- adicdaceacapaotatede al recunoattepe celdlalt(gi
c ,r li rccunoscutde ceElalt) ca subiects€parat,9i nu ca obiect- i9i are
rl*ln('n ir1descoperirea ca ti ceHlaltgi relaliapot supravietuifuriei gi con-
l( lului. Altfel spus,episoadelede rupere gi repararesunt o parte vitall
lrrrccliului de invatare de a echilibra nevoile pentru autodefinire 9i re-
rlkrrrdr('.
Firi fluxul dintre a da ti a primi existentintre doue subiectivitdtidife
lk., copilul sau pacientulpoateinvila cd ,,existebc doar pentru una sin-
(tril"i o singurAvoce,o singura voinid, un singui individ ale cirui nev^oi
omin?lpcrmanent,un singur individ carc controleazi interactiunea In
,rzul ccl()rcarese afld intr-o starc mental; evitanE-carerespinge,ei pot
il !r(,simtll ca 9i cum - in mod necesar nu ar existaloc pentru sine.ln
nrul celor aflali intr-o starede preocupaieanxioasd,acegtiapot Simfi ca
i cum nu nr cxista loc decatpentru celilalt. Atatamenhi secudzantface
x pcnlru amindoi
lnl('ractiuneacelor doue subiectivitati distincte - in care fiecareeste
Ifnbil si1participepsihic la experientaceluilalt- esteesentaintelsubiec-
vitillir. Stcrn (2004)a spus cd toli avem ,,conectodi"pentru intersubiec-
vllnt(' (ljl scontcin evidenfi faptul ci modulin cale suntshuchtate cre
,|.(.k'fidici\ intrcbareade ce nu suntem captafi constat de expenenlele
llor pcrsoanc.)in aparenli, mc!-anismelede baztrale acestei,,rntercxpe
l{'|ll(r'- Slcrn facc referinfi la descoperireaneuronilor-oglindl - sunt
rnrncLeristicilI sistemulurnervos uman incd de la nattere.Amintili-v?l
r dr(.r,tscrs slodiik' lui Meltzoff(1985,1990)carealatdca la 42 de minu-
L' (lutJ vor inlita mimicafacjal6a unui mod('l ldult
rrnFt('r(.tt(.ln'lusii
Observandun adult carescoatelimba, copiii vor incercase facdla fel. Cu
mult lnainte si gtiemai multe despreei inFiFiti despreceilalfi,sau despre
limbi, bebelupii sunt capabit se face o conexiune intre ceeace rrddpe fala
! altuia Fi ceeace sttlt pe a lor Aceastdpotrivire in ambelesensuripare s2i
! demonstrezeo capacitateuimitoale de interelalionarc intre sine gi cell-
I lalt, dezvoltatdde timpuriu.
I Aceastd capacitate de rclalionare rudimentard - precursonrl unor for-
me mult mai evoluatede intersubiectivitate- esteDrobabilrezultaful re-
flexelor cu originea in trunchiulccrebral cdredominE sistemelede ataga-
ment 9i de ingrijire, fic6nd din primele noastre relatii apropiate creuzetul
vital al dezvolt{rii. Nu numai in copildrie,ci de-a lungul intregii noastre
vieti, interacfiunea cu ceilalfi apropiati nou6, de care depindem, asigur,i
contextul--cheie pentru dezvoltarea gi schimbarea psihicd. Tronick (1998)
a sugeratcl atat relafiacopil-pednte, cat Fi ceapacient-terap€utfac posi-
bili dezvoltarea,generand,,stdride conFtienFextinsein diadi" (p 290)
i Aceastaesteo versiunea faptului cd opinie impertdgiti de teorettcte-
\ nii inte$ubiectivittriii (Bollas, Mitchell, Stolorow), precum 9i de cercefito-
I rii atagamenhrlut (Fonagy, Lyons-Ruth) - avem nevoie de mintea celui-
a
lalt pentru a ne tti ti ,,crette" propria minte.
Prin intermediul tipurilor de interacfiuni intelsubiective cocreategi re-
glate mutual care stau la baza siguiantei sau nesiguranlei,coplii invalA
atat cum se aibe o relatig cat 9i cum si-gi reglezeemotiile in mod simi-
lar, in mediul principal intersubiectival interacliunii terapeutice,pacien-
lii au posibilitateade a invSta cum sd aibe o relatie mai bune atat cu cei-
lalli, cat Fi cu ei in$i$i.Cheiasuccesuluiin dezvoltarein ambelecazuri este
calitateacomunicdrii aJectivedin relafie.
Cat de mult aceasti comunicarepermite partenerilor sd se sincroni-
zcze pentru a putea experimentaun sentiment de recunoagteremutua-
lI ti ,,potrivire"? Ceror semnaleafectiveale copilului (sau ale pacientu-
lui) lc rrspunde perintele (sau terapeutul) int!-o maniere acordattr9i
colnborativS?9i care semnaleafective sunt ignorate, piost interpretate
silu dcscuraiate?Intr-un sensmal lalg, cat de mare estecontainerul pen-
tru conrunicareaafectivd gi experienld pe care-l asiguri relafia? Uitan-
(l(|-ne lir k)t coeace au spus Bowlb, Main gi Stern:ceeace poate sa gdz-
(l(riirsci\ rclnlir dc ataFmentreprezinteceeace individul arepotenlialul
rlr. rr in lc u la .
 PARTEA
A IIFA

laclinicd
DelateoriaataFamentului
Asacum qm odzut,relaliiledeataFafientr€prezintd conlextuL principalpen-
ttu dezooltarc.E Te enla afectizii,honrtetblldi1x&unco texf deatqsamentcon-
stit ie cmtrul inilidl .tl sinelui.Acestcontextflodeleazi ri atitudineasineluifuld
deerperimld, careId rAnd l ei poaLeercrcio o it{Iumld decisiz'dasupr ilezz,yl-
tdtii, in specialifi situaliileneftworubile. Acestedsunt insight-utilecercetdrilor
teotieiataFamentulLti cu celemii inlportanteimplitalii pehttupsihoterapie
Pentrucdprifiele noastreexperienfe rehlionnlesufit trdite lfi ceanai flare
pa e tn aJatailomeniuluilitnbajului,intemalizdrilecrucialealerc|a[iilortimpu
di sunt irregistnte ca reprezentdti,rcguli fi nodelecire firLWt fi rcgdsitelingDis
tic. Pmtfir c4aceslercpreEntdri ,,greudegdsit" i Wtd f tuai tirziu rtodifca
te - pentr ca modelele ile luuu ztechisdfie actualizate-, eletrcbuiesdfie
occesate, adicdactiooteerpetienlial.ln tetupie,aceste reprezentllri alepicienLu-
lui adesea deain accesibile doar cA d sutlt cofiltntcalepritl alte cafiiledec1tcele
uerbaleDeciconcenlrueaasuptadomeniilorexperienlelor prcoerbale, nonaer-
bnleFi paruoerbale este indispensabild- aht pentru a inlelege lnudlarea inilia-
Ill carca aoutloc in cailrulprimelottelalii olepacientului,cAlFi pentruafacili-
ln re?nadlnrea,c|te poate apdtea i noua rel|lie cu tenpeutul. Acestn este
s hiectulcapitohtlLti 8.
In timp ceBowlbysublillh influenlat'oftnidabild d realitdlilorexperienlei de
nlalamentlinp tiu asupradezaoltdriisirtel i, Main fi Eonogqdu ardtatcdati-
I |Llincnsiheluilald deexperienla trecutdFiprezentd poaledoealh celeilin urmd
n li hrni mareinfluefild ln mdsurain caresuntemcapabilinu numatsdaoem
lnfin t:tpctic !d, ci gi si reflectdmasupraei, se timentul fiostru ile sigftanli,
llr\il'ililnh' li hbcrtateinterfld7Mf foartc tult cresct. Dincolode o ntitudine
nllr^itil .nk: nc pumiLesd ddmun sensconlinuturilorconftentizdrii Genti-
Dttrtlt, giulnri li llltl(, nsenldndtoare) etistdo dtitud E ftrcditatiuicarenepod-
tr t't,t i t' .,tt'tt,li It i=t ( l h ti lnr{i n rca! irnl,zirli . ln tttri.ura in ente

(
 putnt f moipteza4i,nai capabilidea trdi dit
nla lnlr-ostarcmeditatiod,
nltul nostruinteior fi rruirylin ztuhaobilila a unfundaYfltimentele9iSAtr
|tlle trcastrcschimbdtoare legatedecile suatefi. Copitolul9 eryloreazd Wte
atit
Fi in oiataschimbdrii
n d( zi cu zi ttl psihotetupie lirtii fard er
sinelui de
ft cercctorea clinicdalfutdsubsemnulinterstbiectivitdtiiFial teorieirclationa-
| - o abodareteraPeuticicarea Wcurs un drurnlung cive ?adePlitirca
tlunii clinicea teotieiatafaflerrtuluLaracumI)oietPIiEa tfl ca?itolul70'
CAPrTOLUL8
nonverbalS
Experienla ti
I negandit"
,,cunoscuru
nucleuluiemotionalal sinelui
Accesarea
7o-
in ultima sa carte despreatagament,Bowlby l-a citat Pe Freud,cale a
gpusdesprerdspunsulcaracteristic al unui Pacientcarea deveift con-
gtientde ceva,,uitat":,,Defapt, am ttiuf intotdeauna;doar cdnu m-am
gAnditla asta"(Bowlby,1988,p. 101).ProbabilceChristoPherBollas(1984,
carea inventat termenul de ,,crmGcutulnegandit", citeaacelagiPasajdin
Freud.
Ceeacenoi ,,gtim",dar Ia carenu ne Sandim(saunu Putemsene 8en-
dim) este,de asemenea,cevadesPrecarenu Putemsd vorbim Cu o in-
fluenti enormd,pentru cAse afle in afala conFtientizerii,cunoattelea
neverbalizatd (sauneverbalizabild)joacdun rol crucialin PsihoteraPie,
plecumgi in copildlie.
Degiesteevident celntotdeaunaconversatlaterapeuticeesteaketuitd
din mai mult decatcuvinte incercaFade a accesadomqiul nonvetbaleste
in contimrarevible - in pdmd $nd PenEucdcent alitaneaei dinice nu
esteuniveEal recunoscuti saubine intsleas59i, in al doilea €n4 Pentru
ch limbajul vo$it poatefi atatde hipnotic RiscEmsi Frmibem cuvintelor
schimbatein terapie6dne monopolizezeatentia atunci cand nu ne adu-
ccm amintecAin spatelecuvintelorseaflerrn flux de exPerienteextrcmde
irnportantecareasigwd contextulcuvintelol ln mod specialemofionall 9i
ftrlalk[ali, aceastdexpedenfa nearticulatl,inifial,esteadesea
loculunde
Bisim ccamai putemicdparghiepearlruschimbarcateraPeuticd-
Pecareo arc subtexhrlnonvet-
Dupl cevoi stabili imPortantacrucia-ttr
bnl,vom discutadesprccum am puteasd-llnlelege[L h sfargit,voi incePe
xpk)rez cercetdrile gi teoriile cale ne dau uneltele clinice pentru a lu-
au dimensiuneanonverbalea experienlei- in specialexperientatim-
h, - pe care cercetdtoni atasamenfului au identiJicat-o ca fiind atat de
{rrtnnttr.
tumatulcercetErilor
careseconcentreazt
nonverbalS
axperienta
l'(,1pulin doud descopeririale cerceteriiatagamentuluiatrag atenlia
(lrinr ne obligd si fim atenfi la experienlap€-carepacienlii nolki nu
rl dispugisau nu pot si o exprime in cuvinte. In primul rand estevor-
rl(,rprc faptul stabilit de numeroasestudii obs€rvationaleti longitudi-
(' dsupraatatamentului(vezi Main 9i colab.,2005)cd multe dintre lec-
l. (r'lc mai importante gi mai durabile despre cine anume suntem le
in relalie cu ceilalti, in jurul varstei de 12 luni - sau chiar mai
'\lllm
r'rcnrc, dactr studiile cu inr€Sistreri video ale mamei ti bebelutului la 4
rl Fc dovedesca fi corecte(JaffeFi colab.,2001;Beebepi colab.,2000).
v('zilc cmpirice indicd in mod clar faptul ctr bazelemodelelor noastre
crnc dc lucru - ca gi skategiile de atatament obignuite9i de reglare
oli()nal; encodatein acestemodele - sunt bine agezatela locul lor cu
rlt inainte de dobandireaIimbajului 1 Acesteasunt datelecaresublinia-
.oncluzia lui Schore(20m) cI ,,centrulsinelui este .. nonverbal ti in-
rlticnt;ii se afld in tiparelede reglarea afectului" (p. 46).Pentru ce ex-
'icrrla preverbal6 constituie baza sinelui aflat in dezvoltare, ln
hotcrapieesteabsolutvital sI facem loc p€ntru reverberareagi elatto-
oo unor astfelde experiente.
h nl doilc'a rind estevorba despre faptul cd relaFile plrinte-<opil caie fa-
l('nzil c('l mai bine un atafament s€curizant sunt irrfuzirr? (Lyons-Ruth,
lgi Rowlby, 1988),adice pdrinlii fac cat mai mult loc posibil pentru intre-
sp($ru nl experienfei subiective a copilului. Pentru a g€rrerao relatie te
rtrrtictrcnrc si fie in mod similar incluzive - adici s5 facemloc cat de
rll tnsilril Porrtrucxperienlelepacienfilornoghi - hebuiesefim atenfinu
lltrlt \.rdi.5 doveziedincercetare nu trebuleinlerpretate gre$it,p€ntrua sugeGcl traiedotu
t.'ltllr.tdo0rI'nelen@srr. relaFinu po.teli modificatlModel€le delu(u aupotentialul
dea fi ac-
L L'll. ir,.rp .'l olfol. linr poiilom e .rtri p a @ !l a b n
i lu
e s, tru c ru ri n g t de
numai la ceeace ne spun pacienlii nogtri prin clvinte, ci ti la ceeace ne ala-
ttr prin diverse alte fome. Teoria lui Bowlby cd un copil va integra numai
ceeace relatiile lui de atagamentpot adeposfi prcsupune ce ac€slava exlu-
de din domeniul conttiintei aceb ganduri, sentimentegi comportamerrtecare
riscd si-i distrugd relaliile de ataFment, avand ca rezultat faptul cd acele
ganduri, sentimenbegi comportamente vor rdmane nu numai nedezvoltate
9i neintegrate,ci adeseagi imposibil de verbalizat. De aici reissenecesitatea
de a ,,asculta" ceeace este comunicat nonverbal dace LTemsd ne imolicem
in experientepe cdreatagamenteleiniFale ale pacientului le-au inlitur;L pen-
tlu a inteSrac€eace a io6t disociatsau qdus inE-o manierl defmsive, h€buie
se acc€semin pacient ceeace nu a fo6t inq; ro6tit, tandit 9i prababil simFt.
Cercetirile din neurottiinte confirme gi elaboEaz; concluzia cercetdrilor
desprc atatament conform cereia pacienlilor le pot lipsi cuvintele pentru a
descrie expe ente cruciale, fie din motive ce Wr de dezoottare(expeienlele
au avut loc inainte de dob6ndirea limbajului), fie din motive de/ensizre (ex-
perientele nu au putut fi ganditg simlite sau verbalizate fdri a pune ftr pe.
licol relatiile vitale). In mod evident existe barierc neurofiziologice gi psi-
hodinamice care interzic accesul lingvistic la experientele formatoare (in
special la cele traumatice) (Fonagy,2001).CercetareadezvolErii neurale a
areht cd centrii cerebralicare mediazi limbaiul (cortexul sfting, ada lui
Broca)ii memoria autobiogaficl (in specialhipocampul) nu sunt ,,activali,,
efectiv pend ia varsh de 18-36de luni - de aici rezu-ltitdescoperireaaproa-
pe universali a ,,amnezieiinfantile". Mai rnult decat ataL emolii coplegitoa-
re, cum sunt cele evocatede traume, suprimd funcfionarca acestorsfrucfuri
cercbmle. Evident, ne lips€fte acce$rl verbal la multe dinhe experientele
care ne modeleazi cel mai profund, fie din cauza fapfului cA acesteexpe-
denle au avut lcr inainte de a aveaechipdmentulneural neresarpentru a
le encodatingvistic,fie pentru ce aceit echipammt a fost temporainefunc-
lional din cauza emoliilor dureroase intense copletitoarc.
Pacien;ilorcu tulburare de shesposttraumaticd(TSPT)- invadafi de
on haos de emofii perturbatoare,senzatii somatice,imagini sau impul-
suri - le lipsette ljmbajul pentru a da o serrmificaliesau o pozilionarein
eontcxt experienlelor lor fragmenlate, multisenzoriale.2Traumele care
Atllcl llpsilide(.padtatcnp.ntruun limbaj€xpresiv,
oam€niitaumatizatipotrai
ri vt' 1. (V .nd€rK ol l5 '. o1, n,1996) "te.@re.f5r!
,
rr,lrldufia lui BrocaFi hipocampul sunt atAtcauza,cat ti rezultatul unei
Jptlrlnllri emolionale" (Goleman,1995),in careamigdala,pfin legetud-
, t6lu cu creierul dlept odentat afectiv copleteFtehipocampul Fi abilitd-
lg ulc asociatede a encoda,de a reg;si ti de a contextualizaamintirile
'.lUnlel
lrdptul cd impactul traumei se inregistreazi in acest fel are implicatii in
rurco noastrdcu mulli, dacd nu cu cei mai mulli pacienli Van der Kolk
99ft), afrrmand cd inregistrarea traumei esbesomahcd gr senzo ala, sus-
ttr ulilizarea senzatiilor corporale pentm a accesaexperienlelepentru
rrt' picien;ilor le lipseau cuvintele pentru a le verbaliza. in timp ce el
.lr('H0aceasterecomandareutile in special terapeulilor care lucrau cu
S|'l; cu aFldr8i aceastiabotdareca urmare a faptului ci pacientiicu ha-
rll(, nu rcPreTint;deloc o cdtegorjerestr;nsd
l)cpcndenla totali a copilului fald de figura de atatamenl inseamnd
rl)tul cd dezacordareacronicd,depresia9i furia din partea pe$oanei de
rfir'ilircpot fi tleite ca fiind traumalice.In acestcontext,Schore(2002)s-a
,lcrit Ia o ,,traume reblionald", care apare din tr;irea unui atagamentdez-
tl{lrnizat ti se poate transforma evenhral inh-o tulburare borderline sau
rlnr intr-o tulburare psihoticd. At sugera ce mr-rlfi dintre pacien]ii noqtri
ou mulli dintre noi) sufere de ceeace psihanalistul Phillip Bromberg
$9tln)a descrisca ,,insule"de traume - ti disociere- ah ceror impact
&'ns sunt inilial imposibil de pus in cuvinte. Terapeutiitlebuie se gi-
fdicll modafiteFprin caresd antrenezeacesteexperienfeale traumelor,
!'ntru ca efectelelor distructive sd fie atenuab candva.
Alllturi de studiile desprc atatament,neurobiologiegi haumd, existi
!.!t.opcriri ale itiinlelor cognitive care ajute la clarificalea necesitS'ii
atentiei terapeuticepe experienla nonverbald.Cercetdtodi
'ncr.ntrllrii
In rn.le rludiis-a decoperit<5 indiviziitraumatizatiin copil5d€aveauhipoompulstaht mai mic
tl o dervoltaredihinuatl a emisferein;ngi, in general,atunci.end au fost compaEli cu subiectii
ri ndtorl din trupul de control In mod corespunzltor,atun.i candadu|tiico un isrodcde abuz.u
loil rugallsr seBAndeasc,lao amrntie timpuriesupEritoarqactiMlatealot€misfend a prez€ntat
drlm.vle evid€ntl.lue dreapta;aruno cSnds-autandit la oamrnhre ne!tra, asimelnaa tosrmulr
rlr!ltrn8a La8r!p!ld€ convol,.ctjvit.tea emisteric;a foste(hiibEtl chiardacSafonvorba de o
dnl n l r .3! plf 5toa re sa! .e utrl lM a m ! lt , v o ! m u . or p! lui. alos - pl n c l p a l u l c a i a c e e b G a l
nl r l i b ! lulde In forma liidin lreceledou, em is f er e a f os t m u t nai m j c a i n d i v i z iri r a u m a t r z a t l
Inl l . l . U. up! ldeco itrol flrf artfe dejs t or icAs t f elt r aum aFar es linpj e d i c e i n t e g r a r erae u r a i ,
Itrr ' L , nit peccapn hl.l ho lgid G ier uldEpt em olioialder es ! 6eev e r b a e a e c c [ ] i s t e n g
cognitivilti au descoperit cd memoria nu este monoliticd li au identilicat i59
doud sistemedifedte ale memoriei - explicite ti implicite. Pe scurti me-
rnoda expliciti coincide, cu aproximalie, cu intelegerea noastra uzuale a
termenului de ,,memorie". Astfel, poate fi intr-un mod conttient regesite
ti se poate reflecta asupra ei, este simbolce 9i poate fi verbalizati, iar con-
tinutul ei este format din inJormalii Fi imagini. in schimb, memoria impli-
cit:l esbenonverbali, nonsimbolce ti incongtienH, in sensul ci nu este dis-
ponibild rcflectiei conttiente. Ea presuprme respunsuri emolionale, tiparc
de comportament 9i aptitudini. Memoria impliciti asi8urd ,,a gti cum" mai
d€grabddecat,,a gti ci".
Uneon denunihi memorie timpu e, pent u ce estedjsponibill ince din
pantece49i inifial cuJroscuH drcpt memode procedurald (implicAnd pro-
cedee cum ar fi mersul pe bicicleti gau dansul sau relalionarea, care nu
pot fi expdmate in cuvinte), memoria implicite are ca hesaturtr caracteds-
degrabe decAtamintitea.(De se spune ci odate ce ai
tici, familiaitatea 1J..a1,
invitat sd mergi cu bicicleta nu o se mai uifi niciodatd, adeverul e6tecd de
fapt niciodatd nu iFi ,,aduci aminte": este o acfiune at6t de familiard incat
pur gi simplu o faci; acest fel de ,,a 9ti cum" se mergi pe biciclete este un
exemplu de memorie implicitd,) Cele mai importante amintiri implicite
sunt acelea care antreneazl proceduri de a fi cu ceilalfi ti cu tine insuti.
Luate impreund, acesteprocede€ amintite constihie ceea ce a fost dmu-
l,iit alnoa\tere rclalionaldimplicitd (Lyo s-Rtth, 1998;Stem Fi colab., 1998).
CunoagtereaimpliciH esteexprimate nu atat de mult in ceeace spu-
nem, ci mai degrabi in felul in caie simtim ti ne comportim, in felul in
careavem grlti de noi ti in ceeace atteptem de la relatiilenoastre.Aceas-
tA cunoagtereexiste de obicei in afara congtienfizedi reflexive - nu pen-
tru c, nu putem suporta sd ptim, ci pentru cA ceeace ttim s-a lnregistrat
intr-o forme implicite greu de recupe.at intr-o formd lingvisticS.s
Cunoatterea impliciti sau procedurala constituie fundafia modelului
intern de lucru. A fost documentati de cercetdtorii atasamentului ca
4 Prcbabildetemin: alegEd u2ualla manel (a figod deataFmet primar5pennuc5,.ta cum Main
ll999lob5erya, voceahatenScrtrecarenou.r:5curulseorienteazS
esteo cahct€rjstic!atttde fa
mi l i a.l a...ooaneisonor
inter aut enne
5 Impf.!fl (u ircorriiertulffeudiar prcd!s de Gfulare,.cestn€conrtieitinplklt (stern,2004,
Sl.gcl,1999)esreprobabiceeaceBollasaavqtinmrrteatunci.anda inventai€xpresia,,c!noscur
lltA d ti'npudu in vialtr, ca o functie a calithtii P melor noastrerelalii
r!.r.|(lFtA|rdin pedoada adultS (fdcandabstracliede modifictuile aPbru-
I! rr.('st('relalii).Un copil va ajunge rePedesd 9tie,in mod imPlicit, ce
r'!Bok'l('salede distres vor chemaraPid PrezenlalinrFtltoarea mamei
:ulkl rceas6 cunoagtereprimordiald va deveni atteptareadurab e cd
lr)rrro suportive vor fi acoloatunci cand va aveanevoie de ele.Totuti,
r'rtnrmulfi dinhe pacienlii notki, interacfiuniletimPurii au fost Proble-
rll(r., inreSishandu-seimplicit ca intelegeridescurajanteadancinriide-
r,rto(lcspresine ii ccilalfi, pe carenu Pot sd le verballzezeuto! dar Pe
ro |lU pot sd nu le treacdla act, adeseasPreProPdul lor dezavantaj.
ln nrotl paradoxal probabil, atunci cand exact acestetreceri la act
lrxlitoniltoareapar in psihoteraPie,ele Pot fi o resursavaloroasi,in md_
|1'ltr ..rrc ne permit sb activdm ti si transformSm lePrezentdrile inteme
{ a[vinte care ii tin pe pacienFi noqtri Prizonieri in trecut' Dar Pentru a
rng(. In acesteniveluri nonverbale ale Pacienhiui, teiaPeuful are nevoie
a0pncitatea de a sesjzasubtextulneverbalizatal conversalierteraPeuhce
nonverba
limbajuluiexperienlei
lclegerea le
( uvintcle schimbatein cadrul psihoteraPieiPlutesc,ca sa zic aqa,de-a
ngul comunicerii nonverbaledintre pacient 9i terapeut Direclia dialo-
rlrri vcrbtrl- ceeace estesaunu esteabordat9i Profunzimeaacestuia-
l('i,r marc mdsuri determinatede cwentii emolionali ti relationali care
nfllt sub suprafatainteracliunii teraPeutice.Acetti curenli modeleazd
pr'rir'nln pacientului ti a terapeutului, la fel cum exPerienfabebeluqu-
i fi ir pcrsoaneicare1l ingdjegteestemodelatdde calitateacomunica i
I (rr('ccsir f) nonverbale,
So pnfc ci existao corespondenFe exhaordinardintre comPortamente-
norrr't'r'l',rlc c.rremarcheala interacliunile din coPil;riamicd9i celePe
fr. k. ob*'ruim in interacliuniteadullilor (Beebe& lrchmann,2002).Stu-
il(' ,r(('st()rtipare timpurii de comunicarePreverbald9i celesimilare lor,
ni hrziu in viaii, dezv.iluieunele dintle modalitdlile Prin care- inevi-
l)ll $i (lo otricci Firi constientizare- ii afectdmti suntem afechfi de czi-
, ( (.i cu ( nr'r irltcrncfionim CahtateaacestorinteracFuninonverbaleestc
,l (,rr'('(l(.i('rmini in mn('parte impactul relafiilor de ataiament asuPrn
,1\,(,ltJr ii sirx'lui,,rt,itnr copiliric,cat9' in Psihoteraprc
Expreslafaciald Fi tonul vocii, postura gi gesturile,dtmul fi aspectul
dialogului ti comportamenfului- acesteasunt elementelecarecompun
ceeace este, in esente, un mediu de comunicare de la corp la corp. Acest
lip de comurucarein timpul copilddei mici poate fi vezut ca o conversa-
lie intre sinelesomatic/emolional al bebeluguluigi sinele somatic/emo-
lional al persoanei care-l ingrijeFte sau dlll perspectiva neurottiintelor,
ca o ,,conversaiieirrtle sistemelelimbice" (Buck,1994,citat de Schore,2003,
p. 49). Subiectul acesteiconversatii este in principal starea intemi a copi-
lului - in speclal emoliile tl intentiile sale. Pe mdsure ce conversalia se
desfdgoardprin expdmerile corporaleale stirilor inteme, copilul invafe
despre sine 9i despre ceilalti: Care sunt propriile lui emoFji ti intentii? Cei-
lalli le vor recunoaFtegi se vor acordacu ele?Va ,,merge"sd prcia inifia-
tiva - in mod independentsau cu ajutorul celorlalti de a incercasd-Fi
modifice acestest5ri inteme?
Luafi in considerareurmdtoarearelatare(Sandet 2002)a unei inlerac-
liuni filmate, a urlui bebelugde opt zile care,devenind agitat in braFele
mamei, a fost inmanat tatdlui:
Vedemcum, pentru un moment,privirea tatdlui se ind.eapd spre fafa
bebeluguluiSurprinzitor,in acela9icadru,bebelu$ulse urtdla fata ta-
tdhd Apoi manastAngA a copilului,careatarnapestemanastanSea ta-
tilui, a inceput sd se lnitt€ in sus.Miraculos,in acela$icadru,mana
drcapttra tatalur,carcerad€-alunSulcoryului,a inceputs; seindrepte
in sus.Astfel,cadrucu cadru,mAnacopilului $i manataHlui s-auin-
dreptatin sussimultan in sfar9itdupe ce s-auin6lnit in dreptulburti-
cll copilului,menastanSda copilului a apucatdegetulmic de la mana
dreapti a tatilui. ln acestmomeni,ochii copilulurs-auinchisFi a ador-
mit, in timp cetat;l continuasavorbeascS, aparenttotal necongtient de
micul mrracolal specificitSliiin tlmp, spaliu Fi migcarecarea avut loc
in bralelesale(p. 20).
in iccst ,,dialogactiv" al expresiilorfacialegi al migceribr corporale-
itconrpirnintdc ,,canteculde leagdn" al vorbirii tatdlui - putem observa
o r'orr.grnficrelalionala exceplionaH.Comunicareanonvelbal5 de cehe
lx,ltr'lrrl a rrt.voiidc alinarc pi somn a produs o seriede rbspunsuri acor-
(l.rh.fi a(xrdonnk' in(r)nltr(.ntdin partea tatilui. Putem spunece o asffel
 lrF('ticnld de acordarc se inregistreazA ca o influenltr minuscuH, dar
nlokrlrc asupra bazei cunoatterii tnPlicite a bebelugului despre sine in
61h,cu ccilalfi.
Hrlitil o coregrafie nonvetbale comParabild caie influenleazi exPerien-
pnclcntului in psihoteraPieti modeleazd,ideal lnsPrebine, simlul de-
ru rlnc in relagiecu ceitalli. De exemPl4 nu cu mult timP in urme, vor-
't(l (u un pacient cu care me intalneam de cahva luni - gd-l numim
rul -, nm observatcd voceamea suna mai tarc decatde obicei 9i cI rit-
l|l (lls(ursului meu era mai acceleratMi-am dat seamac; incercamsi
ll ilinlulcz pentru a evita se adorm, Iucru de caream d€venit abiaatunci
nftlcnt. Dupd ce,in particular,m-arn intrebat ce se intamPlS (autocer-
llro impiedicatd ItrrA indoiald de starea mea mentalS adormite), m-am
rt'1rills?tparticipe9i Eliot la aceastecercetarc.
( i\.n co il aparut din faptul cd l-am lesat se aiba accesla exPenenla mea
loit fiptul ce gi el se simteaadormit, dar, mai mult de at6t, era ,,dePar-
" din punct de vedereemotional,se rehisese din faia mea,se ,disocia-
" (rgr cum a spus el). A sPus ctr acestaera resPunsul seu obignuit atunci
nd dc simlea anxios,fu:riossau d€zntrdaiduit A dezveluit faPtul ca se
rrrlcdinghesuit de mine - scaunulmeu ela Prca aProapede el ca se se
fitll confortabil, m; aplecam Prea mult sPreel ti vorbeam Preamult. Ob-
rv0li cd acesteproblemederanjanteau iefit la iveala doar atunci cand
mele exPerienleti comPortamente
-dm concentratasuPraPloPriilor
nlvcrbale (sau mai degrabd paraverbale), in timP ce, intr-un mod simi-
r, distrcsulinilial nedezveluital lui Eliot i9i av€aorigineain asPectele
.icc nlc rclatiei noastrc.
()lrscrvareasubtextului nonverbal are un.ezultat teraPeuticlegat de
ilol(.dintre deziderateledezvolterii discutatemai devreme ln ceeace
riv(.t,tcincluziunea,am fost caPabilisd conlinem in relalia noastrdceea
' inilinl Eliot a trebuit se las€deoParte:adrcdsentimentederaniantefalS
.. ||'inc (9i falAde allii), implicSndproblemede delimitare,aPropiere,si-
Inl|ll,\ snu auk)definire- ca si nu mai amintim disociereasa autoPro_
r to,rrc.in cccace privette armonizarea,inv5tend imPrcuntrcat de ugor
liol s(' ljoitc simli ,,inghesuit"9i invadat, m-a ftrcut sd dau inaPoi Fi str
x\ l('rnpcrrz,inlr-un mod carei-a Permis sd se simte in siguranti, aPro-
.,rt([' nrinc fi in control in Privin]a ProPrieiteraPt ln concluzie,inter-
Jiun('.rr\).rslrtrrnilinli Fi ijustirilc ultcrioareP€ carelc-a nt'ccsitatau dat
pacienblui mcu cxperienla unei rupturi reparate - ,,de nealiniere ti rEa-
liniere" (SchoE, 2003)- pe care amandoi am tesit-o emotionante.
Pareplauzibil si deducem cd, la fel ca episodul copilului cu tatdl slu,
Fi acesta se poate inregiEtra intern. Degi, spre deos€biE de copil, eu ti Eliot
am beneficiatde ajutorul cuvintelor pentm a ne sincroniza,tind se cred
cA a a\,'ut un impact mai mic asupra pacienfului meu conlinuh. schimbu-
lui nostru verbal decat procesulrelationalin sine.in acestproces,dup5 o
concentrarEa atenFei, inilial asupra propriei mele voci ti a pFpriului meu
corp. am gasit un mod de a accesa9i de a rdsprrnde cu sensemoliilor ne-
verbalizate ale lui Eliot. Avand originea ln subtextul nonvelbal, experien-
la noashe comun - o experienltr mult mai incluziv5, colaborativl ti acor-
date h nevoile pacientului decat ar fi fost conform predictiilor pe baza
antecedentelorpacientului - poate se fi contribuit la modificaaea,,cu-
noatterii saleimplicite relafionale".
A9a cum am explicat, acest tip de cunoagtere implicite are intotdeau-
na o influentd enoma li de obicei foarte gleu de transpus tl cuvinte. Bi-
neinfeles, o.iginile preverbale sau traumatice ale acesteicunoatteri impU-
cite srmt imposibil de accesatlingvistic. Toh4i, ceeace nu ne putem aminti
in mod explicit - gi nu putem transpirne in cuvinte - este aproape in-
totdeaunaexprimat prin alte modalit5fi.
In concluzie, ag propune lrmetoarea Irazdi Ceedce nu putem sd terbali
zdfi tilldemsd tfecefl Ia act cu ceilaryi,sd eoocdmin ceilallisau/sisd lncotpo-
rd'rt. tnainte de a intra mai mult in detalii, hsati-m, $ ve ilustr€z ceeace
am in minte intorcandu-md la expeiienla mea cu Eliot.
Eliot a pus in act cu mine un sceruEiucatEera, simultan, mult prea obit-
nuit pentru el 9i totugi imposibil de recunoscut pe mdsui ce se desfigu-
ra. In aceasli punere in scenecomune, m-am regdsit vorbind repede gi
tarc, ca gi cum aFfi vrut s6 alung tAcereastupefiantd carepdrea sl pluteas-
c?iin aer intre noi. Numai atunci c6nd arn descoperit somnolenla mea am
inccput sd realizezcat de fnastratm-am simtit in incercdrilemele eguate
dr. ,r avea un impact asupra lui. la randnl lui. Eliot era initial con'tient de
inl('Ne|rliile mele nepotrivite gi sf,angaceasupra spatiutui stru fizic ti men-
tnl. li)tuiii, pe mesurdce vorbeam,Eliot a inceput sd se conectezela fuda
r,rirvi|.l()villi,recunoscandefoftu le mele de a ajungela el ca fiind neacor-
rl,rk', crr rrrrrcspcct insuficient fale de vulnerabilitatea sa gi av6nd mult
rrri nrull (lc-n f.rcr'errrrr'voramca dc a m; simli eficientdecat cu nevoia

I |c flmli inteles.Reftexulsdu emolional a fost de a s€ retragedin
t!, r|it cum s-a retras (sau a incercat) din faFamamei sale intruzive
tlorlrc.
rt I produs in mine catevaexPe ente diferite,ln funcfie de ceeace
,tttl;rt nonverbal 9i de aspectele la care am fost suJicient de receP-
n/l cll ceeace ofer eu nu numai c6 ela aPrcaPe ineficient, dar era ti
k)r Nu estede mirare cd acestetrairi ProPrO datoritl leg5turii lor
,lls{rcic7.i}sau s5-giPdrrseascecorPul; eu am fost in starc s5 recunosc
ot rJcvc'nea distanfqi somnoros,da! corPul meu se pate ce a ,,ttiut"
'(' mintcr meanu gtia.6Cu Eliot, ramura dezactivatoare,PalasimPa-
ilstcrnul(rimeu nervosautonoma fost declantattr9i am devenitsom-
miiloc de aplrare impo-
- ca r?lspunsla dezactivarcal i 9i/sau ca
rontimcntelor Pe cale inte6cliunea noastrdle produceain mine
r!'r(.a lir act,evocarea9i incorPorateasunt PrinciPalelemetodePrin
mod slbtilde
nrrlrnrrol 0tholo8iei tinelui Mi(hael Ba*h {l992lsc'ia'l "Paoentulint'_un
!l n i 1 r. r.D . rt t rlli';on ete rulo mnl.uin( ont lient ulPac ient ului' ( P179 )
1
la cea relaiionald - pentru a inlelcge perfect acestaspectparticular al cer-
ceErii ataFmentului. ln capitoleleurmetoar€voi explora mai in delaliu
modul in care terapeulii pot se lucrezecu acestemodalteFi de a iti 9i de
a fi cunoscut,care sunt, in mare mdsurE,nemediatede limbaj, Din acest
mohv, ceeace umeaze ar kebui considerat primul pas al unor idei cru-
ciale despre psihoterapie, cale vor fi elaborate pe mAsure ce inarntem-
Abordarea
transpunerii
in acta cunoscutului
ne8andit
Lyons-Rurh (199) a creal termenul de ,,reprezentiri actionale" pentru
a descrie intemalizErile presimbolice ale experientei timpurii, carc asi8u-
rtr fundafia modelelor noastre inteme de lucru. Expresia pare potrivit5 toc-
mai datoritd interes|-rlui acordat ,,trcceriila act" de teoreticienii intersubiec-
tivitdlii gi de cei ai relafiei. Aga cum am ilustrat in modul in care am lucrat
cu Eliot, ,,trecerilela act" sunt scenariicreateirnpreuni carereflectevul-
nerabilitilile ti nevoile inilial inconttiente, suprapuseale pacientului gi
terapeutului-
Trecerile la act in psihoterapie se pot intahi in manifest rile compor-
tammtale in aici-ii-acum ale cunoatterii implicite lelalionale, ale cemr pri-
me rldtrcini (dar nu singurele) se afle in ceeace noi - pacienfi ti terape-
uli - am .,pusin act" cu figurile noastrede atatament cend eram copii
mici. Atunci cand, de exemplu, deschiderile noaske timpurii catre conJort
au fost in mod repetatprimite cu cdldurd,probabil ca am invelat avanta-
jelede a apelala ceilalfi pentru a ne alina distresul;cand astfelde deschi-
deri timpurii au avut ca efcct respingerea,probabil am invSiat s; ne mas-
cim distresulin fafa celorlalfi ori de cAteori esteposibil. Astfel de leclii
fundamentaledesprc sine ti alfii sunt invdlate - amintite, Eprezentate,
internalizate - pe m;suri ce sunt manifestate in act. Mai *irziu, decat sA
fic recunoscute cu o senzatie de amintirc (,.Aha, adr.mimi aduc aminte ce
$-n intamplat!"), acestereprezenttrri greu de verbalizat ale experienlei for-
|natoarcsunt recunoscute- in generalde o a treiaparte, dac6chiar sunt
ft.aunoscute-in principal afunci c6nd sunt kecute la act (,,Nu vezi cd te
cr)mporli cu copiii tdi la fel cum te phngeai ce s-a purtat mama ta cu
tln('?"),'IotuFi,de obicei,ceeace esteptiut implicit remaneimplicit. Decat
ill rlovinll disponibil pcntru reflectareconitientS,estepur ii simplu pus
ln ,r(t, nt|lomnlsi in mrrtln'flox.
 'rcud (195E)a pdtuns mai adancin acestsubiect ,,Analizandulnu igi
J,rfic absolut nimic din ceeace esteuitat gi refiIat, ci pune in act aceste
i|llturi, El nu le reproducein calitatede amintiri, ci in caljtatede fap-
lF nct,elle repetd,IttEa tti, desigur,cd le repetd" (p. 147).Descoperi-
lul Freud cA pacientul repefatrecutul, rnai degrabe decat se ti-l amin-
n,I, cste piatra de temelie a conceptului seu despre transfer Din
r|cctiva intercubiectivitdtii,ceeace Freud a omis a fost faptul ce tera-
IrrI nu estenici pe departeun eclan alb pe carepacientuligi Proiectea-
l\r'utul. in schimb,hansferul pacientului ia nattere din pelcepliile se-
iv{,nlc aspecteloractuale ale comportamentului ti ale caracterului
p('utuLui.Din acestpunct de vedere,ceeace estetrecut la act in rela-
ornpcudcaintotdeaunareflecfdo spirald a influenlei reciprocemutu-
fil c rc contribufla terapeutului nu este cu nimic mai Pulin semnifica-
(k.cit ceaa pacientului-
\ln cum voi descriemai jos, teoriile relationaleti inte6ubiective con-
pofirne olere cLnicienilor ceamai puternicd unealte ex$tente pentru
frn lnh-un mod e{icientcu trecerilela act in tfansfeHontratransfer.
,Ftctcorii cer sd ne punem intrebiri cu-rnsunt celecareurmeazS:Care
, coa mai mare conskangerc emolionald in interactiunea in aici-gi-acum
)dcicntul?Care este tiparul interpersonalpus in joc in momentul de
- li, in mod particular,careestenatula participerii noastrela aces-
Cum poatefi inteleaseaceastdtrecerela act creati in comun?De regu-
rccstor intrebdri li se gdsette respuns doar in dialogul cu Pacientul-
'dtc dialoguri cahodatd necesiteca terapeutul sd ,,inceapdprimul":
trlr r facemanifestepunerile in act latentepoate fi necesarsd punem
|'|vintcpropda noastri experienlea interacfiunii.
)c oxcmplu,nu de mult, in pedoada de inceput a unui tratament,am
.rcal s:l-mrtransmitempatiafaF de o pacien6 recentdivorlatd care4i
nlcr.rcLrtristeledificult;litepe carele avusesecu bolulei In timp ce
llnllcirm cil o ,.urmdresc"intr-un rnod destul de acordat,ea imi gesea
rinli\rilc clcinfelegereatent alese,in mod consecvent/nefolositoare.
{il$Funzind cu iritare, pacienta(,,Carol")resPingeatot ceeace aveam
$PUsprin vorbe carc erau comPlet rezonabile,dar care ma fSceausi
9i din ce in ce mdi lrustlat.in sfertit,i-am\pus
sirtltbl(\irt. ncr.ibd.lkrr
rl('(,frennrsi1ml simt dcstul dc iritat, addugand cA,de obicei, aveam
lir)l('rrlulci\suntenlde rcccatipilftc,Fiimi imaginamci fi onil nre,dar
curnva, in conversatia noastri de azi, am devenit adversari- Acest lucru
Fa atrasatenlia.
Am realizat, pe misure ce ii spuneam acestelucrud, cd pentm a-mi
menfine propda constitulie psihicd am ignorat devalorizareaei implicit
provocatoare atat de mult incat exasperareamea - atunci c6nd in final
am simFit-o- a fost trdite gi exprimattr cu un surplus de intensitate. Aceas-
td situalie apare destul de frecvent 9i o astfel de participare accidentald
din-parteaterapeutului se poate dovedi a fi o binecuvantaredeghizate.
Iiaintea acesteidiscutii, Carol {dcuseo constatarenelinittitoare, cd in-
teracliunea noastre o oglindea pe cea cu sotul ei, in care se simlea atrasd
irezistibil, cateodaH,se declanFezeo cearta.Auzind acestluclu, mi-am
lmpertiFit perereacd,probabil,acestcaractetagresivde asleziar putea fi
legat de faptul cd la sfe!9itul ultimei noastreFedinlemi-a spus cd in s{er-
git terapia incepe si o ajute. 9i in acel moment a inceput o explorare-
incd prezente - a fricii ei de propdile sentimente, a strategiei sale de au-
tosuficientdFi a groazeide dependenldFi respingere.Interacliuneaincer-
catdemolional din aceastegedintea {ost un punct de cotiturd in terapie
Cred cd ilustread faptul ctr folosirea optimd a trecerilor la act are mai mult
de-a face cu responsivitatea autenhce a brapeutului gi cu autodezvilui-
rea deliberatd decat cu interpretarea
lnfelegereafaptutui cAtrecerilela act in psihotelapiesunt cocreateeste
un lucru pe deplin concordant cu cercetErilecare sugereazece rehFile tim-
purii de atagamentsunt gi ele coconstruite.Ata cum am menlionat mai
dewerne, printre c€le mal importante legeturi conceptuale dintre rclaFiile
din copildria mici gi psihoterapie se afla cele generatede Daniel stem,
Karlen Lyons-Ruth 9i Grupul de Studiu al Procesului de Schimbare
(CSPS)Degi Stem 9i colaboratoriisdi pot defini trecerilela act intr-o mo-
dalitate mai reskanse dec6t mine, ei accentueazein mod cons€cvent pro-
ceselecare esentialsunl pusein acliune,gr ) in cuvant care au cea mai
mare contributje posibiltr la dezvoltareapsihicd- gi schimbareaterape-
utic6. Prin evidenliereaacestuiimpact vindecdtoral schimbddi,in ,,reta-
lia implicit, comund" dintre pacient ti terapeut abordarealor uJricdasi-
gurd o contribufieclinicdde necontestat(Stemti colab, 1998;Lyons-Ruth,
lc)gc);I yons-Ruth& BostonChangeProcessStudy Croup, 2001).
ll(.lnliircomunh implicitS reflectdsentimentulfiecdrui partener,relativ
Hlrrbil,d.rr in ncclnti ti|rrll irr ('volufic, de a Fti cine estecelilalt, ce esteet
 )lntru celllalt ii cine 6untei impreune.Deti esteprcdusul implidrii per-
Otllo ictuale ti continuea pacienhrluiti terap€utului,este,de aEemenea,
n lurnlate gi de cunoalterearelalionaldimplicitl a fieceruipartener-
ncdolul intem de luqu, daci vEli. Presupunce bcmai aceast{intelrrire
nhl'ubiediva a sinelui cu c€liblt, a inteinului cu interpersonalul,a ex-
||flcnlei anticipatecu experienlahdit{, facerela}ia implicite comuni s;
b un punct de spriiin al potentialeischimbdri.
ln 199E,GSPSa publicat o lucraE de referinteal careisubtitlu - ,,Ceva
nll mult decatinterpretarea"- facealuzie la exp€rienlanonverbaledin
trriplo, careproducesddmbaEa.Mai specific,ei au observatca schimbi-
'llg In cunoagterea relalionaEimplicfte apar cao funcfiein principal a ceea
ir frte tr€cutla actin crmpil intersubiectiodif.fie pacientgi terapeut.Atunci
:lnd rclalialor estemodificati, 6eschimbl sentimentulpacientuluide-
rPruclneesteterapeuh4cineesteel pentru terapeutti cinesuntllnul pen-
rruccl!lalt.
Stcm pi colegiisii au obsersatce hrapia sedezvdhdeprin intermediul
tnal .ctli de ffiomente prezente(;itm" in tetmenii artei dramatice),fiecare
,lntnc rcedteaincorporand un sentim€rrtdistinct subiectiv desprc ,,ceea
:r ta lntlmpld ac1lmintre noi". Din cind in cind acestemommte prez€n-
o i{ tncarrecu sentimenteintense,Fegandpacimhil ti te.ap€uhrlintriJn
nod lr€zistibil in centrul emolional imediat din ,,aici-ii-acum": GSPSs€
tf€rf la acestemomentecu expregia,,nolrlente deocuil".
Clnd un ,,momentde acum" evoci ur rdspunspelsonal autenticdin
tnrha terapeutului,carcestein Ezonanli profundi cu pacientul,cuplul
tsrapeuticpoatetrdi nn fionent delfifilnire memotabil,carelransforme!e-
nllo lmplicitl comune.Un momentde intal.ni.re de pacientuluiposibilita-
!'0 ! l arunceo privire cdke noi moduri de a fi, pesteconshAngerilepre-
llrpoziliilor transfermlia-le pre€dstentesauale cunoagteriirclalionale
mplicitc. Acesttip de expedenli relationau corectivtrpoatedesthideu9a
:itrc o schimbare dramadcebrusce.
Dupd ceinilial a atrasatentiaasupraac€storinElniri transfornatoare,
.;Sl5 a $chimbatcentrulde atenfiecdtrerelatiiletempeuticein culs de
lscfilgurarc- (ontextul larg pentru momentelede inEllnir€cu impactpu-
(,rnic.Ai cum am menlionatmai deweme,dezvoltarcain psihoteEpie-
:o pl itr copilllric- cstefacilitati de o relaliecareimplictro comunicarc
x)lnborntivtr, acordatll si conditionati.Acesttip de comunicnrc dcpindc
mult mai dlult de /rocesrlimplicit afectivti inteEctiv dintre pacientgi te-
rap€ut decatde conlinutul explicit al cuvintelor schimbate.Lyons-Rutha
pu6 aceastdprcblemi astfel:,,Procesulcofldzceconlinutul in aceasttrcon-
cepfie,deci niciun conFnut specificnu trebuie sl fie urmtuib mai degta-
bd ldrgireadomeniului 9i fluenp dialogului sunt prifirare 9i vor conduce
la un confinut din c€ in ce mai complex ii mai integrat" (Lyons-Ruth&
BostonChangeProcessStudy Group, 2001,p. 15).
Llrgirea dialogului afectiv9i lingvistic apareprin intermediul ,,impro-
vizafiilor migctuilor relationa.te"de tip incercareqi etec atecuplului tera-
peutic (Lyons-Ruth& BostonChangeProcessStudy croup, 2001),9i nu
pdn incercaEadeliberatda teEpeutului de a shuctura tratamentul.Cand
atat terapeutul,cat ti pacienhi 6imt cesepotrivescimpreuni in tnitcarea
c{tre scopulilemutual susfrnute,rezultaful esteadegeao experienlede vi-
talizaaecareintdregtesentimentul in cregterece rehtia lot comunAeste
una valooase ti de aiutor.RlurdereFtate de impovialii rclationaletind
6dcrcezetipare din cein ce mai eficientede pokivire impreund, cale ln
celedin urml vor ajungeseconcurezecu predispozifiilevechi ale pacim-
h ui ti s{ le destabilizeze- generandastfelexperimta p6ibilit?t}ii, flu-
xului ti hrlburerii, careestepEcursonrl subiectiv (adeseaingrijoritor) al
schimbrrii.
Chiar daceacestemodificiri ale cunoatterii relalionaleimplicite a pa-
cienhrlui apa! brusc (intr-un momeflt de intakdre) saugradual (prinh-un
dialog continuu careestedin ce ln ce mai indusiv ti mai colaborativde-
cat seatteapli pacientul),conbextullor esteintotdeaunaunul intersubiec-
tiv Fi aclional. Cu ani in urmd, Frieda Fromm-Reichmanna remarcatctr
pacientularenevoiede o expeliente,gi nu de o explicalie.S-arputeaspu-
ne ctrpacientul are nevoiemai mult de o relafie decatde un motiv.
Ceeace esbepus in act in relalia terapeuticeva depinde de interacFu-
neadintre cunoatteEarelationaleihplicittr a telapeutului gi ceaa pacim-
tului. Concentrareaasupracalitdtii participerii noastreca terapeuli este
c6enliall penhu EcunoatbeEamodului ln careconkibuim involuntar Ata
cum am vezut tecedle la act coqeate au potentialul de a asiguraunele
dintrc ccle mai importante contextep€ntru a transformasentimenfulde
$inc al pacienlilornogtri, sentimenhrllor faF de allii 9i fald de rclatii.
l)0r atuncicendclinicienii,in mod incongtient, concluzioneaze in reju-
(.lrrentipnflilorcncodilt('irlrcprczentdrileintemealepacientului,trece le
a tct cocreatepot fi obstacolein realizaleascopurilor tratamentului. Ve-
fillf lucruri tnvdlate pot fi blocatepe loc, atteptirile familiarc confirma-
{, trccutul problematicrepetat rezultatul poate fi un impas terapeutic.
vlal rtu, pacientulpoatefi retraumatizat.Mai mult, existdpmblema ati-
{dlnll noastrefatede experienle: in mdgurain caretreceri]ela actetuea-
d ln tl atrageatenfiaFi a ne facesd meditbm,esteca gi cand arn fi pe pi-
ol outomat - somnambuli ir rolul no8tru in interactiune, Fi nu treii la
rcf!!ta, prinii in experienfd,9i nu reflexivi saumeditati\ri fale de ea.
'fonteacesteafac sAfie imperativ penhu noi sd fim in mod consecvmt
Itonll Ia naturarelatieiimplicite pe careo punemin actcu pacientiinoFtri.
irtntru o ne implica in ceeace ei nu pot verbalizatrebuie serecepliondm
tlit Duzica,catti cuvintele.Culrl simlim cdfr aJectdmsaucesuntemafec-
rell dc catreei?CuIn simtepacienfulcdne afecteazdsaucd esteafectatde
:ltru noi? Ce putem se deducemdin experienfasa subiecdvegi intersu-
tlGtlvtr - gi ce simtim despE propria noaste experienld?Trebuiesd ti-
tom Fe0macAoriceschimbverbal,oriceinterpretare,oriceinte enlie este
dn ovcnlmentinterpersonalfiecareinfluenleazdrelafianoashecomund
mpllcltd lnh-o mai mare sau mai mictr mesur.i gi adeseaneanticipat-
talfol, lncercSrilenoastrede a fi de ajutor (la ful ca efortul meu plea plin
Jelr,rlde ,,aajunge" la Eliot) pot aveaun impact careestein contradictie
iu ceeaceintenliondm 6auagteptdm.
Abordarea
evocdrilor negandit
cunoscutului
Un director, cu foarte multd putere gi nu neapdrat un intelecfual, a ve-
rlt lfl mine aparentla insistenlelesotiei.Ea se phngea ctrel estetensionat
jlFh 0f indisponibil din punct de vedereemotional.Pacientul,pe careo
li
rd.l nrrmescGordory nu era convinsde acestlucru sau de nevoia sa de te-
npic, d.rr pbrea dispus se incerce (putin). Dupd trei sau patru iedinte din-
Lr.untrntamentcarepereasd aibd un viitor din ce in ce mai nesigut am
rhs('rvatgrija cu careimi alegeamcuvintele.Am realizat ce mi simt in
nod irrcxplicabil anxios, ca ti cum elam amenintat de un procuror gi
rvt'nm ncvoie ca limbajul meu sd fie de necombdtut.
aceaselexperienldpacien-
l)up:l unclc ezitdri, am ales se imptrrttr9€sc
tuhri m('u. Auzind cc'cace am avut de spus,Gordon a rhmasinmdrmurit.
A $|]tr$.?1ii dcs.iiu propria ,!/l experienl5,nu numai c6nd sc nflll aici cu
mine, ci in general. EI nu a reutit niciodattr sd-ti geseasctrcuvintele pen-
t u a descrie acestlucru, dar acum i se ptrr€acd aduce ir interacfiunea din-
tre noi ceeace el a numit ,,peisaiul$u intern". ln acestcontexl,mi-a dez-
vdluit c; avea (m tipar compulsiv de ,,a placa cu aul' performanlele sale
de la serviciu, model aperut dintr-un Eentimentvag de amenintale; a
adeugat cd mama sa, o Buplavieluitoalea Holocaustului, l-a inhebat de
cur6nd: ,,Nu te simti anxios? Probabil cd eFti singurul eweu de acolo".
Pe m5surd ce exploram experienta lui ti a noastre; pe durah cabrva g€-
dints, Gordon a dev€nit conttient de faptul ce ceeace a condus liapropria
sa aimurd a fost in special frica sa de judecate sau atac, mai ales in medii-
Ie pe carenu le considerarafionale.9a gdndit ce mama lui ,,aveaaceeati
arxietate rezulhte din experienta ei" ti a kansferat-o cumva gi la el. Acum
s€ pare cI el a tmnsferat-o la mine. Vulnerabilitatea mea la sentimentul
ameninterii i-a permis lui Gordon sd evoce in mine o experienld pe carc f;-
cea eforturi 6d o evite la el. ,,RelocalizAnd" sentimentul seu incongtient de
pedcol,ne-a dat posibilitatease-l identificdrn/ve$alizdm gi apoi se ince-
pem sd lntelegem cd, la un anumit nivel, sentimentele pe care el era rcti-
cent si le considere ale lui emu de fapt, la origine, ale mamei sale.
Sugerand ce pacienful a evocat in mine ceva la cale el era eticent gi,
asifef, nu putea sd exprime, mi refer aici la idenlifttareaWiectiod.in mod
convenlional, acestaeste procesul p n care prciectem asupra celuilalt (gau
in celdlalt) ceeace nu supoltem h noi, Apoi relationtrm cu cehlalt lntr-o
a$amanier; incat aiunge sAse identifice cu ceeace noi am prciectat. Iden-
tificarea proiectivS, de obicei consideratA un mecanism de aperare, este,
de asernenea,o modalitate de comunicarc nonverbale.T
Aga cum Melanie Klein a conceput-o inilial, identiJicalea proiectivd ela
de fapt fafitqsna dtn mJrtea copiilor mici ;i a adu4ilo. primitivi din punct
de vederepsfic ce pot cumva relocalizaanumite pfufi din ei ln ce afti. Psih-
analittii Winnicoh ti Bion sunt in general crcdihfi pentru ,,inberpersonali-
zarea" insighFrdui lui Klein. Ei au lealizat ce ceeace Klein a pdvit ca pe un
fenomen in exclusivitate intern era de faDt lmul interDersonal:fiecare
7, I. !c.st (ontett,s.ho.e(2003)rcna:,,FGUda incepulrl deafomi stldimeitale a (atentieifo-
lrnt€,lnca.! s. p6te r*eptionacomhi.arcainconttientS a akoraDactF€uddscrja.umlncon-
Itl.nlul po.teacliona.i un .o.tan rfteptiv',conceptE
lui Kleind6pre id.ntific@apdi€.tiv6tn-
c.!(I t6 r(hllere (um un ilrl.n l.contti€nt..lioneazl .a un (transmilStor,ti (um aceste
tnnrmlelunrvo,lnrlu.nt.rit'oliuncllrl. aleuneialremintihcon$iente"{p 59)
'eceptlve
 llitrt nol - de la nagtere- evocd de fapt in ceilalti experiente Pe cale nu
run|tm capabili sau nu dorim sd le consideiam ca fiind ale noastle.
Blon (1962)a suslinut ca ,,identficarca pmiective normau" eshesingurul
rl (!l maj important mediu de comrmicarein copiltrria timpurie AJecteleco-
tll|lto0r€ sunt Foiectabede copit irtr-o manr.i receptive,cale le conline 9i le
llt|ccd€aztrinainte de a le rctuma copilului intr-o fonnn modulatii 9i ,di8e-
nhlll", Observafiilecercegrii copil-pidnte tind strconfrme teoria lui Bion -
tdiugEnd un accentcrucial pe inl'luenfa bidireclionah ti coconstnrirc.
Stcphcn Setigman (1999),psihanaList 9i cercetdtor la Universitatea din
a sugeratcA o intelegererealisH a lelafiilor coPil-Pirinte tre-
"itllfirrnia,
tulc nil ia in considerareatat proiecliilepdlit?felrl,cat ti Pe celeale coPilu-
lui. ln accste relatii ti in alt tip de r€laFi apropiate - cum sunt mariajul
tl pilhderapia -, adulfi se folosesc in mod evident de identificarea pro-
Bion (1957)a suslinut chiar ctrident icareaproiectve esteforma
'rctlvd,
(6n mai importanti de interacfiune dintre pacienti ti terapeufi. Ceeace
rubllnicz in capitolele urmetoar€ este complexitatea identificdrii Proiecti-
voi fil primul rend faptul ce estebidirecrionald Fi, in al doilea land, faptul
c{ nol, co terapeufi, trebuie se fim atenti sd nu Presupunem prea lePede
$ cocn ce simlim cd pacrenful a evocat in noi aPa4ine doar acestuia. De
uhlsrl, oamenilor le trebuieun cartg pentru a-gi agdtaPtrldria.
Cum cvocem exactpropria noastreexperienlain allii esteo Probhme
LTn' r fo$t clarificatd inh-un fel de cercetirile contemPotane din numema-
ru domenii. Se pare ce hansferul steribr inteme de la bebelut h Perinte
(d viccversa)esteln mare misuri realizatprin intermediul mediului de
fomunicare corp la corp. Putefi spune cd devenim ceeace vedem: atunci
cirrd perccpem emotiile la allii, simlim tt noi acesteemotii.
Aia cum am menlionatanterior,nou-ndsculiide doar 42 de minute vor
lmlta gcsturile facialeale unui model caredeschideBura sau scoatelim-
bo Afartt (Melfzoff & Moorc, 199E).La doud luni ti jumetab, copiii vor i€-
tcliona la afitareade cdtremame a emofiilor cu afectePropdi colesPun-
].ik)iN (Haviland & Lelwica, 1987).8 In alte cercetiri asociate,Dimberg 9i
lnlere(ljunifatili fatl cu bebeurii lor,aufostru8at€sl adoptediverse
aceste
f rdr lc,cr rl spunsaoat it udine v e s e l a m a m e l ,b u c u n a b € b e l l i !l ui afostspodt;ti mi tcl hl esuri i
^l.m.l.,ln
ru lo3rdlml.uare;ci.tspunsla fafatnst, a n!m€i, beb€llriiaufostabltufl,iar mitc!ile turii ac
t.nlutrl.;cnrlspunrInoerpresiofunoas,a memei,bebelutiauarit t furie iarcolPurtle
nDr tr.mhcir. {Havlland & LelWca,l987)
colab.(2000)au prezentatsubiecliloraduti o iffegiEtrarevideo neuhd, in
care secventede 30 de milisecunde ale unei fefe Zmbitoare ti ale unei fute
manioase au fogt incolporate- Expugi ac€stor gecvenlesubliminale, subiec-
Fii experimentului Fi-aumodificat ln mod reflex micromusculaturapro-
priei fegeconform explesiilor vizute (incongtient) pe fetele celor din inre-
gistrarea video.
Se pale cA suntem construiti de cdtre €volulie sd imitim in mod r€flex
comportamentul facial al celor cu care interacgiondm.Dar ce are a face imi-
tatia cu transferul stiirilor inteme? Duplicarca comportamentului facial al
altei peFoane nu este acelagilucru cu participarea la expedenla sa emo-
tionali, Saunu esteasa?
Paut Ekman 9 investigatorul eminent al fenomenologiei Fi psihofizio
logiei expresiei faciale, a descoperit cd reacliile musculare faciale nu nu-
ce exprimd emolirle, ctle 9r actioeazd.Cand in mod deliberat ne asu-
'Jn.ai,
mim
expresia faciald asociati cu o aturmite emolie, fiziologia noastri gi
tipaEle de activare cerebralese schimb5 tl conformitate cu aceasta.loCer-
cetarealui EkmarL cuplaH cu studiile despreimitalie, sugereazede fapt
cd adeseaavem accesla astfelde stiri ale altora,chiar dacevrem sau nu.
Atunci cand duplicim - incongtient sau involuntar - expresiile faciale
ale altei persoane, producem in noi inFine un rispuns emotional care re-
zoneazd,se potrivelte sau corespundeexperienleiemotionalea celeilalte
persoane (EkmarL 2003; Ekman, Levenson & Friesen, 1983).
Aga se intamph ii atunci cand, ca tempeuti, avem pobnfialul sd aflAm
,,dintruntrl1" ceeace pacientii nottli simt. Ceea ce nu pot hanspune in cu-
vinte hansmit prin intermediul comunicdrii figure-figure care evoce emo-
fiile lor in noi. Nu este surprinzetor fuptul ce Ekman crcde cA ,,muzica"
vocii (tonul, ritmul, contutul) comunicd 9i activeazeemoliile Ia fel cum
9, Elmanti a (etngat initial faimapcntrudenonstrareatEn*ulturall a f.ptului cAfiecarceFolie pd-
ma.l0ns!ele,f!de, frici, surpfizietc)est. asociat,cuun tjpafpropdudercactiimusculaE hcia.
le,bucuda, deexemplu, €ster€flectaE dezSmbet,dafestec.lcialE t imp i.areainvoluntad a m!t-
chllordinjuruldhilo.
10.Cladlicsnda(€stproces,Eknandtt llin rhe Puloined Letre4ln 6E Edga.AllanPoqs.n'inddin p€r
exprcsil !P.cllv. unuidet{tiv, exphc.modulin(areac:ttigath moddelibeEtaccEullastlnleme.tale.le
! tora:,Csndwe.! s, aflucetd€d€rrep!cetdeprcst cetde b!n sauvicearestecinevasaucare
runl Slndurilelllh !i mome.tdat,imi modelez expr€sj!feteimele/catmaiexactposibil,infuic
lo.au15_ lhdoerpGslalli ti apoiattepr sl vad.eglndudti entiment€apa.in minteati in i.ifra mea,p€n.
I n i re pol vl eaup€nlrun (nApundeerpresiei" {Poe,citatdeEkman, 2OOl,p 3A
 $ ll expresiafaciald.Puteti se o nunili identificarc prciechv, sau co
unlcarenonverbali,fapt estecepacienliinoFtrivor achvalnduntul no8-
u nronanfe ale propriilor lor expedente.
Eltmentul crucial aici esteunul aflat exactin cmtrul aborderiiintersu-
lctfve, relalionalein pslholenpieipentrua accesa ceeacepacienliinoFlri
I Wl ptne in cuoiatetrehie sdtu racordimla proprionorctrderryrianli su-
!61/rd,Mai tarziu voi explorain detaliucum teoriarelalionalicontem-
ilrnntrne poateajutasdne utibzdm subiectivitateapentm a identific4 in-
,logogi a folosi coEct influenta evocatoarea pacientului. Deocamdatx,
ol rpulle doar cdpentru a puteaprimi comunica$anonverbalda pacien-
rlul trebuiesdinvdlrm $A-irecrmoagbem teverberatiileindunhul nostru.
Odotll cereutim acestlucru, poatefi vital in anumitemomentesedez-
llulm, in mod deliberat pacienfuluinostlu, ceeacecredemcea fost evo-
tt tn noi. Alte dad, putem folosi conttientizareaa ceeace a fost evocat
$ntru a dezvoltaFi a tran8miteo inlelegeremai profundddespleexpe-
tnlo nerostitea pacientului noshu. Alti daL5,pacienfii au nevoie sene
idll cAluptrm cu Buccespentru a facefate experientelorpe careei nu
r.tu putut Euporta.Nimic din toateacesteanu esteposibil fdri lntelege-
|| flptului ci pacientii noghi vor evocaadeseain noi ceeacenu pot co-
lunlsaplin intermediullimbajului,cu exceptialimbajuluicorpolal.
,bordarea
incorporErilor lui nega
ndit"
,,cunoscutu
O pacienttr ela foarte stingherid de posibilitatea apadliei tdcerii intle
ol, Explorandin detaliu aceastdexperienli, a spus ce dacanu ar fi exis-
rt niciun fel de conversalie, ne-am fi uitat pur gi sirnplu unul Ia celdlalt.
I dnc?lar apdrea acestlucru? am inFebat eu. Afunci ne-am uita la corpul
,,h.rllnlt,a rtrspunsea.Ar fi ca gi cum aln fi doud corpuri aici. Acestlucru
I ridicat intrebarea, foarte nelinigtitoare, a relatiei dintre corpurile noas-
'o - cunoscutdti sub forma problemei sexualitrFi.
Nu putem excludecorpul dacdvrem ca psihoterapiasd faci loc expe-
onlci pacicntului cat rnai mult posibil. ,,Curaprin cuvant" estefoarte
robnbil s:l fic semnificativ mai pufin inclusive, rnai pulin integrativd daci
ttc doar o conversafieintre doud capetevorbitoare-Senzafiilecorporalc'
unt ink)tdcaunasubstratulemoliilor: intr-o marc mdsuri ceeace simlim
/lc cHtccccncc sr'rrfirremotional.
Experienla preverbali, identificate de cercetarcaatagamentului ca
avend o influenle atet de mare,estein maremdsureexperienlecotpora-
ld. Aga cum arn indicat antedor,comunicareade la corp la corp estecea
carc asiguri subtextul evocatoral dialogului rostit in psihoterapie.Degi
marcpartedin impactulacesteicomuniceriseinregisheaziin afarado-
meniului mnttientizirii este,de asem€rrea,adevdrat ci poate fi foarte gleu
de aflat ceea ce nu reutim Bevedem. Clinicienii nu iti pot permite se ig-
nore corpul - atat al 1or,cat gj al pacientului - deoarece corpul adesea
primegte gi transmite ceeace nu a fost sau nu a putut fi pus in cuvinte.
Impactul unei haume acute, precum ti al atagamenfului dezorganizat
este frecvent somatic. Una dinte pacientele mele, care a fost in mod cro-
nic traumatizate in copildrie, era in mod altemativ coplelite de durerea
fizici sau aneste./iateld aceagta- ca ti cum semnaleleinteme erau asur-
zitor de intense sau de-abia perceptibile. Ea se simtea cateodati prizonie-
ri in propriul corp, iar (6teodad ca gi (um nu ar fi avut un corp j ei. Avea
dificultifi in a-ti da Beamadaci suferinta ei fizicA nu era, de fapt, un in-
locuitor penku suferinla emofionali.
ln mod invariabil, asffel de pacienli - care osci.leazeintre o hiperexci-
ta.ie copletiloare ti o disociere amorlitoa-re - au o mare dificultate in re-
glarea afectului. Ei intampine greutEfi in translatalea senzatiilo! somati-
ce in sentimente pe care sAb poatb afticula sau se le poattr folosi pentru
a ghida o acliune pokivitS. Dtbnte utudntei cu care pot fi in moi auto.
mat stimulafi, ei g5ndesc ti simt mult mai greu; ill schimb, neagd gi diso-
ciazi. Deloc surprinzltor este faptul ce studiile neurologice au ardtat cA
pacientii cu un istoric de toaume au o rcactivitate crescutd a amigdalei gi
o activitate in mod corcsp.u z|Lor diminuatda cortexului pleflontal (Rauch
li colab., 2000;Shin ti colab., 2004).Penku acetti pacienti, ,,corpul este c€l
careline scolul" (Van der KoIg 1996,p. 214).
Este ca ti curn corpul iti amintette mult prea bine agoniile carc au a!-ut
loc in trecut - ti acum reaclioneazd ca 9i cum dificulteFb de zi cu zi pot
fi dezastreameninFtoarede vialA. Mare parte din munca in psihoterapie
cu astfel de pacienli implicl efortul de a r€cunoatte, de a tolera 9i de a eti-
chct.tsl:lrile somatice,astfelincat genzaliilecorporalesd poald fi asociate
cmoliik)r $i cmoliile conte\telor cale le-au proJus. Cu aclgti pacien;i,ca-
le ciltrc rcglarea afectivl 9i int€rarea experientsi disociate incepe de obi-
cr'rcU(orpL ,
 FtF de pacienlii car€oscileaz5intre hiperactivarcasistemului nervos
nPltlc ll dezactivareaparasimpaticS,sunt cei carese afle intr-o star€
||ntrli de r€spingerecu pdvire la atagament. AceFtipaci€ntipar intr-ade
It ctpete vorbitoare ti sunt mai de8rabdinexpresivi, rigizi ln postura,
npnrlblliin finuta,vocilelor avandpuline inJlexiuni.llTerapeuliicare
tc$rz! cu pacienti inhibafi, dezactivatorica acettia, tr€buie si fie deli-
,nt dcschiti cetreacordareala propriile senzaliicorporale- de tensiu-
a, constricfie,somnolenldti afa mai departe.Adesearcverberaliileemo-
llof dezavuatealepacienli.lorsaumecanismele de apirale impotriva
cr|to.d se vor inregisha mai intai in corpul terapeutului.
Un colegclinician mi-a povestit ctr odati a simlit o dur€r asculitdin
,bpt cAndlucra cu un pacientde tipul ,,Matlborc man". Acestpacienta
rltnt foartepulin afectpe duratamai multo! ani de tratament, Terapeu-
ul I stat linittit c1rsenzaliade duere in piept, realizind cl esteecoul cor-
(raalal dentimentelor pe carele aveacaadolescent lnsingurat.A hoterat
I tmpdrt teascl aceastaexperienficu pacienbt sdu. Dupd cea ftrcutacest
ucru fl l-a intr€bat pe acestadaci a simfit vleodat?lvleo senzatiesimila-
l, hcrlmlle au izbucnit in ochii b6rbatului ii a inceput si vorb€asclpen-
ru prlma daH de sentimentelesalede singurtrtatedul€roasadin adoles-
lnll - sentimentepe carc nu a rcutit niciodatii sl le idlplrtet€asctr sau
i lo dcptrteascd.
Corpul, casdil paraftazempe psihanalistulOfto Kernber&esteo geo
lfifle de sensuripersonale.Pmku a ajungela acesteBensunt!€buie Bdfa-
om loc sinelui somatic,sdfim atjenFatat h ceeacecorpul pacientuluine
rrtl/ cat9i la relafiapacientuluicu colpul sdu.De asemenea, trebuiesA
lm rtcnli la senzaliilepropriului nostru corp - pentm ci adeseaele re
,rczlnt2lr5spunsurifiziologic€rczonantecu c€eaceseiftampH in paci€nL
n $fnr9it,a9acum esteindicatin vinietacarea deschisaceastd rcfleclie
Eupracorpului in Fihoterapie, kebuie sdfim atenli la Elalia dintre c€le
loull corpuri din camere.Toateac$tea reprezinti cei penFu a Ecunoats
(', n ne implica,ti daci totul mergebine,pentrua modificaimpachi ex-
)cricnlck)rformatoareproblematice, pentrucarepacienfiinogtrinu au
nc6cuvintc.

C.rc.trroalulEkmansuge€az! (5 ace.stlinhibiti.. co.puluiinhtbt

defaptt,li.€aslbie(tivlaemo-
llllorrtll ld(opil .el ti laadulli
l, llor l J t 9
ttitudinea fali deexperienlE
sinelui
rcorpora gi meditarea
rea,mentalizarea
( (,r(eti\rilelui Mairr Fonagyti altii confirme faptul ce Posibilitateade
rr,llectacoerent la exPerienti - 9i nu de a fi incorPorat sau disociat
rl|"un ll1oddefensjvde aceasta- esteun indicator amt al siguranteiPe
[1lrl stnbil, adaPtativ flexibil Fi ener8ic
( il psrhoteraPeuti, s,coPu-[noshu este sd nu aiutiim Pacientii se keias-
'i (l i (c in cc mai mult din interiorul unui astfel de sine coerent Sarcina
sd
x\rstril cstc si cocreemo relatie cu Pacientiinoltd caresd le Permita
l(,.run sonsProPrieiexPeriente,se se simte mai mult ,,imPreune"9i sa re-
Iliorrt'zt'crr nllii mult mai Profund 9i cu o mai mare satisfacfie'Elemen-
Il e(.ntrirlal ilccstcisarcinidin modelul de psihoteraPiepe care_IProPun
Nimic nu poateprezicemai bine capacitateaunui adult de a cregteco-
pii ata9aFsecurizantdecat abilitateade a accesaderhis 9i de a reflecta
colaborativ la amintlrile legate de atagament 9i de a construi ti prezenta o
naratiune coerentd a expeienlelor timpurii de atafament. Amintifi-ve de
cercetarcaIAA care dezveluia ci aceastaestecaDacitateacarediferentia
adullii siguride ceicu e\perienlede ataiamentsubopLimale. Adullii care
resping nu pot accesadircct amintirile legate de atagament;naraiiunea lor
esterigidd ti jncomplet6.Adultii preocupali nu pot reflectaintr-un mod
colaborativ;naraliunealor estehaoticdti confirza.
Totugi exisE rii indivizi cu acest tip de experienle care ,,se decuplea-
d" de la traseul dezvoltxrii lor, prcducand naraliuni coerente Eicrescand
copii signi. Aceastddescopedreempirice in ceeace privegte ,,siguranta
caldgate" esteuna importanta, cu implicalii incurajatoarepentru psiho-
terapie Pur Fi simplu, confirme faptul ce indivizii au potentialul de a
transcendelimita istoriei lor - rupind cercul dezavantajelorcare trans-
mit nesiguranlaFi trauma de la o Beneratiela alta. Ceeace se dovedegte
a conta la fel de mult gi, cateodate,chiar mai mult decet experienlafor-
matoareesteatitudineanoastrdfate de aceaexperien'5.
Luerrd aceas6 concluzie ca punct de plecare, gdsescci este foarte fo-
lositor din punct de vedere clinic (9i personal)sAgandescin termenii a
trei atihrdini primare falS de experienF: putem pur ti simplu sAfim p rfi
in expedente,putem sd avem o atifudine /efex.itdsau de mentalizare sa!
prftem li fieditatiai
In majoritateatimpului, feri s; fie con9tienfide acestlucru, mulfi din-
tte pacientii noFtri sunt prea printi in experienleleproblematice- prea
mult se idmtifici cu ceeace cred sau simt - pentru a fi capabili sd-9iima-
gineze prmcte de vedere altemative ale acelei experiente. Penhu al ajuta
se accesezemultiplele ei niveluri, ti nu doar sd joace veEiunea unidimen-
sionaliin carecredu.litatea lor autoprotectoare/deautoapdrareii line pri-
zonieri, trebuie sd intlem pe aceeaFilungime de undd cu ei in domeniul
nonverbal. Pentru a face acestlucru furtr-un mod eficient hebuie se fim ca-
pobili si mentalizim - adice sd fim capabili si ne gesim caleade a Eesi-
zn intuitiv stdrilementalecarestau la bazaexperienleiprezentea pacien-
Itllui Aceastaeste mentaiizarea lmplicitd ti ne permite si atingem, sA
('z(nr.\m ti si rhspundcmintr-o manierdacordatdla experientain, aici gi
,rr||rn,pcntt.lrca(. p.x i(.rrliinostri poatecd nu au ince cuvinte.Apoi, dupd
 Cu un ata cadru mental nonreflexiv,senzaliilesomatice,smtimentele
im nccegataceast5experiente nerostittr, care a fost disocia6 sau dezavu-
Fi reprezentdrile mentalecarear putea furnizd informatii desprercalitate
l, lrubuie sd fim capabili si reflectam asuPra ei imPreune cu Pacientul,
lnifl,r 0 favoriza integrarea acesteia.Acest lucru necegitdo mmtalizal€ er-
sunt simlite in loc rd'te realitafea.Aici - gi acestaesteun punct crucial_
exishi o singuri perspectivi asupraexperienfei,o singure abordare,ca gi
ir'ili, core implictr limbajul, pentru a ne ajuta Pacientii se dea un sensex-
drlonlci lor, situand-o in contextul trecutului rreit 9i viitorului anticiPat,
$cum 9i in momentul prezent. Mentafizand imPlicit gi exPlicit, in mod
tndu6l, ii facem capabili Fi pe Pacimtii nottri $ face acelagiluclu
|ilhoterapia,ln toate formele ei, imPlice o relalie care stimuleazd sau
rrrhrhibrlcapacitateapacientului de a mentaliza (FonaSygi colab.,2002;
avem nici rafilmea, nici capacitateade a pune frane h ceeace simlim _
lolmc$, 2001).Dupe cum vom vedea, mai mult, PsihoteraPia a fost inle- 9i, cao reguG,sentimentelenemodulatenu sunt bunenici ca evaluEriale
!d l ca fiind un proces care culttvi capacitatea pacientului de a medita
V6rth, 1997;Germer Fi colab.,2005).Meditativilatea e8tedefinitd ca Ii-
1d ,,purl atenfie" - adice ,,congtientizaea clartr ti absolutii a tot ceeace
r, IntnmplS cu noi 9i in noi la momente succesiveale PercePtiei" (Nyana-
periente,ne asurnlm dscul de a st iga ,,foc,,inh-un teatru aglomerat.In
\\llk^, 1972,p 5). Baer(2003),revizuind literatura desPleantrenareaca-
rdcltdlii de meditafie ca interumfie clinicS, a desctis termenul ca fiind ,,otF situatii ca aceasta,lumea intelrl.bpdcdlegterealitateaextelne,ferd sd tind
seamade ,,datelefaptice".
arvarca noncritici a valului de stimuli intemi 9i extemi care aPar" (P 125)
Invers, c6nd suntem adancpringi in experienlanoashd,estegteu se
,n ft'l ca gi atitudinea de mentalizare,atitudinea meditative Poateavea
trasim o limiti carese diJerentiezeevenimenteledin afari de cum sein-
x)tcnlialul de a crette integr:arca, reglarea emofionalS ti si8uranta date
lu atEitament.Dar inainte de a abolda acesteimPlicalii teraPeutice, vreau
registreazaeh ineuntru: aici, tot ceeaceintamph cu noi estesimtit, int-o
rdFltun catevacuvinte desprefiecaredintre cele trei atitudini faFdde ex-
rerlcnl?1,

)rln$iinexperienld

( iln(l suntem prinSi in e\perienld esteca ti cum noi sltrrlemexPerien-

[, ittit c6t dureazeea,Tot ceeace simlim ti credemla un anuoit moment initiazd 9i interpreteaztr.
uilm, pur ti simplu, ca atarc.ln multe circumstante,o asdel de atihrdine Limitali la o astfelde atitudine, nu avemnici stimulentul, nici spaliul
,$tccxnct cc,cace hebuie - afunci c6rd suntem cufundati in Pl5cereamu-
mentalpentru a gendi in mod delibemt la experieryanoashd,at6t din ca_
llcll sarrn schiatului,sau atunci cand facemdiagoste.ln altele,odce alt-
'('vn rt r'/il accastd atitudine ne pune intr-un dezavantai critic: neinclede-
'(.nirr scntimentul de a fi in pericol poate fi la randul ei Pedculoasdcend,
l(' L'xcmplu,ne gisim pe traiectoriaunui camiontI vitezd.Dar daceo PG
rllic tlt' sctrfrrndarein experientdestein mod obignuit sirgtllalnoastrtroP-
1rrnc,cxpcticnla cu privirc la noi intine ii la ceilalli estc fonrtc Posibil si l birznaccstcia.
Ciind aceast;atitudineesteoptiuneanoashi implicitd,
'lc prol)l(.rn,)tici1.
 Ern pe pilot automat 9i astfel mult prea constranFi de modelele de lu-
lllvochite ti de tiparele structulale obitnuite de a gandi, de a simti pi
I hco.

httllzalea

i.) atltudine de mentalizare cleeaze potenlialul unei flexibildli afecti-

c(Bnltive ti comportamentale, in mare parte pentru cd ne pelmite se
lmagindm multiplele perepective ale odcdrei expedenle, crescartdgan-
I r'a modelele preexistente 9A fie actualizate, iar modelele obitnuite
!&tutomatizate". Acea,sti deachidere,impreuld cu calitatea de autocer-
!ru o atitudinii de mentalizare, contribuie la generarea unor naraliuni
A ole adullilor siguri care sunt coerente, ti nu rigide sau haotice
Mcntoli2area face posibile atat elorturile noastie conttiente de a da un
1l experienlei noastrc, cat ti responsivitatea noastld inconltientd la ex-
rlcnF, pe baza sentimentelor, dorinlelor ti credintelor care stau Ia baza
i A6tfel, atitudinea de menLali re cretle abilitatea noastrd de a identi- Medita!ia
n tl de a ne modula alectelg acesteaservind intr-adevd.r functiei lor pri-
rre - gi anume de a ne ajuta str evalulm experienla lumii gi pe baza Meditatia inseamnA a fi aici chiar acum - capabil de a fi in totalitate
lrtcl evaludri str ne ghideze actiunile lnh-o manieri cat mai adaptativd.
9ll presupunem oi am fost cuprinti de impulsul de a ne retlage de lan-
un prieten apropiat care a devenit neajutorat Fi nesigur. Cu o atitudine
' mcntalizare, am putea sAne intlebdm in bgeturE cu dorin]a noastrd de
re rctrage, in loc sAluim smtimentele noastre ata cum sunt ele ti sd ne necdticd este in mod obitnuit cultivatd pdn meditatie, Toturi, scopul su_
lm condugi in acliune de impulsuri - probabil devenind congtienli de prem al unei astfel de practici nu este oblinerea unei astfel de suri in tim_
i)tul cll aparenta vuherabilitate a prietenului nostru ne aduce aninte, cu pul meditaliei, ci exersarea- ti intddrea - acesteicapaciteli de congtien_
llniFtc', de propria noastrS vulnerabilitate. Acest mod de conttientizare tizale in viata de zi cu zi.
,plndo nu numai de capacitateade a reflectaink-un mod deliberat, ci O iluskare personaltr: dupd o dimineale incredibil de stresanti, am in_
ult mai impodant, 9i de ac€eade a tti idrplicit ci experienla are ti o pro-
n?imc interpretativ{. Cu alte cuvinte, experienta (cum ar fi sentimenful
',r da inapoi in fafa nesiguranfei unui prieten $ de a dori rehagerca) are
I icns, care poate fi pe deplin surprins in contexful stdrilor mentale sub-
:(,ntc (cum ar fi propria noastrtr anxietate de a fi r.ulnerabili gi ca rezul-
t tendinl noastri dc a exageE vulnerabilitateaaltora). ncfic, mi-am propus sAincercsd-mi evocput gi simplu o starede medita_
'li.rlrcticieniintagamentuluigi-au concentratatenlia asupra aspectelor llc, Am tras aer in picpt de catevaori ti am iecurs la trucul mental de a_mi
rintcnlontitudirrii(.flcxivcsarrtic mcntalizare. Mi|in ( l()ql) n sttbliniat Inrrgln{r c?lcxpericnln mcn pftzcrf,l - in acestcaz relationareacu aceFti
 ftpeuli, pe mulli dintre ei cunoscandu-iindeaProaPe de mai multi
| - en ultina expeienti pe carc o voi avea.PoatePtrI€aPutin sum-
u, dar aceasttrabilitate a minfii adeseama intoarce- cateodatl intr-o
pll 9i cu !n rdsuntrtor,,branci" - la momentul Pr4ios ,,aici-9i-acum".
I rlutorul catorvalesptualiiconttienteti al ,,exPerimentului mental",
it lterizat cu ambelepicioarcin momentul Prezmt ffutr sd Eri mai simt
,)lnt,ajungandsdfiu chiarmubumit cd mi aflu acolo Trecerea de lao
Itudinede scufundare la
in experienti una de conttientizare a Ptrrutsd
chlmbetohl".
Atitudinea meditativi fattr de experientA,la fel ca gi ceade mentaliza-
, conferdbeneficiisemnificative.Per an6amblu,sePar€ctrPracticareaei
I pooteajuta s{ modulrm s€ntimentenein}elese,sd dimindm suferinF
rtolmpusd,il ne adaptdmla schimblrile vietii mult mai utor 9i sAexPe
mantllmIa un nivel mai profrurdbucuriilepe careviala ni le rezerva(vezi
icr,2003,1-aza\m05;Maftin, 1997iSegal,Williams & Teasdale,2002).
Multe din cercetirileformales-auaxatPeimPactulmeditafieiasuPra
,rpului, demonsEandcd astfelde practicireducindiceleobitnuit de
r€Erreducnu numai nivelurile de glucocorticoizi (hormonii stresului),
tl ritmul inimii, consumulde oxiten ti a9amai departe(Sapolsky,
D4).Mai mult, in timp ce stresulsubmineazicomPetenlasistemului
nun,meditaliapare sd o creascd(Davidsongi colab, 2003)ln acelagi
udlu, meditatoriilncepltodl au prezentatde-alungul timpului o creg-
rrcE activariiregiunii ptefrontales6ngi din cortex,regiunecareeste
rociatAcu emoliilepozitiveti inhibareaamiSdaleiDe asemenea, lela-
irllc individuale au indicat scideEa anxietitii, Prccum9i cretteri ale sen-
mentelorpozitive; cu cal em mai inclinatt balanlaachvitdlii Prefl()nta-
,ltpre stanga,cu atat sentimentelePecarele raPortauerau mai mult
ozitivcti mai pulin ne8ative.
Studiilela careau participatPtacticanliai meditatieicu ani de exPe-
cnl?lau ardtat rezultate9i mai impre€ionante.Unul dintrc subieclL un
1lug21r tibetanbudist,a sfidatagteptdrile
cercetetorilor candnu a P€zen-
rt niciurrfel de semnal reflexuluide clipire,PlacticimPosibilde jnhibat,
r rtrspunsla sunetuluneiimputdfuri; orientarea sPIestiingaa activi6-
dou!_tr.ior€deinstrui..Inmeditatie
Ac.trl3ubl.qi.u p.dklpat la oPitedint. s,Pt6mSnalede
fii sale prefrontale era practic in aJara[mitelor (Eei uniLili faF de norme).
Era, de asemenea,ti un adept exceplional al citirii microexpresiilor fetei
care, conlorm lui Ekman, dezvAluie realitatea ernofionald a altor persoa-
ne (Ekman, 2003;Goleman, 2003).2
Cercettuilede ultima o!tr (vezi Walsh & Shapiro,2005)sugereazl cd
meditatia ti congtientizarea pot avea efecte de-a drcptul bine venite fafd
de o mare gaml de afec;iuni lizice (de ex. hipettensiunea, astmul, sindro-
mul premenst.ualFi diabetul de tip ll) sau probleme psihice (de ex. de-
prcsia, tulburarea obsesiv{ompulsivtr, anxietatea sau fobiile). Existd di-
ferite modalitiF p€nku a explica cum practicarealor produce astfel de
efu. La nivel fiziologic, o astful de practicA pare sd diminueze reactivi-
tatea autonomi ti hip€rexcitabilitatea sistemului nervos simpatic, car€
sunt produse de emoliile cu punct de plecare in amigdald, cum ar fi fTi-
ca sau luria. La nivel psihic/ pale se facilitezecalmul, autocunoagterea,
autoacceptarea/precum 9i dezautomatizarea tiparelor obignuite de a
gendi sau a simti. 9i aF cum a[r prcput poate contribui de-a lungul tim-
pului la crearca(sauconsolidarea)unei bazesigure intema_lizate. ln sfa!-
git, existA din ce ln ce mai multe dovezi care sugereazi c, atitudinea me-
ditadvi stimu.leazl empatia (Morgan & Morgan, 2005) - o descoperiE
care suslin€ concluzia cd meditalia intercth mentalizarea (Allen & Fona-
g, 2002).ln mod evident atitudinea meditativ; ioacdun rol important
ln psihoterapie.
Delascufundarein
experienlE
la mentalizare
Fiecaredinte pacimtii nogtriestela un momentdat prins in exFrietr-
fd, iar unii dintre ac€ttiasunt asdeltot timpul. ttltimii sunt pizonierii mo-
mentului, pringi de circumstanteleinteme 9i externe,carepar f;rd discu-
lie,,reale".La fel ca nou-ntrsculiiti copiii mici, degidin cu totul alte
motive,acetti pacienti (careadeseaau niveluri borderlineale forfei eulu!
TSPTgi/saudepresie majord)suntincapabili6emenFnim,rtrpjepersp€c-
tive asupraforlei unei expelienledate.Pelspectiva unidimensionallnu
las?lloc pentru interpretaE; asffelei in6mpine mari dificult?ttiin a da un
T lmpr.unl cuincl unsubie(lfoane€rpedmenr.rtn medir.iq ac6r.:tugSraawtunscormuttmal
mir. d..tt on.are.lr tdlvld dl. c.l 5 OOOtst.ri d. Etnan
 flt Propriei experientesau exPerienleialtora in funclie de ster e men-
h, Blocoliintr-o astfulde atitudine, ei au o caPacitate9i md ledusi de
ldcndfica,modula 9i de a exprimainE-rmmod eficidri s€ntimmteleevo-
Itr dc cxperiente, in sPecialexPelienladuieioase.
MtlorltateapacientilornotFi (ti rnaioritateatetaPeutilor)seanein mod
mllnr prlngide experiente, uneoli,dar mult mai !a! 9i de obiceinumai
I hln unui distressednificativ.Astful,P€rltrumulfi dintle noi ceeacenu-
|!ff | fi prins in experienti estedePendentde context,adicdexist2ianu-
lllo evenimente,anumite Elatii 9auanumite evenimmte i'' cadrulunor
ddlll cale ne fac strne simlim comPletabsorbifi.Luali Pe sus de aceste
molll coplegitoare,putem si ne simlim extremde incaPabili,in astfelde
r)ntoxte,strne ridic5m la suprafatl, adicdsdPdiim in afaraexPerienlei9i
a nc gandimla eacu o anumieiPartedin noi.
Atlt in copiltrrie,cat ti in PsihoteraPie, trecereade la o atitudinede
||lnde|e ricidtr la flexibfitatea mmtaliz,rrii 9i reflectirii aparcde obiceiin
rdrul unoi relagiifoartedproPiatein Liniimari,aceleapi ingredienteale
thllei carepromoveaztrsiguranlaatatammtului favodzeazd9i caPacita-
dade mentalizare.A.taculrl am discutatii capitolul4 legtrturadint!€ scu-
undarein experienlS9i mentalizareesteconshuitdPebazaEgldrii afec-
ulul, a recunoatteriiintmtionalittrIii 9i a iocu.luisinbolic.
lntFo dezvoltarcsuficientde sdnetoase, atitudineade mentalizarea co-
rllului mic ia fiinll ptin intemediul r€sPonsivitefiis€nzitivea Persoanei
nrc.l tn8riiegte. O astfelde responsivitate esteealngl9i comPletdePen-
lcntll de capacilatea persoaneicarcingriiettecoPilulde a mentaliza-
rdlcllde a interpretasemnelein maremtrsurtrimPlicite,nonverbaleale
'upllului drept cormrnicdrialesHrilor mentale.Acelagilucru Poabefi sPus
J d(rprc psihoterapie,in careacordareanoastrSemPatici !a comunicarea
rnclontuluiaparein maremdsurddin caPacitatea noastrdde a mentaliza.
[tr-odevltr,in specialin contextul unei ela]ii intersubiective de atagament
llrt cc in ce mai securizant- suslinuttrde concentralea atenfiei telaPe-
rtului asupr,ldimensiuniinonverbalecareestePugtrin act,evocattrgau
ncorporatd-, terap€uhilcarementalizeazlactiveaz,lPotentialulPacien-
ului dc a mcntaliza.
I'ncicnliimni sdnitogili temPeutiilor pot fi capabilistrreflecteze im-
rurDi\ dcstulde consccvent asuprastdrilorlor mentale,P5ni candunul
llnlr('pnrtencri scimpicdic?l intr-oexPerienld coPle9ik)arc (lin Punctde
vedereemolional.Cand mentalizarcaestein acestfel deraiata(cum ar fi
pe paro.Esultrnei trecerila act tulburitoare) sau cand pot€ntialul p€,nku
mentalizarenu a fost incd aprins, atunci pacienful- saucateodatl tera-
p€utul - poatefi prins in modul unidimensional,de scufunda!€tn expe-
denfe al echivalenteipsihicein caremintea ti lumeasunt imbinate.Med-
td sd obseNdmmodul in carecopiii fac aceastiechivalareinfre stilile
inteme ti rcalitateaexteml - Fntru ci vedemde obiceivariaFi ale ace-
leiagitemela pacienlii nogtri adulti printi in experienF.
Intr-un experimentbine cunoGcut(Gopnik & AstingtorL1988),copiilor
cu varsteintre trei gi gaseani le-a fost ardtat ul tub de M & M ti au fost
inhebali cecred ctrseafle hduntru. Toti au rispuns ,,M & M" gi probabil
toti au fost dezarndgific6nd au vlzut cd in hrb nu seafla decatun crcion.
Pugiapoi sdanticipezer;spunsul unui prietenla aceeatiinhebaie,cei mai
mulF au rispuns ca gi cum ar fi fost pe deplin evidene ,,Un deion". 9i
mai surprinzrtor, atunci cand au fost rugaF sA+ aduce aminte ce s-au
gandit ei ce seafle in tubul de M & M atunci cand au fost inhebati pen-
bu prima dat , multi au avut acelagirespuns:,,Un cr€ion".
Acesttest de ,,credinlefalse" demonstreazdclar diJicultateape cale o
au copiii (in specialinaintea va$tei de patnr saucinci ani) de a pesha in
minte mai mult de o peFpectivl asupraexperim;ei. in lirnbajutmetacog-
nitiei ei au, in cel mai bun caz,o inlelegeleslabda diversieilii r€prczenta-
tionale ti a sddmb5rii: adictrnu iti pot imagina nici d prieteml lor poa-
te aveao perspectivddiferite fati de a lor, nici cd propria lo! pelspectivd
se poate schimba.in aceststudiu, ca ti in viald, copiii mici - 9i adullii
priiti in experienld- pot prezentao dilicultateexkaoFdinariin a nu echi-
vala lumea inbme cu realitateaextemi 6au,intr-un anumit sens,in a face
ca lumea intern sdnu 6e anulat5de lumea extemS.
Dar, desigur,echivalareapsihictrfunclioneazl ln ambelesensuri,O co-
legemi-a spusodat; cd at{rncicanda vrut sl-i facebaiecopiluluiei de
doi ani, acestaa inceput sl phngtr ln semnde protest,furios cdva fi pus
ln cad5impotriva voinlei lui- Cuprins de furie, a mutcat-o gi apoi a stri-
8ol: ,,Mamam-a mrlF6af!"Aici,lumea intemi - a furiei 9i apoi a fricii -
n ,,b?ltut"realitateaextemtr,astfel hcat ele au devenit una si aceeati.
Unul dintre pericolelepe cale le atrageechivalenlapsihictratuncicAnd
oilc trczitrlesteprojecliamult preafacildin exteriora ceeaceestegimfit
ln Int('rloa(furic, tcronac), crcind in procesulexperienlejo lume foarte
 pfflculoasd.Pacienfiiadulti printi in experienlalor. cum a! fi cei pe care
ll Putemdesc e ca bordelline, sunt vulnerabili exactla acesttip de peri-
t}ol.El echivaleazisentimentelecu Ealitatea 9i reactioneazica 9i cum ar
tl rmonintali atunci cand propriile lor sentimentesunt prciectateasupra
(rlorlolli; de exemplu,simtindu-sefurioti, dar gi ruginati de lipsa de acor-
C!ru e terapeuhilui ei pot decideci terapeutulesterEuintenlionat Fi pro-
brbll prostechipatpentnra putea6 de ajulor
ln mare mAsura,dcestaestetipul de pericol carepropulseazaatat co-
P L cAtFi adu\ii tn refugiul pe careFonagyl-a denlrmit modul ,,apretin-
d.'cd". Cand ne intoar€emcu spatelela Ealitatea fizicd, pentru a ne cu-
funda in domeniulprettnderii;5 - atuncicandne pierdemin joc sau
lnnlezia-, dectplhnlumile inteme gi extemg in loc sd le echivaurL eli-
bordndu-neastfelprin intermediul imaginafieide asuprileastddlor men-
talc car€sunt simfite ca fiind mult prea r€ale.Dacdpentru copii 9i adulti
llllroa scufundtrrii in experienltrdaet de echivalareapsihicl este,pur gi
rlmplu, ceeaceeste- cateodatddestulde inspaimantebal€-, tr;irca in
modul pretindedi estec€eacenoi z,rer!s5 fie.
Pentrua exemplificati mai bine: ln dimineala trecuti, copilul meu de
pntru ani m-a trezit cer6ndu-misd-i fac un nod la prGop, ca sApoaei str-l
Frorte ca pe o p€lerinein jurul umerilor Dupd ceam fecut acestlucru, am
c0mlsgrsFe4l,de a-l intreba dacdestein continuarefiul meu saua deve-
nlt acum Superman.,,Tafii!" a rSspunsel, accentulpe ultima silabdsco-
lind clar in evidenle nota de I€prog.Apoi luand-o la fugi din camerl a
Itri8ot:,,Nicimul dinhe ei,eu sunt Batman!"Pulin mai t:Lziu,coborend
icllrilc am luat de pe jos Iui. Degisuntpsiholog,nu am putut
"pelerina"
Bll rczist se nu-l intreb la micul dejun: ,,Acum etti fiul meu sau etti Bat-
mnn?"Cu un zimbet larg mi-a r;spung: ,,SrmlRatma^.CAhodafiWrt un
tustu,ttcnsffu Balmon".
Simbolizarea in modul prctinderiireprczind un avansimportantin
dczvoltaredup6 scufundareln experienli sauechivalenlApsihictr.Atunci
cnnd simbolizim, facemca un lucrr.rsd steain locul altuia (sausAsercfe-
rc la nltccva),recunosc6nd cesimbolulgi ceeacesimbolizeazA sunt douA
(xltitllli $cparate. Punandpesteel prosopul(simbolul),caleins€arture pe-
l(.rinnlui llatnran(celsimbolizat),ii permibefiului meu si ,,fie" Batman
filril s.tcreildildc laptcAel chiarssf?Batman- cu altecuvinte,el esteca-
prtbilin jrrul sintbolics?ij|ib?ldoui persp€ctive alc nccl(.i,r9i
cxperienlcti
se sesizezedistincliadintre aparentlFi realitate-in modut pretinderii, lE9
avemgansade a exersao vergiunerudimentarea trei componenbe ale
hentalizirii - putem sirrboliza, putem menline in mbte multiple per-
spectiveti putem facedifermla inhe aparentdFi realitate.Pescurt,putem
mentalizaatata dmp cat ne facemce.
Fonagy,de asemenea, spuneo povestecu Batmandesprecopilul slu de
patru ani (AIen & FoMgy,2002),amintindufi cein una dinhe cilStoriile
solela o conferinll in str;inetate s-astr5duit foarte mult sl-i gdseasclun
costumde Batmanfiului s5u,la cercreaaceBfuia. Atunci candFonagya ve-
nit cu el aca-sii.
biiatul seul-a imbrlcat ti s-au.itatingrozit la el tn oglindtr,
izbucnind apoiin lacrimi 9i insis€nd sI Di scoa6imediat costumul.Cate-
va momentemai iarziu a luat o fustd mai vechea mameisalegi ti-a pus-o
ln iurul umerilor, pretinzind in continuarefericit ce esteBatman.
In modul de pretindere experienlapoate fi ceeace wem se fie - dat
aslanumai atab fimp cat,,lupii" realitiilii sunt
suficient de depar-
te de ugd.Atunci candfiul lui Fonagya vizut imaginea'inuii sain costumul
mult prea realist sem{napfta tfiult cttBab\ran gi s-a simtit ca gi cum erd
Batman.Modul de pretindere- ti potenlialulpentru simbolizar€care
ampffici siguranla,distinclia dintre aparenli 9i rcalitate9i adoptareaunor
perspective multiple- seprdbutetteln echival€nla psihicA.
Bineinlelescd acelati tip de colapspoateaplrea gi in psihoterapie.De
exeurplu,recent am devenitconttient de-alungul cetorvagedintecu una
dinhe pacientelemele vechi cu carcaveamo ElaFe de lucru foarte bune
ce acum p5rcaneobignuitde anxioas{cu mine. E}plorareaanxietilii ei a
Ecosla iveall cderaingrio.atdde naturasentimentelor melefatl de ea-
ti de .,limitele" mele - de cand, intr-una dintrc tedinle, i-am ftrcut com-
plimenteh legeturecr asFctul ei gi chiar am atins-ope umtu atuncicand
a plecat.Ace8tepisod (desprecarevom vorbi mai mult mai incolo) ilus-
treazSfragilitateacalititfii ,,pretind cd" (in mod protecto.) saua situatiei
,,cagi cum" a rclalieiterapeutice.
ln fa;a acorddrii terapeuticesaua vulnerabilitiifii pacimhrlui, ,,spaliul
dc ioac?I"al terapieipoatedevenirapid mu.ltpleainfricoFdto!de leal gi,
lmpreun?lcu colapsulin scufundareain experienfe,poate veni 9i distru-
gcredrcglirii afective.Arunci cand experientainterne par€ brusc sd nu
dlferc (lc realitatcflcxtemtr(de exempluatuncicand frica noastrdeste
rlmlltil, flri indoi ltr,ca fiind bazatepe realitate),putem se ne simtim
 Plqlll, cati cum ne-amconfrunta singuri cu o situaFiepericuloasefdr;
ll|l,
lbvettile despr cei doi copii de pahu ani ti desprepersoanaadultd
I t€rapie sunt menite si ilu8treze cum modul pretinderii ne conduce in
rrt$ - dar numai in parte - de la scufundare in experienli la meatali-
ro, Dactrechivalenla psihicd esteprca 8a15, pletindel€a nu este sufici€nt
| rurl6 ii astfel este, comparativ cu cealaltd, mai fragild. Totugi, este un
Jnct important, pentru cI modul pletinderii ne permite un accesreal la
de mentalizare cale sunt, pur Fi simplLr, imposibil de atins ata-
'plcitdlile
llmp cat suntem scufundafiin experiente.
Copiii au rezultate mult rnai bune la teshrl de ,,crcdinte false" descds
nl devreme dactr salcina este incadratd ca pretinder€. Fati de ,,versiu-
r,n rcald" a sarcinii, carepune Ia lncelcare capacitdtile multor copii de pa-
'u oni, valianta de ,,a pretinde cd" s-a dovedit a fi foarte ugoardFi pen-
'u aproape toti copiii de trei ani (Gopnik & Slaughtet 1991).Aga cum
unoscutul psiholog al dezvoltdrii l€v Vlgotski a spus, ,,in ioc, copilul este
Itotdeauna peste nivelul v6rstei sale, deasupra nivelului comportamen-
,llul zilnic; injoaci esteca ti cum ar fi cu un cap mai inalt decateste" (ci-
rt de Fonagygi colab.,2002,p. 261).Atunci cand ,,pretindecA" el poate
I sxersezegi sd-qi intileasca importante abiliHti de mentalizarc.
Acelagi lucru estevalabil 9i penku pacient, in psihoterapie. Terapeutul
lre plsheazi ,,cadrul" tratamentului - adicd limitele sale - creeazdun
tl de spaliu tranzifional,in carepoate dezvoltao lelalie teGpeuticdcarc
rte ln acelagi timp pretinsd gi reald. Aceasttr dualitate este probabil ceea
L'Freud (1914/2004) a avut ln minte atunci cand a vorbit despE transfer
n fiind un ,,domeniu intermediar lntre boald Fi viata reald", ln care im-
ul8uriledisociateale pacientuluipot fi acceptate,,cain spatiul de joace".
cntru cA miza aici nu este atat de mare pe cat ar Ii inh-o alttr relatie im-
ortant:l, intimS, pacientul iFi poate permite se ritte mai mult la ful cum
fncc ti copilul in joc. Aspectul de ,,a pretinde cA" al psihoterapiei - im-
rcun?lcu relalia terapeuticAca baze de siguranfe- asi8uri un grad de
bcrtatc ti sigurante carepoate permite pacientului sd iti imagineze,sA
AndcascdFi se simti mult mai ugor.
'li)tuti, imaginalia nu ne poate conduce direct la menhalizare,pentru cii
rntimcntulas()cint al libcrtblii9i posibilitdliis€poateevaporaatit de utor -
npreunilcu nlrilitat!'ir dc a rcglaafcctele - de indnti\.(. prclindcreacstc
confruntati cu realitatea. G6ndili-vl la fiul lui Fonagy ti la frica pe care a 191
simtit-o atunci cand s-a conJruntat cu imaginea sa mult prea leald de
Batman sau gandili-ve h pacientii aflati intr-o furie natcisistd,care ,,se
pierd" atunci cand fantasmele lot vitale, dar vulnerabile despre ei ingigi
sunt puse sub semnul inhebSrii de rcalitatile exteme - la fel ca risprm-
surile celorlalli la ei, care nu gin pasuJ cu nevoile lor
ABt in cop erie, cat Fi in psihoterapie, hecem de la scuJundarei:t ex-
periente h mentalizare numai atunci cand existi oportuniteti penku a
integra modul echivalentei psihice de orientare cdtre rcalitate lipsite de
mmtalizare cu modul pretinderii de conectare la nercalitate insolit de
mentalizare (Fonagy 9i colab.,2002,p,266)- O artfel de integrale elibe-
reazd mintea de tirania unor fapte blate (incluzand aici ln special sterile
menfale care sunt /esimrite ca fiind reale), dar fed a hsa 1n urmd realita-
tea concretzi.
Nici echivalare a minlii cu lumea gi nici disociere a minfii de lume,
aceastAsintezd a ,,impem6ntdrii" 9i imaginatiei ne permite strrdspundem
expe enlei din punctul de vedere al rcIalief dintre sterile inteme si reali-
telile e\teme. C6nditi-vtr astfel:atunci c5nd suntem pringi in experienF,
expedenta este ,,itiutd" a fi rcale ti deci ne simtirn obligati sd actiodm;
atunci cAnd ,,pretindem cd", experienla este ttiuttr a fi nereald, deci nic!
un fel de acliune realS nu este necesartr.Ahmci cand mentalizdm, Dutem
sa ne intrebdfi totuti cat de realSsau nereali estesenzatianoashddespre
experiml;. Ne putem intreba,cu alte cuvinte, cum sterile noastreinterne
relalioneazi in acel noment cu rcalitatea extemi - 9i apoi, cu o mai mare
Ibertate 9i cu o informalie mult mai de hcredere, pr-rtemsb alegerncum
si aclionrm (daci acfiondm).
Abilitatea de a ne intreba in legeturd cu acestelucmri rezulti dintr-un
cerc berligh carc implice experientele de atatament s€curizant car€ facili-
teazi h randul lor-reglarea afectivd, excitaFa optimi gi mmtalizarea (Allm
& Fonagy,2002).In acestproce6sinergic,relalia in desfdgu.arecu o per-
soantrcare ingdjegte responsivd senzitiv (sau cu un terapeut acordat em-
patic) asigurtr expe.ienfa ti in cele din urme speranta cA afectele pot fi re-
glilte pi excitarea menlinutd in ,,fercastrade toleran;.i,, (Siegel,1999).
S('ntimentulde baze de sigurantalezultat faceposibiH pentru copil (sau
pncicnt)explorarearsi seuite la chipul, in mintea 6auinima persoaneica-
rc.| ingrijefte (s.Lrrlo tcrapeutului)fi sd gdseasciacoloo efleclie a sa ca
 rlllnll intenlionaltr" al clrei compo amentare s€nsdin punctul de ve
,'l d r{.ntimmtelor, dorintelor ti d€dinlelor din context.
Atunci cend comportamentului,tn specialcelui nonverbal.ii esterts-
tnr ln acestfel - adicAdin punchi de vedercal sta.rilormmtale subia-
ntr -, sc cr€eazi la copil (saula pacient)o congtientizaredin ce ln ce
tl m0rea multiplelorniveluri de experienldgi a multiplelorpelspecti-
I rluPra erpelienlei. Cu alte cuvinte, segenereaz{o atitudine de m€n-
llzarcin fala experienlei.ln schimb,capacitateade mentalizarefacilitea-
I o ibllitate in c.eitere atat de a re8la afecte,cat ti de a simti relalia de
tlnmcnt cao bazdde sigulantd.Acestaestecelculb€ni8ncarefacepG
bllr, creptereapsihictr,inte8rareagi aparilia unei bazede siguranli irte'l-
,liztr| atat in copildrie,cat 9i in psihoterapie.
rtlrireasineluireflexivti facilitarea in psihoterapie
integrErii
l,ucrdrile lui Main asuprametacogniliei9i ale lui Fonagyasupra men-
tllzllrli sugereaaiputernic nevoia copilului de .elatii de atatament, nu
um0l pentru proteclie sau siguanla reslntitii, ci ti pentru a asigura con-
,xtul lntersubiectivin car€capaciettilesaleEflexive pot s{ se dezvolte.
rlmul pas ln acest proces implicd interacliunile de reglare afectivA cu fi-
urn de ataFamentcare il lnvald pe copil despre sentimente.Pentru cd
molla estein centrul sinehd in dezvoltare, interactiuni ca acestea,care re-
l.'(rz^ rfciutl atectele,fac posibile integrarea (9i nu disocierea) multiple-
|l ('xpcricnle emo]ionale ale copilului 9i astfel sentimenhrl in crcttere al
tDlhrlui de a avea un sine co€rent,
Ca pi copilul in dezvoltar, un pacient aflat intr-un context cu prcdilec-
r. Intc.subicctiv al psihoterapiei are oportunitatea de a inviF (sau d€ a i
, nminti) cd sentimentelepot fi recunorute, implrtdtite cu allii, s€ poa-
' roflocta la cle sau pot fi modificate. In modelul de paihotenpie ca trane
llmnft'prin rclalie, baza de siSurantegi concentrareateraPeutuluiasu-
rd cxpcricnlci nonvcrbalepermit sentimentelordisociatealepacienfului
I insllIn sLrprafa16 9i sd fie recunoscute.Odate ce astfelde smtimente re-
L'gntcics lo suprafat2lii sunt simlite, ele au potenlialul de a schimba-
liail d('a fi ncccptatc(furia amari desprc kecut poate t ecein ceva mai
lot crrnl nr fi R'grctul)snu/ti transformate(nevoilecan'atr f()stfflatil n-
r,Bnl('cl('vin ,,proprii"Fi p)t fi ,jr.tificntc).Relalin.xft' In(r'kx'.,mofiil{)r
anterior negateqi terapeutulcareajuti pacientul sAle suportegi sdle in-
fac,de asemenea, integrarealot mult mai fezabild.
Dar pacientuluiin psihoterapie,ca gi copilului mic, ii va 6 foarte gr€u
'eleagd
se-ti cunoascdster e inteme - sau chiar strgtie ce drest6ri interne care
pot fi cunoscute- panAcand acesteanu sunt recunoscutede cetrealtci-
neva.Strvedemcum cehlalt - p{rinte sauterapeut- poatefaceposibi-
E aceasldc|rnoatterc,numire gi reflectarEasupraacesborstiri inteme pe
sibile nerecunoscute.
Mtr voi concentrapentru inceput asupraac€stuipn:cesagacurn sedes-
fitoarl in copiHrie, flcand punti de legdturi cu psihotenpia pe parcurs.
Apoi voi prezentacetevamate aleclinicecatevor ilustra cum ceeacegtim
desprecopilul in dezvoltare- nevoiade a aveape altcinevacarementa-
lizeaztrpenku al aiuta la reglareasentimmtelor,folosireaiocului sfinbo-
lic ti a limbajului in trecereade la scufundarein experienleh mentaliza-
I€ - poateclarifica plocesulintegrator al psihoterapiei.
Dupd cum vA amintiti, Fonagygi cole&iishi au obse at ce nou-nescu-
Fi Fi copii Inici initial invalt desprcsentimentelelor prin experienlelede
oglindire, carepot fi atat contingente,cat 9i ,,matcate".De exemplu,un
copil aflat in dish€s poatefi consolatatunci cind mama sa estecapabili
se rczonezecu eL se rEflecbeze ti sl oglindeasci inapoi la el corcctsttrdle
lui interne- dar cu suficientde multe difercnle,astfelhcat afigareasen-
timentelorei se fie ,,marcatd",ca fiind un rtrspunsla stirile lli inteme, 9i
nu o explimate a propdilor ei sflri, Mai mult, pmtru ca aceaseloglindi-
rc sefacilitezeabilitateacopilului de a-giregla,prccurnti de a-9ir€cunoat-
te afecteletrebuiese fie acompaniatdde o atitudine saude o acliunecale
sAsugerezefaptul ce sepoatefacefate dish€sului - firEgt€de cdtle per-
soanacare-lingriiette, dar, posibil, 9i de citre copil.
Un alt episod din arhiva mea personaleva ilustra cufr poate fim4io-
na acestprcces.Peuemea cand fiica meade 18luni seq)eri,anoaptea,eu
eram pArintele carc s€ h€zea in miilocul noptii de fipelele ei ,,Mami!
Mami!". Atunci cand din pItuFl ei m-a vAzutpe nrit e deschizanduta ca-
merci,a lipat furioas* ,,Tatirlul Te ur6sc'Adu-o pe rnami!". Acea8tanu
ero intimpinarea pe (are o atteplarnla ola hei dim-ineap9i am simlit cum
lnccp si me enervez.incercands; mA fac auzit pestetipeteleei, i-am
rpuH- fA.Aindoiallliritat - ctrmamidoarmegi nu am de gandsdo t!e-
z('nc,Stnndlangilp,\tululci, m-amlnmuiat9i am lntelestotugi(saumai
 tmbl am sitnrif) togicaincontestab e a comPodamentuluiei: in mod
ldunt s crezutcd daces€enervaFi liPa ind€ajurlsde tar€,mtr va facesd
td$c pc mamaei. Toateasteale-amsimlit imediai, dar dactrmd Sandesc
lt()rpcctivmi-aupermisnu doarsdmd calmez,ci in acelaPi timP (fdri
ftlt Bdndesc)sd oglindescfuria ei, cu o ,,faii rea" exagerat{ 9i cu un
rlrllt" de insolire pentnr a maicasmtimentelemele ca ,,Pretinse",Pen-
r cr apoi strtrec ll or sple un ,,oooooo"lung ti inFlegltor Penttu a rc-
(1{ dozamSgireadin spatelefuriei ei. Apoi am ttansPuBmimica meain
rvlnto, spunandu-icd bineinlelescl era furioasd,Pentru cl ea o voia Pe
nmi, dar tati nu s-adus sAo aductr.Apoi am auzit-oincercandstr-mi
runlt printre lacrimi cevace inilial nu anr ^mtsles.Era: ,,Tati,aiuld-mesi
I rimt maibine".Au urmatapoi o imbrdtitarecald, 9i un cantec,duPl
rr! [m Pus-oin Petul.
Dcli nu am putut seam o discufiecu fiica mea asuPlaacesteiintenc-
t|nl, ngvreasdcredctra fost una carea ajutat-osi-9i cunoagcdsentimen-
la ddinceapaseb r€gleze,Cum? zandu-sepe eaa9aclrm am vazut-o
J - cu alte cuvinte, vazendu-8epe eain o8linda rAsPunsurilormele de
rntrlizaE, ca o fiinlE intenlionau al cftei comPortamentexPrimi senti-
tontsti dorinte.carePot fi cuno6cute,numite, imPlrt4ite 9i schin rle.
E lmportantsdsubliniemcatevaaspectemutual intitdte a.lerclaliei P€n-
u cl sunt rclevantedircct pentru muncanoastracu Pacienlii.ln Primul
Ind, catefaptul ci odati ce am Sesito atitudinereflexivtrti am reutit
l.ml reglezpropriile nele sentimente,am fost capabil si sesizez9i sd-i
[llndcscinapoiceeace?4a simFt.In a] doilearand,numai atuncicand
m lnlclesafecteleei, din prisma intmliilor ei, am reugitstrle dau un sens.
I nl trcilca rand, exactaceastA,,menlalizarc" a exPerienleisaleemolio_
rlc mi-r permissbo sesizezpe a mea,pentrua-i fi astfelde ajutor
l'('ntru a activa un prccessimilar in psihoteraPiet €buie 8dfim caPa-
lli nu numais5rSspundem emolronalpacientului,ci ti re reflectdmasu-
rn cmoliilor - ale noasketi ale pacientului- decat5{ fim doar Printi
c $ontimentelepe carEincercim si le intelegem.(Nu mai estenevoiese
puncnrc?lacesttiP de resPonsivitate Poatefi cabeodatifoarteSreude ob-
nut dc obiceiestenevoieca terapeutiiintiti 5i aibi o exp€denldcon-
Horabil?t
'i ca pacienli.)
N4n'rDnrtcdin simctriadintreactivitetikclinicianuluicarementalizea-
r'lui pllrintclccarc mcntalizeazeva devenievidenti p(' llltrsurllce voi
trecein reviselceeacesegtiein prezent,desprccurn ajung copiii strri cu-
noasci,se-ti reglezegi slti integrezeemoliile.Acesttip de dezvoltaF poa-
te apdreadoar in contextu-lunei relatii cu o persoan5acordaH.panec6nd
copiii nu expelimenteazio astfelde r€latie,ei nu pot,,9ti,, ceeaceBimt,ci
cienfi,inieractiuneacu o altit persoanaacordatii9i senzitivEsponsivdeste
ceacar€facepooibll,lldezvoltareaunui sine rcflexiv
lntii la nivelul nonveftal, pirintele amrdat ,,numegte,,s€fltimenteleco-
pilului prin comportamentecorporale- explesiifaciale,ton al vociLges-
turi - carecomunictro r€cunoatteneempaticea experienleiinteme a co_
pilului. Astfel,primeleteprezenttrriale stdrilorinterneale copilului se
Bdsescin oglindirca rlspunsurilor mamei.Wmnicott (l97la) a ;vut pro-
babil exactacestlucru in minte atunci cand a scris: ,,Cevede bebelusul
atuncicands€uitd la fats mamei?Copilul sevedeF sine.p€ntrucAmama
9euitl la copil, ti cum atate depinde de ceeaceea vede,,(p. 112).
Bineinleles,p;rintii fac apel gi la limbaiul vorbit penrru a-ii aiuta co-
piii se-ti reprezintesentjmentele. Folosindcuvintecum a! fi ,,trist,,sau
,,manios"pentru a etichetaafectelecopiilor lor, p;rinlii genereazlun dic-
lnrAa acestorprocesenonverbale9i verbaleesteroasi la ivealtrin r€latia
pocicnluluicu terapeutul,permiFnd emoliilor sefie simlite 9i apoi reprc-
zcntatein modalitiiti din cein cemai nuantategi mai cognoscibile.
lmportant estefaptul ctr sentimmtele(9i albesteri mentale)carepot fi
roFr('rcrltaLe - in specialprin cuvinte- glnlt mult mai u9o!identii(ate,
tlr|16rtilvile,refl(rlnl'. Vi modulate.De aici reies€semnificatia
enorm; in

'n ,,cura prin cuvinte" are Potenlialul de a interi caPacitateaPacientului
rlc n rcgla 9i de a integla acesteemotii (Pentlu ca acestpotenfial se se re-
tlliaeze,acesteemolii trebuie sd ia nagterein aici-9i-acum in relatia teraPe_
tl('l, altfel acestevorbe sunt Probabil doar vorbe )
lr afard de rolul lor in interacliurdle de rePrezentare a afectelor ti le-
hrrtcrnpiacopilului, clinicianul oferd h mod imPlicit eauexPlicitPelsPec-
llv(' nsupra jocului coPilului car€ rezoneazdcu 9i extind propriile perspec-
tlv(,6|ecopilului,
ln tratamentut adulfilor, facem ceva foa:rtesimilar atunci cand oferim
jo-
Irncienlilor nogtri empatie ti inte.Pretare - ca rasPuns, desiSur, nu la
cul lor, ci la experienia relatiei Pe care o imPtuHtim Situatia de trans-
l(,r-cont.atransferare intotdeama elementede ,,Pretind cd" ti realitaF
clr(, fac loc unei gamelargi de experien;eemolionaleti stdli mentale,in-
chrzind aici unele careau fost in mod defensiv exclusedin sentimentul
r)biiinuit de sine al pacientului ParadoxulPretinderii estece, in virtutea
rct[liei noastrecu pacientul,a fi mai Pulin real PoateaveaPotenlialul de
0 fi mult mai real - profunzimeaemoFonaH,mu-[tmai adevdraa 9i mai
lncluziv?1.
Atunci cand ajutim la accesarea,descqrerirea ti legareadiferitelor emo-
lii, $tllri mertalc ti niveluri de exPerienld(imPlicit ti exPlicit simbolic Ai
nonsirnLrolic)alc pacientului, inhrim caPacitateaPacientului aHt de re-
Blo|\.nfcttivS,c6t gi de mentalizare.Pe ParcursulacesfuiPtoces,faci]itdm
lnk'ufnrea cxperienlelorPe carePacientulinifial a simtit nevoia sd le di-
F()('i(,z('snu sil lc renegeFi astfelcontribuim la ceeace a ft)st numit,,apo_
goul menhrliz:lriicxPlicitc,adic; abilitateade a nc inlcl( 8c Pc noi ti Pc
altii in termenii unei naratiuni coermte autobiograficeti biogrdice" (Al-
len & Fonagy,2002, p. 29).
lntErirea
sineluireflexiv:
ilustrarea
procesului
clinic
,,Rebecca"estepacientade caream amintit mai devreme(p. 189),care
a devenit anxioasi cend am complimentat-o cu privire la aspecful siu gi
apoi i-am atins umdrul utor atunci cand pleca din cabineful meu. Discu-
tAnd modul ln care am fdcut amandoi fali cddedi emotionalecarea ur-
mat acelei intahid deranjante, sper sd comunic modul in carc cercul be-
nign al atagamentului, regldrii afective ti mentafizerii lucreazd, de fapt in
psihoterapie.
Mai mult, voi clarifica cum am gandit gi cunr m-am comportat in legtr-
turi cu patru aspectelmbinate ti suprapusecontinuu ale placticii clinice,
Primul esbeatitudinea schimbtrtoarea pacientului in fata experienfei, care
determine, intr-o anumite mesure, natura alegerilor mele clinice in 6eca-
re Fedinte.UrmItorul aspectesbeatmtia m€a sustinu6 asupra folosirii do-
meniului nonverbal - evocarca, treceEa la act gi incorporarea - pentru
a aducela suprafa';, in momentul prezent,experienlaimpliciH Fi diso-
ciati a pacientului- Apoi urmeazd trecerea implicitului in explicit: recu-
noatterea ti numirea experienlei din acel moment lace loc pentru aceasta
gi astfelfaciliteazaintegrareapreliminar5.In st;rsit, penfru d continudin-
tegrarea, depun eforfuri in dialoSul cu pacienhrl penhu a da un sens ex-
pedentei - adice, a conectaelementeleei disparate astfel incat sd dem
acesteiexperienle un conbextcare si aibe sensin telmenii trecufului amin-
tit prezentului trdit ti viitorului anticipat al pacientului. Totalitatea aces-
tor eforturi implicd ceeace psihanalistr:l Roy Schafer (1992) a numit ,,re-
povestirea unei vieli". Atunci cand btul merge bine, acest proces
Senereazdo povestede viald coerentdsau o naraliune carepoate susfine
gi aprofunda sentimentul de completitudine al pacientului 9i capacitatea
lui de a iubi.
Aveli rebdare cu mine pane pregatescScena.Rebeccaesteun medic
ln iur de 30 de ani care a solicitat psihoterapie,simtind o imensi nesi-
gurAnl?tin pragul divortului. Degi era extrem de inteligentd, vivace ti
ntrlgltoare, nu ifi putea imagina cum ar putea cineva sb fie interesatde
rn, lncrcziltoarr'inlr-on mod superficial,ela in mod intermitent chinuifd
 la o nefericirefe!tr nume/careo coPle9ea 9i o fdceacateoda6sePlan- Atitudineaschimbitoare fattr de experienl5
il, 8r0 confuzd din cauzaemoliilor sale 9i vulnerabilE atunci cand era
ulprlnsdde acest€a. A.stfelea se simleaca ti cum ar fi avut o funda- Timp de mai multe sdpttrmani,Reb€ccanu a zis nimic desprec6t de
It mlgcdtoare. p€rturbate a fost de gestul meu neaco.dat.Fiire niciun fel de indoiab, a
Puflncatepufin, am inceputsl lecunoagtem lmPreun, catde 8!eu a crezutcdnu poatespunenimic desprefelul ln carecompoltamentulmeu
oat pentru ea sd simt' h)t\ea dinhmtrul ei 9i s{ eesimte ca un autor al a descurajaFoti sgfie in siguranld.Acestlucru seinElmpla in ciuda ani-
,tl)prlei vieti in schimb,de obiceisevedeaF sinePrin ochii celorlalti ti lor de schimburi relativ deschis€intl€ noi, fapt cale ar 6 putut cel putin
rll! ln marcparte in funclie de attePdirile 9i nevoile celorla4i. Am ince- st .idice pcibilitatea unei alte perspective- mai alesce rehlia noastd
,ut rtl lnlelegem,in mod gtadual, cd dificultateasa de a-ti cunoaftePrc- era suJicientde sigure pentru ca ea s5-mi poatii spune ce nu se simte in
prlomintea luat nagteredin necesitatea din coPiHdede a-Fidedicaaten- siSuranttr.ln mod evident, Rebeccaela prinse in experienle,in acestcaz
in experienlafoarbesuplrltoare a relatiei dinke noi.
lh ln principal mintii mamei sale.
Disponibili intr-un mod imprevizibil, ti mult Prca adeseafurioase, Alldda€l, Rebeccaa putut vedeaci tehpia aveao calitate,de a pretin-
rco&9tl femeieformidabih 9i incanttrtoarea fost ceaa ctrreidraSostea fost de ci" pa4ial: i€lalia noasEdela, dupd cllm eaa spus,,,rma€aH, careera
dorltl profund de cltre Rebeccati a cdreidezProbare era terifiante.Pen- ln acelatitimp una artiJiciatd".Deti sentimentulstrucd aceastdrelatie,ca
tru 0 se adapta/a ttas linia, functionand ca un Pacificatorti excelandin bazi de siguranl{, era unul suficient de real, ,,artificialitatea,,relaliei era
domeniicarecontaupentru mamasa.Totugi,Pentrutoatereutiteleti com- c€aprin cale a fost posibil ca easi ka,ias., aceeatilibertatecareii permi-
plllnfa sa,a simtit nu de pufine ori ci, Pentru maina sa,in cel mai bun te unui copil aflat la ioacesdmenta.lizeze.in sfe.a ploteiati a prednderij
caz,ers pe locul doi ti, ln cel mai reu caz,eta o Povare cI, Rebeccaiti Frmitea o gamdmai larga de sentimente,ganduri gi im-
Pesteacestesentimentede dorinti ti intimidarein lelafracu mama, pulsuri in tedinlele noastr€decatputealn alaraacestora- 9i uteastrre-
R9treccas-a simtit invizib e in fala tarilui ei, a cerui atenlie cEdea ce a flectezeasupraac€storstili mentale,9i nu doar sAle hEiasci
fott capbte ti monopolizatiide soia ei mai maF. LiPsindu-isiguranlaade Tohfi, s?aliul psihic sigur creatin modul pretinderii sepoat€prebuti
vlratd a uneilegdturiautentice, s-asimtitsingurtrin familiasali nesusFi- at6ci cand estecontrazisde o experientemult plea in afala pretindedi.
nuttr, nesi8urepe dorinlele ei ti inhibatl in revendicnreanevoilor ei. Atiita timp c6t m-a vizut pe mine ,,imbrlcat,,in costumulunui plrinte
bun, strzicema9a,pericolul pe ca-reil reprezmtam- pericolul seiualiG-
Tineli cont cd aceastiPovestea aPE$t la suPrafa$ duptr c6;ivaani de
tcropie9i r€flectdconttimtizaFa pe careReb€rcanu a Putut sdo verbali- lii saual apropierii - puteafi tinut la periferie. Dar atunci cend am com-
zezecand relalia noastd a incePut.Relalia9i inteleSereaPecarele-a faci- plimentat-o ti am atins-o,pr€tinderealinigtitoare a fecut loc unui smti-
lltat,incet,au fecutpentrueaposibilecunoatterea ProPriilornevoiti afir- ment de pericol carcpereamult prea rcal.
m6ri:alor,ca 9i cun, giiind acestlucru - Probabil-, Puteaacumsd-ti Rebecca a incercatpe palculsulmai multor tedinle6trrestabileasce Fi
ccari dreptulla o vialtrprcprie. si menfinepretindereac, se simtein deplindsiguranlecu mine. Dar
Duptr cauvaani de tratament,Rebecca9a recdsdtorit,de aceasHdatd cum adeseaseintimpH in astlel de interacliuni, comunicarcaei nonver-
ftrdrtcfcricitd,cu un btrrbatcare, dupasPusele ei.o iubea9i o susfineane- balda dezvdluitcdsesimteacl e preanesigures!-mi spunesausi con-
condilionat. A inceput totuti strfie ingrioratd de dimensiunea sexualda gtientizezepe deplin-Aceast!revelatiea fost primul pas sple a lua in
rclalici ci: el pereaseincerceintotdeaunasAseaPrcPiede ea,Pe cand ea considerare,impreund cu mine, semnificalia celor intamplate intre noi.
doarsporadicreus€asAseconecteze la doaintele ei.Mai mult, eranelinit_ Dupdmai multetedinlesuccesive, atitudineaRebeccdi fat; de experien-
titil ti n3dumerit?t ori de cateori deveneacongtien6de .t'tragerea ei em(F ld d vi.at de la scufundare gi pretindere - 9i in mod gradual, a trecut
o pcrioadd de apropiere de so;ul ei inFprcmentaliznfc,
lkrnallldupl
tt nonverballcetreexPerienlaimpliciti/disociatl
Prlmr gedinfddin aceastesuccesiunea incePutcu o lunge Pedoadi de
,n lntrerupE de rcmarcaReb€cc5i,ugor nervoasi, cd nu are nimic in
rtt, nimicspecialdesPlecarese vorhasce.
CAndam inhebat-o cum vede acestlucru, a sPusc{ acestlucm o
fttcesd s€ simtii stingheritd ,,Cum ata?" am intr€bat eu Ea a res-
pun6:,,Vatrebui doar sAne uitim unul la albl" ,,9i dacene ui-
lim unul la cel6lalt?",,Nu gtiu.Md face3dInd simt stingheritd
de ce.Ar fi Puhrt str8eProducdo cearte,dar au lnfranat-obine ti
r€Etulweekendului a decursbine - deti nu sePoatese nu fie cri-
tlci, pentru ce tot ce au fecut a fost doar se slea,se se uite la fil-
me,si iasi semhance 9i sl faci draSoste. Auzind acestlucru, s€
Dareca am avut o privire carei_acomunicat:,,Hmm,suntrbine!"
b-a uitat fix la mine9i mi-a sPrrs:,.Tuti Prietenamea,in mod evi-
dent,cr€delila fel despreastfelde lucruri. Nu ttiu ce estein ne-
regulxcu mine,cd nu Pot se aPreciezti eu asla lntelegi?"
9i apoi a urmat o altl Pauzdde tecere
laacordandu-m5 la muzici, ti nu la cuvinte- adictrla dimensiunea
inberioru'lmeu
'nvcrbaltra interacliunii -, sunt conttimt cdam simtit ln
I trcmor de anxietatecarel-a oglindit Pe al ei. De asemenea,am simlrt
(sauPoatcli maide mult?)avcl trrrs('ntimcntvagd('
tl|lrcl('si\pltrmAni
disconfortFi supdficia.litdte,in contradi4ie cu uturints ti prtunzimea F
catein mod obitnuit le asociamcu interaqiunile noastl€.Cr€zandce ex-
perienlameaale legdturtrcu a ei ti Bpelandsl trecdincolode cuvinte,Ia
nivelul implicit gi incd neverbalizatal interactiunii pEzente, m-am intre-
bat cu voce tarece simte ea acum,in aceastetecere-
Mi-a zis cl sesimtela fel de necontortabilca ti inainteti ce este
ceva la modul in carc ne privirh in tdcerecare o face gi se simttr
un pic anxioasS.A[r incercatsd-i impirtigesc ptrrerea,cd s-a sim-
lit prcbabil destul de stingherite de cevatimp, nu numai in aceas-
te tedinld, ci gi ln ultimelesdptlmeni Fi poatechiar cu rnai mult
timp inainte.
A oftat sau mormeit ceva in loc de rlspuns ti a privit intr-o par-
te. Am intrebat-o: ,,Ceestecu oftatul estasau esteun mormiit?"
A respunsce are impresia ct ttie ce seintiimpE, dar nu estesigu-
rtr dacdpoatesl vorbeascddespreacestlucru. Dupi ce am spus
pe un ton mai blAnd:,,lmi dau seamacd trebuiestrfie greu pen-
tru tine", am inhebat-o dac6gtie de ceii esteatat de dificil sd vor-
beascdcu mine desprecevacareesteevidentce o deranjeazd.
A ietir astfel la iveald ingrijorarca ei pentru faptul c, voi fi devas-
tat de ce€ace o^se-mispuntr,d€ii credecd anr mai auzit asdelde
lucrud inainte. In sfargit mtr lastrsd aflu despre,.confuziati supe-
rarjea"pe carele simte ii carc au fost declantabeprobabil cu o lune
inainte, cand i-am fecut un complimentgi am atin8-ope umlr.
Penela acel moment, tot timpul cat a lucrat cu fline, nu am
atins-o niciodatl. Cand am fdcut acestlucru, toatl relatia noastrl
a fost puse sub semnulintrcberii. Spunendacestlucru, ochii ei
s-auumplut de lacrimi.
Concentrarea asuplasemnalelor nonverbale(sauparaverbale) - a-n-
xietateagi enervareamea,sentimentul de aplatizarea gedinlelor prece-
dcntc, repetareacuvanhhi ,,inlelege?"al RebeccdiimprcunAcu limbaiul
corporal 9i oftatul sdu -, toate igi aveaudddcina in experienlavitali 9i
Ingriiortrtoarc,dar implicitii ti prcbabil disociat?i.Toatieinterventiile mele
ulterioarein aceast?l $cdinleau fostmenitesI faceloc cat mai mult po-
tltrll .rctstci('xp(,fl('nl(.,
Aslf(,l,i-amcomunicat intr-unmod implicitgi
Hpllctt cl expedentasade aici €6teo Fioritate Fntru mine Aceastiides-
thldere gi acestinteres adevlrat pentru emogiile9i gindurile ei, furia 9i
lplciunile ei, au fdcut-o sAsesimel sufici€nt de siturl cu mine Pentru
I ta rdenci ii mai mult ln experientS.
A frce jmplicitulexplicit
Aducereala supralagl,ln PsihoteraPie, a exP€rienfeiimPlicite esteclu-
clol!, daci vr€m sd adlposhm ceeace Pacienfiinoftri mult timP au sim-
llt nevoiaseexduda din relapile lor, din sentimenhillol de sine sau din
ambele.Ceteodatii,accesar€a unor experisrte de acestlel, negatesau di-
{xlote, nu estenumai n€cesarl,ci 9i suficienti, in ti Prin eainsdti, sdefec-
tuczoschimbarcaterapeutictr.Mult mai des,Pre6uPuncdestenecesardin
mod suplimentarexplicareaimplicitului Prin hansPunereaexPerientsiin
cqvlnte,
Amintindu-mi in mod vag momentulcarea Perturbat-oatat de
mult pe Rebecca,at fi putut s5-i dezvllui faPtul cl, probabil'
rn-amsimtit apropiat falS de ea gi ingriiorat Pentru ea atunci 9i cd
testul meu, pt€cum gi comPlimenhrl anterior au luat natterc Pro-
babil din dorinta mea (inconttienE) de a transmite in mod activ
ceeace sifrteam, Totu9i, am simlit cA o astfel de deschiderear fi
fost o incdlcareprematu.d a exPedenteiei. AstIel, vrand 3i fac loc
ocesteiexperienfe, dar in acelagitimp stro linigte8cPeea (ti sene
protejdmamandoi,astfel,de frica ei fall de mine),i-am sPusca
mi simt uguratde faPtulcI Putemvorbi acumdesprecevacarea
fost atat de deranjanlpentru ea gi atiit de Sreude imP&tetit cu
mine. De asemenea, i-am sPusce unul dintre semnalelesalede
dist.esperceputede mine a fost rcP€titivul,,intelegi?",carcnu a
fecut parte in trecut din discursul sdu, cel putin nu a-crobservat
cu - gi ctrnu am mai auzit-ogPunendacestcuvantde candmi-a
povcstitexactceeace a suPtrmt-o.
Auzind acestecuvinte,a izbucnitin Phns.DuPeces-alinittit, am
lntrebat-odactrpoatestr-misPunede cea Plans A sPuscdde tris-
telc:tristelc,pentruci a trebuitseseretrageat6tde mult, P€ntru
cI nfi.:atetde multi nevoieca lucrurilesd nu fi{' Pr('nintime9i c?i,
pe mAsurtrce noi vorbeam,a simlit cI lucrurile devin plea intime
si acestlucru a deraniat-o:
- Trebuies{ mengincompartimentarcaterapiei. TrebBies{ te fin
la distanta. 9tiu c{ terapia esteartificiall, nu estechiar realtr.Este
ti nu este.Dar atunci cand tu m-ai complimentatgi m-ai atins a
devenitconfuzantde reald.
- 9i acestluclu a fost foartegreu pentru tine.
- Da,agaa fogt.Nu am ttiu dacAputernd mai continuEm.Brusc
nu am mai ttiut caresunt intenliiletalesauce fel de rela;ieavem
de fapt.
- $i cel mai greu a fost, cred, cA simlindu-te in nesiguranltr,nu
ai putut s, vorbetti despteceeace;rm flcut gi desprecum te-a
afectatacestlucru.
Ceeacesenumegteaici esteexpelientasaimplicitd in relaliacu mine de
a sesimti amenintattrgi fleincrezetoarc.Dificultateasa de a fi explicitl -
chiar 9i acum - desprepericolul specificpe cale'l-am reprezeniatesteo
rh;surd a p€ricolului pe carel-a simlit. PenAh urmttoar€atedinttr nu am
putut sepunsn in cuvinte ac€stpericol ti rnodul in carceai-a ficut fatl-
Rebeccaa inceput tedinla cu un fel de glumd:
Suntembine unul cu celdlaltacum?- standcu capulinainte
ti cu mainile impreunatela nivelul pieptului, cu palmelelipile.
Am las lmpteunl cu ea,dar am sugelatapoi cd umorul ei reflec-
Laprobabilsentimentulcdnu a fostincl terminatl convelgatiain-
ceputi data trecutd.A spus cI a fost foartederanjantpentru ea
atunci, ii estein continuarc,s, vorbeasc,astfel incet as putea cre-
de ci imi contrestdintegdtatea.
Am rispuns:
- Deci pentru tine dacd imj 6pui ctr m-am comportat s€ducdto,
ar ins€mna sd-mi pui la indoialtr integritatea?
- Cevade genul trsta.Cum sl-li gpuncl egtiseducltorcu mine
f6resd-lipun subsemnulintrebdriiintegritatea? gi nu gtiamdaci
faci acestlucru. Am simtit agta,dar nu am putut strimi dau sea-
ma cxact.Adicll,la un anumit nivel,gtiamc{ nu o facLm-ai aiutat
do un miliorrdo ori Si nu mi-ai dat niciodat, un motiv sA mtr
 indoiesc de Sriia ta Pentru mine. Dal nu m-ai ftai atins niciodati
panaatunci...Am incercatse-miimagin€zcdnu s-ainHmPlatsau
cl nu a contatdeloc.
- Dar se parecd a contat- atat de mult hcat nu mai erai sigu-
re dace poti st continui tedinlele cu mine. 9i nu ai Putul se sPui
nimic despreacestlucru.
Nivelurile profunde ale neincrederii imPlicite a Rebecctri9i ale fricii
ncscteiasrmt fdcutein mod gradual exPlicite- in Primul rand susPiciu-
nra c?lacelcomPliment9i atingeream€aau avut o intenlie de exPloatare;
In il doilearand, indoiala cdat fi ascultatsusPicilrneaei fdre sedevin ex-
hlm de defunsiv.
I-am spuscI estecevacenu inlelegin totalitate:
- Dactrai fi putut si-mi spui cl elti ingriiomtdde faPtul ce Par
seducdtor- ti eu chiarerams€ducebr-, nu ar fi fo6tca gi cum
doar ai fi avut griia de dne ti nu cdimi Pui la indoialtrintegdta-
t€a?Esteca Fi cum al fi fostPrinsin flagrant.
- BineinlelescAata ar fi fost, a resPunsea. Dar astadoar dactrai
fi fost onest.
Utor tuat Prin surPtindere,intr-o oarccaF masurd,de neinctede-
reaer, am spus:
- Acestlucru ParesAfie o presupunerefoarte greu de fdcut . De
fapt amandoi vedem cet de Sreuiti estesAai incredere in mine'
Putin mai tarziu am fdcut exPliciteo Palte din exPerienlamea
atuncicand m-a intrebatde ce sunt atat de ho6rat se discut de-
sprc acestelucruri: pentru ci mtr gendescctrestecevavaloros aco-
lo caretrebuieexploatat,cevadin cale ar Puteaav€ade invilat?
Saupentru ce sunt ingrijorat ctram fecul cevagretit 9i vreau sd
lllmurescacestluclu?
Am inceputprin a sPunecI eu credceestefoarteimPortantceea
ceexploremacumimPrcuni.Am adtrugatcdsunl intiotdeatnamai
mult decatdeschisstraflu careestecontribuFameaLaceeaceare
loc intre noi. Totugi,la jumetateafrazei afr avut sentimentulcd
acestecuvinte alc melesunt oarecumingredite 9i neautentice9i
c?lnu s('p()trivesccu situaliaprezentl dintrc noi d()i,
Deciam luat-ope drumul pe calel-am crezutcel mai ,,bur,,:
- Fdrdindoiald ci al fi fost autocritic daci at fi simFt cAceeace
s-aintampht ar fi deterioratlelatianoasEtrintr-un mod iremedia
bil 6audacdat fi clezut cd am pus in act uneleimpulsuri incon-
ttiente 9i distr:uctive.Dar adevdrulestece nu am frcut acestlu-
cnr, ln acestmoment, nu imi pot aduce ahinte in aridnunt ceea
ce s-a intampht dar imi aduc aminte ctr m-am simtit aprcpiat de
tine la sfartitul tedinlei gi dat fiind laptul ce heceai printr-o pe-
rioadd foarte dificild, cred ctr am incercat- destul de neindema-
natic -, dat aln incercattotuti sd comunicfaptul cd sunt aufuri
de tine,
Rebecca a rEspuis cd pentru ea esteo mareugurarese me audl
spunend acestelucruri.
- Cum a9a?am 'mtrebat.
irni dd mai mult spafiumie, sAme gandescla ceeace s-alntam-
plat, Rdmanedcutd pentlu catevamomenteinainte de a mtr in-
treba pe un ton chinuit gi rugtrtor:
- De ce ar fi acestlucru atat de amenintetorpentru mine?
9i atuncia inceputstrEelupte d gaseasciun;Ispuns la intreba-
nea sa.
RdspunsulRebeccdivine in acordcu sentimentulmeu ctrauto-dezve-
luireadeliberatla terapeutuluipoateaiutacateodate pacimtul si B€sim-
td mai pufin scufundatin propria realitateemo[ionali. probabil ci, ver-
balizAndo altl pe$pectiv5, terapeutuldeschidecaleapacientului pentru
a lua in considerarcmai mult deceto perspecdveasupraexperientei- o
trasStur5cancteristici mentalizerii.
In afarl de comporamenful nonverbal,carc semnaleazlrezonantagi
acordar€anoasFeindispensabile,pacienlii caRebecca - penhu a simli cd
suntemaldturi de ei gi sunt intelegi- au nevoie aploapelntotdeaunade
rAspunsuricontingente,caresunt exprimateprin limbaju.lvorbit. Atunci
cdnd pacienlii nottri ne pot citi gandurile,afiit in cuvintelenoash€,cat 9i
pc fala noastrtr,ei s1mtaiutali a6tfelse-ti trdiasoirchtia cu noi cafrind una
cnr(.poatecuprinde ceeaceei au simtit nevoia,in k€cut, sAdisocieze.
Atunci candfolosim limbaiul pentru a numi ceeaceestenenumit,ii aiu-
titm Pt,pn(.i('nlii
n(rstrislt-$isuporte9i sdfi comunicepropriilesentimente
tnduri de nesuportat.AceasHrcglareinteractivda di8tresuluiPacien-
'noghi le intSr€9tearit boleranlaafecdvi, cat 9i experienlarcIatiei te-
ruticecabazdde siguranld.AFacum vom vedea,aceastereglareinter-
vl promoveazl,de asemenea, mentalizalea.
interpretarea,
I sensexperienlei: ti naratiunea
mentalizarea
)egi realitateapracticii cliniceesterareori oPtiml, bsali-me sds<hitez,
rtru scopuri demonstrative,o versiuneteraPeuticeoPtimi a Procesu-
p€ car€l-am d€scrjs.DuPdce am creatatat o bazi de situranF, cat ti
rpatiu kanzilional in carcPacientulstrPoatiiaveaexPerienteimPrcu-
au noi, carestrnu fie doai de ,,kansfer"9i nici doar ,,reale"- Fleud
l4l2004) a numit acestspaliu ,domeniul intetmediar" (P 374)-, ci-
Bcmnalelenonverbale,din intedorul nostru gi de la Pacient,Pentru a
ioqaccesain aici-ti-acum experienfaimPlicite a Pacientului.(Palafta-
du-l pe Damasio,aiueirnpacienhrlstrseconecteTe d) sentimmtula c@a
|o intamph - cu dimensiunileemolionaleti corPotalealeexPerien-
) Aiungandh margineapeEePtibiE a modelului intem de lucru al Pa-
ntului saua naraliunii implicit€, inc€rcemse facemexPlicit imPticihl
nr atunci incercdm,in sfargit,cu Pacientulsi reflecttrmasuPraacelei
torienlePenku a-i da un sens.
Sccvenlateor€ticdpe cale am'rncercatsi o schilezfacePosibil un Prc-
prln caleexperienlacarea fost antedo!doalsimlitd- 6aunu a fost
oc 6imtittr- poatefi trditd in cadrul unei relalii in cale aceaexperien-
,oate fi inleleasdgi i sepoateda un nou context.ExPerienlaimPlicittr
'xplicitl caree6tein siguanltr impirt4itl esteschimbatS.Aceastaeste
*uiarca reprezenlaliorald (Kamiloff-Smirh. 192) Prin caletrecutul func-
nal,cu influengi (degi nu trecuhrlistoric)estemodificat, fecendPosibi-
1oiopliuni pentruprezent(Stem,2004).h sfartit,scoPulnostruestc
n-i facep€ pacienliinogtricapabilis{ tsrercze o naraliuneco€r€ntede-
'o viala lor, caresdreflecteexperiefltarmui sinecoerent.Acestaa fost
rptrl mc'ucu Rebecca, iar rnterpretareaa lost o ParteimPortanttrln rea-
lrca acestuia.
m-a intrebatPeun ton amirit dc ceatingc-
Atunci cend Rebecca
Pentru('il,r'rn('vid('ntci ntl
reamcaa fostatAtdc amr'ninlitoare
mai era prinsd in experienitrsau implica€ intr-o explomre tt care
,,pr€tindeace", decuplatdde la lealitate:
- 9tiu cd imi place ca bdrbafii sd sesimG atrati de mine, dar este
ca 9i cum vreaudoai sl fiu vlzutd, dar nu atinstr.Nu vreausdse
apropie nimeni prea mult. Deci, cand de obicei cineva se apropie
prea mult de mine, pur ti Eimpluopresctotul. Cred cd m{ refer
aici la trecut,dar chiar gi acum,cu solul meu,md retragimediat.
9a intadrplat acelati lucru ti cu tine? Trebuiesd fi flcut parte din
asta,din retragereamea automattrcend cinevase apropieprea
mult. Dai e ca gi cum cevalipsette, cevacarenu inleleg.
I-am rdspuns cu urmetoar€ainterpretare:
- Cred ca gdu ce esteacel ceva.Crcd ctr alunci cand te-am com-
plimentat9i fi-am atinsumdrulti te-aisimlit tulburate,nu ai thut
exactde ce.Ti-ai explicatacestlucru tie insegi,decizendcd am fost
seducitor,ti nu aplopiatgi supoitiv fatdde tine,ia! gandulcdmd
simt abas de tine a dat la o parte, pur 9i simplu, orice rntiment
de apropieredintre noi, apropierep€ carecred cl o apreci€zila fel
de mult pe cat te tead de ea.
A !trspuns:
- Cred cd ai dreptatie,pari sd ai dreptate - 9i a adus in disculie
situalii in cares-aretrasatunci cand a plimit semnalecI cineva
esteinteresatse se apropie de ea, fie o prietend apropiatl, fie so-
lul ei.Astfelde respunsuriau luat-oplin surprindele,deti a spu8
cA,pe mdsu.rd cea inaintatln varstI, a devenitfoartepriceputein
a rAmanesingurd.Aici a incepul sd phnge gi - cand am intre-
bat-oceseintampli intruntrulei - a rdEpunscI tocmaii-a trecut
prin minte o ima8ine in careeta boxer gi mtr avea pe mine, pe so-
lul ei ti pe prielenaoa,,in colF ei, de parteaei".
In urmetoarca 9i ultima tedinte pe carc o voi descde, Rebeccaa
spuscd ultima noastri conversafiei-a deschisinima.dar nu pen-
tru mult timp. A ftrcut dragostecu solul ei in weekend.simtind o
intimitateextraordinali,ca ti cum ar fi fost pe punctul de a-gire-
tlcclaradragosteaunul faF de cehlalt.9i apoi,,eapur ti simplu
$-ainchis,a secat".A simtit cd a fdcutacestlucru aproapedelibe-
rat. Cetevazile mai tarziu era supdrati gi i-a spus sotului ei cd
vrondoar s?lstc.asintEurd pe canapeati strciteasce - ca o metodl
 de a preveni ceeace gi-a irnaginat a fi o aboldare sexualedin par-
teo lui.
O parte din ea vrea sd aibi increderc ti se fie aproape de el qi s;
|€ simte confortabil, dar cealaltx palte nu o lastr:
- EBteca si cum ar fi o fetite mici iJr mine care este furioas5, r5-
nltA ti ptini de urd ti care r.rea doar si fie ldsatd ln pace, sd fie sin-
8urA.Chiar m-am gandit cabodatd s5 md despart de solul meu gi
d.mi gasescun loc singuri. care sA fie exact cum imi doresa eu,
fdrd sd md gindesc dacd tabloul sau lesetula aceeamer8e hnge
lemineu. Acea letilS este atzit de furioasd- Este ca Fi cum aceaste
Dartedin mine vrea sd se deschidd,dar ea nu o lastr.
l-am rtrspun6i
- Imi dau seama de ce e furioasS; simte cd poate face ceeace vrea
doar dace este singurl, Este ceeace cred ci simli in mare parte a
timpului. Este,evident, foarte impoltantA pentru tine,
ln lacrimi - tlisttr, dar gi uFor melancolicA-, Rebeccaa respunsl
- A fost o prieten bune pentru mult timp.
9i acum, aceaslaeste inlerpretaEa RebecceiA spus:
- Esteca ti cum a fost intotdeauna acolo, aproape ca un gardian
rl sentimentelormele reale,toate durerile 9i furiile si toate dorin-
lele pe care a trebuit str pretind ctr nu le am, pentru ctr nu era ni-
meni in familia mea cu care se le lmpait- Dar ea le-a pdstrat.
- 9i nici acum nu estenimeni cu care sd le impalli?
- gtiu ce nu trebuie sA fiu singurd acum, dar este ca gi cu[t nu
pot incd sd cred Sau nu vreau. Adica este ca gi cum mtr agdf de
ncincredere- ideea ce tu te simli atras de mine sau cA singurul
interes al sotului meu este cel sexual.La un anumit nivel, gtiu cd
toatc asteanu sunt adevtrrate.Am dragosteagi suslinereape care
intotdeauna mi le-am dodt, dar pentru nu ttiu ce motiv este
apmape gi mai greu decat ahnci cand nu le aveam. Astfel devin
invidioasi pe allii, degi am de fapt tot ce invidiez la ei. Doamne,
cste o nebunie si totusi este atat de trist.
\ niuta pacienlii sd-FimodificeatitudineafaF de propria lor expericn-
ubicctivAdepind€',in parte,de capacitateanoastrhde mcntalizarecx-
Itll (adici dc intcrprctore)care faceleg{tura intro dili'rilcle elemcnk.
ale aceleiatiexperienle.Astfel de legituri sunt esentialepentru integrarea 209
sttrrilor mentale disociate - in cazul Rebeccdi,o atitudine de incredere
mult prea cledul;, pe de-o parte, ii o neindedere incdpdtanaH, pe de alttr
parte. Ffue aceasti integrare, sentimentul de sine al pacientului gi naratiu-
nea 9aautobiografic; nu pot fi coerente.
Naraliunea Rebeccli ifrpfcA o cunoagtereimplicitA a faptului ci auto-
nomia 9i infrmitatease exdud reciproc.lntr-una din pe4 e acesteinara-
liuni, Rebeccanu avea vce - nu a avut vointe independeriti - dacl ti-ar
fi permis si se inddde ftr fafa cuiva car€ conta penku ea: adicd tecereaei
'rn ceeace privegte atingerea mea gi dificultatea in a respinge avansurile
sotului. Dar inh-o altd parte a acestuidiscurs,putea se aibe increderein
alfii cd sunt responsivifafe de ea ti ii acorddsuslinele- doar cl acea8ta
perspective avea o calitate de a pretinde cd carc o ftrcea foarte instabiH.
Pentru c5 naratiunea se autocontEzicea, Rebeccaadeseas€ trezea confu-
ze, precum 9i frrd ,,voce".
Munca noast!trimpreuni a accesatstdrileei mentalecontradictorii9i a
fecut posibili pentru ea inceperea congideririi relaliei dinhe ele. Am ob-
servat, de as€menea,cd n ratiunea incoerentA a Rebecceireprczinfil pufi-
ne dintre posibilitdtile existente pentru ea in prezent mai exact, acea
pieldere a sa a exclus atat po6ibilitatea de a s€ simti aproaF de cineva,
cdt fi obfinerea a c€eace dorea. Faptul d Rebeccaa putut acum, inh-o sir-
guil starementald,sd simtd atat dorinla/ cat 9i neincreder€asa - Si sd re-
flectezeasupra lor - mi-a semnalatce integrarealor era acum in plintr
desfSgurare.
Procesul relalional, emoFonal ti interpretativ pe carc l-am schilat con-
tribuie nu numai la integraEa s$rilor mentale disociate, dar poale, de ase.
menea,sd facdleglturi intre sentimenteti tarduri, lntre memoria impli-
citil ti explicitd Fj - in crcie! - int.e emisfurcle stange ti dreaptd, precum
Fi intre functiile ,,inalte" ale cortexului 9i functiile ,,ioase" ale sistemului
limbic Ai trunchiului cerebral. Aceste tipud de integrare repEzinttr Ezul-
t.rtul in psihoterapieal cercului benigr de reglaie afective,atagamentFi l
m(.ntalizare, care faciliteaze, in schimb, o coerenF mai mare aEt a senti-
nrentului de sine al pacientului,cat Fi a naraJiuniiautobiografice.
lhll dc alte intelegeriparticularc,experie ta unei relatii in carepacien-
Iul s(.simtc inleles $i inspirat strse inleleage- are cel mai mare efect
l(,rD|('utic.Astfcl, e(\..r.(.sp('ri\nr si facemposibil pentru pacientii nottri
ittlantizareafaphrlui cdinsight-ul esteposibil, gi nu un anumit in-
Itln lntermediulmentalizeriinoastreimplicite gi explicitecultivtrm
rntll noptricapacitdlile
pentruinsiShtti empatie- capacitdlicare,
nPrcun{, sunt, mai mult sau mai pu;in, echivalentulmentalizSrii.
llztrea;i meditarea
Ity s-a referit inilial la shele reflexiv ca la ,,observalomlintem al
lantnle" (Fonagyti colab.,1991b,p. 201).Fdreacestobservatorin-
rnlom pur ti simplu scufundatiin experienlesubiective,pe carele
,dilm cu realtiti obiectiv€.Ilrcapabili de a reflectaasupla difercn-
lnt.l'dcntimenbeti fapte,rdrnAnemorbi Ia modul in careconskuim
prctdmin mod obignuit ,,realitatea"propriei experienF.
rrul 0ccstorpmbleme- importanF obs€rvaioruluiintem ti calita-
I clcgrabdsubiectivddecatobiectivda stdrilor mentale-, o atitudi-
n$tnlizaresesupraprrnecu uia meditddve.lCeledoutrconvelgpen-
(lllto rccunoagber€a faptului cdexperienlanoa.6k{subiectivtreste,ln
rtrtc, o conshucliepsihicA9i ctro mar€ parte din sulerinla noastri
poote6 vlzutii, in consecinF,caautogeneraei(in mod inconttient).
r au potentialu.lde a ne ridica din scufundaEain experienl5ti din
n do responsivitateautomatApe careac€astao impune.
Ul, mentalizarcati meditarcanu sunt acelagiluqu. Trpul de activita-
tnli nseciatfiecdreiaestediferil la fel cum coneibu;iile adusede fie-
lhotcropieisunt diferite.Mmtalizareaa fost comparatAcu utiliza.rca
,l(!copi ili ascuteperspectivaasupraexperientei,.indepdrtate",adu-
ttutul sauinconttientul,,maiaproape".Meditaneaa fo6tcomparate
nlcroflcop:ifi di o perspecdvireaEti in amlnEnr a exp€rimtsi ime-
nrc poatealtfel si rdmandnevdzutii(Rubirl 1 ). ln timp cementa-
lxtotcosigurao caleprincipaliiin considerarea unui sinecoer€nt,me-
(r{(' vilzueldrcptcheiahaisc€ndenFisinelui.Meditar€aeshpiahade
' tr tradilici budistevechide 2.500de ani,in carescopulestede a anu-
lnlr nuk)impusdcauzat?i de agtr'areade imaginileiluzorii alesinelui.
M.lld, ..r.6rc aut pslhan.lisr,.et tiprofeer budist,.decrislmp.ctulEedltai.l in telul
or ,,Ulml r!. rBplratl.ltl €tkh.lar.aSandudlor inilial<onduc
up etu sd €fl u !o asod4l
li.r rrt rl tl ,crr! i u. s r . lov lt d. €hotl l c o n n k tu .l e sl ua.t
llk ' r"{rlt.l In5 !ftr i, 2003,p 2791 .
Meditareain Dsihoterapie 2ll
in maioritnlea
tratamentelor
psihodinafiice
existd
ogoonddupdsens,bsAfl.lmomertuL
prcze in urnl.
- DanielStem(20Or,p. 140)
Specialistulin dezvoltareaumanAde la Harvard Robert Keganabor-
deazAtermenii de ,,mintesocializat5,,,minteautoautoare"gi ,,minte
autotransfortrratoare"drept forme ale conttientei asociatecu niveluri din
ce in ce mai inalte ale maturizerii psihice (Kegan,2fi)0). Categoriile lui
KeganEas€azi o proBr€siesimilarl cu ceade la scufundarein experien-
te h mentali"areti apoi la meditarc.
ln mod evident,mentalizar€ane aiuH sI ne eliberdmde constrangeri-
le kecutului nostru cultural gi familial, reprezmtat de ,,minteasocialtr".
Prin intermediul inlelegedi implicite Fi al reflectieiexplicite,mentalizarea
ne permitesEfacemun pasinapoi de la experimteleti repr€zmtdrilenoag-
tre, pentru a le intelegeti, astfel,pentru a deveni progrcsiv propriul au-
tor ti intelprct al vietii noastre.
DecatsAdem un sensconlinutuluiexpeierrleinoastre,meditaEane di-
r€ctioneaz{cc'nttientizarcarcc€ptivdcih€ p/oc"sr,ll mom€rrtctl momqrt al
experientei.De-a lungul timpului, o asdelde atenlie arc potentialul de a
Ealiza ,,o revolutie copemiciand"in carcmintea carcmediazaexperim-
la noastld asupralumii 6etransformepe sineinsdgi(Engler,2003).
Autorii unei cdrli recentedespremeditalie gi psihotelapie (C€rme! Fi
colab,,2005)descriucon$tientizareameditativtrca fiind:
. Noncoflceptuaw.Meditarca este conttientizarca Hri a fi absorbiti in pro-
cesele de t6ndire.
. Centfttii pe Wzent Meditar€a are loc intotdeauna la timpul prezenl Gan-
durile desprc experienlele noastre sunt indeptrrtate un pas din momen-
tul Drezmt.
. Nonciticd Conttientizarea nu poate aprlea in mod liber dac?[vrem ca
experienia noastrdsd fi€ altfel de(at esre.
. Lth'ttionold Meditarea intotdeauna impIca intm[ia de a direcliona aten-
la(onntune.unui"obseBa.
l i l or
3auru lin $prcceva Rcinharcereaatentiei pe momentul prezent da mediierii
('ontinurtatc in limn
 . lllts/"rwrc pq icipantd.Meditarea nu PresuPunea fi un martor detagat.
liille o participare intimd ta experienla mintii 9i corpului
. No,n ltbald. Expetiella meditativ6 nu poate fi captahi prin cuvinte, p€n-
lru ci congtimtizar€a apare inaintea apa liei cuvintelor in minle.
. f,\l,l(,fi?lorie.
Conptientizareameditativl intotdeauna inv$tigheazl nive_
luri mai subtile ale percepfiei.
. liliht:rlloare.Fiecarc al conFtientizeriimeditative asiguri elibe_
^oment
rnrcn de suferinla condilionatd (p. 9).
l)cFi momente de meditare pot apirea ocazional ln timPul exPerienlei
l\lct:, fnclicdrea I'l.edltlrii implice un efort continuu - atet in viafa de
ct| zi, cit ti in meditalie - de a ne amind se ne concentrdm aten]ia asu-
rn prczcntului, cu toate calittr'ile conttientizerii menlionate anterior. Sco-
ul uccstcipractici,a9acum vA voi explicaPe scurt,estedezvoltaleaunui
nr meditativ, care poabeintlri, prin diverse metode. sentimentul linigti-
rt 0l unci bazede siguranF intemalizate.
rczlrea sinelui meditativ
Mcditarea Fi meditatia, la fel ca psihoterapia insei trcbuie str fie trdi-
, Pcntru a putea fi cunodcute. CognihvromPortamentalittii Segal ti co-
b, (2002)au notat faptul cApslttu a cercelapracticile de meditaF Fi Pen-
1| n lc folosi in scop tierapeutic,trcbuie s{ pEctice ei ft$iti meditarca. Ata
,rm am menfionat in capitolul de deschidereal acesteice4i conttienti-
lrcil expcrienliale a importantei unei atitudini meditative a apdrut nu
rln mcditafie,ci prin rcflectareaasupranafurii sinelui Eflexiv.
[l tirnp ce imi puneam intrebareacarepArealogice - exactcine anu-
rr' froduce reflectarea,aici? -, am avut senzalia brusci, incontestabil6 ti
lor nmcfitoarecd sinelemeu, aFacum il stiam eu, a fecut implozie. Ceea
.'n r2finas(probabil,rlspunsul la intrebar€amea) nu era ,,sinele"/e/ se,
donr congtientizarea. in locul experienteimele obignuitea sinelui - sa_
rr t ct| isbria ti identitateamea ti prcluand o buni Partedin sPafiulPsi-
ft - sc afla ccca ce simleam ca fiind singurul Punct de con9tiin[ecarc
u o.upa niciun fel de spaliu. Pentru doue sdPtSmaniam fost caPabil,la
orinln mca, si m?ircconcctezla aceastesenzaFede sinc noudescoPcri-
I - !*ru de ,,filr?lsinc". I;ilchndacestlucru, am triit s('trlirlr('ntcdc bine
ti de mullumirc, precum ti o capacitate mult cr€scuttrde a fi prezent. Am
triit, de asemenea,o defensivitate sctrzuti, o capacitate cEscud penfu
empatie 9i acceptaregi un sentiment putemic de conectarccu alFi pe baza
a ceeace simleam a fi capacitatea noastrl comunA de conttientizare, ca sii
nu mai mentionez Fi suferinia.
h ceb din urrni, am aflat, spre surprinderea gi consternarea mea, ce
nu mai srmt capabil si mi conectez la staEa mentali care perca anterior
at6t de ugor accesibil5. Discutand cu pdetenii li colegii mei, am ajuns to-
hrgi la concluzia cd meditatia exerseaze,,mu9chii" asociaF cu acea stare
mentaH speciah.
Desigut meditatia se prezintil sub divetse forme. ln sens larg, douA
aborddri principale pot fi descrise: meditafia plin concentrarc ti medita-
lia prin insight- Germer (2m5) a comparat concentrarea atenfiei din pri-
ma formd cu o lumind las€r ti pe cea de-a doua cu lumina unei lantem€.
Concentrarca este o practic5 de focalizar€ a minlii asup.a unui obiect al
conltiendzerii (ca prctotip fiind rcspirafia), in timp ce insight-ul atrage
dupl sine o deschidere ti o concentlaE ftrrl a alege ceva anume asupra a
ceeace pEdomind in conttiinla noastrd in fiecarc mofilent. Concenharea
s€ pr€supune ce faciliteaz.dcalmul, in timp ce beneficiile meditatiei baza-
te pe insight indud nu numai autoinlelegerea,ci pi infelegereanahEii min-
[i (Germer 9i colab., 2005).
incorpor6nd ambele abordiri practica pe carc am abordat-o este cea
adoptati de o mul'irne de psihoterapii. inclusiv cea de reducere a stresu-
lui bazata pe meditare (KabaFzirm, 190) gi terapia cognitive pentru de-
pre8ie,bazati pe meditare (Segalti colab.,2002).4De obicei desfigurAn-
du-se s6nd linigtit, cu ochii inchigi, aceastepractice implicd repetilii
nenumbrate ale aceleiagipropozilii, cale inc epe pe mds:u1'e ce localizdm
con9tientizarea, prin concentrarca atentiei asupra inspirafiilor ^e
gi expirafi-
ilor succeEive.Apoi, observdm gandulile, sentimentele, senzafiile corpo-
rale 9i impresiile senzoriale care apar spontan, ,,perturb6ndu-ne" atenfia
astfel incat conltiinla momentului prezent e8te temporar pierdute. in fi-
nal, observ6ndca am ,displ.ut" inir-o senzagie, intr-r:n gind sau intr-un
$r'ntiment carc ne absoarbe,sarcina noastre este de a etirftet4experienta in
4 T.hpb comporiamenbl5dl.ledrS (Ltneh.n,1993)a fotosirl.hnicite de medit r. insoiGtede m-
,rtrr il. m.d ali. /. a d.' .u . lolorn pr.fti.ih fona t. redftrv.
 s tm fost printi, inainte de a ne tnlodlce atenfia lent cdtre resPiralie ti
Ullontlzare(Cermer,2005).
Ln cel mai simplu nivel, scopul acestui tiP de meditalie este de a ne fa-
llnrlzr cu ceeace inseamntr a localiza aten,E in mod voluntar qi a o in-
rnl[ clttre expedenlanoastrddin momentul Prezent,inceand in mod
llbtrot tendinla noastrdde a catacterizasau de a judeca ceeace trdim
amlntirea r€petate de a ne concentra asuPra exPerienfei Prezente ,,cu
rnl rloschis5"- cu pierdereati recagtigarearePetatda acesterconcen-
rtl - r'ste o plactice cu mulbe efecte benefice.
('n li lrazaintemd de siBuranJdnAscutddinh-o relalie de atalamentse-
rlrdnt, baza inhemtrde siguranttr care este facilitati de meditare ne Poa-
rtnblliza in fa;a experienJelordificile. Dar cum aParcaceasteevolutie?
considerbmcd o atitudine meditadve este,.p/imitodrc9i peftnisiPd. \n
rdlc0z?l,,deschiderea"cetre dificultate ti adoPtarca unei Pozitii de bhn-
,le frlll de orice experienfl" (Segalgi colab.,2002,P 58).Cu cat Putem
occcaAmmai mult aceastl Pozifie, cu atat estemai ugor sAlocalizdm tm
( llnlgtit in interior - ,,punctul stabil al unei lumi schimbetoare"(Eliot,
43/ 1991b,p. 180)-, penku cA un bc de accePtarecakni a devenit ceva
cunonstemdeia.FundamentulacesteiaccePtdnPsterePrezentatde com-
rrlunea fale de noi ingine, carc ia natberePe m;surd ce ne deschidem fati
, propriile experienteduleloase:,,Meditareane ofel5 o modalitate de a
! rchimba lelalia noastre cu suJe nla, renunFnd la nevoia de a o lesPin-
r, Ac$ta este un act de bunehte fald de noi intine (Fulton, 2005, P. 63).
Mai mult, experienfele de meditarc faciliteazx o identlficate crescutacu
rnttientizarea insdgi, 9i nu cu seirile schitribiitoare ale sinelui (Pozitive sau
.,ltntive)de caredevenim conttienti. Cu cat simlim cX suntem mai iden-
flcnii cu constientizarea, cu atet sentimentul nostru de libertate interne ti
gurantA este mai mare- Daci baza de siguranttr inilialx a dePins de certi-
rdlncanoastlelegatdde disponibilitateaunei PersoaneProtectoale,baza
r! niguranld intemalizad a meditdrii se bazeazd,in Parte, Pe sentimenful
I nu este nevoie de niciun fel de Proteclie. Identificarea cu conttientiza-
\r indcp?trteazd(mai mult sau mai Pufin) necesitatearesimliti de a ne
rotcjaprin a85lareade steri ale sinelui tranzitolii sau evitaaeaacestora-
nu ducr' la chutarea unor refugii efective sau Ia inldturarea pericolului.
I'rncticareameditirii asiSurd,de asemenea,o educalieexPerientialdin
tlintrc a fi prczent,cu conitientizareaaccslui lttcru, gi de a fi
ifr.rt'rrlicrc'a
pul Fi simplu pe scend.ConfirmA sentimentul cd atentia este o capacitate 215
mentald pe care o stepanim: atunci cand ne amintim sd fim prezeriti ti ob-
servdm cd de lapt nu suntem, putem alege s; ne redireclionEm atentia ce-
tre aici-ti-acum. IJt mod gradual, acesteacte de ,,atentie intentionaLi,, ne
cresc capacitatea de a fi pe deplin prezenli, ceea ce poate insernia se ne
trdim din ce in ce mai mult viata ca gi cuIn fiecare moment ar fi ultimul.
Practicarea mediHrii ne iltiirette, de asemenea,sentimenful de ,,observa-
tor intem", carc poate fi conttient de gandu , sentimente 9i senzatii fere
sd se identifice in totalitate cn acestea.Cu alte cuvinte, meditaiea contd-
buie la ,,dezscufundare"(Safran& Muran, 2000).Toateacesteefecteau o
rclevanti anume pentru terap€ufi ti pacienlii lor.
Ca terapeuti putem se ne cultivdm capacitateade a adopta o pozilie
meditativd atat prin meditatie, cat Fi mai pugin formal, prin eforturi deli-
berate de a ne,,trezi" gi de a ne direcfiona atenlia spaeexperienfa in
ai(i-9i-dcumcu o atiLudinede acceptare.Lnh-unsensmai larg. dac; sun-
tem capabili se mobiliz;m o astfel de atitudine atunci cand st6m cu pa-
cienfii nostri, atunci estemL l mai probabil se fim capabili de a fi pe de-
plin pEzenti - in parte datoriti faptului ci ,.infiem utot., in experienfe
gi nu ne opunem acesteia.Mai specific,o atifudine meditadve ne poate
intdri capacitdtile de toleranld afectivl, empatie 9i ,,ahnfie flotantd,,.
Putem, de asemenea,folosi o astfel de atifudine pentlu a shucfura, cla-
fica sau inted anumite aspecteale muncii noashecu pacienlii. Din acest
punct de ved€re, psihoterapia poate fi vezu€ ca un fel de meditalie in doi,
in care sarcina noastre este de a ajuta pacienful sd fie capabil de a fi me-
ditativ fafi de experienta sa moment-cu-moment fdri a o judeca. Ceeace
lntahim adeseaaici sunt dificultdlile pacientului (sau ale noastle) de a fi
prezent, conltient gils,au de a accepta. Bineinleles, acesteasunt dificultl-
lile care devin apoi punchi de intees al atenFieinoaske. Pierderea gi apoi
cigtigareain mod repetata dcesteica.litdlia atenliei meditative pot fi ve-
zute ca o practicar€meditafive a psihoterapiei.
ln sfargit, putem introduce meditatia in tratamenhrl acelor pacienli ctr-
rora pare se le fie de folos. De obicei, in practica mea, acegtiasunt pacien-
lii ca.c au nevoie de aiutor penku a-Firegla afectelesau/ti au dificultlli
in a fi prezenli pe deplin sau inh-o form,i integrati. Deti pe cativa dint!€
pncicnli i-am inv2llatelementelede bazd ale practicii meditdrii, majorita-
h'r c('k)ra?lrofal(-nm [\\)mandat meditafiaau c6utatstructurasuDortive
I uncl ore Epecialede preg6tire. (Elementele specifice ale modului in care
|ol, c! te.apeuti, pulem folosi meditarea in cadrul tratamentului vor fi
llrcutnte in capitolul 17.)

qcdunea
terapeuticl
a meditirii
I'rncticarea mediterii, in mod evid€'nt, faciliteaza Eghrea afective carc
funcll(heazi terapeutic intr-un ciclu beniSn. impreuni cu mentalizarca ti
{hr$nlentul, La fel ca o r€lalie securizantlde atagamenlmeditareapoate
ar'nrperarcactrvitateaacuhi a amiSdalei gi a sisbemulurnervos simpatic cale
mdrch('azAproc€Eeleemotionaleale indivizilor atapli nesecuri?2nt- in spe-
dnl nle ccloi carepot fi descriti ca pr€ocupali sau cu probleme nerczolvate.
Aga cum am menlionat, meditalia a aretat empiric cd poate diminua cadfului clinic esteo modalitatede a ne cunoartepropria minhe.Iate-l pe
hldlcii fiziologici ai excitaliei datorate stresului. Cred ce aceasltrdesco- JackEngler(2003)descriindprocesulmeditativ:
p('aireeste legatd de efectul de calmare al concentrdrii asupra resPira-
llci din timpul meditafiei, prccum ti de increderea din ce in ce mai marc O atenli€ antrenate moment-cu-ftoment asupra girului de ev€nimente
n cclui care medit€aze in abilitatea sa de a-9i direcliona atenlia volun- psihofizice cu un minim de reactivitate va declansao dezautomatizare
iar. Cu un sentiment puternic al sinelui, ca agent sau iniliator al aten- a opeEliilor psihice care inrgistreazi, s€le(teazi, organizeaze inter_
9i
llcl, ne putem simli mai pulin conEtrangisi rezistdm ln mod reflex 6au preteazastimulii perceptuali,i conceptualiprin reinvestirealot cu
con_
dl rcnunlem automat in fata agresiunii Sandu lor, sentimentelor sau ttientizare. Cend acest lucru se intampli, funcpile psihic€ care erau oda_
rcnzoliilor corporale perturbatoare.In schimb vom deveni caPabili s5 t{ reglate automat cu aiutorul congtientizirii
fi al controtului devin
/|, lmpreune cu ele, li nu strle respingem (stilul evitant/care respinge) accesibilecongtientiza i (p. 68)
ffu str rem6nem pringi in ele (stilul anxios/preocupat). Mai mult, prac-
llcnreaetichetdrii evenimentelor mentale pe care le tldim (fie in medi-
tnlic, fie in viala de zi cu zi) poate se Ie diminueze forla emolionale,
probabil prin utilizarea resurselor corticale cerebralepentru a modula
rllBpunsurileemolionale subcorticale(vezi Hariri gi colab.,2000;Hariri
pi colab,,2003).Observareagi numiEa in mod repetata gandurilor, sen-
linrcntclor 9i senzaliilor noastre - 9i, in meditatie, reintoarcereaaten-
liei sPrcrespiraliegi conlti€ntizare- pot intdri abilitateanoastrtrde a ne
,,(l('zidcntifica"de stdrile emolionaleperturbatoare.O astfelde dez-iden-
tificrrc mdreFtespaliul mental in care pacienlii gi terapeutii lor pot in-
c'orc s21inlcleagdstdrile lor emotionale,in loc s; le rezistesau s5 se las('
d(nninalide ele.
Mcditalia poatc fi, de asemenea,un adjuvant valoros itl psihoterapicl
p(.nlrupncienliicorcresping irr gcrreral,finAndln (lislnnlilsontinrentt'lc
 { folcum o rela}iesecudzantl cu terapeuful poate asigura un astfel
,ontext transformatot acelati lucru Poate si-l facd ti starcade calm
crtl frrin meditafie. Reintehite intr-o astfel de stare mentala, experien'
montale perturbatoare cu redecini in istoria Personali Pot fi rePuse
'un olt context,astfelincat intensitateaIo! deraniantesXfie dtodulatd
ldci Fepoate,chiar si fie ,,rcscriseamintirile posibile ale trecutului"
2004,p. 200).Din alt punct de vedele, acliuneateraPeuficede aici
'rn,
rlo deriva din efectele meditaliei ca o formd de desensibilizare Progre-
t prin car€ experieniele noastre perturbatoare sunt rPvAzute,aflandu-ne
Lo itare menhlA gi corpomli relaxatd(Goleman,1988).Pe Parcursul
.fodrrlui,acesteexperienlepot fi schimbateastfelincet integrarealor sX
:lcl mult mai ugor.
M[l mult, meditafia, precum ti meditarca cotidiantr ne Pot ajuta la
alflcareaprocesului prin care - de la moment la moment - exPe_
nln noastr; ti cea a pacientilor nogtri sunt construite 9i reconstruite.
Jnci cand sunteh intr-o staremeditativd putem se ,,auzim" cuvinte_
'nrc ne exprimd gandurile, de la murmure toptite aflate chiar la limi-
rongtientizdriipantr la discursuli insistente.Putem simfr sentimente-
:lre ne cuprind temporar,ca apoi sAne lase.Putem strexPedmentem
rtrliile corporale Fi imprcsiile senzoriale, care aPar gi aPoi disPar. Pu-
n, dc asemenea,obs€rvacum astfel de reprezenEri diferite ale exPe'
nlcl noastreinteraclioneazd:un gind poate conduce la un sentiment
I l0 o senzaliecolporah, o senzatiela un Sand 6au sentiment,un su-
I ln un sentiment gi ata mai departe. .ti ,tepute/nintodtceIa mofientul
zrItl.
Ulmand traiectoriaexperienteinoastredesf4urate, in mod inevitabil
'ltlim cel pulin doul lucruri. Prirnul est€ci atentianoastreh momen-
prczent este in mod rcpetat gesitl 9i apoi pierdutl: putem 6 Prcz€nfi
I nu, conFtienlide congtientrzaresau nu. Al doilea estefaPtul ce exPe-
ntn noastri esteo constructiefluidl, careesteremodelatede h un mo-
'nt In altul, prin intermediul unei interacliuni caleidoscoPicede 8an-
rl, $'ntimente si senzalii car€s€ cristalizeaziin sttrri mental€care vin
rlcaci. Astfel, luali in considerarefaptul ce o doctfne fundamentalda
hologiei budistc estece ceeace noi credemcd estesiflelenostru se afl:1
incctotirtr-un flux - si, in consecinfd,sentimentuluntri sinc intrinscc,
rnln ('nt sn fi\ nu Fontcfi d(.c,ito iluzie.
Sinelemeditatjv
ti sinelereflexiv
intoE6ndu-ne acurn la sinele reflexiv gi la distinclia aparcnlA{ealitate,
meditarea ne oferi in continuarc o educalie in ce€ace privegte ,nafura doar
rcprezentationah" a sti.rjlor mentale (Main, 1991,p. 12g).Ara cum am spus,
practicarea medigrii asigurl o fereashd cake calitatea nepermanentl, va-
riabile a ceeace g,AndimFi simtirn.Deri o staremeditativj ;ifele de una re_
flexivi sau de mentalizare, impactul lor poate fi similar adicA de a faci_
lita reqmoatterea faptului cA stirile mentale sunt doar sttrri mentale,
subiective mai deFab5 dec6t obiective fluide mai degrabe decet fixe. ceva
ce avem mai degmbd decat ceva ce suntem. pe scurt, meditarea merrtali_
,i
zareapot functiona similar ca antidoturj pentru gcufundarealn experient;.
Mai mult, meditarea, ca gi rnentalizaEa in forma ei cea mai dezvolta_
te - ,,aJectivitate mentalizattr,, (Fonagy gi colab., 2m2) _, faciliteaze in_
tegrareacr€ierului drcpt ,,social-emofional,,,i a cEierului stang ,,interpE_
tativ". La fel cum sinele reflexiv poate face posibild ,,g6ndiiea despre
s€ntimente 9i sentimentele faF de gendiE,, (Ta!get, 2001 comunicare per_
gonald), sinele meditativ poate face posibil ca sentimentele
noastre si fie
gtlucturate de gandurile noastre,iar gandurile noastre
s6 fie structurate
de sentimentele pe care le avem.
Tohrgi, meditar€a ofer?iceva ce mentalizarea nu poate oferi Sinele mz_
dilnrr?estecongtientde sinele reflexiv - ti este congtient,de asemenea,
de faptul ce reflectareaasupraexperienleiestetotal dife tA de a fi in to_
taiitate prezent in experienl;. Prin experienterepetatede a deveni con-
gtienli de conFtientizate,,schimbdm localiztreasubiectioitdtiideId reorcztntd_
rilc ile sine Ia conrtientizoreinsdFi',(EngleD2003, p. 65). ln acest fel,
experienlele sinelui meditativ au potenlialul nu numai de a inttrri ,,obse!-
vatorul intem", ci ti de a accesasentimentul profund probabil inviola_
9i
bil a ceeace suntem,aflat in centrul nostru. A9a cum a;mentionat ante_
t ior, in psiholog a ti pra( tica budista un scop vital al medittrrii estede a
d(scoperi cd in centrul sinelui nu estede fapi sinele,ci un ,.flux conbnuu
dc experientAconttientizatii,.(Falkenshom,2003,p. 1559)_in psihotera_
Pic, () situalie as€mdndtoare a acesteirealiziri a ,,Ip;ei de sine,,esteinter_
tlit'1iirgr.rduali a investitiei noastreemolionalein inracirrale sinelui reifi-
('nk.kil nUk,suficienl.r (.\trem.isau neaiutorareaexhe;J), carene resbanq
Inrlt' nlinlul p('ntnri lr'k.gorr,
ti crcstere
Ntt mni este nevoie sd spun ce nu ni se cere sd alegem intre o atitudi-
rlflcxivA (care ne aiutd sa vedem tiparele din exPerienta noa$d de'a
t*ul tlmpului) qi una meditative (care ne ajut6 sd accesemProfund ex-
rhnln noashe din momentul prezent).in psihoteraPie,ambele atitu-
ll p()t fi vindec;todreti fiecaleo PoatePotenlaPecealalta lntr_ddevitt
r (!rm !'onagy afirrna, practicarea meditdrii intareFte mentalizarea. Des-
l|rlreo lui Ekman cd persoanelecu experienlein meditare au o abili-
! mult mai dezvoltatede a ,,citi mintea pe {a}a omului" indicd acelagi
,r,u, anume cd mentalizareaimptce recunoattereasttrrilo! mentale
li
| ( um sunt ele exprimaLeprin intermediul comPortamenfului.ln mod
nllor, mentalizarca este cea care contribuie la rcglarea afectivd, em-
llc ti incredere,ficend, de asemenea,o poziFe meditative mult mai
r(x{lbil21,
In tlmp ce relalia dintre mentalizare li meditare poate fi oarecum am-
lull, clite clar ce ambele au un rol valoros gi mufual suPortiv in cadrul
rrturilor noastreca terapeuli de a intelege,de a ne imPlica ti de a fi de
rtor pocientilornogtri.Ambele pot contribui la exPerienlainternaliza6
Incl baze de si8uranfd, Ia integrare 9i la deschiderea unui sPaliu mintal
r ril lntdreasci capacitdfile pacientilor nogtd de a simli, reflecta ti a iubi
fr,
CAPNOLULIO
Aprofundareadimensiunii clinicea
teorieiatasamentului
5i perspectiva
Intersubiectivitate relalionalt
Cercetdrile inspirate de insighFurile iniliale ale lui Bowlby au dat
psihoterapeulilor un cadru de lucru cu fundament empiric pentru in-
telegereadezvolterii umane ca proces relalional. Astfel, teoria ataga-
mentului poate fi vdzute ca o teorie relationald a dezvolterii 9i, proba-
bil, a lumii interne, a mecanismelor de apdrare gi a psihopatologiei.
Totuti, nu esteo teorie cliricd, degi in mod evident ale implicafii enor-
me pentru psihoterapie - dinhe care doue duc direct la perspectiva
relalionald, inte$ubiective, ca un complemenl clinic al teoriei ataga-
menfului.
Prima implicatie: datorite faptului cd dezvoltarea este in mod funda-
mental un proces relalional, psihotenpia trcbuie se fie concepute in ter-
meni relafionali daci se vrea ca ea se faciliteze reluarea unei dezvoltiri sA-
ntrtoase. A doua: datoritd rolului central in dezvoltare ocupat de
interactiunile nonverbale, psihoterapia hebuie str gtrseascemodalitdti de
I ajunge la domeniile experienlelor trecute sau potenliale pe care pacien-
tul nu este capabil se b accesezeprin cuvinte-
Dar ce inseamne exact din punct de vedere clinic, concepereapsihote-
rapici in termeni relalionah? 9i cum rell'ifir noi si-i facem capabili pe pa-
cicn-lii nogtri se se conectezela experiente pe carc nu le pot pune in cuvin-
tc? ln paralel cu accentulrelafional al teoriei atagamentului,ata-numita
,,oricntarcrelafionald"din psihanalizdasigur; uneh rispunsuri extraor-
rlltrur r.leftllositoarela acesteintrebefl.

depsihologia
Dlncolo unipersonali
perioadein careMain ti Fonagyinv€6tigauori-
Aproximativ in aceeagi
glnlle preverbale9i rela;ionaleale siguranlei date de atatament,Psihana-
llftll din divets€gcoliceftetaucu atenliemtmcalor cu Paci€trliiin term€rri
ataqamentuluidocnmentafaPtul ce
l0tlv aprcpiali. ln timP cecercetarea
|lltura modelului intern de luclu al individului dePindede calitatearcla-
llllor din careseformeaze,acetti Psihanalitti au obs€rvatcdnatura exPe-
rlonlci pacientuluiin hatamentdepindede la rm momentla altul de cali-
Intoorelaliei tetaPeutice.
Pebazadovezilor clinice (incluzAndin unele cazuli PrcPria lor exPe-
rlcnlil capacienfi),ei recmotteau limitirile majoleale ,,Psihologieir'rniPer-
tonlle". Acesttermen sereferl la prcsupunereactr gandurile, sentimen-
tclc ai compo amentul pacientului sunt toate in mod fundamental
gcneratedin interioa- gi ceatmtia teraPeuticAtrebuiesdseconcentrcze
pe funclionareaintemtr a psihicului Pacienhrlui.
Clinicieniicarein celedin urml vo! fi descrigica fiind relationali,in-
tctEubiectiviltisauconstructivittiau argumentatcd,dimPotrivi, ,,reali-
ttte6 psihice" a PacienhrluiPoatefi abodati folositor doar in contextul
rcrlittrlii experienliale,createirnPreunede rnDii Parteneriin cadrul cu-
plului terapeutic.Apacum Bowlby a insistatPentru recunoaitereainflu-
(,nlci asupradezvoltirii coPilului a rcalitdlilor comPortamentuluiPirin-
lllor,ltuslindtorii,,psihologiei biPeisonale" considelauacumcAgendudle,
rcntlmenteleti comportamentulPacienhrluisunt intotdeauna(cel Pulin
In parte)un r5spunsla terapeut.Altrturide intervenliilebine intenliona
t(' nle terapeutului,rcalieitile participefii salein4deardle au un impact asu
prn pacientului.
Din acestpunct de vedere,terapeufiinu sunt mai caPabilid€cetPa-
(icnlii si iti las€1auta cabinetuluisubiectivitatea individuale- iar efor-
lurile lor de a negasaude a eliminaimpachrlPrcPriuluilor inconltient,
pn)priilor vulnerabilitAtisauteorii nu suntnumai menitesi etueze,o sunt
9i eontraterapeutice. Realitatea ,,subiectivitifiiireduchltile"(Renik,1993)
d tcrapcutuluiil dcscalifice de la a fi un arbitrual adevdrului,a ceruiau-
totit.ltcclerivi\din cnl')0citatca sa(Presupuse) Pentruo obiectivitate im-
perhrrltnbil;t M.tinrrrll,lcrnPcrttul, cn9i Pacientul, csh'stlbicctul
condi-
lit'i filr,\ rl,'
sr',\p.rr |1'lnlitnrnr('
iDtinrtrPc cnt('St('PlI'rrMilehell(1993),
Robert Stolorcw (Slolorow ti colab., 1987)9i fessica Beniamin (190/1999)
au denunil-o infuenld rccipro.dmutuald.
ReclnoagteEa unei asffel de influenle se afli in c€nhul schimbfuii de Da-
radigrnA in psihanalizi, care harlsform, actrm chiar 9i ideile principale ie-
spr€ cE€ace inseamnd o psihobeiapieeficientd- ,,Teoriaintersubiectivitilii,'
par€ 9dfie cel mai bun ,,telmeat nmbreli" pent u ac€astenou5 parddigmA.
A,ta cum am discutat ln capitolul4, inteGubiectivitatea a fost definitd ca ,,in-
fluenta rcciproc.Aa subiectivitE ilor constientegi inconttiente ale celor doi oa-
meni dh relalie" (Natterson & Friedman, 19t p. 1). A9 adeuga ci in timp
ce pattea ,,intel' din cuvantul intelsubiectivitate subliniaztr realitatieace ex-
pedgrla pacienhrlui ti a biapeufirlui este (reat?ipin intencliunalor (?F,tel
individul esteprins il diadet), partea de ,,subiectivitate" din cuventul int€!-
subiectivitate subliniazd eroarea obiectivit lii teEpeutice Fi avantajele p!e-
supunerii in schimb cd terapeutul reoponsivemolional €6b irtotdeauna, ie-
ductibil subiectiv hovaliile clinice asociate noii paradigme includ
r€spingereaoridlei tehnici standard in favoaEa unui fel de pluralism bera-
peutig deschidereaspre opliunea de autoexpunere delibera6 ti conc€nta-
rea asupra hecerilor la act ln transfer-<onhatransfernu numai ca tras€eprin-
cipale clke iisight 9i noi ogerienF, ci ti ca barierepotentiatepentru ambele.
Atatamentul5iintersubiectivitatea:
teoriiconvergente
$icomplementare
Cercetareaatagamenhrluisubliniaztrgi ajuti la explicareainJluenleire-
ciproce mutuale pe carc pacientii li terapeulii o exercitl inevitabil unii
asuprac€lorlalti-Teoriaintersrbiectivitifi faceacelatilucru, insi mai mult
asigurtrunelteleconceptualegi tehnicepentru a facefald acesteiinflum-
le,carepoatefi o problemd,dar gi o potenlial;resurstr.
Bowlbya recunoscutcEin cop erie,plecum 9i dupAaceasta, in mod in-
conttient,ne adap6m la <eide caredepinden, chiar daci acestefiguri de
ltagamentsuntbunepmku noi saunu. Aceastiadaptare, care€stecab-
odatAde autoinftangerc,marcheazide multe ori atatamentele din p€rioada
lrdultl. Nu mai estenevoiesdspunemcl, probabil, pacientii ti tempeutii
I At! ( um Mlt.hell{1991,. nolo'owri .olab (1987)
ri Oantel
st.n {2004)ausugeE! mi.teatzot.-
"
tr' .rl. o fi(iune, un orrDoron
 clependentiunii de ceilalti. 9tim cum Pacientiidepind de teraPeutii Astfel, transferul pacientului nu este niciodatd complet separat de natu-
't|nt
{rr, ddr avem tendinla sAne gandim mai pulin la ProPriilenoastrenevoi ra acfuali a participdrii terapeutului gi, in mod corespunzitor, explorarea
|r rulaliacu pacienfii nottri. tlansferului trebuie se-Fi aibA originile in presupunerea cAmodul in care
lrlncinfelescd acestenevoi ale noastrediferd. Dacesuntem in Prachca pacientulil vede pe terapeutare o bazdplauzibiE in aici-9i-acum.Corr,"r-
rrrlvfltd/ depindem de pacienlii nottri din Punct de vedere economic ln transferul expr'mrdriaspunsulinevitabil subiectiv. dar informativ al terape-
nlarll de acea$e deFnden;a practicE, avem ce€ace ar Putea fi nurnite ne- utului la pacient.Pentru ce parfial modeleazi, degi poate, de asemenea,
vol norcisistein relalia cu pacientiino9tri - adici avem nevoiesi ne gim-
llm binc cu pdvire la noi intine atat din punct de vedel€ Pe6onal, cat ti
|rofcsional ln funcFe de constitulia noastrd psihice, cdutim ca Pacientii
r(Dtri sd ne ajute s: ne simlim competenfi,folositori, binevoitori sau Pu-
l(.rnici sau ceutdmla ei se ne ajute sd ne simfim mai siguri.
Influenla reciprcci are mulliple surse,dar nevoia F dorinta in Elatia
( u coi de care suntem dependenli sunt fdre indoiala unele dinte ele. De-
p0ndenlapacienfului 9i a telapeutului - careestemutuale, dar nu obli-
gotoriu simetricd- produce nenumdrateposibi[ta]i de adaPtare,unele
(llrtrc ele avand potentialul de a fi folositoare,altelede a fi foarte Proble-
mntice,in specialdaci rdman nerecunoscute9i neverbalizate.Teoda ata- Presupuneriletradifionale promovau eforfurile terapeufului de a re_
lnmcntului cladfica unele dintre tiparele pe careIe Seneleazdaceastern_ shicfiona la minimum ji\phcarea personald , pentru a pubeardmane un ob-
klrncliunea dependent€imutuale a pacientului 9i a teEPeutului. s€rvatorneutru al relatiei terapeutice.ln cel mai bun caz, aceastdpozilie
'lijoria intersubiectivitefii nu numai cd subliniazi pervazivitatea ti inevi hadilionald reflectarespectfale de autonomiapacientului.in cel mai reu
tdhilitatca influentei mutuale reciprcce, ci ofere terapeulilor unele aborderi
([fc a! potenlialul de a produce un rdspunscolaborativla coluziunea(9i
t hxnirile) caremarclteazefiecarerclalie teraPeutici. In cenhul acestorabor-
drlfi r5tc recunoattercafaptului ce ,,sauftmdalea"in relaFeSenereazeLreceri
h oct in transfer-contratransfer inevitabile, care reflecti r€voile ti vulnera-
bilitlililc care s€ suprapun ti care srmt initial inconttienbe ale Pacienhrlui 9i dru de lucru, terapeutul este la fel de mult un participant in relalia cu
tr,r0peutului. Teoria intersubiectivitifii abordeaz; acestetreceli la act, insPi- pacientul 9i un observator.Implicarea noastle personall autenticd,res_
r',rttr dc o reg6:rdire radicale a constructelor analitice hadilionale ponsivitateaemotionah ti subiectivitateainevitabild, departe de a inter_
fera, sunt trlsdturi esenliale ale oricirei psihoterapii reurite. Cea mai
personalS
a terapeutului buDdgansi aicj penttu cunoatterc constl in dodnta noastrdde a exami-
Implicarea
nil nu numai expedenla subiective a pacientului, ci gi pe a noastrE,din
rezistenla9i neuhalitateain ter-
llcdt'finind transferul,conLratransferul, nlomenl ce impreund cretrm o relalie care poate fi in sine sursa principa_
nrr'ni rclafionali, teoria umanizeazerolul terapeutului 9i cregterespectul li\ il schimb.Sriiterapeutice.
l)(,nhu pacicnt prin modaliteli caresunt favorabrledezvoltlrii unei relir_ Iooria intersubiectiviteFia apdrut c o reaclie impotriva psihologiei
lii d!'illrfamcnt in norrtrparadigmS,irlddcn d contrilloimla ceeacc so unipcrs(nraleir n rocomanderiiinitiale Jui Freud ci analisful ar kebui
irrtiimPlilin intcrilcliunca fel ca Pn.i('rtllrl
tcrapr'Lrticd,la i,l ftrn(lioncze ..r rrn r't.rirnalb, o oglinde carercflecte sau ca un chirurg
lrlhlc,2 Deti deriva din grijile legitime legatede Puteea hansferului ti
,.ontratransferului, recomandarealui Freud ca analistttl sd facl sd-i dispa-
I propda subiectivitate era nu numai imposibil de imPlementat, ci gi ade-
ftrl conhaterapeutica,J
Itrin contestarca acestei aborderi monadice, teoriile intelsubiectivitd-
lll ii atatamentului convergprin faptul ce phseazd lelatiile aproPiateti
cocreatechiar in centrul dezvolttrrii.Teoriile au in comun, de asemenea,
conceptul ca sinele in dezvoltare prhde formd in firncfie de g6ndurile,
icntimentele gi comportamenhi care surt recunoscute ti li se Permite sd
lr,' cxprime in cadrul acestor relalii. Fie iri dezvoltarea timPurie, fie in Psi-
hotcrapie,o relatie mai incluzivtr genereazeo lume inteme mai integra_
Itl, in timp ce o Elalie care nu poate contine o Samd intreagd de exPeden-
l(, promoveazi la copil Fi menline la adult o lume internd marcatl de
cilFociere.
Integrarea, disocierea ti multiplicitatea
Ceeace Bowlby Fi Main au numit modele de lucru multiple (de ex. con-
trddictorii sau incompatibile) ale indivizilor atalati nes€curizant sunt de
fnpt rezultatele experienlei pentlu care relariile Ior formatoare nu au l5sat
krc - experiente ca!e, ulteriol, au t ebuit sd fie disociat€ Astfel de exPe-
rlcnle disociate sunt in mod defensiv excluse din ssttimentul de sine do-
minalt, dar in ploces ele sunt, de asemenea,cons€lvate, ca se sPunem a9a,
lntr-o formi nedezvoltate.
lntr-un articol birle cturoscut - ,,The lIusion of Personal Individuali-
ty" -, Harry Stack Sullivan (1964),Pdrintele Psihiatriei interPersonale, a
duslrnut ci avem tot atatea forme diferite ale sinelui cate relalii. Aici
SulLivan prefigura lucrdJile clinicienilor contemPorani intersubiectivlgti ti
rcfationalicareau scns in nermenide tfldt plicitatea sincluirl sineco struit
7 Nupo tre com andas uf ic le n td e i n s i s te n tc o L e d l o rme
ia dreptexempluperhiurgulcarelast deop.netoat€afectele
llx e a zlfo 4 eo, s aleps ihic e
! n s i n g u sr c o p a: re a l i z o
1912/2OO4, o lO7)
t O s e n Re l i (, f os t r edarftao Ps y c n a a ra l tttc Q ta 4 e ,tt,a s
dllionalreo mii clkl{rn,lDoit/ounli pa(ienFd4at penttuallii,dara(umesteconvins.Inu 6t.
r .n l l t.I fa .€ma imu l tr5 ! !n o E d i nl rei c0l rl ikom!ni care
oD ll mlpl cn l t rr,l. l, r , L, lt llnlrprrl
i . al nti mP U l trai am€ntul ul P si hanal i ti
saleti chiarmilae oneneas(atl
a P e ra l lcaetsepoatede corec!(Freud
Drs.a' nai rte(edeacadbotda'
P cr
socrdl- descdind cons€cinlele dezvolHrii in moduri care se suDtaDun
pa4ial concluziilor ce(etalorilor atagafientului.
Din acestpunct de vedere ,,constructivist,,,fiecare dintre noi are
un
sine multiplu, fiecaruia corespunzdndu-i un set diferit de sentimente,
amrntiri atitudini sau impulsud; in acelagitimp, cei mai mulfi dintre noi
sunt c_ap-abili se suslind ,,iluzia adaptativd,, de a fi un sine unitar (Brom_
berg, 1998a).Un astlel de sine estefluid, gi nu fixaL ia o multitudine de
forme, intr-o multitudine de contexte interpersonale. (pofi auzi
aici ece
uri ale peFpectivei budjstie desple sine - sau non$ne _ care au fost
atin_
sein. capitolul anterior) Important este faptul ce aceastdpsihologie
a si_
nelui multiplu, conshuit, este compatibili cu descoperirile ce"rcetirii
aLagamentuluiconlorm c.irora modelelede lucru contradictorii
sunt de-
pendente de stare: adici ele iau nagtere sau sunt activate ln fuictie
de cir_
cumstante,atet inteme (cum dr fi o gtaredepresiv;), c6t erteme (cum
,i
ar fi un esecrcal).
Pentru clinicienii intersubiectivigti gi relalionali, difurentierea dinh€
sd_
dtog Si patologic line d4 md6urain caredce8t5ine muJtipLuestesau
nu
integrat. Pentru a pune altfel lucrurile, cat de deschise sunt liniile
de co-
municar€ dintre acestesentimente difedte de sine? Cat de u$or se poate
conectaun dnumit pacientld stiiri mentdlecarediferd de celepe carepare
se le aibtr in prczent? Cu acesteintrebari, teoriile atagamentului gi
iriter_
subiectivitdtii converg din noq pentru d in ambele ne concenk:amDe na_
fura rr.esrlri shelui la ptopria experienta
Pentru a descrie traiectoria dezvoltdrii care are ca rezultat un
erec de
rntegrare a multiplelor sentimente de sine, teoreticienii relalionali _
in
acord cu cercetitorii atagamentului - sugereazd cd expedenlele
care nu
a,uplrtut fi acomodate in relariile noashe cele mai impo.tan6 tind
str fie
disociate gi nedezvoltate mai degrabd decat si fie reful;te. Decat se fie
,,ui-
tate" in mod defensiv, ele sunt in schimb exilate la rnarghea congtientd_
rii. Aici ele rrman ca pbrli renegatesau nedorite ale sinelui,pAnj cand,
in
contexful
csr_L unei noi sttrri mentale detelminate de un set diferiit de circum_
Btanlr,,c€eace era inilial pedleric devine acum mult prea centra] (Brcmberg,
l99Ua;Davie+ 1998;SteII! 2002).
c" ri l)o exemplu, una dinhe pacientelemele se vedea a fi extaordinar de
lc[oroas?igi atentii, intr-un mod careem absolutfundamentalpentru sen-
linx. tt|l siu do ,,billr.(lc sine,,.Fiind o femeiet6niird,mi_aspus
cd avea
 vltlune despre sine undeva irtrc o fantezie Fi o credinE - in care Dacd exist{ o difel€nld in ceeace pdvegte sensul cuvantului disocier€,
llrnlltatea" Fi ,,amabilitatea"Baneobignuitesunt a€t de evidenteincat
'rtl tll ,,ridice" gi si hansforme oamenii cu care ea vine in contact. Nu ne
ltlltrlnde faptul ca aceastaa fost o pacientda cdrei furie din copilerie a
Fhuit s?lfie reprimat;, pentru ce escalada in mod periculos furia tatjlui
llu, Acum, ca pdrinte, esteprcfund tulburate cand descoperdcd bebelu-
!l cl carc nu poatefi tinigtit ii poateprovocao furie inconholab e. Ea in-
hU ln privinla acesfuicomportament ,,E, nu sunt aga!,,Evident, se in-
implil multe luoud aici: distresul sdu legat de caltefjle sale speciale ca
tcl'8oand,caresunt insuficientepentru a-l alina pe fiul ei, vulierabilita- trude sine obignuit, oricat de integrat ar fi acestBentiment de sine,
lh r0 la furie - la fel ca tatiil ei - atunci cAnd il vede pe fiul ei ctr-$i ex- In ceeace privette implicatiile clinice, cercetareaatagamentului qi teo_
rrhnil scnlimentecareseamdntrcu cele pe careea a tetuit sE le reprime, ria lelalionale au in comun un model al urei relatii de dezvoltarea struc_
r()blcma de a se simfi ca un parinte decenL cand ea este Fi un pirinte fu- turii psihice care sugereazi cd psihoterapia ar trebui str delind echipamen_
lo{. S,rrcinaterapeutjc;aici era de a integrd- gi astfelde a modula- tul pentru a putea integra aspecteale experienfeipacientului caie sunt
(r,stc cxperiente contradictorii de sine ale pacientei: bunehhea pe care a disociate gi astfel. de cele mai multe o , nedezvoltate. Asta inseamnd cd
,xngcraFosi de carese aga;aca sursdpentru respectulde sine,precum gi
urin pe care o neagd gi o disociazd pentru a-ti putea pesha atat siguran-
d, cAt Fi atatamentulfafi de tate.
'Icrmenul ,,disociere" are cel putin doue sensuri. primul:
disocierea in-
[.nmnda modifica ln mod defensivsim[ul realteiii. Aceastaapareatunci
'And pacienlii descriu experiente de genul: ies in spafiu, igi perdsesccor-
rul, Bcntimentulcd ei nu existd.AI doileardisocierease refere h ctvajul
rrl(,i cxperienle care este incompatibiH cu modul in carc cineva se vede tru este prczent ftr interacfiunea noashe acfuald cu pacientul _ datd fiind
n mod obiFnuitpe sine insuti - ata cuJnpacientade mai sus a sp de- natura cocreatEa relaliei, respunsul la aceastdintrebare ne poate ajuta sd
prc furia ei: ,,E nu sunt ata!" simlim c5ruia dinhe aspectelemultiple ale sinelui pacientului ne ajresdm
In accstultim sens,disociereaesteo hdsAtur; a modelului intern lu- (Mitchell, 1997).
rtr eare izoleazein loc se integr€ze anumite aspecteale sinelui. Cu cat gra-
lrtl dc disociereestemai mare, cu atat sentimenh de sine estemai con,
uz, mai instabil,mai discontinuu ti mai contradictoriu- 9i cu atat mai
Regandirea
constructelor
traditionale:
democratizarea
psihoterapiei
Fiumanizarearolului
terapeutului
comunicareeristi lntre ,,aspectele multiple ale sinelui,,.in extrema
'uliD?l
rak)k)giclSisim tulbureri de identitate disociative,cunoscuteti sub dc-
ldcilc Iui Bowtby gi ale urmagilor striofere o viziune puternictrretaliei
lrnlircr de tu]burarede personalitatemultipl5, in careun sinepoatesd nrl
k'rdpcutice in care pacientul poate sAsimti terapeutul ca o noud figurd de
lie in mare parte dc cxistcnlaceluilalt sine.La capehl opus al continurF
nhrlnmcnt.AcesttratamentorienLatpe atatamentare ca model,intr_oanu_
rrrlui cxisti ,,insulclcdc tlrsocicre",caremarcheaz5chiar Fi experienlac(,-
nrlUl mllsurd,cele mai bune relatii p.irinte-<opil.
)r nrni s:lniltolidinlre noi. Undcvnla miiloc se afli modclclcde ltrcrtr
ln motl similar,in cccac('nr puteafi descnsca o verslunegtearsda aces-
multipkr' fi lrir,.ir!,|llIl(,nk.irdivizilor ncsi8urili (i(.2'r'grniznli.
(' lrndilionalcdistribuieclinicianulinLr-un
Itll mr)dcl,nboRlilril(.,rnlllili(
 rl rxtrem de autoritar, ale cdrui tonurr parentale sunt exagerate de de-
trrdcnla pacientului. Penhu a pdbunde ti mai mult in aceastddiferen]d,
rlrti presupunereaunui privilegiu al cliniclanului de a vedea Fi a inle-
l|f cu obiectivitate, in timp ce punctul de vedere al Pacientului e6te de-
ifurot in mod previzibil de nevoi, mecanisme de aPerare sau fantasme
rongtiente.
ln contrastfoafte mare cu aceasta,s-ar putea spune cd noua PAladiS-
rl - prin destrdmarea ficliunii obiectividtii terapeutului gi resPingerea
ldlnlei tradilionale cd hansferul este o distoNiune - Pare sd democra_
,czc relalia terapeuticd.Pentru motive Pe careIe voi exPlicaimediat, o
rtfel de abordare ,,uniformizanti", care Pune la indoiald autodtatea ru-
tttil"fd a terapeutului gi dd o mai mare credibilitate Pacientului, Poate
r(c mai probabil ca pacientul sd-l simtd Pe terapeul atat ca o noua figu-
I dc ataFament,cat Fi ca o bazd de si8urantl. Simultan,aceasteaboldare
hninueazdiscul in psihoterapieca pacientul sd fie infantfizat.
Observati ce Espingerea idealului imPosibil al tetaPeutului ca obs€r-
{tor obiectiv nu inseamna cd rcIapeuful nu are exPertizd sau autontate,
l,mal degrabdce experhzaqi autodtateasa au o alti baze.Mai exact,te-
npcutul este- sau poateinvtrta se fie - un expert al proceselorde re-
unoattere, explorare gi transformare a tiParelor familiare de experienld
I lnteracliune ate pacientului pe mdsuli ce acesteaiau naqtele in contex-
,rl rclaliei terapeutice.
Din perspectivaintersubiecdve,aceslprocesse sPriiin; nu numai Pe
enzitivitatea berapeutului ta pacient, ci gi pe abilitatea teraPeutului de a
!.aunoaste,de a reflecta 9i, atunci cand se doregte, de a-9i schimba modu-
ll(,caracteristicede a paiticipa la o relafie. O astlel de /,resPonsivitate
uk)rcflcxivd" (Mitchell,197) poatefi facilitatiide relocalizareaconstruc-
,,k)r traditionale ale psihologiei unipersonale, cum ar fi transferul, in con-
.'xtul celeibipe$onale,unde pot fi folositePentru a cladfica felurile de a
I nlc pacjentuluiint!-o relalie,felurile de a fi ale teraPeutuluiint!-o rela
lc $i intcrac[iuniledintre ei.
transferului
ledeflnirea
Atunci cand Freud a descoperitca rehliile din trecut lc modeleazdPc
clc din prczcnt- incluzandaicrti relaliaPacienttrlllicll tornPcutul- ,
ne-a dat o rcsu:rsi clnicd exkaordinar de pubemice. Este evidcnt faptul cA
pdn iniermediul transferului pacienlii nogtri au pobnfialul de a tr5i, in-
telege gi de a transforma cele mai problematice tipale de relalionare cu ei
inFili Fi cu ceilalti. Cand greutdlile vechi, mult prea durero8 de rezolvat,
rcies la supmfald cu terapeutul, pacientul arc o a doua gan* de a perla-
bora scenarii familiare perturbatoare gi, poate, de a le rezolva de aceastd
date.
in conceplia iniliald despre transfer, pacientul deplasa asupra terape-
utului sentimente, ganduri 9i comportamente carc au fost anterior trdite
in relafie cu figuli sennificative din copihrie. Se considera ctr acesteex-
pdmiri contemporaneale trecutului pacientului 6e desfdgoareconJorm
unei logici determinate in exclusivitate de istorie 9i in totalitate separate
de impactul prezenteiactualea berapeutuhd.h acestmodel, terapeutul
servea dlept ecran alb pe care transferul pacientului era proiectat. Astfel,
hansferul e.a vizut ca o distorsiunedin parteapacienfului incapabilde a
percepe cu acuratete terapeuhrl ca persoand reaLi.
Din perspectiva relali or\ale(vezi Arcn, 7992,-1996;Hottmo4 19a3,'1996,
2001;Mitchell, 1993,1997,2000;Re \k" 7993,1999a,1999b,1995\, i^fllen-
fa mutuald inevitab e face absurdd ideea ce terapeutul ar putea cumva sd
funcfioneze ca echivalentul unui manechin ferd tr6s.ituri, pe care pacien-
hrl il irnbrace in transfer (Winer, 1994).in ceeace privethe credinta aseme-
netoaleca punctelede vedereale pacientului asupramotivelor Fi atihldi-
nilor clinicianului surrt previzibil nedemne de incredere, Gill gi Hoffman
(1982)au condus o cercetarecare a demonstrat fere echivoc d percepliile
pacienfului despre contratransferul analistului elau adeseamai exacte
decatautoevalulrile analistuIui.
Scopul anonimatului analitic oste foarte problematic dac; tinem searna
de faptul evident lEntru pacient - cd hesdturile personale ale terape-
utului au un impact asupra rela$ei. La fel de problematicd esteFi denigra-
rca judecAFipacientului, inclusiv tr echivalareapercepliilor pacientului
despre terapeut cu distorsiuni. Aceste presupuneri tradifionale i.r ceeace
privciite transferul pot submina foarte utor potenfialul terapeutului de a
fl rcsinlfit ca o bazede siguranld.Uneori eleproduc complianfr, generand
un fcl de pseudoterapie.Uneori produc rebeliune(sau alt fel de transfe!
rr('8trliv),carepontc fi intcnsificatEde raspunsurileinterpretativeale tera-
lrulului, nclitrg,irr(i,,inniglrt"lcziunii.
 lntr-un cadru de lucru inbeEubiectivtransferulnu mai esteprivit ca o
lrtordiune,pentru cl pelcepfiile pacientului despre terapeut au o baz,
huzibild aproape intotdeauna. ln schimb, transferul este vdzut ca un fel
r rl8iditate, reflectat de faptul ctr printrc numeroasele interpretiri credi
llc nlc comportam€ntuluiterapeufului pacientul parc conshangse qea-
I doar una dintre acestea.Transferul este astfel o Drobleme de atentie se-
tllvil gi senltivitate. in loc sd fie desptrrlil de reilitatea terapeuttrluica
el e\raimtr alunecareapacientului cdtre un mod obignuit de trtri-
'laroand,
t. o unei rclalii. Important este faptul ce, in acestcadru, transfenrl nu este
hnr cxplicat, ci gi construit experienta clinice confirme faptul ce pacien-
ll, in mod frecvent, se comporti in moduri in care oblin confirmdli ale
rropriilor interpretSri specialeale realitllii interpersonale(Aron, 1996;
illl, 1983;Mitchell, 1993;Renik, 1999a,1999b).
Lste aproape intotdeauna o gregealtrsi expediem ideile pacientului de-
Jtreatitudinile gi motivele noastre in domeniul fantasmelornefondate
krnr penku cd acele idei ne indepd.teazi de h autoperceplie. Alfji ne pot
'unoaFtein moduri in carenu ne putem cunoagtenoi intjne. Pentru ce ti
loi svem un rnconltient, este vital atat sd rxmanem sceptici in ceeace pri-
/clte mdsurapropriei noaske conttientizeri h un moment dat, cat gi sl
,rivim pacienhd ca pe un potenlial colaboraior util in identificarca unor
rrpecte de care nu suntem conttienfi (Hoffman, 19E3;ArorL 1991,1992).
In ceeace pdvett€ tehnica, cel mai bine este sd incepem prin accentua-
!'o a ceeace este pliauzibil (sau pur gi simplu corect) in transferul pacien-
ultri. Un astfelde riepuns corectesteesenJialdacd vlem ca pacienful si
rlbd incredere ctr terapeutul este deschis la gandurile li sentirnentele pa-
1ctltului, oricet de incurcate ai fi ele. Acest tip de derhidere facilit€azl in-
rhrzivitateacare faceposibili integralea experientelor disociatie.De as€me-
tca, poate $i faciliteze o explorare careconduce spre insight ti o colaborarc
llre constituie, Pentnr unii pacimli, Oexperiente emotional; coEctiv;
ln inccrcarea de a face cAt mai mult loc posibil pentru leacliile de tra s'
er ,rlc pacienh:lui, poate fi de ajutor se ne intrebem cu voce tare ce anunrc
lhl comportamentulsauatihrdineanoastrda condusla .,interpEtarea"pn-
'icrltului. Cabodattrcea mai eficientaabordarepentru identificarea;i ir1-
.Jlogcrcn m(Xluluiirr carc pacientulil vedepe terapeutestcincuraiarcaPK.-
rupuncrilorpn(i('rrhrlridcsplc morlLrlin caretcrapcol{rlil vcdc.Cu lLt,
't|villl(.,l1('nlilt|,rIl|lr.,ri||l(.1(.H(.
lrnnsfcrulpfleionl||l||i,rv(.||rncvoi('s,l
auzim Pdrirea acestuia desPrecontratransfer in sf6rgit, pentru cd pacien- 2tl
pot fi destul de reticenti in a exprima direct ce€a ce gandesc aau simt
despre
'ii noi, este ades€acladficant sd ascult m comuniciSrile lor despre ex-
p€rienfele exkahansfercnliale ca pe mesaje codate sau metaforice despre
experienFalor de transfer-
De exemplu, o pacienti mi-a spus odate cat de furioasi a fost in ziua
prccedenLS,cand intemistul ei nu a luat in serios acuzele ei medicale. As-
cdtend descdereaexperienteisalecu internistul, am inceput se sugpec-
tez ce era, de asemenea,furloase ti pe mine. DiscutSnd aceastdposibilita-
te cu ea, am inleles c.i era intr-adevdr desful de supSrati, din cauza
faptului ce simteace eu considerproblemeleei banale.Pe mdsurd ce ex-
ploram aceastSimpresie a sa,brur m-a irtrebat care a/osl respunsul meu
la acuzele ei, Simlindu-mi ugor luat prin surprinde.e, i'am impertetit tG
tuii ceva de care abia ah.rnciam devenit cor$tient - faptul nelinigtitor c.i
arn ai.ut intr-adevdr greuttrti in a simli cu adevirat suferinfa ei ti in a-i res-
punde cu seriozitatea pe care o merita. I-am spus ci, probabil, acest rds-
puns are legefure in parte cu ceva din fiune pe care ar trebui se-l inleleg
mai bine, dar ctr,de asemenea,ar putea fi legat de senlimentul pe care
I-am avut cA in comunicarea nefedcirii sale adeseaa simtit nevoia de a o
minimiza sau de a o nega- Ceea ce a uflnat a fo,sto explorare dureroasS"
dar in cele din urml productiv{ a rolului meu gi al ei in generar€a unei
interacfiuni care a fogt deranjante pentru amandoi.
AF cum sugereazdgi aceast{ viniet4, noua paradigmd nu numai cd in-
curajeazdo atitudine primitoare, plin5 de respect9i empaHcafatd de co-
municarea de cehe pacient a experienlei transferului, ci, in acelagi timp,
ne face loc str ne dezvdluim pacientului experienla contratransfercnliald
cand acest lucru pare se fie folositor.
contratransferului
Reconsiderarea
llcacliile de contratransfersunt prinbe datele importante care i9i au
originca in ceeace Freud (191212004)a numit ,,organul receptiv" al in-
coulticntului analistului Fi care se orienteaztrspre ,,incongtientulcare
Itlln$mitc al pacientului". Astfel, acesteaasigurd un accesvital la expe-
rk,rrl.l Llisocint2l
a pa(icntului. Perceputclasicca un impediment ocazie
rdl $l|r episodie,(.,l|1.i nnFtcrcdin dificultelile psihiceale telapeutului,
!$ntratransferul in noua paradigmi este o t dslturtr ln continud desfSgu-
mtt 6 relaliei cu pacientul pi o altd ,,cale regald spre inconttient".
Cu tot potentialul lui de a aduce informatii - de a clalifica chiar ti
Itunci cand influenteazA hansferul pacientului -, contratransferul poa-
te, de asemenea,se interfereze, pdshandu-9i intelesul inifial de obstacol.
Pcntru ctr relatia dintre pacient ti terapeut este cocreatA,ambii parteneri
runt ln mdsurd sd introduci obstacole in cursul liber al experienlei 9i ex-
plortrrii. De exemplq disocie.ea terapeutului sau dificultatea de a fi pr€-
trnt poate inchide uta experientei disociate a pacientului. Astfel, o con-
toPlie totaH desprc conEatansfer - experienta subiective a terapeutului
ntlt ca resursS,cat gi ca rczistenli - are un rol absolut cenkal in aborda-
rc6 hrtersubiectivd a psihoterapiei.
ln acestcadru, incercarca eliminiaii contratransferului nu e6tedoar im-
poilbild, ci ti de nedorit. Ceeace JosephSandler (197611981)numeFte
,ttsponsivitate de rol contratransferenlial" - adicl, tendinla terapeutu-
ul dc a urma agbpeirile pacientr.rJui- se poate dovedi a fi at6t un lucru
yoloros, cat gi lln lucru riscant. Pentru cA punetea in act a contratransfe-
lui poate fi o conditie preliminad Ecunoatterii acestuia (Renilg 1993),
eropeulii sunt sfetuili sAJi permitii libertatea de a se ldsa influenlali de
'urunlii interpersonali pevalenfi. Aga cum a scris Dale Boesky: ,,Daci ana-
htul nu se implici din punct de vedere emolional mai devreme sau mai
tlrziu intr-o maniere pe care nu o intentiona, nu va inainta spre o conclu-
tlc de succes"(citat de Renik, 1993,1999a,p. 417).O legiturd de acest
rsl urmatd apoi de o clarificare gi o hansformare a leglhrii
- - poate fi
r/rc fxr ro, pentru o psihoterapie eficient;. intalnirile autmtice, inctrrca-
q (molional, carercprezintecatalizatoriai schimb;rii, depind nu numai
It, implicareaprofundd a pacientului, ci gi a tenpeutului (Ginot,2001;
Voroda,1999).
l)i|r acest punct de vedere, eficienla noasktr poate fi efectiv subminata
lr constrangeri adoptate pentru a veghea inpotriva trecerilor la act con-
rnh.nsferentiale. Clinicienii velerani sunt adeseamult mai eficienli, dupi
'rm obscrvaRenik,nu pentru c5 au perlabotatmai mult contralransferul
rl l-0|| pus in act mai puFin,ci mai degrabepmtru cl sunt mai pulin dc-
i'n$ivi in ceeace privegtecontratransferulgi mai increzebri in abilitat('a
or dc a perlaborareacliilepacientului la acesta.I-Lrnliin considerarc,dc
ls('mcnca/cercetarea carcarat2lc2ladoptareaLrnci,,f('lr,doP()kcr"reUlcnzil
ln jos emoliile (Ekman,Roper & Hager,1980).Incercareade a opri sau de
a masca respunsurile noastre de contratransfer, Pentru a ne mentine in-
cognito, poate diminua accesul la sefirnalele subiective vitale care ne per-
mit str ne cunoagtem pacientul la un nivel emolional.
In ceea ce privegte intervenlia, noua paradigmd incuraieaza folosirea
judicioasi a dezveluirii deliberate a contratransferului (.deliberatd" in
contaastcu dezvdluirile noastre continue neintentionate neverbalizate de-
spr€ cine suntem). Particularietlile acestei verbalizdri a contrakansferu_
lui - de ce, cand gi cum am putea alege sd ne dezviiluim experienta in
faF pacientului, li nu se o utilizdm ticut ca pe o informatie - vor ieti la
suprafald pe mdsurl ce ne vom adresa inovafrilor tehnice care iau naite-
re din teoria intersubiectivitelii.
rezistenlei
Reconsiderarea
tradilionaltrsustinecerezistenlaia natterepentruceceva
Perspectiva
din psihicul pacientdui tebuie linut la distanld de congtien;i; originile ei
eunt exclusiv inhapsihice. ln noua paradiSm;, rczistenta ar€ aProaPein-
totdeauna gi nn sens interpersonal. Din aceastii perspecdve, Poate fi vd-
zutd ca fiind rezu-ltatu-lcoluziunii dintre pacient ti terapeut penhu a asi-
gura faptul ce nimic nou sau ameninldtor nu va aperea- Altfel sPus.
t€zistenla pacienh. ui la experienf; - in specia-texperienla a ceeace este
rimlit ca tiind o durere emofronald de nesuportat - este legat5 de frica
unui rtrspuns din partea terapeuhrlui care si nu fie de ajutor. Deci, incd o
dote, din cauza laptului cd relalia terapeutice este coconstruiei (fiind re'
zultatul unei influente mutuale rcciproce), este gieu de vezut cufir tem-
peutul poate fi implicat.
'l!
Astfel, ar trebui s5 considedm ce rm comportament pe carc aIIr fost in-
vtrilli sa-l vedem ca fiind dovada ezistentei (cum ar fi intiirzierile, super-
flclnlitatea, distanlaEa de sentimente a pacientului) esbeposibil se fie un
tlrprns (zonabil la calitalea acorddrii terapeufuIui sau la lipsa acesteia.In'
ccrcdrun(lc a l?lmuri ceeace simte pacientul despre rolul herapeufului (daca
ilnltc ( ova) in ov(xarea rezistmlei poate face p6ibiH descopedrcaunor aF
teptllri sarr frici prcexistentecare stau la baza rbspunsului pacientului.
llln(,intolcs,tcrmenul dc ,,rczistenle"are,inevitabil,conotatiipeiorati-
vo IfrtFndcv21r, irb()r(lnr(ir trn(lilionalll inlele+e rezislenlaca fiif.d opozilia
lnconFtientda pacientuluila progresultlatamentului - ca ti cum dacdar
ttl mai multe, pacientul va inceta imediat nesibuinla sa ti se va ,ine de
program. Considerand pacienlii ca opunandu-se propriilor lor inteEse
rdu opun6ndu€e terapeutului riscdm sa ddm relaFei teEPeutice o aure
nt8afivA; mai mult, paci€nlii pot perea indivizi care ascud secrcte vino
vnte, iar terapeufii, ca detectivi, moral superiori sau confesori. Pentru cd
tllclunul dinhe acestecontextenu are Fansa9dincurajezepacienlii se sPu-
nl ceca ce ince nu s-a spus sau se afle ceeace anterior a trebuit se rema-
nll necunoscut,concepliaclasicedesprerezigtentepoatefi o barierein ca-
llr explordrii gi a integrerii.
ln schimb, scditori ca Charles Spezzano (1995), un teoretician Flafio-
nnl de bazd,9i ca Roy fthafer (1983),un psihanalist impottant au pro-
l'run s?lvedem rczistenta ca fiind comunicarca despre aspecte ale expe-
rl(,nlei pacientului care sunt greu de tolerat qi dificil de pus in cuvinte.
Dln aceasteperspectivE,pacientii,in mod indirect, vor transmitesau vor
lnccrcaincongtientsd evocein terapeut ceeace nu pot suporta Singuri
|o Ecurt, atenlia asupra rezr5tentei ca folmd de comunicare poate fi o alti
rlle $pre conFtientizaregi o posibiltr integra.e a expedentei disociate a
rtdcientului.
Raconsiderarea
neutralitiFi
neutralitatear€prezintdab-
Agacumestein modtradifionalinteleastr,
|!'nla investirii din partea terapeutuluilntr-un rezultat sau altul, scdderea
lnfluenlei personalitdfii,valodlor gi teoriilor terapeutului asuprapacien-
lului, ln noua paradigrne,aceastdneutlaiitate estepriviti, in cel mai bun
c[2, ca fiind un ideal - menit sd pdzeas<dautonomia pacientului Prin asi-
gurnrea protecliei fafd de inlluenla excesiva a terapeutdui gi prin a face
k)c faletelor contradictorii ale conllictelor pacientului - qi in cel mai ldu
coz, ca o iluzie inieldtoare, irealizabiH, pentru c; subiectivitatea telapeu_
l$lui nu poate fi nici suspendati, nici ascunsd,qi indezirabild Pentru ci
tt(cn$ti\subiectivitateesteo resursi terapeuticdnepreJuiti (Renik, 1996;
S{(|lorow& Atwood, 1997).
lcorcticicnii intersubiectivltdlii au gusfinut ce eforturile noastrecoll-
Flicntc,ca terapeuti,de a ,,pune intre paranteze" subiectivitateanoashi\
errscdc fapt pnrbabilitateaca noi, intr-un mod i,cr),,flrrrrl,611 irccrc'?imsi\
ne influentem pacienlii. Autonomia pacientilor poate fi mult mai bine pe-
zit2iatunci c6nd suntern dispugi sa recunoagiemFi se shdiem Foprijle noas-
tre respunsuri subiective, p.ecum ti si investiglrn impactul lor asupra pa-
cientului. in acest context, Renik (1999b)sustine cd terapeuFi sunt adesea
de cel mai mare ajutor pacienFlor atunci cand ,joacd cu cerfile pe fata".
Presupmerea care std la bazd aici e$e ce nici terapeutul gi nici pacien-
tul nu pot fi obiectivi. Fiecareare un punct de vedere idiosincrasic aguPra
realitdtii 9i niciunul dintre acestepuncte de vedere nu trebuie si fie con-
sideratca avand autoritate.Aspirand la o versiuneclasicea neutralitdfii,
putem nega pacienfului beneficiul unei pelspectivefolositoare.Pentru a
facilita autoexplorarea pacientului intr-un mod eficient, va hebui cateo-
datd si ne prezentem punctu-t de vedere - nu cu scopul ca acestastr fie
acceptat, ci doar de a fi luat in considerare.
Din punchrl de vedere al intersubiectivititii, neutralitatea este rcutita
comune atat a pacienfului, cat li a terapeutului care au perlaborat eficient
unele rezistente interpersonale. Astfel, ei au generat mai degrabd o noud
deschidere,un sentiment de posibilitate spatioasA,decat o investire re-
strictivd intr-o anumite interpretare a realitdtii relationale actuale. Astfel
de experienfe de ,,neuhalitate" reflectd o eliberare temporari de h con-
rhangerile combinate ale transferului ti contratransferului (Gerson, 1995).
Contribufiileinte6ubiectivitb i la repertoarulclinic
Teoriaintersubiectivitifii a generatinovalii clinice semnificativecare
cresccapacitateanoastrdde a inlelege gi de a intereni in domeniul rela-
fional, careestecriticd in lurnina descopeririiempirice ce o relatiede ata-
gamentreprezinti contextul pdmar in cate apare dezvoltareapsihicl. In
mod specific, acesteinovalii determini relatii terapeutice marcate de in-
cluzivitate, repare rapid defectele 9i negociazi eficient conllictele gi dife-
tcnlcle. De asemenea,aiuta terapeuhrl si accesezeexpedenla nonverbal5
0 pacicntului gi se ii intereascecapacidlile pentru mentalizare Fi meditare.
trecerilor
Dialectica laact
lt('rrhu cil transfcrul Fi contratansferul sunt legate intr-un cadru relatio-
nrtl,nl('ilrn(|ldinht nc(y{t('d nu poatefi inlelesseparat.Atenlia terapeuhrlui
|ttc in cel mai folositor caz indreptattr cAtre amalgamul interpersonal cu-
lloacut ca kansfeHontrahansfer; de fapt, concentrarea asupra h€ce lor
la rct in transfer <onkatransfer s€ aild in centrul aborderii dinice inte$u-
bbctive. in spirala inlluenlei reciprcce dh care trece le la act iau nagte-
rc, participarea terap€uh ui nu este mai pulin s€rnnficativa decat cea a
plcienhrlui. AstIel, p€ntru ca terapia sA fie culadva, terapeuh , ca 9i pa-
(hntul trebuie se fie capabili sd se schimbe.
Este important de .efinut ce kecerile la act nu sunt experienle episodi
{s ln carc ne racordim temporar. Henry Smith scria cA ii vine greu se-gi
Inlngineze un schimb in analize care se fie ,,lip9it" de treceri la act 9i il cita
F! Dale Boesky,careobselva cd ,,estegreu gtr-iidai seamace r?uesteUe-
{crc la act" (SmittL 1993,p.95). Totugi,esteextlem de important si fim
(rnrlticnfi de trecerilela act aflate in desfllulate ii relalia noastrdcu fie-
rnrc dintre pacienfi:in megurain careacestetrecerila act pot fi congtien-
lo, cle devin contextul{heie in care sarcinile telapiei sunt realizate; in m6-
tura in care se desfdgoari in mod automat in afara conttientizSrii ele pot
coDdtitui o baderd in fala insighFului li a noilor experienfe.
Ca ilushare, luali in considerare urmtrtoarea vinietd. Atunci cand
llodney, un pacient de va.rstamirlocie, cu un stil de atatament de regpin-
8.,ru. a dat glas ingriolrrii sale cd ii transforme pe toti cei din viala sa -
ulicnlii lui, sofialui in figuri ale autorititii, am lealizat bmsc c5 gedin-
l('l(. noastrc impreund au prins in mod regulat aceeati formi predictabiU:
l ri oxpuneasucceselesau et€curilesiiptemanii lui, in timp ce eu il incu-
rolam in mod implicit, dacd pdrea, in termenii lui, ce progreseazi; daca
nu, incercam sd-l ajut si face mai bine. Reflectand asupra aceshri model,
rrm rcalizatca am desfiFurat un scenariucate exprima nu mrmai nevoile
lui, ci si pe alemele.
firgrijr-rrarealui Rodrey despre servilismul stru nepotrivit fati de cei pc
crtroii trata ca autorititi mi-a dat o oportunitate, agace am ddicat problemai
rlu il fost acestagi modul in caream procedattnpreund? Mi-am exprimat
p.\rcrcacl el pdrea sAmA considere un fel de ghid sau gum carc monito za
r'ft)rtunlc lui gi ofer€aind-rufiUri la nevoie. Arn adtrugat cd afunci cand se fn-
kr|{{,.rcu succesde acesteindrumlri, pdrea ci se simFa rccompensat - iilr
nllrncicAndnu puteafaceasta,probabilsimleaci nu estesusfinut.
()bscrvnli ce pand in acel moment mi-am iucat rolul in acestsccD.lrirl
l,1rlls.l nri Bandesc,probabil plScendu-miprea mull nrltrl Pentrua devt'rri
complet conttient de el. De aceea,in mlsura in care Rodney a treit relafia
noashd ca fiind asemdnitoarc cu celelalte la care se refeea, pirerca sa im-
plicit, ce md prezentam ca o fi8ur, a auto teii nu em o disto$irrne, ci un
rispuns rczonabil fali de atitudhea mea. Chiar 9i atunci cand vorbeam cu
el desprc acest lucru, nu puteam se scap de lolul autoritar pe caIe il mod
caracteristic mi l-a akibuit ti pe carc in mod caractedstic mi l-am asumat.
Ca rdspuns la interventia mea, Rodney a spus, in acord cu hecerea
la act:
- Deci i[ri spui ci este ceva ce lr€buie evitat?
Am dspuns:
- Poate ce gi acum faci la lel?
Acum respunsul lui a fo8t ceva de genul unei experienle ,,aha".Dar
mai talziu, cend a avut ocaziade a-9ida seamape jumdtatefi de a se scu-
za pe jumetate pentru epeculsdu de la ultima Fedintdincoacede a com-
pleta o aplicatie pentru un nou loc de munce, am simfit ce hecerea Ia act
era reinstalati. Totuti nu mi-a trecut pdn minte se-l inheb daci aceaste
concluzion :re a discufiei nu reflectl exact ceeace tocmai aIIr discutat.
Nu mai este nevoie s, sDun ctr astfel de treceri Ia act au o adezivitate
extraordinare. i-tlrpl€uni cu pacien;ii nogni putem rim5ne blocali in ele.
Trebuie si facem apel la conttientizar€ 9i la ini;irativa de a ne face loc prin-
trE acestetreceri la act in mod rep€tat, astfel incat ceva neatteptat gi folq
ritor si se poata prcduce.
Pacientii ca Rodney genereaztrtipare de interacliune cu terapeulii lor
care reflectai o tensiune dinamictr intre vechi gi nou, siguranfe gi risc, re
petilie 9i hansformare. Ca terapeuli, trdim o tmsiune simibre intre ten-
dinla de a trece la act pa.rteanoastrA din conjiguratia transfeHontratrans-
fer Fi ,,obiectivitatea" relative, care poate lntA.i impulsul nostlu d€ a
lnlelege mai degrabe decat de a EahsfaceaceastAtendinle sau de a ne apd-
ra din reflex fati de ea. StevenSteln (1994)discuta despreacestedialec-
tlci in termeni de ,,relatierepetatl" sau ,,lelatiebazatepe nevoie", fiecale
dlntrc cle avand potentialul de a fi trecuti la act in psihoterapie.
Stcrn (1994) a sugerat cd identificarea prciectivS poate fi mijlocul prin
coK. pacienh.rl ,,il antrcneazd/' pe terapeut aducand asffel la viald aceste
llpnf('in cadrul relatiei.6e recre5ndexperienlevechi, fie fdcandposibile
noi ('xFcrienle.Descrisi de Kar€n Maroda (1999)drept ,,comunicarede la
(orli In corp" (p. 72),i(lontificnrta proiectivi apareatunci cand pacientul
 poartd cu terapeutul in ata fel incat teraFutul aiunge sa se identifice
'tCu c€eace pacienful pmiecteaztr.{
ldeea dialecdce a lui Stem ctr pacientul are impulsuri conflictuale caie
rctiveaz; cadata rElalia rerytatdgi ahe dadt rclaFa bauti W fleooi, se po-
trlvegte bine cu concluzia cercet?ltorilor ataEamentului ci, la indivizii ne-
il8uri, o stare menbE dominantl IalS de atagament este in mod obirnuit
lcompani,aei de o stare mdrtalS opugtrcalE tinde sd fie disociali. De exem-
plu, pacienFi care resping se pot comporta ca ti cum au puFin interes faF
dc apropierea emolionaltr, dar tocmai aceastl dispozilie Enegat?i poate fi
i€sizatd in preocupaiea lor fal, de perspectiva presiunii exercitate de ce-
t€rile emoFonale ale celorlalti. Pacienli ca aceftia, car€ determini in mod
obiFnuit r;spunsuri din partea terapeutului ce par sd recreezehecutul proF
hlcmatic,ne a$teptdms.5determineimplicit respunsuricares; le ind;pU-
neE$cbnevoile de dezvoltare nercalizate. Impotriva acesto! fo4e pute;ni-
ce careinvitd la Epetifie se pare cd sunt dispusedorinlele lmpdrtigite ale
pocientului ti terapeutului pentru experienle care vor descoperi noi posi-
bllitali rclafionate.
AutodezvSluirea
mai important estefaptul ctr dezvSluireaexPlicitSa tendurilor 9i senti-
mentelor noastreii poate ajula pe pacienlii nott se rccrmoascdti se-9i
,,insuteasca"expe enlele Pe careanterior au simlit nevoia sAle lenege
sausale disocieze.
I-a fel cum teoreticieniai atagamentuluica Fonagy(2001)au insistatcd
pentru a putea se-ti lnleleagi proPria minte coPilul trebuie sd cunoascd
minbeaaltcuiva,clinicienii relalionali (Bollas,19E7;Spezzano,1995) au ob-
servatce pentru a Puteasi-gi integreze Sandurile,sentimerrtele 9i dorin-
Fle renegate pacimlii au nevoiede PsihiculteraPeuhiuicaresele ronri-
nd temporar experienta pe carcnu au fostcaPabilisI o ducesinguri.tn
cadrul retafiei terapeutice,,,gtiutul negandit" al pacientului (in termenii
lui Bottas)paresl seafle la teraPeut.
in acestectcumstanle,ploPria exPelient6subiectiv5a teraPeutului
poateremeneo re6ursi insuficientfolo8it6- in afarl de cazulin careeste
dezv6luitepacientului pi numai p6nein acelmoment.PrcsuPunerea sub-
iacentdaici estecepacientii,in mod inconptient,dar cu un scoPanume,ii
testeazi p€ terapeufi pentru a aJIaadevSrulctedintei lor cd anumite lu-
cruri sunt pur ti simplu pt€a p€riculoaseP€nku a fi ttiute, simtibesaudo-
rite. Telap€utulcarecontine,ia in considerar€i d, ElasacumProPrieiex-
perienle,,pe6onale"- sl sPunemttisteleaPecaleo simteintr-o anrrmiti
gituatiein p€zenta pacientului - PoatesAinfirme credinla Pacientului
legatdde pericolul de a 9ti saude a arStacuiva ceeace simfi. Autodezvd-
luireaterapeutuluiservetteaici Pentrua demonstrace Poatefi exPeri-
mentatgi exprimatin siSurantimult mai mult decatcredeaPacientul
(Hoffman,1992,1994).
ln mod evident, teoria intersubiectivitelii ne incuraieazenu numai sa
folosim tacil experienlanoastresubiectivtr,ci 9i si discutdmaceast6exPe-
rienl; cu pacienlii nogki atunci cand acestlucru pare sdfavorizezeavan_
r6rcacefte scopudletratamenfului.Dincolo de rolul ei in facilitareainte_
Eririi, cum poateautodezvaluit€adeliberatesi creascdeficientanoastr5
tcraDeuticS?
llstc o resurstrcruciala in eforturile noastrede a facefatd trecerilor la
ncl, Itcntrua transformaacesteobstacole Potenfialein oPortuniteFPen-
tnr vrndccareavemnevoiein anumitemomentestr.,neexllagem" din he_
cc.ll('la .1ct(altfel,cstcdoar PurAexPerienlS. fe.l o inlelegerefolositoa-
(r: Ivcm nevoiesi ,.nefacemlocin interiorul"
n'),in tinrp in .llt('rtrrnrl('trl('
 lce6tora (ca nu cumva str fie ,,infelegere" fdrd experienla trditd, care face
po8ibili intelegerea emolionale).
Trecerile Ia act adeseaipi semnalizeazi prezenfa, obstrucfionand setios
tcropeutul.Cu alte cuvinte, atunci c6nd devenim contLienlide faptul ce
lln[ta noastrdde mitcare 6-aingustat semnificativcu pdvire la cat de li-
ber putem gandi, simti sau interactiona cu pacientul, atunci este probabil
lal fim pringi intr-o trecerela act.Cu !;t trecereala dct estemai rigid;, mai
rlipetitive fi mai greu de scdpatdin ea,-cuatat estemai important sAfa-
cum tot ce putem pentru a-i sHbi forta. In astfelde situafii asumatearis-
ttlluide a hanspune ln cuvinte experienla noastrd poate adesea,,rupe vra-
l[" trec€rji la act, permifAndu-ne sd relafiondrn cu pacientul cu o mai mate
llbcrtat€,autenticitat€Fi claritate.
I'e de altd parte, cand ne simfim indeperhfi de pacient - in mod per-
ilttcnt plictisiF, adormili sau distanli - sau cand nahrra hecerilor la act
irt dcsfegurare egte mult prea vagd, dezveluirea experimtei noast.e pa-
clcntului poate insufleli o interacfiune amorliti gi poate ajuta la a face ma-
rllfcste unele trcceri la act labenbe.De exemplq intr-o tedintd rccentA am
rPusi ,,Simt cd imi este mult mai greu decat de obicei sd md conectez Ia
ct$a ce-mi spui. Estemult mai gleu pentru mine sd fiu prezent acum. Asta
Frxrto6d aibd de-a face in totalitate cu mine sau poate si aibd de.a face cu
(uco cc se intampH intre noi, Poli sd-mi spui cum ai simtit tu acestlucru?
Cum este pentru tine sA mi auzi spunand asta?"
I'acienta a oftat adanc ai a 6pus ce se simbeuturatii se me aud5 admi-
l{lnd ceea ce credea ctr a observat la mine, gi anume ce peream sd fiu in
dltll parte;a adiugat cd nici ea nu se simteaprezentdaici, cd era pe pilot
oubmat, doar,,vo!bea aiurea". Dar dupe acestschimb, afl scepatdin
curst\,ca sAzic aFa.Participareaexpresivda terapeufului are potenfialul
dc 0 rezolvaimpasul eflpatic, de a aduceambelepd4i mult mai mult im-
pfcunrl iii de a facilita lnfelegereatreceriila act crcat5impreunS.
Autodezvdluireatelapeufului poate,de asemenea,asigurapacientului
lrn nodcl carelntluchipeazdmulte dintre capacitdlilepe caresperdmsAle
irrlilrlnr pe palcursul tratamenfului,inclusiv capacitateareflexivdpe carc
Vlllih ti Ironagyau legaFode atatamenfulsecu zant,precum ti capacita-
lcrl pcntru meditare.Terapeutulcarepoate apreciacu atenlie experienla
aiuc poatosd o puni sub semnrLlinhebdrii gi nu se o prcia pur gi simplLt|ii
(nK'pontcsuslincdifcritcinkrrp(ethri estecelcarepoilkr,in mod specific,
modela mentalizarea abilitatea de a rdspunde experienlei din punctul
de vedereal si;rilor meniales(himb;toarecareii dau form6.in mod si-
mila!, terapeuhil carepoate discuta despre experienlasa in aici-ti-acum
lnk-o ma.nieri nondefensive,incurajand pacientul sd face acelaii luclu,
faciliteaza o conttientiza:re centrati pe prezent, noncriticd, care egtetrise-
tula fundamentali a atitudinii meditative.
Autodezviluirea din partea terapeutului, de asemenea/modeleazA ca-
pacitatea de a pune in cuvinte sentimente ti reacfii dficile, iar capacitatea
de a da exprimdd verbale tipurilor de experienle pe care pacientul a 6im-
lit nevoia se le repdme sau sd le disocieze faciliteaza munca integrdrii.
In sfargit, autodezv5luirea poate fi de folos atunci cand vrem 6tr dlm
pacienlilor o perspectivd asupm impactului lor asupra terapeutului ti ast-
Iel a posibilitdFi impactului lor asupra celorlalfi. Md gandesc aici la o ge-
dinld in care i-am spus unui pacient cd imi aleg cu foarte mare griie cuvin-
tjeleahDci cand vorbesc cu el gi simt cd am nevoie se-i comunic doar mesaF
carc sunt de necontestat,pentru ce pare mereu se fie gata se geseasci gre
geli in ceeace spun- A g;sit ac€stluqu surprinzetor: h loc se-ti imagine-
ze cd rd voi simli ameninlat de eL de fapt simtea nevoia sd fie ,,in Sand;"
in relatie cu mine.Pe mSsuri ce terapia a continuat, ne-am reintors in mod
repetat la acestschimb, cel mai rccent ahmci cand a fost confuz in leg;tu-
adcu o evaluare critice a performanfelor sale de la sen iciu care indica fap-
tul oi modul in care comunicase cu subordonaFi i-a pus pe aceltia lntr-o
pozilie defensivd. Recunoscendacum un tipar fafEriliar.a rcalizat cI trebuie
sd face fatd fricii sale de a fi judecat nu prin relocalizarea acesteiain cei-
lalli, ci prin inlele8ereaei si, poate,prin c,Sutareareasigurerii.5
Teoria relafionalE face intotdeauna din autodezvdluire o optiune dis-
ponibiltr; dace ale8em sau nu se o realizdm, Ia un anumit moment ar tfe-
buj sd depinde, ca toate deciziile clinice, de ceeace credem cd va 6ervi cel
mni bine intereselepacienfului.Risculca experientasubiectivdpe carete-
ropcutul o dezveluiese nu aibe nimic de-a facecu pacientul sau/ti se nu
fic folosjtoarcacestuiaestediminuat atunci cand terapeutul o comunice
ln rc.sr(ontexrm€ritlsrbliniatd dat; fiindunicitatea iec;ruit€raoeut- nu Dut.msl Drlsu.
pu|l.rn.l expe entapacientu !i in relaliade t.atamenteste obligaton!sl sepotdve.sclcuexp€.
rl .nl d\cdi nal tefealji M isepar €! t ilsr suge. ezpacieniior cE, f oar t epr obabil, e$st lat 9t dif eEn
1.,(l l t nhl l tl dinilnt r e. eei
ceeit . lie<in r caliecum inei ceeacet r liescina t l pade- t icl
rl.rll! rluprasup.apui./li. lofltrGpoatedovedi a fi foarteclaillcatoare.
 trln ,,tentativeindemanatic€"(Safran& Muran, 2000)9i cu o d€schiderc
! ! lua in considerarcEacliile pacienhrlui.
Existtr,de asemenea, riscuri il urmareapropdului nootru plan. S€nti-
ientele intense- sauindifelenla pe carepacienJiinottli ni le produc
.unt mai greu de admis ti cu at6t mai greu de dezvdluit reticenlanoas-
lrl, de inleles,arc adeseaple ul ei. MascaEas€f,rtimenielordificile poate
hcc mai mult leu der*atdezveluiEa acestora.Ascunz6ndceeace simlim
Putemdoar sd pretindem cl suntemptezenFcu pacientul,cend de fapt
nol ne-amrehas.Mai mult, existdriscul de a pune in actin mod distruc-
tlv atuncicand,intr-un momentneprevizut,sentimentele noastledevin
prco puternicepentlu a le mai putea confine.Maroda(1999)pi Renik
(1995)au sugeratce r€ticentanoashepersonau de a dezvilui acestes€n-
llmente iti poate aveaItrdlcinile in frica noastri ce o astfel de expunere
vr dist.uge in ochii pacientului imagineade autoritate binevoitoarc,E-
r{lndu-neplini de defecteti vulnembili.
Probabilin acordcu propriul meu caract€r,mi separe ctrlncercareade
n focco psihoterapie eficientlffud a beneficiade resursele
unei autodez-
vllulri nu are s€ns,la fel ca lncercareade a centala pian cu o ginture
mlni. In timp ceteoriatradilionald intepice autodezvaluirca,noua para-
dl8mit nu o impune - bineinlelesci nu p€nku oricareterapeutcu orica-
ru prcient.Autodezviluireaestedoar o optiune.Dupd cum vom vedea,
nlrh|rafieceruiterapeut9i pacimt esteceacarcar hebui sddeterminedacS
nlogerca acesteiopfiuniest€unabuni din punctde vedereclinic,
,,MatriceainteractivS"
,ny Creenberg(1995)a formulat acesttermenpentm a desarieconbex-
tul creatimpreunS,in cal€ anumite evenimentedin terapieiti capdtain-
lcL'sLrl.EstealcetuitSdin subiectivitdtile concoldante sauneconcordante
llc pacientuluigi aleterapeutuluiGreenberg a su6'inutcdceeacea! tre-
bui s2ldr'terminecum va fi condusdo anumitEterapieestematriceainter-
nctivllslrrifice habmenfului, gi nu orice ,,manualde proceduristandard".
(! nlt('auvinte,ce€acevindectrva depindein inhegimede ce€ace,,mer-
lif" cu un anumit pacientcarelucreazicu un anumitterapeut.
n hrncic6ndsensibilitlllile
celordoi partenerisuntsincronizate, sepot
InuLrntit d(.usorincatint0ractiunea dintreei Dareun nou(,vcniment, inr
prcblemeler€lalionalegi de atatamentalunec5sprc periferie.Nepotrivi-
rea,Ar schimb,subliniaz, interactiuneatj aduceacesteproblemein cen-
trul atenliei.ln acestmoment,negocierea (amestecul dintreempatie,in-
terpletareti cateodatdautodezvlluireaterapeutului)estenecesardpentlu
a refaceechilibrul cuplului terapeutic.Aceast5nofiune ctr nepokivirea
dinte pacient ti terapeut necesieio negocierepentru a putea fi reficut
echilibrul estesimilare cu concluziacercettrrilo!asuprarelaliei copil-pe-
rinte ci un rol-<heiein generareasiguranlei esteexperienF r€petate,nu
a unei interacliuni perfectline, ci a unei rupturi (ineeitabile),urrnatdde
reParatre.
Ploblema nepotrivirii sau armoniei, a congruenleisau a conflicfului,
€sbeatet o problemi inlerpersonali, cat ti una interni. [a un nivel inter-
personal,modul de tucru al terapeutului poate sA6e saunu in acord cu
nevoile sau dorintele paci€nfului. iar pacientul poatesau nu sEfoloseas
ce intr-un mod util intewenliile terapeutului. Dar ceeace seintamph Ia
acestnivel interpersonal - cum ar fi riispunsulpacientuluila d€z;elui-
rea terapeutului- aremult de-afacecu potrivireainterntr(congruenl
sauconflict) dintre ceeacelrc" terapeutul(intervenfia)9i ceeaceestetera-
peuhrl (caEcter).
De exemplu,un anumit terapeutar puteaalegesdpractice_lnmodul
celmai tradifional,p€ntru ctra fo6tinvdtst ce menfinereaanonimitEliieste
o tehnicebune. Daceghette aceststil confortabil din punctul de vedere
al caracteruluiseu,aLuncipersonasaclinicdpoatefi acceptatide cltre pa-
cientca o explesienafula.lla eforturilorsalede a fi de aiuto!.pe de alti
parte,dacdterapeutulesteconstruit in a9afel din punct de vederepsihic
incat incercareade a funcliona ca un ecian alb inseamS sd fie retinut 9i
acestlucru conduc€la vinovtrtie,eforflrile lui pot fi resimlitede c{h€ pa-
cient ca fiind distructive.Inceo dati, terapeulii sunt inevitabil subiectivi
iar pacienliisesizeazd indiciilecaredezvdluieexperienta noastresubiec-
tiva. Decinu contedz;doar ceeace facem,ci - probabilmai mult - ti
ceeace simtim desprcceeace facem(Wallin, 197).
,,Altreileaanalitic"
'| honr s Ogden(1994)a suslinutceinhraqiuniledintrepacientgi tera-
p(.utgenorcnzio ahnoslcrllbogatdin semnificafii
inconttiente.
Eleplutesc
lI lpunem aqa,in aer. Aceastd atrnosferd de sensuri create intersubiectiv
te ceeace Ogden a numit ,,al treilea aflalitic". El credea ce acest ,,al trei-
lt[" pakunde ti dd forme experientei ambelor pdrli participante ]a inter-
icFune. ln mod corespurEeloi sesizareacelor mai subtile aspecte ale ex-
Ptrienlei noastre cu pacientul - incluzend aici senzaFiilefizice sau
gdndurile fugitive care sunt de obicei date la o parte ca fiind distrageri
|lu dovezi ale unei preocuperi narcisiste- poate fi cheia citr€ afectele
Porlculoaseale pacientului sau sterile sale mentale disociate.Astfel de
lrrrne ale acestui /,al treilea analitic" oferd o altd fereastrd cdtre incongtient.
Dovezi in plus ale acestui,,al treilea" se gdsescin sltualiile surprinzd-
kt6rc de suprapunere ale experielrtei terapeutului cu cea a pacienfului. Cu
flllva ani in urm;, lucram cu un tan& de patlu ori pe sdptdmene.El a fost
ultlmul pacientpe carel-am vAzut luni seara.in diminealdurm;toare
m'nln trezit der,'remedint!-un vis cu o femeie cu trei penisuri Cend l-am
vllzut pe pacientul meu in dupe-amiaza aceea,a iiceput tedinla spunen-
ilu.mi cd a avut cel mai ciudat vis. Am ttiut exact ce urma s5-mi spunS-
A tpus: ,,A[r visat o femeie care avea trei penisuri". Exemple ca acestasu-
qercozemodul straniu in care o relalie intens inbersubiecdve poate gene-
fo o exPerientd comune, care nu apartine nici pacientului nici terapeufu-
ul. ci unui misterios amalgam dintre cei doi.
!c adaugEperspectiva
intersubiectivitSlii
teorieiataFamentului
CharlesSpezzano(1998)a intrebat ce fac terapeutii relalionaii in tim-
rul dintre treceiile la act gi autodezvdluire.lntrebareaa ridicat o proble-
tll crlrciale.Daci teorialelafionall ti ceaa intersubiectivitdliiau drepta-
(,, inr experienta emolionali autentic corectivi derivd in parte din
tl(trjarea noastrdgi in cele din urmd din extragereanoashd din trecerile
rl nct careiii au originea ln afara conFtienfei,atunci ce trebuie sd incer-
:lfnr si1facem in mod cotlFtiefitc\1pacie t'ul,pani c6nd le recunoattem?
Multe din resurselenecesarepentru integrarca teoriilor intersubiecti-
r'llllii Fi ataFamentuluireiesdin faptul cd pdma incadreazi inh-un mod
i)losik)r rceasti intrebare,in timp ce a doua, cu o egali eficientd,ne aju
i sll-i di\m un riispuns.
Itcntru a rccapitula:teoriaataiamentului sugereaz;cAterapeutulestc,
rrt('nlial, o nouh figuri dc ata*1mcntfalSde carepacicntulF)atc dezvolln
noi tiparc de atagarnent,Pentru a identifica asp€ctelepar€ntaiului car€ Ia-
cfiteazi siguranta copilului teoria atagamentului aiutd terapeutul se alea-
gtr ti sd manifeste in mod deliberat o atitudine echipate pentru a genera
o si8urantd mai marc dat?ide atagamentul pacientului. Prin descriereasti-
lu.rilo! de ataFment diferibe,teoria aiutd, de asemsrea, teraFutul, se iden-
tifice tiparul de ataFament unui anumit pacient Fi sd dezvolte, in con-
-al
Becinld,aborderi specifice. In sfArgit, prin clarificalea cenhalitetii funcliei
leflexive ti cursului dezvoltddi sale normale, teoria ataFamentului se con-
centreaze pe eforhlrile terapeutului de a lnttrri capacitatea de mentaliza-
re a pacientului prin cuplareaeforturilor pentru a asigurao bazd de sigu-
lanla cu o comunicare care se reflecte conttientizarea consecventda
,,atitudinii intenFionale" a pacientului - oricat de aflate h irceput ar fi
aceaatitudine. A9a cum voi dezvolta in paltea a IV-a/ teoda atagamentu-
lui ofera terapeuliloi rur cadru de lucru puternic pentru a decide ceeace
in mod deliberat vor incerca sa asi8ure pentru pacienfii lor.
Dintr-o perspectivd explicit clinicS, teoria relafionald/inteGubiectivi
abordeaze mai multe fapte cmciale. in primul rand aga cum fiecare tera-
peut hebuie se ttie, majoritabea a ceeace se intampDl in psihoterapie flr
este rezultatu-l unei intenlii deliberate din partea terapeuhiui sau a pa-
cimhrtui. ln schimb, ceeace se intenrpE este adesearezultafu-l unei inber-
aclirmi a intenliei congtiente cu experiente din^tratament carc sunt nePre-
meditate, accidentale gi motivate incongtient. In al doilea rand, pacienlii
se aflt de obicei ftr conflict atunci cand hebuie str prcfite de noua relafie
de atatammt pe care tenpeutul o ofere in mod implicit. In al treilea rend,
pacienlii nu sunt de obicei dispugi sau pur ti simplu nu pot sd verbalize-
ze anumite aspecteimportante ale experienlei 1o!.
Asiguland uneltelenecesarepentnr a lucla cu aEpectele neinbnfiona-
te ale plopriei noastre participdri la lumea pacientului 9i pentru a aborda
0celepSrti cu influenta crucjalS ale experientei pacientului care nu sunt gi
care adeseanu pot fi puse in cuvinte, teolia inter8ubiectivitetii aduce con-
h'ibLrfiivitale la o abordarea tratamentuluiorientatdpe ata9ament.
I'entru inceput, pe$pectiva relationalaEubliniazdfaptul ce, devenind
(f parto din lumea pacientului prin intermedi)ItrecerilotIa act, teftpetfii
rdt('cnpabil sd simtd gi s.4cunoasci pacientul intr-un mod direct emotio-
n[], ( nr(.nu esbemediat de limbaj. Acestlucru di accesterapeuh.ui la dc
|lr('niil(.,,ncvcrb;rlizntr'pi nc'vcrbalizabile"ale experienleipacientului.
 PARTEA
A IV.A

Tipare
deatapament
in psihoterapie
t(,nrubiectivd adaugd concentrareaasupra avantaielor carc derivd din par-
PuLin ilin ceeacefacemca terapeutipoqtefi des is ltl aaans.Aga cum a ob-
tlclpdreanoashEincongtient,j {initial)la relaliacu pacientul.
sefaati Crupulde Sludiual ProccsltluideSchimbare, psihotenpiasedesfdFo
Mai mult, o abordaE intersubiectivd subliniazd oportunitatea de a afla.
rd prin internudiul imprcvizdtii mifcdrilor relalionale.Totugi,teastii irnpro-
prln directionareaatenliei c;tre trecerilela act, de;pre.orrfli.lul freit de
uizolieare rnai multe fansesdfe folositoaredacdmiFctuileterupeutuluisunt
Fdcir'ntatunci cand febuie $ foloseasc;empatiati conlinerea- florl ata- acompaniate deo conftientizare at'eluluiin careestedefapt o rcIaliecarefacili
lnment - pe care terapeutulincearcAsi le asigure. teazdilezaoltorea.
In sfartit, teoria intersubiectivitdlii adaugd la teoria ataSamenhrlui ac_
Cercetarea otqlafientului a identifrcattfdfrturile unui dialogcolaboratioaso
c{ntul pe mutualitabe gi dialo& care invitd pacienhi sa ocupe multiple rc-
ciat mai firziu in oialacopiluluicu demoltarca sigurunlei,a rczilienlei€i afle-
lurl ln relafia de hatament - incluzand aici rolul de ,,consultant,, ;l tera-
xibilitdlil. Datdfiind supraputeteaproceselorde schirltbaredin copildriefi psi,
pcutului. Dat fiind faptu1 cA toF avem un incongtient, implicarea
hotenpie, aceastiicelcetarerE dd un cailru de lucru pentru aJacilito ufl dialog
pn(iontului in mod implicil ca un interpret al experienlei terapeututui poa-
colaboratioaofespunzdtorcu pdcienlii nortri. Cercetatea,de asemenen, ne djutd
l$ fl dc un mare ajutor.
6didentificdfitipatul deatasalneht dominanttrl paciefiilotnogtriFi astfelsdne
Dxi6td o sinergie puternicd ir integrarea teoriilor atagamentului ,i in-
,,inuginin" relaliile lor timpurii, inclusio cefel de rclalii at putet sau u sd li
t(,r$ubiectivitSlii, care converg gi astfel se confirmS una pe cealaltd. Am-
sc potrirEascd.
l"clc identifice rehtiile apropidteca fiind (reuzetul in cdre fiinlele umanc
Cnpitollll11 transpunedescoperiileempiice i rccomanddri clinicepentru
runt inilial modelateFi in care- fie in dragostesau in psihoterapie- rE-
fnciliLarca unei comwticdri coerente si penlru eoalltorca
,,incoercnlelor" specifi
nilc cmotionale timpurii au potentiah de a fi vindecite- De asemenea,
c( pncienlilor nesiguri.Astfel, pregdtEtetetunul pentru unfiitoarele trci copito-
trrbclc teoiii subliniazeexperienlarelaFonalecateexistdin afara dome-
lr cnrcredaLtln mlldfiuntimplicaliileln tratamentalerccufloafterii fdptului cd
rlLrlui strict verbal. Mai important estefaptul ce fiecare teode paie sd o
sllrilc melltaleprelralente alepacienlilotfald deataFameflt sunt ile respingere
Jnnplcteze pe cealaltb gi, probabil, chiar s, o intregeascd. Teoria intersu-
)icctivit?tliiumple dimensiuneaclinice in mare par:tenedezvoltati a teo_ llrndtqrc snu sant keremloate.
'ioi irtaiiamentului.Teoriaatatamentului,in schimb,ad6r1cegte incomen_
turnbil dimensiunile de dezvoltareFi dragnosticeale intersubiecLivitdfii
D k.flncnii relevanlei pentru psihoterapie,cele doud teorii, atuncr cind
tunt luate impreund, reprezintdun ,,mariaj,,conceptualperfect.
CAPTTOLULII

Construi
reacreuzetu
Iui dezvolt5
rii
Fie in copildrie, fie in psihoterapie, asigurarea unei baze de siguranle
estetrtrsdturadefrnitorie a unei relalii de atagament,,suficientde bune".
O astfel de relafie intdlette capacitateavitald pentru reglarea afectului, fa-
cilitiind aitepttuile pacientului ce cineva mai putemic ti mai inlelept va fi
disponibil pentru a ajuta la reslabilirea echilibrului emotional in fata pe-
ricolului. De asenenea, faciliteazi echilibrul flexibil dintre conectareFi ex-
plorare pe care Ainsworth l-a privit ca fiind indicatorul atatamentului se-
curizant. In mSsura in care acesttip de experienF rclalionald poate deveni
porlabilS - o ,,baz5de si8uranF intematizat?l" -, copiii gi pacienlii nothi
au o resursi de o valoale inestimabiltr, penku ce rcintircgte inseder€a in
sine, increderea in alfi gi sentimentul cl lumea este un loc sigur, in care
pofi sd iubegti gi se cregti. lntrebarea este, desigur, cum putem genera o
astf€lde expedenldrelationaU.

Facilitarea
comunic5rii
colaborative
in psihoterapie

ObservAnd convergenla dintre multiplele Etudii Fi metode de cerceta-

fc, Lyons-Ruth(1999)a identificat patru tlesdturi-<heieale comunicirii
plrinte-{opil care sunt legate de un rezultat pozitiv al dezvolErii. O ast-
fel de comunicare este colaboradve ti coeEnls ti necesittrca pdrintele: (1)
8ll structureze interactiunea astfel hcat si afle cat md mult despE senti-
mcntcle, dorintele, nevoile gi punctul de vedere al copilului; (2) sd initie-
,c rcpararea interactivi atunci cand rupturile apar in relaFe; (3) sd imbu-
ntrtillcascl dialogul p€ntru a face fatA potenlialelor in aparilie ale copilu.lui;
(4) r$ s,' implice activ Fi se ,,lupte" cu copilul in perioadelein cal€ seflti-
n(.nlL|l d(lsp.csino tr d(sprc allii estein schimbarecontinue.
 Corespun-zitor, in lumina simetriei dintre ceea ce asi8urdm ca pdrinfi
n iponsivi senzitiv ti beEpeuli acordali empatic, ar trebui sd avem ca scoP:
(l) un dialog afectiv gi lingvistic care6Acup ndd cat mai mult din expe-
rlonla subiectivi a pacientului - sentimente, ganduri, do nte; (2) o sen-
,ltlvitate fald de rupturile din relalie Fi o disponibilitate pentru initierea
repnrSrii; (3) o atitudine de acceptarecombinatd cu atteptarea a ceva mai
mLrltdin parteapacientului decetcredeel ce estecapabilla acelmomeng
(4) o disponibilitate de a ne confrunla, de a stabili limite gi de a ne ,,lup-
tl|" cu pacienhrl - adesea necesarein timpul perioadelor care anunti o
rchimbarein identitateapacientului gi in relatia terapeuticr.
Itcntru a explicamodul in careputem implementa un astfelde cadru
fi1ltrocticS,voi deEcrieingledientelenecesareefortului noshu delircrotde
o asigura pacientului o relalie de atagament care str fie mai pdelnicA dez-
volt:lrii salepsihicedecatrelalia carel-a lansatin viati
unui dialog i ncluziv
Realizarea
Pacienlii nottri au nevoie se-i ajutdm sd accesezeti sd exprime intrea
||s gamea experienteilor subiective,inclusiv expedentaemotionah, AFa
( um Bowlby (1988)scria, ,,comunicarea emolionald dintre pacient 9i tera-
ltcut este cea care joaci un rol cnrcial" (p. 157). Intrebtui de tipul: C n le
NIII|? CcdoreFti? Cecrezicdsetnfitnpldacufi in /e noi ,loi?(fie pusein mod
oxplicit, fie apbrute in tdcere irr mintea terapeutului) trebuie 6Efie o tres5-
turi consecventii a eforturilor noasbe de a genera un dialog induziv
Ele rdmAn adeseafird un rdspuns din partea pacientului pentru ci im-
plictl cxpedenlede genul celor exclusede primele relalii ale pacientului
l)r. aceea,trebuie sd ne acord5ln la ceeace pacienful poate transmite doar
nonverbal. Aqa cum am discutat mai devreme, aceasuicomunicare impli-
citA A ,,cunoscutuluinegandit" poate fi exprimate prin intermediul felei
pncicntului, al tonului vocii, posturii Eaugesturilo!. Sepot ldegistra ln noi
cn scntimente, senzaFi corporale, imagini sau ganduri care Pot fi puse in
nct in cadrul relaliei. Sur:prindereaacestor tipuri de semnale implicite nc-
(ori tll o atenlieoscilanteintre pacient,pe de-o parte,ti propria noastr?lcx-
pcric,rfllsubiective,pe de alte parte. ,,Responsivitatea autoreflexiv?i"
(M itchcll, 197) 9i ,,cerc€tarea
inhospectiveempaticd" (Stolorowgi colab.,191t7)
$ur1tl('rnl('r1icarc descriu tipLrlde vederebinoculari la cnromA gandese.
Pentru a putea indude ceeace altfel ar putea sAfie exclus, cateodatdge-
sescutil sAfac explicitii experienta mea legatd de pacient de mine 9i de in-
teractimea noashe. Punerea acesteiexperienle in cuvinte poate ajuta pa-
cienful se accesezeaspectedisociate sau tenegate ale proptiei experienle.
De exemplu, rccent, in mod surpdnzetor, nu am fost deloc emo-
lionat de relatareaunei pacientedespreproblemele ei relafionate.
Intrebandu-md ln tecere de ce, am observat ce pacienta lncheia
fiecare afirmatie cu o ridicare a tonului, ca gi cum ar fi pus o in-
trebare; de asemenea, a vorbit foarte rcpede, ca gi culll se indoia
ce ai avea suficientd rebdale sd-i ascult povestea,Cand i-am im-
pdrtdgit acesteobEervalii9i i-am sugeratce, probabil, nu se simte
confortabil cu ceea ce spune sau iti pune intrebrri ftr ceea ce pri-
veFte interesld meu, s-a apeIat, spunand: ,,Nu e chiar aga.Ai drep
tul sd ai privirea unui specialist" TotuFiam insistat, povestindu,i
o discutie pe care am auzit-o intre doue fedfe. Una vorbea ca ti
cum era sigure cd cealald este interesaE, iar cealaltS, pdrand mai
putin increzdtoarein atenlia prietenei ei, vorbea repede 9i temi-
na fiecarcpropozilie pe un ton inhebetor. Pacientamea a rxgpuns:
,,Cred cd egti pe un drurn bun, pentru cd in timp ce vorbeai am
simtit ce md <asez),inainle de asta doar
"bdz5iam". in cur6nd a
devenit clar pentru amandoi ca, in ciuda cuvintelor ei cale md
contuaziceau,s-a simlit destul de nelndreptititd gi a presupus cd
nu ar conta pneamult pentru ceilalli.
Cuvintelepacienlilornogtri adeseareprezinti o imagine destul de par-
ttalA9i, c6teodati,intelitoare a ceeace ei simt de fapt. Consecutivempa-
tia noastre pentru exp€rienta imediatii a unui pacient poate fi un impor-
tant punct de plecare sau dactr ne oprim aici - un obstacol ctrtre o
dlsculie mai incluzivd. Frecvent,de exemplu, pacienlii pot verbaliza fie
dorinfa lor de schimbare, fie ftica lor de schimbare. Penku a le putea in-
tqlra pe ambele - pentru cd ambele sunt de obicei, prezente -, poate fi
Lttil pcntru terapeutse vorbeascAdespre aceaparte a experienteicu pri-
vlrc ln carepacientul estetdcut. TotuFi,pentru ca un agtfelde respunsse
fk'plrn dc sens,pacicntul hebuiesi fie capabilsd gerascd in cuvintelete
rflpr,trhrluipropria rofloxi(.,Atunci cand reugeFte,
o astfelde intervenlieil
iluttr p€ pacient sd s€ simt?l recunoscut de cetre telaPeut la un nivel mai
prcfqnd 9i acceptat mai mult ca o persoane intr€ag5.
Penbu a facilita rm dialog incluziv care s{ facd integrarea posibild tre-
buie nu numai sd /ecunortfan experienla pacienfului, in special experien-
l! ernolionali, ci gi si comunicilmaceaslArecunoatteE into-un mod in carc
pocienhi $As€ simti inteles. Tohrgi, ade6€a,acests€ntiment de a fi inleles
dc cdtle terapeut estein6uficient. Penku a se simF pe deplin recunoscut in
trtfel de momente, pacientul trebuie, de asemenea,si se simtl sirrrif
(Slegel,1999).SusanCoates(19E) a spus in feh urmetot ,,Decatsd ia sen-
tlmentele pacientului, terapeutul ar tlebui si lase sentimentele Pacientului
udnjungd la el (de ex. str le luem intr-un mod care poate fi recunoscut de
pncient)" (p. 127).Ahmci cand afectul e6te ,,contagios" ti rdspunsul tera-
pcutului se poEivegte cu calitatea comunictrrii pacientului aceastdsifuafie
poote reprezenta o forml extraordinar de puternice a rcsponsivitelii con-
tlngente 9i a in€lnirii inte$ubiective. Bineinteles cl un astfel de resPuns
ccrtificd faptul cEceeace trdiette pacientul - prcbabil cu hepidatii consi-
dcrabile - poate, de fapt, s5 fie conFinut in Elatia cu tempeutul.
In alale de responsivitatea care le permite pacienfilor si se simtd recu-
nosculi ti siErfiti, mai sunt ince doud elemente ale comunic;:rii telaP€utu-
lui carc favoriz€azd scopurile integrdrii 9i inclusivitelii. In acest sens, su-
BoBtialui Fonagy ci pArinlii, ca rdspuns la distresul copiilor lot ar trebui
r! oferc empatie, o atitudine de aius^tareti atenfie la ,,poziFa intenFona-
Itr" d copilului este perfect valabili. In psihoterapie, ca ii in copil5rie, in-
dlvidul, cu sigurante, are nevoie de rczonanla empaticd, acordaiea 9i oglin-
(iirca din partea celuilalt. Dar ata cum sugereaz{ recomandarealui lonagy,
pocientii noghi au nevoie de mai mult decat oglindire dacd vor sI simt,
cll rclalia lor cu noi estesuficient de sigure penrru a rigcao autodezvelui-
lc mar mare.
ln primul rind pacienlii nottri trebuie sl ne simtl capabili de a-i aju-
hr sil facd fale sentimentelor lor dificile - altfel de ce ti.ar permite sa sim-
ti\ mai mult decattrebuie?Parafrazandu-lpe Schorc(2003),ataFmentul
rsk'rcglarea interachvtra emofiilor. O astlel de reglale depinde sernnifi-
crrtiv dc propria noastre capacitahede a tolera 9i de a administra sentimen-
tc dureroase.Atunci cand aceast2l abilitate estebine dezvolhE, suntem,
in gcncral,capabilinu numai de a rccunoattegi de a rezonacu sentimcn-
t(.lc dificile alc pacientului,ci ti de a comunicafaptul cJ, intr-adevdr,l'()t
fi suslinuF.Aici o atitudine de calm estefolositoare(dacdputem sAfacem
ap€l la ea),ca gi un comportamentcarese exprime dorinta noastrdde a
intslege ti, prin intermediul acesteiinlelegeri, de a ajuta.
In al doilea r6n4 h€buiesddspundem intenFjlot sentimentelorgi cre-
dintelor subiacentecareEprezint2lcontexbl in carecuvintelegi compor-
tamenh pacimlilor nottri au sens.Rdspunzandin acestmod, in lumina
,,poziFeiintenlionale"a pacienfilor,le permitemsEsesimtdinteleti in pro-
frrnzime- ti acestlucru estetranspusin sentimenhrlde a fi acceptat.Sim-
lindu-seinlelegiti acceptali,estefacilitatAincrcderead experi€nleletor -
chiar ti celepe careau trebuit sa Ie ingroape- pot fi in sigurantaconti-
nute ln noua relalie de atatament.
Probabil cel mai important lucru in lncurajareaunui dialog incluziv
estefaptul ce hebuie si fim pEzenli emofionalpentru a puteafi suficient
de leceptivi gi suficientde implicali pentru a simli ceeaceeste,,viu" emo-
fional in pacient,chiar sauin mod specialti atunci cend nu esteexprimat
direct.
Inilierea activt a reparlrii
Empatianoastre,autodezvdluireadeliberaLi9ilsau interpretareapot
fi utilizate pentru a restabili echilibrul in cuplul terapeutic.Oricarear ft
intervenlia,rcparareaunei rupturi implce. de obicei,o anunritl formi de
negociereintersubiectivi, Rezolvar€aconJlictuluiprin negocieEacu tera-
peutul intaregteincredereapacientuhdcabazad€ siguranldeste,de fapt,
sigurtr- cd poatesupravielui tensiu.njloradusede dezamigire, diferen-
ld sauprotest.
Reintorcandu-se la telapie duptr o vacanldde doud sxptemani,
Randall,un pacientpe cale ll vedeamde caliva ani, a vorbit
intr-un mod obitnuit, ,,obiectiv",desprefrica sa ce nu va putea
niciodatese aibl o relatieintirne de lungAdurate,A spus ce se
tcmeasd fie respins,dar igi pierdeainte.e8ulori de cateori ci-
neva era interesatin mod selios de el- A intrebat ce perete am,
dupzice initial a sugeratce c€eace i-am oferit pane in prezent
nu a avut rezultat.Pe un ton de glume, i-am sugerats; incerce
psihotcrapia.
 Randalls-auitat pulin mirat;in mod evidentnu eraamuzat.Plan-
gandu-s€de faptul cA terapiade paneacumnu i-a fost delocde
ajutor,a fecutaluziela o perioaddanterioariin careafr examinat
cu atenlie relaFa noagtrd.Apoi a spus cl munca noastrdimpreu-
nd estevaloroasepentruel 9i seimplicaemolional- dar cu si8u-
lantd nu Si acum.
Mi-am dat s€amac, de curand(chiargi 'rnpdinla de acum)pe-
reasEfie destulde pulin implicat.ln ceeacemt privettepe mine,
observasem mai devremeln ord ctrml simteammai pufin apro-
piat de el decatm-at fi atteptat. Esteposibil ca ,,gluma" mea 9I fi
reflectatchiar frustrareafat, de distanlareati critica sa. Apoi
mi-am adus arfnte cEin gedinfade dinainteaplecdriilui in va-
canldam fost preocupat.In con6ecinld, esteposibil ca el sl me fi
simlit ca fiind distantFi,probabil,cAil resping.
Peparcursulurmatoarelorschimburiverbale,i-am spus cl pro-
babila simtit dodnta pe careti-a exprimat-opentruajutorulmeu
ca fiind in mod specialurgenta,tinand cont de dorinfalui puter-
nicede a aveao partener5gi de frica lui ces-arputeasdnu facem
niciun progres.Apoi lam intrebat dacea rcfdut vreo impEsie de
la rrltiEtanoashetedinli. Mi-a spusci a lost foarte deprimante
disculia noastredespreetecuritelui in cdutareaunei partenere.
l-am rtrspuns:,,Nu sunt sigur dacl ceeace vreau sa-[i spun are
vreolegltur5 cu faptul c, te.aisimlit deprimatatunci,dar gtiucE
aveammulte pe cap in timpul aceleig€dinle.Cred cEa fost difi-
cil se liu prezentgi prcbabil ai sesizalacestlucru". Am adlugat
cal,in acestcontext,lemarcamea rbut;cioastra fost probabil cel
putin nepotriviti.
A fostugorinduiolat, spunandu-mictrseEimteuguratsi mEaudd
spun6ndacestlucru. CredeacE m-amrekas ti igi fdceagriji, cre-
zind ce sunt supdratpenhu faptul ctrmi-a respuns,,nu" la cere-
rcameaanterioaiede a muta la altl ore gedinlanoastrd,Candle-
dinla s-a terminat,ti-a exprimatapreciercaspunandcd se simt('
din nou legatde mine.
de ruperegi reparar€-in specialrcpararca
Astfcldc'sr'cvenle inilint.\
d(.lrrap('ut- int?iresrincrcdcrcapacicntuluich s{'Poilt('bnzapc relirli('
pmtru a-li conine sentimentele care-i produc dificulteli 9i pentru a-I aju-
ta sd le rczolve. Pe parcursul procesului, ele construiesc capacitatea pa-
cientului de a folosi reglarea afectivd intetactivd ca:reeste predecesorul
autoregldrii- Episoadele succesivede repanre tind, in plus, se infirme ai
beptirile hansfeenliale pr€existente ale pacientului - in cazul pacientu-
lui meu, atteptarea, niscuttr din experienla cu mama sa extraordinar de
nalsisisti, ce niciodate nimeni nu iti va asuma responsabilitatea Pentru
problemele pe care le-a prcdus gi ce doar el singur va fi responsabil.
lmbunEtSgirea
dialogului
(198b)a descrispsihoterapia
Bromberg cafiind un prccescarepermite
pacientilor $ se schimbe,rEmhand in acela#timp .rceia'i. In acelagiconbext,
Friedman (1988)a sugeratcAfloi, ca terapeulL kebuie sa ne acceptEmpacien-
tii in propriii lor termeni, rcfuzand tohrti,ln acelagitimp, 6d ne limit?lrn la
asta.Migcareaunui asdel de echilibru necesitAdin partea noastseasumar€a
hptului ci paci€nlii notEi srmt capabiii de cevamai mulbesentimenbe,aten-
lie, conexiunesau iniliadva d€cat cred ei cd pot Daci heattepli la P,I€aPulin,
pacientul poate simti c5 gperanlelelui au fost intelate; dad te attePF la Prca
rnult, pacientul va simli cd vulnerabilit?lfile lui au fct nercqrnGcute.
imbunitiitirea dialogului terapeutic sprE niveluri mai inalte de con-
gtientizare gi complexitate necesiei c€€ace in psiholo8ia dezvolt?lrii se nu-
megte ,,suport". Pdrinlii, de exemplu, asiguri urr ,,suport" Pentru caPaci-
tateaaflaci la inceput a copilului lor penku limbaj, vorbind in numele lui
$tainte ca acesb se dobindeasct cuvintele pentru a-ti putea descde expe
rienla 9i mai taziu incuratandu-lsl-Fi foloseasce,,pmpdile cuvinte".
?n acelagimod, terapeulii pot asigula un ,,suport" pentru capacitllile
abiA dezvoltate ale pacientului de a simti, teflecta, de a ittitia Fi ala mai de
parte. ln practici acest lucru necesid cateodattr sd vorbim in numele pa-
clentului, prin verbalizaEa sentimentelor lui neverbalizate sau nerecunos-
cutc. AltA dati, estenevoie de o teceE receptivd din partea noastre-pentnl
tr fncc k)c pacienhrlui sd simt, sau sd simte gi mai in profunzime- In anu-
mlt(' momente,avem nevoiesI ducem dialogul la un nivel mult mai des-
chis (.molionalinaintand primii sau exprimand propriile s€ntimente.
I'rntru a aiuta la ,,nFrinderea"capaciHtiircflexive,de obicei trebuies;
vothinr deiprc st.\ril('Drr.it,rl('.nrcstau la bazaexperienleipacientuluiii,
rttq)dat5, despre cat de Breu ii este pacientului sd ia in considerare expe-
tl{nlo sa in acestmod. De asemenea,dorim se-l ldsdm pe pacient sl par-
tlqlpc la efolturile noastrede a da un sensexpedenfei:pe parcursul pro-
(grului, ,,model5[r" mentalizarea. Pentru a intiri capacitateapentru
,r(llun(' sau inifiativd trebuie sd fim atenti atat h ceeace pacientul vrea
pflrtru el (iniuntrul sau in afara terapici),cat ti la dificdulile de a 9ti 9i
rla I pune in funqiune ceeace w€a. Putem, de asemenea,decide se ne im-
Irlrtllim dilema legatd de modul in care se lacilitdm in mod activ initia-
llvn lracientului,ferd sAo uzurp;m implicit p n activitateanoastrS.
Unir dintre cele mai eficiente Erodalitefi de a imburAteti dialogul este
|rin n fncedialogul insuti tema disculiei- A avea o ,,conversafiedespre
(otvcfsalie" reprezintl o versiune lrrerpe$onald a !,rneidezvolteri ir-
/fdpefsonalepe carenoi sperdmsAo promovdm la toli pacientii noitri -
ll lnumc dezvoltareamentalizddi. Aminti]i-ve ctraici mediul estemesa-
lulr prin facilitara llnui dialog metacomunicahv - adicd comunicarca de.
ipre (omunicare putem, de asemenea,si favorizlm metaco8nitia, cu-
rx)ncuttrca fiind gandirea despre g6ndire. Pe pacienlii care sunt mult prea
l)rlnFi in experienlalor acesttip de dialog ii aiutd sd deschidduga cltle o
n fleclie mai profundd gi mai orientattr emotional.
l,uali in considerare,pmtru ilustrare,pacienhrldesprecaream discu-
ftrl nnterior, ceruia i-am sugerat spontan (dar mult prea determinat) ,,sA
hrcorcc o psihoterapie". Reugind str repar relativ rupfura determinaE de
rcnlnrcamea,ne-am reintorcin urmtrtoareagedide la ,,scenacrimei".
Randall este uimit de faptul cA pare si.,vaneze respingetea", ca
$r clrm ar vrea se-Siconfirme neincrederea,care face sd-i fie atat
dc grcu se fie el insuii in intalnirile cu ceilalli, I-am spus cd pare
sil fic apdsat de aceeaFinelncredere gi aici, Fi i-am reamintit de
rcticenla lui inilialtr de a-mi spune despre dezam;girea lui, de
scnz lia cd m-am retras gi frica lui ca ag fi furios. Un pic exaspe-
rnt, (r sPus:
- Dcci ce ar trebui si fac?Se intreb ce se intamph cu tine? Si-li
spurr cA nu faci bine ce faciz Tu egti expertul aici. Sunt sigur c:i
l('*ri suDAra.
l-,rnrr.lspunscA,date fiind aceastaatteptaredin partealui, pot
s.t inlclc8 uturdrcnti aprecierealui de sdpt2lnr.inn trecuti faltr(l('
disponibilitatea mea de a-mi asuma rolul pe carc-l am in dificul-
tdfile createintre noi doi, A spus ca acesttip de deschiderea fost
unul dintre cele mai pline de inteles aspecteale experienlei lui cu
mine, aproape de la inceput. De fiecaredatd ciandam fost dispus
se-mi asum partea mea, a lost surprins 9i mitcat de acestlucru.
- Observi, iam spus, ce degi ai avut aceeati experienlA emofiona-
l5 cu mine de nenumirate ori, totuti inbotdeauna vine ca o surpri-
za? Este ca ti cum te conectezi la experienle ti tu simli mai insezd-
tor, dar numai p€ntru moment. 9i data umdtoarc cand ceva te
deranjeazi cu adevdraL ceva nu ili place sau wei ceva de la mine ti
nu primegti, ili este foarte greu se-mi comunici acestlucru.
Dupd o pauze destul de lungd, a spus:
- Nu mi-a trecut n-iciodateprin cap sd spun ceva.Totul cste auto-
mat, nu-mi pun inhebdli, Esteca ti culrl ag aveaun gani de ap6ra-
re in jurul meu. Nu ies din spatele zidurilor pentru ctr Eimt ce cei-
lalgi oameni ar putea fi periculoti. Dar poate acest luqu face parte
chiar din vanetoarea respingedi, de care ifi spuneam mai devreme,
ca ii cum nu vreau s.i iau in considerare rtrspunsul tiu. deci acesta
nu dfrene stabil, intotdeauna este o nurre surprize. Ma gandesc cd
dace tu sau altcinevaar line la mine cu adeverat gi ar pfuea sigur,
ar fi ca 9i curn nu ag 9ti ce sA fac cu asta.
Conversaliadespreconvenalie - desprc ce e3teinclus sau exclus-
faciliteazi schimbarea regulilo! ti modelelor inteme ale pacientului, per-
mitandu-i mai mult decat o singure perspective asupra experientei.
(Aceasta este, desigur, esmla unei atitudini rellexive care face posibild o
mai mare libeftate nu numai pentru a reflecta, ci Fi de a simli sau de a ne
conectA.)Pemit6nd pacientului sd fie ln doue locuri in acelati timp - atat
intruntrul experientei,ca participant, cat 9i in afara ei, ca observator-,
ostfcl de conve$afii imbunetdtescdialo$ , ducandu-l spre noi niveluri
dc conftientizaregi complexitate.
A fl dispuslaimplicare
9i luptd
(llleodnti, un copil nro nevoie invariabil de un peiinte ctrruiasi i se
llllPrrlriv('nsc:I,
trrrl!,lrirrl('cnrcstr.lsigurestructurade carecopilul are
woie ti invariabil, pe mdsur6 ce copilul cregte, perintele tlebuie s5 sl;
r|scll structura li sa permitE mai multd inifiativl copilului. Ac€lati lucru
Drte fi spus 9i des?r€ nevoile pacientului in raport cu terapeutul-
Trobuie se inlelegem ce in anumite momente pacienlii noFtri au nevo-
moi mult de confruntaredecatde empatie.In md8urain carc aceastein-
rl.ge.eesteimpotriva firii pentru mulli dinke noi, ne poate fi de ajutor
I ne aducem aminte ce relatia telapeudca este, de asemenea,o relatre /e-
?r oga cum nu aprobtrm cu buni gtiin'5 un comportament dishuctiv in
rlclalte relali ale noastre, cu sigurant; nu vrem sd facem acest lucru in
thlia cu pacienlii no9tli. A accepta pacientul nu estein niciun fel in dez-
r'ord cu adoptalea unei atitudini impotriva comportamentului sdu
xk)dist uctiv in interiorul sau in exteriorul terapiei.
M-am luptat ani de zile cu un pacient suicidar cronic, pur ti simplu
oot ca sd-l tin in vialr. Dupi muh prea multe apeluri chinuitoare, mul-
plo spitaliziri gi stabilireaunei structuri prin limite dificile de pus care
llrc[, in sfartit, sd facAposibil un progres real, l-am ascultatpe pacient
ruhendu-mi ce,intr-adevtrr,Etructurape careo stabilisemera importan-
l, cd intr-adevdr ne aflam intr-o poziFe din care puteam progresa, dar ca
vbuie str gtiu un lucru: in cele din urme bt s-n/ sinucide. Auzind cuvin
.lo pacientr.rlui, am rtrbufnil Versiunea corcctatA:
- Poli si vorbe9ti desprc suicid cat wei, dar refuz s5-l tii drept ame-
Inl0re deasupracapului meu! Nu ai o boalSterminaE ti nu voi sernna
lck)dat{ ca se-fi asigur ingrijire intr-un azil-
At(zindu-md,pacientul s-a liniltit, pdreaugurat 9i chiar recunoscator
ontru fuda mea Apoi mi-a spuslncd o datd, agacurn o ftrcuseFi inainte,
I [ac ncvoie ca eu 6efiu mai ,,mare"decatesteel, Nu mai estenevoie si
)un cll rtspunsul meu furios fald de acestpacient a fost neprcmeditatti
u il ra\comandca tehnicS.Dar ilusueazi culn responsivitatea noastr6 acor-
rll:l po^te lua forme neatteptate.
In parteneriatul intim care estepsihoterapia,disponibi.litateanoash;
r'.r nc l pta servettenu numai la protectiaambilor parteneri,ci gi pen-
'u .r lncc loc protestului Fi furiei pacientului. O astfel de implicare acti-
,l niutil la evitareacapcaneila care un pacient de-al meu a lacut aluzie
(.li( t ,,Cum pot si fiu eu riu dace tu egti agade drlgui?" TerapeutLrl
!r(. slnbilcstelimitclc saLrin mod spontaniti exprimi neplecereafald d('
rnrpr)rtilmcntlll pilcir'ntuluiIonfl da pacientuluiun c()r)t('xt
in caresi-Si
dezvolte sentimentul cl poate fi separat intr-o relalie, menlinand totuFi
conectarea.
in zorii unor astfel de momente potenlial nelinigtitoare,ceeace va fi
decisiv este gradul de ,,potrivire" sau inlelegere inteFubiectivd intre par-
teneri, care poate fi oblinut in final. Evenimmtul in sine - se spunem ex-
primarea furiei de cdke pacient Fi/sau terapeut- esteun lucm, in timp
ce procesul prin care sensul lui se contuleaz6 estealtceva, De obicei aceas-
t?lurmarc consolidea-zi valoarea terapeutioi a evenimenfului - in special
atunci cend procesul implice negociere, carc poate atenua rntimentele
dule $ poate rcstaura sentimentul de legiturtr sau alianli dintre cei doi
parteneri. Obs€rvali sinergia dintre cebva aspecte-cheie ale ,,comunictr-
rii colaborative": implicar€a activd este favorabil, atat unui dialog inclu-
ziv, cet ti secvenl€lor de rupture qi reparare.
Nevoia de a ne lupta gi de a asigura in mod activ structura poate fr de-
osebit de pronuntate cu pacientii care pot fi descriti ca fiind dezorgani-
zafi sau cu problemenerezolvatein raport cu o traume. Totugi,devreme
in tratament, dupi cum urmeazd sd vedem, aproape fiecare pacient bene-
ficiazi de asigurarea de citte terapeut a unui minim de structuri.
Iniliereapacientului
in psihoterapie
Lyons-Ruth(1999)sugereazi cii dialogul colaborativ presupune ,,cu-
noatterca minlii celuilalt gi luarea ei in considerare in skucturarea gi re-
glareainteracfiunilor" (p. 583).Pentru a lua in consideraremintea pacien-
lilor noFtri, trebuie se presupunem cd majoritatea dintre ei necesitdo
orientarein raport cu regulile gi rolwile nefamiliaredin psihoterapie.Ini-
lierea pacienfilor nogtri implicd urr prcces prin cate ii ajutdm se se impli-
ce in mod activ inh-o rclatie carc nu poate reugi ftrrtr colaboraEa lo!. Mare
parte din aceast5initierc s€ desfdtoar5, bineinleles, in mod implicit. Dar
menlinereaunui miste. in iurul structurii terapiei ii facepacientului un
deserviciu. Pentru a facilita colaborarea hebuie str 6m expliciF cu privire
ld ceeace atteptim noi de la ei gi la ceeace pot ei si agteptede la noi. Re-
lalia terapeudce este una unice, fd$ un corespondent in interacliunile so-
clnle obitnuite Fi de ac€€atempeutul trebuie sd-ti asumeresponsabilita-
k'n dc ,,n-linstrui" pc pacientcum sd foloseasch cel rnai bine aceastd
r('Lrli('.
 ln prima ori, in gene.al, incep prin a-i intrcba pe pacienFi noi la ce se
cnpte de la acest tip de conveFalie cu un tempeut. Apoi, dacd se pare
vom continua hatamentul, de obicei adaug ce probabil va fi nevoie de
tCvapedintepentlu a clarificaexactceeace vom lucra impreune. Ca te-
uli, adesea hebuie si mergem p€ o linie ingus6 intre a accepta sco-
r lc pacientului (saudefinifia problemei)ca fiind Fi ale noastreFi a im-
Inc scopurile noastre (sau modul in care definim problema) pacientului.
, cxemplu,un pacientcarerespingevlea sd il ajutdm sEdevind mai au-
{uficient, in timp ce noi credem cA ar fi mai bine pentru el str se bazeze
ilnc intr-un mod mai pu,Lncompulsiv
ln i€dinlele ulterioaE, in specialatunci cand pacienfiise simt nesiguri
fil dc modul in care ar trcbui sd foloseasctrcel mai bine timpul Ftrecut
minc, le sugerezsd-mi spunl tot ce le vine in minte, dacepare relevant
optrrilor terapeutice pe carc le'am identificat. O asffel de comunicaE gi
t.,le de acestfel au scopul de al informa pe pacient despre alteptdrile
cle 9i desprc cum cled ce pubem luda cel mai eficient imprcune. Cu pri-
ie la ceeace pacienlii pot agtepta de la mine, comunicarea mea este atat
rplicitd, cet 9i explicitS. Pe lAngd ceea ce exprid impliciL prin calitatea
iFonsiviteii mele, de obicei incerc sd fiu gi explicit cu privte la ceeace
!d cl fac impreuntr cu ei ti de ce. O astfel de explicalie poate fi de folos
dloritdfii pacienlilot dar estees€nfialApentru cei caresunt atagalinese-
trlzontsau nu au lezolvat o traumd sau o pierdere,pentru ce ei au ade-
o dificultifi in a citi cu acurateleintentiile celorlalF doar pe baza indi-
lot nonverbaleale acestora-
Motivul exploririi relafiei terapeuticenu esteaproapeniciodatd evi-
,nt pacienlilor nottri. Ibhrgi nevoia de a fi explicit despre modul in care
f(hcentrare a atenliei asupla interac]iunilor lor cu terapeutul ii poate
rto sA-9iatinSe scopuaile in tratament este adeseaignoratd. Pentru ma
fitirteapacienlilor nostri, aceasLd modalitatevitald de lucru (in mod for-
,ll dcscris?lca anauz; a hansferului-{ofltaatransfurului),pur ti simplu,
I drc scrls,din moment ce,pe buntr dleptate,ei sunt mult mai interesali
inv!'litighezerefafiilepe carele a! it1dfon lerapiei.Astfel, dacepacicrl-
vor $iI fac?tmai mult decatstrse supune pur gi simplu conduceriinors-
., trcbuic si li * dea o explicagiesau 9i mai bine o demonstraliea utili-
liin('stei ,rboftliri.
Cel Inai de dorit este sAlegem probl€mele sau scopudle declarate de 263
pacient de ceeace se intampH in relatia cu teraFuhrl. Iatii un exemplu in
acEstsens:
O pacienti mi-a spus in prima noastr; tedinti c6 relaliile ei cu bbr-
balii intotd€auna s-au destremat,ala cum spunea ea; ,,Nu am ln-
tainit niciodatl un btubat la care sd nu g6sescdefecte". Terapia pre-
cedmti incepusesd-i dea catevainsight-uri desple acesttipar de
devalorizare defensivl. t.a inceputul terapiei fdd se fie surprin-
ziitor, a inceput str-mi geseas.dti mie defe<te.lmpresia ei era cd
eram prea recegi indiferent. A adtrugatce acestlucru estenelinig-
titor pentru ea, privind inainte, pentru cl ,,lupul igi schimbd doar
blana". In acel moment, i-am spus cevade genuli ,,Suntsigur ce-ii
aduci aminte c5 mi-ai spus cd vrei sl lucrezi cu un terapeut pen-
tru a inlelege modul in carerelalionezi cu bdftaJii. Paliez cA dactr
te uifi la ceea ce se intampH acum intre noi doi arci, putem sA gi-
sim nitte insight-uri despre ceeace se intampH in relafiile tale cu
b;rbafii. Spun asta penku cd pr; si fii pe punctul de a repeta cu
mine exact acelagi tipar despre care zici ca F-a distrus relaliile cu
ceilalli btrrbati". Aceste vorbe i-au atlas atenlia, indemnand-o la
explorareaposibilelor agemenSridintre experienteledin afara te-
rapiei ti celedineuntrul acesteia.De asemenea,au ajutat-ostrapre-
cieze faptul ci daca se concentrcazeasupra interactiunii noastre,
acestlucru ar ajuta-o str devind conFtientede aspecteale intetac-
fiunilor sale cu btrrbatii, aspectepe care nu a fost inca capabilesa
le verbalizezepend acum.
Conversalii ca aceasta,in general, tebuie sd aibd loc de mai multe ori
inainte ca pacientii se inceapl s; colabolezepe deplin cu noi pentru a fo-
kxii punerile in act din tiansferrontrahansfer care iau nagterc in fiecare
rcl0lie terapeutic.i.De obicei,terapeutulestecel caretlebuie sd preia con-
dlrerea in atragereaatenfiei asupra interacliunii prezmte. in momentul
in cnrc'pacientulia el primul iniliativa explorerii experienfeirelaliei in
rrlci-$i-acum,inclusiv perreplia acesteirelalii ti sentimentelefatd de tem-
Itout, ncqila esteun indicator al unei colaboreriteale.
 Atunci cand il iniriem Pe Pacient in accst fel, stabilim, de asemenea,ca-
rul pcntru o abordarc efioenli a unor evenimente sPecificein cadrul Iela-
r,l lernpeutice,evenimentecate au remasin t cerein cadrul ataFamentului
terapiei
ti incheierea
aparlrile,intreruperile
liepararea gi pierderea sunt la fel de centrale in teoria lui Bowlby ca ata-
tm('ntlrl.D€ fapt, nevoiade a inlelegeimPactulmaior al exPerienfelorde
,'pnrareFi pierdereale copilului asupra dezvolttrrii salea fost cea ca:rea
,nldus ta formulareaini,tialda teoriei atalamentului.Considerandci ata-
lnrcntul estevital supiavietutuiiemofionaleti fizice a coPilului, Pierde-
figurii de atalament- inclusiv pjerdereatemPorardPe cale o rePre-
IntI Ncpararea poatefi vdzute ca traurnaprototiP a atagamentuluiDe
!{.r0, in noua relatre de ataFamenta pacientului evenimentele care imPli
11lricrdereatemute, reah sau anticipatd a teraPeutului, temPorardsau
ornrnncntA,de obiceivor epocasenhmente- sau mecanismede aPera
L,lmpotrivasentimentelor- caresunt in mod direct legatede isto ade
ldgnmcnta Pacientului.
Atunci cand dezvoltarea a fost fulburate de o Pierdere sau haumd care
rilm.rsnerezolvate,pacientul va reacfionala vacanla teraPeutului,de
xr.mplu,ca la o amenintarecatastrofaltr.Unul dintre Pacientiimei, Plin
o cnergiegi resurse,dar foarteautodistructiYa devenit Paranoicli, Pen-
ru scurt timp, suicidar,pnma date c6nd vacanlamea de vard ne a irrtre-
upl activitatea.La fel ca muui dintre PacienFicu un istoric de Pierdere
lrll solulie, nu putea se face diferenla cu ugurinltrintre o sePararetem-
()rirrll Fi un abandonircversibil.Aga cum frecventestecazul cu astfeldc
,rr(ienfi,Progresulin terapiaacestuipacienta fost scmnalatde o reduce-
..BrnduntJn disLresului s;u faF de separarile noastre. ln(et.r incePUt sJ
r,rllizczcc21 o pauzdin rclatianoastrdnu era acelaFilucru cu ruPereaaces-
r,l,r,i0r filptul ca voiam o vacanldnu era acelati lucru cu a vrea sd md in_
l(,|rlrhjz de d/.
Un nstfelde progresse sprijindin specialpe caPacitatea teraPeutuluidc
l.ra(.k)c r2lspunsurilorpacientuluiIa Pierdere,atunci c6nd ele sunt ev()
,rlt' do slpararc, inclusiv chiar gi ahrnci cand seParareaaParcla sfarlittrl
r,(tinl('i. Att'nlLrncordatiimpactuluisepaririifaciliteazinccldialogincltl
r \ ( . rf r ' l r ( r ' l tr '\i bil.l Irr.rtrl.tls{fnr.rft.r. \ t r" rL ' . rx ' n rt ' rrr" r. , '
'r 'lt( Ar.tr(n
modalitatede a asigurafaptul ctrintreruPeriledin cadrul relaliei sunt re-
parate. h sfdrgit, fdcSnd fatd eficient reacliilor faltr de sePararecontribuim
la increderea pacientului in relafie ca o bazA de siSuranfe.
Destul de frecvent, un pacient va reacftona puternic fald de o sePara_
re, ftrrd s.i-9i dea seama ce accastereactie a fost, de faPt, declantatd de s€_
parare. Adesea, doar prin intermediul focalzArii noastre Persistente asu_
pra rispunsurilor caracteristice la Pauze Poate fi clarificatd semrrificatia
acestor rdspunsuri. Dar, bineinleles, nu este doar o problemi de semnifi
calie. Atunci cand facem loc rcacliilor Pacientului gi ii rdsPundem ink-r]n
mod acordat,facemposibile o nou?lexperienle.Nu Pierdercasau trauma
per sese hnallzeaze al un atagament dezorganizat, ci mai degrabd Pierde-
rea sau trauma cetlre nu a fost niciodaftrrezolvate Atunci cand lucram cu
rcactiilepacientului faF de o potentialtrtraumi a urlei aoi Pierderi- re-
prezentate,si spunem,de concediulterapeutului-, cregtemProbabilita-
tea ca pacientul, in loc sd fie din nou traumatizat, sl aibe o exPerienle vin-
decdtoarede solulionare.
Mulfi dintre pacienfii nottri, cum este cel a cirui experiente v-am de-
scris-omai devreme,au suJeritin coPilSrieexact acelaii tiP de Pierdere
gravtr pe car€ cercetdtorii il asociazecu o stare mentale fdre solufie cu Pri-
vire la atatament. Totuti, pierderea de un tip diferit, mai pulin dezorSa-
nizant, esteo tresiture a istoriei majorit;fii Pacienlilornotki, majoritate
pe care o putem des.r:ie ca fiind atafate ins€curizant-
Pentru a asigura aici un context, amintili-vtr de coPiii micl care sufera
separeriprelungite de perinJii lor gi carePrezinH o secvenlecaracteris-
tictr de reactii (Bowlby, '\969/'1982) Prima reaclieesteprolestul- exPri-
mat in mod activ cu ochii in lacrimi, cu furie, ca 9i cand intensitateamar-
cat6 a distresului copilului ar putea aduce intoarcereaPerintelui. APoi
urmcazddisperareat pe mesure ce sPeranleledevin degarte,coPilul, degi
, e v i n ed i n ( e i n c e m a i t l c u t l i i n a ( l i v ,c a t i c u m d r f i
ilc : l in lJ Crimi d
intr-o starede profund doliu. ln sfdrpit,in timP ce sPeranreledisPar,dis-
pcrlrca trecespre detdpare: copilul, in ciuda unei sociabilitdli suPerficia-
Ic li .hrar a unei veselii, esteretras,perand sd-ti fi Pierdut de tot intere-
sul f,rli\ dc perintele a cdrui absente a fost atat de recentd gi atat de
(lurorosiclitd.
I'rot(.stul,disperareafi detagareasunt fazele unui respuns la o Pier-
(k.r('(l|nnrntici. carc P().rtefi dcscrisca acut?t.Pierderilemai puFn drama-
 .F care au loc in experienfa multor pacienli nesecurizantatagafisunt
onlce.
Adeseadescoperim cii adulFi cu un stil de atagamentprcocupat antjos
I crcFcutcu pdrinti careerau responsivi in mod imprevizibil - in mod
tcrndtiv prezenti sau absenli,moderat acordati sau excesivde neacor-
ill, Astfel, acetti adulFiau tl5it cand erau copii pierdeEa repehte a fi-
urll de ataFament(disponibile gi acordatd).Atunci ti acum, comporta-
rt,ntul lor in rclafiile de atatament - rnclusiv ceacu terapeuhrl - reflede
lcn lor de o astfel de pierdere Ca gi copilul din faza de protest, sunt foar-
,('molionali, atat ca reactiela ameninlareapierdedi, cat ti ca st.ategie
rntru a o evita. Acetti pacienli nu au nevoie din partea noastrdnici sd
lccm ulor cu vederea emolionalitatea lor ca fiind manipulale, nici se filn
('$ccntrati de aceasta.Trebuie si facem loc protestului lor - lacrimilor gi
rrlci lor - fere se validim sentimentullor cd, daci rern6n einguri, sunt
(olutorati.
Dimpotriv5, adulFi care rcsping se comport; asemeneacopiilor din faza
(. defatare a secventeilui Bowlby. Cercetdrile sugereazdce adu4i ca ace9-
n 0u avut ftecvent p;rinfi distanti emofional, care au rcspins iniFativele
rr tlmpuaii pentru conJortsau conectare,ca ti cum cand erau copii nu au
vut niciodatevoie se se comporte ca nigtebebelugi.Detagareaadulfilor
nrc resping de ceila\i, cat ti de propriile sentimente este, astfel, !m lds-
Itns Lalipsa lor de speranlAce cineva are grijtrde ei; de asemenea,asigu
I proteclie atat faF de pierderile posibile din prezent, cat 9i fa]d de triste-
't! pierderii din kecut. Pacienlii care resping au nevoie de noi sd ii ajutdm
I Ecconectezela nevoile pe carele minimalizeazegi Ia sentimentelepe
iru lc (,vitd.
ln general pierderile plezente evoceecouri ale pierderilor din recut. Pen-
'u pacientul din psihoterapie, fiecare pauzd din continuitatea relatiei estc
n potenlialfacto! declanFatorpmtru sentrmentemai vechi Fi mecanismc
(' nptrrarcmai vechi- Fi o oportwitate potenlialede a ne adresaproblc-
relrr ncrczolvatedin jurul separAriigi al afatamenhrlui.in funclie dr'sln-
$ lor rncntalzlpredominantdcu privire la ataFament, pacienlii no9tri tinrl
I ft'nclionczela separarein diversemoduri - ca ti noi. Pacienfii9i tcrilp('
lii nflali intr{ starementah preocupaHdevin adeseaanxiogiin jurul mo-
roll!rlui scpar?1rii, in timp ce aceiacarcresping,in gt'ncril,rbspttntlcr yi
rrmnr fiacvirncs('nrnifi(ativ A$ c m am mcrrli(nlrll, il(lllllii filr?1s()llrli('
cu privirc la atatament pot dev€ni dezorganizafi sau dezorierihti in fats se-
parerii. Este foarte important se fim conFtienli de tdspunsurile noastrc ca-
racbedsticela 6€parare,ca nu cumva sd riscSmsi repeum cu pacienlii nottri
scenarii problematice cu carc ei (Finoi) slmt dqa mult prea familiarizafi. De
exemplu, un telapeut carercspinge poate se ,,concluzioneze" cu un pacient
care regPinge,hat:ind separareaca 6ind ceva nese[urificativ - ceeace este
echivalent cu a afirma cd ataFamenfulh sine estenesemlificativ
Cea mai importanLi separa.iein psihoterapie aparc, bineintelet odatd cu
terminarea acesteia.Deti paci€ntii se pot intoarce (9i adeseafac acestlucru)
dupd terminaiea terapiei, incheierea tratamentului este,invariabil, un pro-
ce cu o semnifica$e emoFonald enomd ti potential terapeutic. Ideea de a
termi4a noua relalie de atatament p€ care terapia a asigurat-o poate afecta
profund - dueros Fi amar - experienta-Astfel terminarea teftpiei asigu-
re o oporfunitate extinsd de a re\.izui ti de a rezolva in continuare proble-
mele prezente ti trecute ale pacientului din jurul ataFamentuluiti al pierde
rii. Nu mai este nevoie sd s?unem d incheiereaimplicd nu numai o privire
in urmd plin6 de incercaturdemotional5, ci ti posibilitatea de a spune ,,1are-
vedere" intr-un mod carc sd fie complet gi pe deplin simljt ca posibil.
Voi avea mai multe de spus despre diferitele categorii de atagament in
capitoleleurmdtoare,dar aici sunt c6teva generatzeri carese leagi direct
de procesul incheierii teEpiei: pacienFi preocupati, cu frica lor de aban-
don gi neajutorarea1orexagelate,au nevoiede terapeutpenhu a strucfu-
ra finalul terapiei, la momentul potrivit - gi a face loc protestului ultedor
al pacientului. Pacienlii care resping, care iti evitd sentimentele gi mini-
malizeazi impoftanla relafiei au nevoie de terapeut ,,sdblocheze uFa" pen-
tru a face loc experienlei emolionale de cale pacientul se teme, dar ti-o gi
doregte.Pacienfiifard solufie carepot fi distruti de pierdele gi, in acelagi
timp, terifiali de a fi Einguriau nevoie de terapeutca si stabileasceo in-
cheic'rc'cxtinsi in timp, in carepot pleca ,,prematur", gtiind ci pot (qi foar-
te prcbibil li fac acestlucru) sd se lntoarctrln tratamentatunci ce.ndsimt
ci cslc n('cesar9i tolerabil si faci acest lucru.
Evaluarea
st5riimentale
a pacientului
cuprivirela atasament
l{(,(urronlt('r(.n siilrii nr('ntnleprevalerltea pacientuluicu privire la
,rl,rl,rI(rll l)o.rl(..rlUl.rl(.t.tpr'lrlul
si idcntifr('carcsunt principiileorga-
llrnk)rice primare sau metaforele cdlduzitoarecare dau forma caracte-
'hllc[ nu numai relatiilor pacientului, ci gi faletelor vadate a]e sinelui
lcclttuia.
Sd luf,m in considerare,spre exemplu, un pacient cu un stil de atala
tlt'nt cvitant.Cr€scandaletffi de nigtepdrinfi distanti emotionalcarc l-au
f3rFlnsSi/sau l-au controlat acestpacienti9i facesingur (li le facecelor-
tlll) occlati lucru. EI are tendinla sd fie in ielafii cel care respinge,pds-
ft'{zrl distanta ti incearcdsd controleze. El respinge, fine departe 9i incear-
,,i di"li controleze sentimentele. hilial, sim,tind scopudle gi dorinlele sale
,tl llind u-r propdi, foarteugor poatese ajungdse se simtd controlatde ce-
rt! tlccsteafr astfel,in consecinF, tentat se le respinge.Pe scurt, nu este
ll colrtact cu srne g1cu allii, la fel cum perintii lui nu erau in contact cu el
\4qtlfora cilduzitoare aici esteautoizolareapentru a evita sd {ie respins
ntu co,rtrolat,
ldontificareasterii mentale a pacientului cu pdvire la atagamentii de
or[pcutului posibi]itatea (intr-un mod provizoriu Fi experimental) de a-Fi
nlo8ina copileria pacientului ti de a facepresupuned inJormatedespre
'flirfiile formatoare ale pacientului. Ce fel de sentimente,dorinte, g6n
Jtrrl ti comportamentear fi putut conline acesterelatii? Ce a hebuit pa
,l(ttltul si nege sau sd supdme? Ce fel de strategii relalionalesau de re-
{hre a afectelor a fost nevoie sAadopte pacientul pentru a putea mentine
tgtltura de atatament?Rdspunsulla astfelde inheb5ri ne ajutd sAstabi-
ltTlce are nevoie pacientul de la noi Recunoaitereasentimentelot do-
lDlclor Fi abilitetilor pe caie pacientul a trebuit sd le nege sau si le inhr
,c lrc ajutd si clarificem tipul de responsivitatepe caream putea incerca
1rIo dsigurem.
lixi$ti o vanetate de moduri penhal a denhJica tipanrl (tiparele) de ata-
l,lmunt predominantal unui pacrcnt Pacienfd,in general,,,simt" in mod
llfc, il, in funcfie de starea1ormentaldcu privi.e la ataFament- Fi aveDl
(,nclinla,in mod corespunzitot se,,simtim" diferit atunci cand suntem
\r ei. Mni mult, cate8oriilediagnosticefarnitiareti utor de recunoscut(ob-
il'Hlvi, istcrici, borderlineetc.)tind sd sepotdveascddestul de bine cu clir
tlliclfilc ntagamentului.Totugi,celemai valoroaseindicii pentru identifi-
nron tipafclor de atalament ale pacienlilor no9tri vin de la interviul do
rlll s n r ( ' n tr l a d u ltulu i
clinicb5iIAA
Evaluarea
Degi IAA esteun instrument de cercetare,este stiucturat foarte mult
ca un interviu clinic. Atunci cand se urn5rc9te se se trage concluzii din
naraliunea IAA a urlui subiect,accentulse pune mai degrabAPe Proces
9i pe forni, pi nu pe conlinut la fel curn s-ar intAmPla in pdma tedin-
te cu un pacient. Continutul rostit nu estenici Pe deParteirelevant, dar
piincipalul scop al evaluerli in cercetareaIAA gi in PsihoteraPieestede
a surprinde aspecteale persoaneicaren pol fi roshte direct.Acest lucru
se intample pentru c; ,.stareamentald cu privire la atatament" (Main,
1995,p.437) esteprodusul modelelor inteme de lucru ti al regulilor Pe
care le cuprind, care sunt in marc pafte inconltiente 9i imPlicite. Atlrncr,
ceeace se dovedegtea fi cel mai revelatornu esteceeace cineva ne Poa-
te sprlr?e explicit, ci ceeace in mod imPlicit ne a/afd'Prin modul siu de
discurs (Main, 2000).
Prin intemediul cercetArii IAA care a fost rePetate de nenumdrate od
Main a demonstratcd discursulcoerentgi colaborativrcflectdmodele de
lucru sigure 9i cd discursul detedorat de inco€renld, irelevantd gr/sau ercd
de ralionament reflecte modele de lucru care sunt nesigure sau dezorga-
nizate.Descoperireafaptului cd dlscars'l unui individ desPreatatament
reflecti modelele de lucru interne ale atagamentuluisdu estedtect aPli-
cabile in evaluarea clinicd in cadrul terapiei. Impreune cu ceeace Pacien-
lii evocdin noi, trec la act cu noi pi incorporeazd,modtl in careacegtialo-
losesccuvintele scoateLaiveald, in rnod paradoxal, asPecteale exPedenlei
care nu pot fi Puse in cuvinte.
Pacientul este,pdn definitie, cineva al cerui distres l-a adus Penhu a fi
aiutat in lala attcuiva, care se presupune ce este mai Puternic ti mai inte-
lcpt Astfel, p ma sau primele doui Fedinlede PsihoteraPie(la fel ca si-
tualia sheind ti IAA) reprezinteun context menit se activezecomPorta-
mentul de ataqament sau mecanismele de apirare imPotriva acestui
comportament. Probabil de la primul telefon 9i cu si8urante de h Pdma
trecerepestepragul cabinefuluiterapeufului,PacientulincePese ne ara-
tc modrlitllile salecaracteristlcede atatament.Estedeosebitde revelator
n\ nscult?lmfelul in carepacientulne vorbegte,dat fiind faPtul cAcerceta-
f('[ li)losind IAA a codi{icatmodalitdtile dilente Prin care adultii siguri,
'ctc resping,preocupati sau fdrd solulie tind sd comunicein legeturd cu
rt{$6mentul.
Cllt de coerentdeste comunicareapacientului? 9i cat de colaborative
rtte ea?Penhu a identifica starea mentale a pacientului cu privire la ata-
riment, acesteasunt intreberile-cheiepe caretrebuie se le avem in minte
rlurlci cand ascultdm Dupd ce ne luem indrcdle din IAA, trebuie sd ur-
r6rim patru aspecteale discursului pacientului pe careMain - urman-
lt|-l pe filosoful Paul Gdce (1989)- le-a numit calitate,cantitate,relatie
rl mnniere
ln ceeace privegte cafifafea,problema estecea a adeveruluj spus de pa-
'lcnti are el dovezi pentru ceeace spune?Sauavem impresiacd afirmafi-
lo pacienfuluinu sunt susFinutesau sunt contrazisede ceeace spunemai
Arriu?
lrr ceeace privegtecartitafea,pacientulpoate fi succint,dar complet in
'otTunicareasa?Saune simlim coplegitide detalii neesenlialesau ne sim-
In llsagifere niciun fel de indicii de rdspunsurrleconciseale pacientului
h lntrebirile noastre?
ln priir4arelaliei, poale pacienh:I sEvorbeascerelevant despre subiect?
\cestaesteun alt mod de a ne intreba dac; pacientulpoatese seracorde-
(' l0 propda sa expedenld, tinand totuli minte intrebbrile noastre
ln sfArgit,in ceeace p iverle mintera, poate pacientul comurdca r-un
Ind clar 9i ordonat?Saupacientul estevag, conJuzsau confuzantsau/ii
krqic?
l|1 general,pacien;ii care au sigurantApot comunica sincer Fi succint,
{miinAnd in acelagitimp relevar1,ti Fi clari. Ei pot vorbi cu atentjegi cu un
llro viu despre experienlele emolionale evocatoare.Ei par capabrli,chiar
rl 0tunci cand sunt absorbili de sentimente putemice, sd reman; conectali
0 tcfopeut Fi intr-o staremeditativd in raport cu scopul conversafier.
in schirnb, pacien;ii care resping au dificultdti in a fi coerenfi Fi colab -
'ntivi. In particulat ei au probleme in a sprme adevbrul: adeseanu re -
roircsI sLrslinegi cateodatdchiar contrazicceeace au afirmat Ei sunt, dc
ltpnr('nea,mult prea succinli Fi au foarte pulin de spus despreexpericn-
(|l(!hgatc de atatament,adeseaexplicAnd,pur gl simplu, cAnu igi amin-
cflc.Iir)nrtcprobabil c; insistenlaasupralipsei amintirilor estelegati df
(4rtcxtulrclalionalin careobiceiu le 1orde reprezentarese dez\roltd:pen_
ccl nai bun atariament
rl]ln nr('r'lline posibil,le-a iost ric folossi nu iit'
congtienti gi si nu-ti aminteascd de dorinfele, sentimentele sau experien-
legate de nevoia de legdturi cu ceilalti.
'eleirr mod corespunzdtor,paclentl1care respin8 aLlpufine de spus de
spre dificultetile care i au adus la terapie; comunicareaacestordificul-
Hti dscd sd activezesistemul de atagament.Susrin6nddescopedreafap-
tului cd transcrierile IAA ale adultilor care resping tind sd fie cele mai
scute, aceghaau adeseamomente de tecereti hse terapeuful s; umple
restul timpului.
Comunicareapacienlilor preocupali se prezintd, in mare parte, com-
plet invers: ei pot spuJle adeverul, dar sunt rareori succintl, relevantl sau
clari. Sentimentele 1or intense gi deranjante, in special legate de atatamen-
tele dm hecut, adeseacontribuie la un discurs care poate fi tangenFal, vag
ti greu de urmerit. Ca ti curn presiunea distresului 1or le copleteFte capa-
citatea de a lolabora, acetti pacientl au mad dificulteti in a r;mane h su-
biectul despre care sunt intrebati. Astfel, gedinta poate sd-seincheie ina-
inte ca ei se poatd ajunge la punctul important al istodsirii. Intrebati despre
relaliile din copildrie, ei pot sd discute despre cele de acum - sau vice-
versa. Vechile sentimente de furie, ftice sau neajutorare in legdturd cu pE-
rinlii par se se reverse in relatiile prezente, inclusiv ir cea cu terapeutul.
Nu cu mult timp in urma, am primit de la o pacientepreocupatdun
mesaj telefonic aproape rnterminabil, care s-a sfarFit doar cand timpul
acordat inregistrerii de robotul telefonic s-a terminat. Pacienta a inceput
sd vorbeascbpe un ton foarte ,,adult", dar trcptat a hecut spre ceeace suna
ca voceadisperati a unei fetite nefericite.Atat de preocupataera aceaste
paciente de atatamentul fdrd solulie din trecutul seu incet a putut sd alu-
nece in prezent intr-un mod de relationare asem6netor cu cel al unui co-
pil mic care iti implor5 dispemt tatdl neresponsiv se-i acorde ajutor.
Aga culn sugereazdacestexemplu, stit e mentale de preocupare se su-
prapun cahodate pestecelefdrd solufie,in specialin felul in careabsor-
bireain evenimentelederanjantedin tuecutpoatecoloracomunicareadin
prczcnt.Comunicarcaacestorpacienfiestemarcati de ceeace Mdn (1995)
0 numit ,,goluri in monitodzarea rationamentului sau discursului" (p. 442).
Atunci cand atingeteme ale atagamentului,ale traumei sau pierderii, dis-
( rrrsul irccstorpacienfi se poate detaFaimediat de intelegereaobignuitba
Npilfiuhri,a timpului ir a cauzattetii.Pacientape carcv-am descris-oiii {e-
( rn gfiji l)(.ntrufaptul ci1nramasa a murit pentru cd ea nu se mai gandise
d -' + -, . .
I m0m2l;un alt pacientvorbea despretaHl seu caremurise cu mult tilnp CAPITOLULl2
I urmll ca 9i cum acestaar fi fost incd in viale.
(;olurile in discurs pot fi rcflectate 9i de schimbiri rclativ surprinzetoa-
t nlc tonului vocii pacienfu-lui sau comporLamentede tipul celor care su-
dtl'[z?lc, pacientul a intrat trtr-o starede congtienlAdifelitb ti disocia-
L lntr-adevlr, disocierea este o tldsdturd ftecvente a erperientei
nclcnlilor fdri solutie relativ la ataFament.Pacientulpoate p;rea brusc Pacientu nge
I carerespi
lilt()r sau poateincepe sd vorbeasctrpe un ton toptit al vocii sau,ince- laintimitate
Delaizolare
Ancls?lvorbeasci despreo experimltr deianlantx,un pacientcarestdtea
otmal se poate acum intinde pe o parte pe canapea, cu fata spre lerape
I inu f?lrdsd Driveasci la teraDeut.
In paginile care rrmeazd mE voi concentra pe implicatiile terapeutice ln termenii diagnostici convenFonali, Pacienlii cale rcsPing Par sa aPar-
i|t dccurg din recunoattercafaptului cAstareamentaldpredominantda
ncl('r1fuluicu privire la atatament estiede respingere,pleocupare sau fEre
lrlufie. In special,voi lua in considerarefelul de relalie pe ca!e,in mod
cllborat,incercdmsAo facilitem pentru a integla aspecteale experientei
gigi.,,Bazarealor pe ei ingigi comPulsivi" (Bowlbt 196911982)ti suPra-
nclcntului careau fost anterior renesatesau disociate.
estimarea defensive a Propriei valori necesite ca ei sd ramane deParte de
orice fel de sentimente, genduri sau dorinle care ar Putea sd_idetemine

tanfi aratd foarte pulin dishes in situafia strrind, h timP ce beteile inimii
pa-
9i hormonii de shes spr-naltceva(Fox & Card, 1999).in mod evident,
cienlii nogtri careresping sunt reticenli la a simfi emotiile care Far putea
impinge si se conecteze mai profund cu ceilalli li sunt chiar 9i mai reti-
c!'nli in a exprima acesieemotii. Totuti doar Prin stabilirea unei conexiuni
cmolionale cu acegtiPacienti Putem str-i imPlcem intr-o elalie care ar pu-
tca face posibilA schimbarea-Cheia aici este sb urmdrim afectul.
Trcbuie sd fim extrem de acordafi Ia indiciile afective subtile ale Pacien-
tuhri anru fcspinge,de obilei Pe masurece acesteasunLcomunicatePrin
InLcrmcdrulcorPului. Ce vedem in ochii Pacientului?(Seuitd in dePdfta
rr, posilll ruginat sau in jos, ca ti cum ar fi trist? Ochii sdi Par umezi, ca
ar
ii eunr .rr fi imPtcsiondt?Sunl PleoaPelesuPerioareridicate,ca ti cum
rrvr..ro privin. ftrrio s.l?)C( obscrv:lmL] md\ilirele, Eura sau sPrimcenel

j.
plclcntului? Ce ar putea cxprima postura sa?Ce putem si deducem din
l(tnul vocii sale?
Probabil chiar gi rrai important decet atat, hebuie sd ne acord6m la
mlNilrile subtile ale propriei noastreshiri psihobiologice,in timp ce st;m
cu pacientul, pentru cd adesea ceea ce pacienlii sunt reticenli in a sinrfi
vor cvo<af;re sd vrea in terapeljii lor. S.himbtuile exp€rienlei noastre
Intorne sunt rareori nelegate de experienla emolionald a pacientului.
Atcnlia cetre experientanoastd inteme dnde sd aibA cele mai bune re-
,ultnte cand putem, in acelagitimp, sAne pelmitem ln mod deliberat s;
rlnllim ti sd nu fim prea prcocupali cu ascundereasentimentelo.noas-
In', (Amintifi-ve cercetarcalui Ekman crrmce adoptareaunei ,,fefede po.
kr'r" aplatizeazdnu numai exprimarea, ci Fi tleirea emoliilor.) Aduce-
rco in tratamentul pacientului care lespinge a propriilo! noastre
iontimente il poate ajuta pe acesta str inceapA sI integreze propdile sen-
tlmcnte disociate.
I'entru ca psihoterapiase asigule baza de siguranle carefaceposibih
o {stfel de integrare,terapeutul trebuie sd contezepentru pacient- gi a
P(,rmite terapeutului se conteze este, desigur, in contradictie cu strat€ia
dc dezactivare a pacientului care lespinge car€ depinde de capacitatea de
(liminuarc a importanlei celorlalF.Astfel, principala provocar estede a-l
fncc pe pacient capabil se permiH terapeutului sAconleze.
Adesea,un astfelde pacientincepe tratamentulcompodandu-seca Fi
(ind herapeufulfie are pulin de oferit, fie reprezinel o ameninfare care he-
hule linuttr in tah. Capcanaaici estecd, din cauzabarieelor pacientului
lmpotriva sentimentelor,aceshriaii esteimposibil se simtd cevapentru te-
ripcut, in timp ce neinsemnitatearelativd a terapeutului pentlu pacient
ft'lnttrregtebarierele ftnpohiva acestor sentimente. Bineinfeles,aceastaeste
cscnla strategieidefensivea adultului care respingein fala problemelor
viotii i| general,
(;i\sirca drumului prin aceastEcapcanenecesit{sd echilibremacorda-
n,o empatic?lcu confruntarca. De obicei, pacientii au nevoie de prima pen'
Inr a putca simli d ii inteletem. Adeseapacienttrlcarerespmgeare nevr>
lo do ultima pentru a simli ce noi existem- cA avem un impact asupra
lui li c:l cl nRr un impact asupra noastr5.Pentru a ajunge intr-adevir lil
Filcientulcnro rcspingctrebuie sil ldsempe pacientstrafle cum se aiun
l'!,\ln noi
Empatiagi confruntarea
Atat acordareaempatici, cat ti confruntalea sunt necesatescopului
principal de a deschidepacientulmai mult crtre experienlasa emotiona-
h. In ccla ce pdvegte sentimentele, pacientul car€ respinge este in mare
parte un sistem inchis, el a invelat faptul ctr Ecunoatter€a Fi elprimarca
dishesului vor avea ca rczultat cel mai probabil faustrarea sau gi mai reu
de atet.
Transpunereain cuvinte a empatieinoastrepentru expedentapacien-
tului poate diminua frica lui ci il control{m sau cii il respingem, caz in
care un astfel de rispuns ar fi linittitor. Dar se poate intoarce impot va
noaste. Putem presupune ce pacienlii care resping gtiu puline in ceeace
privette empatia de la figurile lor de ataFamentdin perioada cAnd erau in
cregtere.Ca urmare, comunica.iea noastrE empatice poate fi ,,linba trea-
ce" pentru ei; ei o pot inlelege ca un substitut patetic al unui aiutor ,,rcal,,
(,,Asta e tot ce ai de ofe!it?"); sau - p€ntlu c, empatia poate evoca ame-
ninteri multiple asociate apropierii gi dependenlei - ei pot fi in mod in-
conttient conshanti sl o respingd.
Deti aproape invadabil folosescempatia, crezind cd ea asigurd un fond
continuu de siguranF es€nFial,penku a md putea conectacu paci€rrtii care
resping la inceputul tratammfului, estenevoie gi de alkeva decAtdoar de
oglindire empatici 9i, din ac€st motiv de ceva mai mutt decat interpreta-
r€. Acel ,,cevamai mult" este exprimarca deliberati sau spontand a expe-
rientei noastre subiective a ceea ce inseamne se fii h captrtut de r€ceptie
al comunicdrii pacientului. Asta este ceeace eu numesc confruntale.
A lrsa pacienhrl ln interiorul modului h care tllim relafia lnseamnAde
obicei sI dezv.Sluin ceva din ceeace simfim, iar expunerea anumitor emo-
lii poate fi deosebit de importanttr cu pacientii carc simt atat de pufin. Pro-
pria lor conttientizarc este in mod s€ver reskiclionatd de ceeace nu igi pot
permite s5 simtd, si gandeasctrsau si-ti aminteascd.Expelientele lo! pre-
verbale sunt pierdute din memoria expliciel, iar amintirile lor mai tarziu
nu au fost niciodatii encodatedatoriE dezactivLrii in acetti paci€nli a erno-
liilor putemice, car€ in mod normal ,,marcheaztr" experientele car€ meri-
td s?lfie amintite.
Dnr cceace acegtipacienti nu pot accesain interiorul lot pot firi in-
doinl:l sil evoce in allii, inclusiv in terapeut.Astfel, experienla noastrd
 tblodive poate asi8ura o cale de accesla sentimentele, gandudle 9i amin-
illd lor, altfel inacceEibileMai mult, din moment ce strategiadefensivd
lr0cienlilor care resping compromite abilitatea lor de a empatiza pi, in
rntlnuarg blocheazeconttientizarea impactului lor asupra celorlal;i, ex-
rlcnla noaske subiecdvepoate fi o resurEi vitald exceptionah atunci
lnd le esteimp5rtigici.
Amintifi-ve de pacientul desprecaream discutat in capitolul 8 - un
lm,etolmai degrabi cu multd putere decatintelectual cu carearn de-
lrtlt anxios, canterindu-mi cu atenlie cuvintele ca gi c6nd me aflam in
rln 0lneninFrii unui proceg.Cand i-am dezvEluit aceasEexperientdlui
i.irrdon", el a rdmasuimit. Era ca gi cum dddeam voce expedenleisale
a,o $e simti comva tr pericol - o experienlS pentru care anterior ii lip-
Jltt cLrvintele,dar carel-a impins cdhe rezultateexceptionalela locul de
tunc?l,pentru ca nu cumva sd fie judecatsau atacat.9i-a adus arnintede
lnma sa, o supFvieluitoare a Holocaustului, care prcsupune ce ar fi an-
k)Bl0 serviciu (,,Probabilcl eFti singurul evreu de acolo"). Sentimentul
lu dc a fi in pericol pdrca sl fie mottenirea istoriei mamei sale, rezulta-
il probabil al transmiterii inhe genenFi a kaumei. Conlruntarca paciear-
l(tr c0 Goldon cu modul ii care terapeutul trdiegterelatia cu ei are po-
Intlnlul ahatde a-i conecta la prcpria lor experienF emotionald, cat gi de
d0zv?lluicevadin impactul loi asupracelorlalti.
Cnteodate, dar nu intotdeauna, conJruntarea are acel fel de ,,limittr" pe
orc cuvenhl il aduce minlii. Mai devEme am amintit de o pacientt des-
ll dc reticentd care intr-una din primele gedinte a spus clar ce gasegtefie-
r|t, cuvant sau gest aI in]elegedi mele acordateca fiind complet nefolo-
k)r, Faf?ide deschiderile mele empatice, a ldsprms ca 9i cum a9 fi loat un
dv('rsar,fnld de caredeveneadin ce in ce mai dispretuito,rre.DupA mai
hro de 20 de minute de astfel de schimburi inutile ti frustrante, i-am spus
dcicntei(fiind pulin la limitE) cd incep se mA simt exasperat,ce acestanrl
{lc lispunsul meu obitnuit fati de ea Fi cAtrebuie Beintelegemexactcc
i intAmpl?i.Pulin luatd prin surprindere,pacientas-a adunat gi a admis
I rclirfiilcsalede acasaFi de la seryiciuerau de obicei detelioratede tcrl-
irlln sI dc a fi artdgoasdgi, cateodati, brorizantd.
Aslfcl dc pncic'nli,in special(deti nu intotdeauna)la inceputul trah-
rcrltului,surltcuun piciorinduntru(dacigi acela)gicu unulafard lli PIr'
I Iic ,,r('zistcnti" irr scnsulvochi,dc problcmatic, nl tr.rlrr('nului
- rdiai\
par sd funclioneze in opozilie c:ll terapeuh. sau cu scopu le terapiei- Dar
intelegerea rezistentei apa.rentea pacienfului care lespinge ca forma de co-
ttlunicare este fi.uIt mai de ajutor ti mult mai adev6rate pentru experien-
la pacientului. Fiind Ieticent, neimplicat ii avand controlul, acestpacient
igi expiimtr astfel frica de apropiere sau de dependenle. Aga cum cerceta-
rea atagamentului eviderifiaai claDpacienlii care resping au ajunEla aceas-
te ftice intr-un mod onesh in contextul istoriei lor de atagament, admite-
rea nevoii de ajutor poate fi resimtite ca o invitatie la respingeresau o
admitere umilitoare a insuficientei.
A avea nevoie de ajutor ti a nu-l gdsi reprezintd intotdeauna un risc,
dar a primi acestajuto! poate reprezentaun rigc Fi mai marc. Pentru ci
a te simli aiutat intr-o relatie semnificativd implicd riscul de a destabili-
za ur1model de lucru conftient dominant in cale sinele esteapreciatca
fiind puternic ti complet, in timp ce celllalt este devalorizat ca fiind slab
ti dependent. Cel mai probabil este se-i ia locul modelul inconttient, de
temut, in care sinele este neajutorat gi vul.nerabil, ln timp ce celtrlalt il res-
pingg il controleazi sau il pedepsegte;sub dominatia acestui model, pa-
cientul egtepasibil de a se simti atat furios, cat 9i anxios.Mai mult, tera-
peutul egte simtit ca fiind cineva care este dispus se ajute ti care este
capabil sd ajute, ceeace poate evoca o t stete teribili in raport cu figuri-
le anterioarede atatahent careau fost incapabilesau nu au fost dispuse
se facdacelagilucru.
Psihotempia ii fo4eazi pe pacienFi care resping activ6nd implicit de-
pendenlalor de o noui figuri de atagament,al cirei ajutor nu esteattep-
tat sd fie de folos. Ca terapeuti, putem incerca se inJirmAm aceastdagtep-
tare atunci cand oscilim intre eforturile de a ne acorda cu experienla
pacientului,pe de-o parte, ti de a recunoafte- ti cateodatdde a dezve-
lui - propria noashi expe.ienF, pe de alte parte. Probabil cd trebuie cla-
rificat aici ce ceeace par a fi doud modele opuse de responsivitate aproa-
Dcirltotdeaunainteractioneazd.
Dc fapt, eu sunt capabil sd inleleg 9i strempatizez cu pacientul in mare
p[rtc prin intermediul propriei mele experienleti lin5nd cont de aceasta.
AHtfcl,ocnzional,voi faceo remarcdprelimjnartr,spunendpacienfului cA
nrodul irr carc il inleleg derivd din experientele mele, care pot (6au nu) s.;
ll(, rek'vilntcpcntru el. Mai mult, in procesulde autodezvdluiredelibera-
l,l, rh.rrbict.iIn,l \ir)rl ||r,tincodnt ii m.riapropiatde pacient.in schimb,
'xPclienta de a empatiza cu pacienhrl ti, caboda6, de a exprima aceast?i
,mPBtiein mod direct adeseamd facese mi cunoscmai bine Fi sd md co-
loctez mdi mult la mine insumi.
ti pacientul
terapeuticl
nteracliunea carerespinge
O exprima-re autenticd a subiectivitiltii teEpeutului poate Ii necesard
t,ntru ca pacimtul care iespinge sd sifiifr'prezenla terapeutului, ca o per-
onnll separatA.Acestlucru estein specialvalabil atunci cand pacientul a
rlmlit ctrpdrinlii sdi sunt absenliemotionalsau ll resping,cazin carerds-
)un8urile afuchve ale terapeuhrlui pot fi reconJortanbeti linigtitoar€. Chia1
,l ntunci cend pacientul s-a simlit mult prea contrclat de cetre pdrinfii sdi
,1,ln consecintd, s-a retras in sine, poate fi important sd simH terapeutul
'n flind o fiinte umane, cateodatevuherabile, carc are capacitateade a
Jmli Fi de a exprima sentimente.
In special atunci c6nd pacientii care respin8 slrnt foarte distanli, ei au
lcvoie de stimulul sau incurajareapentru a fi prezenli pe careexpdma-
Fn rubstanliald aJectiqi a subiectiviEFi terapeutului o poate oferi; cand
)aclcnlii sunt mult mai implicati 9i disponibili din punct de vedere eme
lonal, ei au nevoie de terapeut doar sd le fie aldfuri, ala cum sunt, pen-
ru s-i ajuta se-ti inleleagdgi sx-gisimta mai profund experienla.Riscuri-
r' nutodezvlluirii Lerapeutului6urlt reale,dar la fel Sunt ti riscurile de a
tllrcamult prea controlatsau lezervat - un ecranalb Terapeuliiin mod
tcrcotip neutri sau,,obiectivi" (in specialcei cu un stil de atagamentde
cdpingere) pot ajunge sd coluzioneze cu mecanismelede apdrare ale unui
Incicnt care rcspinge, rein6rind din gr€gealeizolarea emoFional6 care a
mpicdicat dezvoltareapacientului
klcca nu este sa dem un baraj de onestitate,ci sd comunicEm expe-
Icnla noastrSlntr-o formA folositoarepenku paaient.Norrnal cEacestlu-
Iu poatc fi o adev;rati provocare cateodattr,In timp ce pacientul care
(,rtPirlgcpoate reugi si remane in afara contachiui cu mulfu dintre sen-
lmcntclc sale,furia nu esteinaccesibild:spre deosebircde tristele, furi|
lutll la p()ducerea distanlei. A9a cum esteexprimatd prin intermediul
lcvitloriz?ltiideschise(sau ascunse)intrinsecestrategieide dezactivnrc
Iti(icnful1ri,aceaste f e adeseaajungesAplovoacescntimentepLrtcr-
rlccir1tcrapcnt
Ce fel de sentimente exact gi cum vor fi ele expdmate depinde in mare
parte de propriile noastre tipare de ataFment. Terapeulii care tind se res-
pingd pot deveni reci sau retrati, pot ajungestrcontrolezepacientul sau
pot interpleta,ad5ugandinsight leziunii, ca sd zicem ata. Terapeufiipre-
ocupali de frica puternicd de abandon vor gisi imposibil de ascunscat de
devastali se simt sau pot tlece la fi1rie intens.i.
Ideal, suntem suficient de siguri pentru a expdma ceva din selrtimen-
tele noashe cu suficient de mult afect pentru a atunge la pacient la un ni-
vel emofonal. Evident, nu suntem (pi nici nu ar trebui sd firn) complet tr
control asupra emotiilor care apar din interacfiunea noashe cu pacientul.
Cateodatl trecem pe lenge acestea,iar cateodater;spunsulile noastre
oglindesc retragerea sau contrclul expresiv al pacientului nostru. Fapful
ci putem recunoagtegi inlelege tiparele caEcteristice de transfer-<ontra-
transfer care sunt probabil si apad din interacliunea noastr; cu pacienfii
care resping nu reprezintd o garanfie a unei responsivitdti optimale, dar
poate fi de ajutor.
Trei astfel de tipare ies ln evidenld gi fiecarepare sd fie asociatcu o is-
torie oarecum diferitd de atagament evitant. Unul dintre tipar€ apare la
pacienFii a cimr primi linie de aperare este devalorizarea; al doilea apa-
I€ cu pacientii care (inifial) idealizeazd 9i al treilea, la cei pentru care con-
trolul estecuventul la ordinea zilei- De obicei, heifir mai mult decat un
Singur tipar cu acelafi pacient, dar la inceputul hatamentului, unul din-
tre ele tinde 9e predominei pentru cd reprezinte prima linje de aptrrare a
pacientului, adeseareiese la suprafatd in ttnpul perioadelor dificile, atat
induntrul, cat gi in alara terapiei- Penlru ce relalia tempeutic; e€tecocrea-
t{, prcpriile noastrecaracteristicide atatament au un impact inevitabil
asupra pacientului. Dacd avem nevoie se fim idealizafi, de exemplu, este
foarteprobabil ca pacientul 9Epreia conduceleaprin idealizaleanoastre.
Tiparuldevalorizdrii
Adullii care rcspinB din cupluri au fost descri9ica fiind (Goldbart &
Wnllin, I996) ,,precaulila fuziuie", iar aceiadintre ei caredevalorizeazd
c0 ,,prr'cnuiild fuziune caresaboiea7a dralc8tea' tp 93r.in termeni didg-
nr)$ticic(nvcnfionali, acegtipacienli tind sd fie etichetali ca ,,narcisici". FIec-
vcrtl, copiii phrinlilor d(.val()rizatorinarcisicgi defavorizanli au crescut

Fir{ sh mcnlionez cd adeseam-am simtit incomodat sau dcsc()tr,
sidcratdc comportamentulseu,pur 9i simplu i l-nm dcscris,sU-
gerirr(lci\ probabilar('o s(,mnificalie.
Auzintl r.fi.acr,am dc sIrrs,
a perut initial se incercesd-ti nomalizeze comPortamentul,sPu-
nand ctr un fel de ,,crisparemilitari" este caracteristictrmajorite-
tii relafiilor sale profusionale.Pe mesure ce exPloram exPerienla
sa, totu9i a devenit clar ca nu ee simtea confodabil cu dimensiu-
nea ,,personald"a acestorrelalii.
De exernplu, terapia era desttnati si se termine. a subliniat el, 9i
deci de ce gi-ar permite sd se implice prea personal sau Prea mult?
A admis ctr increderea egte o problemd gi a continuat, sPunand ce
probabil mama lui a a6iguratmodelul acestuicomPoftament,Pre-
cum gi motivul pentru acesta.De obicei se retregeain dormitorul
ei, ferd cel mai mic gest sau ferd niciun cuvant h Plecare.De ase-
menea,nu exista niciun senn de recunoaftere sau, mai mult, de
primire din partea mamei sale afunci cand se intorcea de la tcoa_
Ii: rlmanea inchisd in dormitorul ei, in tdcere;se simtea ca 9i curn
venea acaseinh-o casdgoala.
Cu pacienlii care devalorizeazd in mod defensiv fie imPlicit (ca acest
pacieart),fie explicit ne putem afla in situalia de a pune in act diferite ris-
punsuri. Anati inh-o stare mentald de resPinger€, Putem rasPunde trans-
ferului devalorizant al pacienhrlui cu un contratransfer devalorizant sau
furios. Afunci cand ne aflem lntr-o starementall de preocuPale,ne Pu-
tem simti mult prea vulnerabili gi putem .6spunde ca ti cum devaloriza-
rea pacienfului ar fi galantattr de incaPaotatea noashe: dacd Pacienhi nu
ne lase sl contlm pentru el, probabil asta 6ein6mPltr p€nttu ctr nu avem
nimic importanl sa-i oferim. ln oricare caz, dace suntem caPabili sd facem
fail atat propriului nostru disconJortletat de o posibili devalorizareul-
terioarA,cat ti disconfortului pacientului de a se simti ,,exPus",aveanoPor-
tunitateade a explora un tipar important de relagionare(precum 9i urul
dcfensiv) care poate sA modeleze interacliunile Pacientului nu numar cu
tcrapcutul,ci gi cu ceilalli.
Tiparulidealiztrrii
||itcicnlii care respingFi careidealizeaz:,Prccum cei caredevalorizea-
,.\, l(l('r(,n au crcscutal2lturide pdrinli absorbili de ei intiti 9i interior ne-
rrlg(|rl,Simlirrrlc21rrcvoik'n rcisiccalc pirinlilor lor vor fi intotdeaunaPe
Prlmul loc, acetti pacienli cand erau copii au aluns sd realizeze ci pot gtrsi
o olze in acestdetert emolional dacele satisfacacestenevoi. Aiutandu-i
Pt Pdrinfi se se simtd speciali, ti ei se puteau simfi speciali - evitand ris-
csl de a fi dependenfi sau fur:ioti.
CunoscAndacestmodel de adaptare in copilerie, avem posibijitatea de
6 hlelege tendinta unora dintrc pacientii nottri care resping de a ne idea-
llta. Ceeace este crucial de pastoat in minte este laptul cd admiratia ace3-
tor pacienF este exagerata pentru ce este multidetermina$. Nu conteazd
Clt de minunati srmtem, pacienlii la un anumit nivel, de obicei, simt cb
0dmiralia lor pentru noi este oblitatorie. Ei ,,9tiu" cd pentru a menline rc-
l{fla trebuie sAsustind ceeace iti imagineazd - sau ceeace percep - a fi
ochllibrul nost u narcisic tubred. in geneml, acetti pacienfi pdstreazepen-
lru ci in9i9i (9i cabodatii departe de ei) prcsupunerea impliciti ce terape-
utul are ,,picioare de lut" ti cere reasigured. Nerostit2l, aceastdpresupu-
nere d?lrelafei lor cu terapeutul o calitate de ,,cagi cum,, gi pistreaze
lifstonla. \6zufi din acest unghi pacienlii idealiza lL degiin apawtli par
mult mai implicafi decat cei care devalorizeazS, pot fi, de fapt, la fel de
wltanli.
Probabil cd nebuie sd avem la fel de mult Espect penhu nevoia paciefl-
lului de a idealiza, cat avem pentru nevoia celorlalfi de a devaloriza - 9i
.t fim la fel de implicali in a aduce in discutie mecanismul de ape(are
lntr-o maniere care s5 fie folositoarepacientului. Cu multi ani in urma,
tm primit o lectie pubernice ti regretabile desprc pericolele de a nu reugi
rcestlucru:
Dupe o herapiede lungi durate aparent reugitii, tur pacient, pe care
il vom numi Andrew, a avut o conttientizarc profundd gi amare a
faptului cd rclaiia lui cu mine a rcprodus telalia compulsiv ideali-
zanta pe carea avut-o cu mama sa narcisicl - o femeie formida-
bil:5li doar superficial disponibild, care pdrea sE ceare gi sd pri-
measceadmiratia futuror celor din iurul ei.
Acesf pacient a incheiat brusc ai foarte sup,irat tratamentul, acu-
zAndu-mece am fost ,,orb" la aceastddimensiune a relaliei nons-
tre (probabil din cauza propriei mele nevoi de a fi idealizat) fi l,r
limitArilepe carele-a impus tratamentului.DupA mai mulfi ,rni,
m-anrintAlnit lntampldtor cu Andrew Fi i-am $p!s cecace crcdcnnl
de ceva tirnp, gi anume cd avea drePtate: am fost orb la trecerile
la act gi surd la cuvintele lui care md iugau sd fiu mai implicat
emotional cu el, sA ma autodezvelui mai mult 9i se fiu mai
autoreflexivl
La fel ca devalorizarea, idealizarea Poate fr stimulat6 de lln sentiment
de necesitatemai mult sau mai Putin inconttient. Dar acolo unde devalo_
rizarca este mohvattr in principal de nevoia de a evita dePendenla, idea-
lizarea poate servi in mare Parte nevoii Pacientului de a menline ideea de
admiralie mutuaH a doud pelsoane, Pe care a invetat sAo foloseascdPen-
tru a-9i int;ri sentimentul d este sPecial.Aceastil intele8ere su8er€azeci
decet si punem la lndoiale idealizarea Pacientului, mai bine hebuie sa ne
concentr;m pe ingrijorarea Pacienhlui legatii de vulnerabilitatea noastrd
9i pe concluzia acestuia cAavem nevoie sd fim spriiiniti 9i Protetati de du-
biile sale cd noi suntem, intr-adevdr, a€t de ,,idealizabili" p6ni la uma.
Terapeutii preocupati se pot simli neconfortabili cu idealizarea Pacien-
tilor lor Fi, in consecinF, se pot siErti constranti sd sPargebalonul Pe care
pacientul l-a umflat penku a-i fine Pe am'andoi deasuPra. TeraPeuFi ca-re
r€sping, in schimb, pot lua Ptea mult in sensul ProPriu-zis aceasciideali-
zare a lor de catre Pac.lent9au se Pot bucura prea mult sd-ti reculoascd
rolul ca parte a modelului defmsiv de relationare. Observand fie discon-
fortul, fie pHcerea noastri fali de admiafia Pacientului, adesea Putum
ovea un indiciu al prezenlei idealizdrii-
Tioarulcontrolului
Unii pacienticarerespingPottransforma€lalia lor cu terapeuhrl(sau
cu ceilalfi) intr-o tupti putenic5. Adesea catalogali ca ,,personalitigi ob-
sesive", acetti pacienti par obsdafi de control 9i de frica de a fi controlali.
I (8ndpaclentulaat.iburtezitreaF€a nevoiid€a m5ascunde ln armurati astfeld€a menlined€a-
ll!a..aluifatldemine inte.p.etr€alui arfi Putut5Sfie.ore.te,dare.ahcomPletl-Ezitireameaa
 Dcloc su+rinzdmr. astfel de pacienli au crescut cu p;rin]i car,ed4ineau
conholul greu de mulfumiL cale ti-au reprimat propda fu.ie ti ptueau si
nu 6€ simtd conJortabil cu contacte fizice aprcpiate. Probabil ce acegtia
rr|ru perinfi cu pulintr tole.antl la distrcsul copiilor lor, la dezordinea sau
crlzcle de furie ale acesbola.Dat sple deosebirede periniii pacienlilor carc
dcvalorizau sau idealizau, acegtiaau rispuns mai pulin cu o r€spingerc
futioase sau Etragere decat cu un conhol intruziv Cand erau copii, acetti
vlltori pacienfiau fecut latd situaliei in dou; moduri. Primul a fost,la fel
cn lo toli cei careadoptd mecanismede apArarede respingere,se se inde-
partczede sentimentelelor oAtmai mult posibil. Al doilea mod a fost str
Bziste (ades€ape ascuns) controlului perinlilor lor, ca gi cum s-ar intoal-
cc de la o urmdrire riscan6 a conforfului gi a legSturii la o preocupar€ cu
lup^taimpotriva neputinlei.
In psihoterapia acestor pacienfi, problemele de putere Fi control par s;
nPorecu o frecventtrexasperante.Putem strfim atrati in lupte legate de
tnrif, de program sau de modul in care alegem sd lucrim cu pacientul. in-
trt timp, pacientul adeseail vede pe terapeut (care se poate simli asediat)
ct fiind o figufe de control care intmtioneazi si-ti imprmA voinla. Cheia
(iatestridentific&n semnficalia ac€stor lupte p€nku pacimt. FFcvent aces-
td. par sd fie reludri ale partidelor cu parintii lor, pEcum ti o evitaE a
problemelor de atagamentsubiacente:oamenii de obicei nu vor sA fie
nPmapede cei cu caresunt in lupte.
l'rovocareacu aceghpacienfi nu estenici de a evita lupta pentru con-
tR)l prin capitulare,nici de a incercapur gi simplu sij-i dominam. Trece-
rca la act a primei variaIlte este foarte plobabil se ne las€ plini de resenti-
rr(.rrtc. Trecereala act a cetreide-a doua varianhene poate facesd ne simfim
virovali. Niciuna dintre acestealtemativenu pare sd fie terapeutici- to-
lu9i, presupunand d suntem congtienli de rolul no6tm in trecerile la act,
Llmbclepot deschideexplorarealuptei pmk'u controLaFacum ilustreazi
lrrnri\k)areaprezentareclinicd:
,,Selena"era o paciente pentru care tariful era o problemd foarlc
disputat;. Fiind o femeie de afaceri care tr€ceap ntr-o perioad,\
mai grea, era hotiratr, ata cum a spus, sA nu fie trasi pe sfoar,I.
Vrind s?lfach posibilS terapia Si ajungand la o concluziecu privi
rc In ct-$i pontc permite financiar,i-am propus Un Llrif rcclus Dirl
punctul ei de vedere, nu era suficient de redus. A fecut o con_
traoferte.Am fost de acord.
Totugi, dupe ceva timP, am aflat desPr€nitte venituri financiare
destul de considerabilePe carePacientanu le dezvtrluise.In acest
context, i-a-nt sugerat cd ar trebui si revizuim Ploblema tarifului
Edus. Sugestiamea a f5cuFo pe Pacienttrsd se simtd trddati, ex-
ploatati gi vulnerabiH. Plengandu-seamar cd Plofitam de since-
ritatea sa, a addugat cd ar fi trebuit sl gtie mai bine 9i sAnu aibe
incredere lntr-un terapeut cate a dovedit deja ce are un inteies
mare pentru bani. La scurt timP duPe aceea,a intreruPt tratamen-
tul. Dupa cativa ani totupi s-a reintors ti degi economiile sale Per-
sonale erau ceva mai imbundtAlite, am accePtat un tarif redus
(de9i nu alat de redus ca pdrna oarl). APoi afacereaei a luatpro-
porlii spectaculoase.
Pentru mai mult de un an, nu am spus nimic desPretadf ti nici
ea. Mi s-a pdrut cd vulnerabilitatea ei acute de a se simti exPloa-
tatd era un motiv suficient Pentru a lisa aceastaPmblem5 deoPar-
te- in sfargit, am realizat cI reticenla mea se datora ti fricii mele
de a reaprinde furia 9i susPiciozitateaei - ti Pdshand Hcereade'
spre acestlucru, am resimFt o versiune mai scSzutea s€ntimen-
telor de furie, distanle 9i vulnerabilitate ale Seleneide a se Prcfi-
ta de ea. Mi-a luat inctr o lune se am curajul se-i sP[rn ce-i cresc
tariful.
Cu un zembet ugor vinovat, mi-a spus ce se intreba cand o se fac
acestlucru. M-a inkebat dacl ii mdrescdoar ei taliful sau fac ace-
lati lucru gi cu ceitalti pacienti. I-am rdsPunsctram crescut tariful
pentru ceilalli cu mult timP in urme, dar ce am ezitat se-l mdresc
pe al ei datorit5 faptului cd a fost atat de tulburatd de acestlucru
cand am lidicat aceasteproblemi in P ma Perioade a hatamen-
tului. A spus cd se simte migcatede faPtul ctram luat atat de mult
in consideraresentimenteleei.
Tcntat fiind si-mi ptrstrezintactd imaginea ProasP6tlustruiti, am
f()rlat totugi, spunendu-i ci, de faPt, ceeace m-a fecut $i tac a fost
fricn mea de a starni sentimenteleei de furie 9i hedare - senti-
nlcntr care, fiind atat de Puternice, au fdcut imPosibila anterio!
c()rrtinunrcat('rnpiei Totuti am adrugat cd nespunand nimic
 despre acestlucau, m-a fecut mult mai distant fald de ea decat aF
fi dorit.
Am intrebal-o ce simte dupe ce a auzit ce am spus.Aspus cl esle
in continuaie recunosctrtoarect nu am adus mai devreme votba
despre tarit inainte sd aibd incredere,cum are acum. Dar era, de
asemenea,atat intrigatd, cat ti deranjati sd afle cd furia ei 9i po-
tenlialul pentru suspiciune ar putea avea un impact at6t de mare
asupra mea gi, prin extindere, asupra relaliilor sale cu altii. Inte-
resant este fapful c{ uitase complet c; incheierea prcmaturS a te-
rapiei a fost precipitate de aceastl problemtr a tarifului.
Lupta pentru control are diferite semnificalii pentru difedti pacienfi.
ltlorderea conholului poate fi eddvalattr cu o a-oteninlarela adresa iden-
lltlllii pacientului,a autosulicienleisau a autonomiei acestuia.Renunta-
rln la control (sau chiar impd4irea acestuia) poate fi simlitd ca o pFdare
iau capitulare. P€ntru Selma - ir special la incepuful tratamentului - a
te fiimli supusi controlului celuilalt intr-o relaFieinsemna sd se simt5 in
Pcricol. Pe mdsurd ce tratamentul protresa, pulea sd inceapd s; conside-
rc cl sentimentul siu de pelicol era rnai pulin leal decat ingrijoraEa sa de
n dc simli apropiati, vulnerabi-ld sau dependenti. Pe scurt, in timp ce pro-
blcma conholului ale importanla ei aici, ata cum are cu multi pacienli carc
tssping, este in acelagi timp un rcfugiu in fala riscurilor asociate cu inti-
mltatea9i atagamentul.Adesea,pe m5surSce psihoterapiaprogres€azd,
0tenlia se schimbd de la agresiune la iubirc - de la riscurile de a fi con-
tn)lat sau de a controla la rirurile de a iubi sau de a fi iubit.
Concluzionand
asuprauneiobservalii
neurobiologice
fjmisfera dreaptd a fost descrise ca fiind creisul sciaenolianal. in mod
idr.rl, relatia terapeutuluicu un pacient careEspinge faciliteazddezv()l-
Luoa Si integrarea,,minlii drepte" (Omstein, 1994, in moduii in care re-
l.tliilc dc atagamentiniliale ale pacientului nu au putut face.
('()nr'xiunile,"?/alrofiafu
carein mql normal ludnescconexiunilencurn-
l('nlc gindi.ii cu s€ntimente,limbajul cu experienlati s€ntimentuldc sin(
itr rclalic cu cellalli au fost probabil,in mare patte, alrsentepentru un .rsl
lcl dc pncicntcarca crcscutca un copil evitantcu pirinti carercspinB
Amintifi-va: comportamentul de atatament al persoanelor care ingrijesc,
recunoatterca faciale gi citirea semnelor nonverbale ale corpului la pro-
pria persoand gi la ceilalti sunt toate funclii ale emisferei drepte. Prin
evitarea apropiedi ti a sentimmtelor - activitili in mare parte media-
te de creierul drept -, pacientul care respinge a putut invdla sl ktrias-
cl, in principal, in lumea emisfereistengi, organizattrprin logicl liniare
Fi limbaj.
Atragerea ,,minfii drepte" a pacientului in relalia cu terapeutul depin-
de de comunicarea creier drept--creier dlept (Schore, 2003), cate este in
mate mesure nonverbaltr Fi implicite, dar care poate/ de asemenea,sd apa-
ri plin intermediul schimbului de cuvinte care lncorporeaze Fi evocd emo-
fia. In mod evident, un terapeut (careregpinge)care actioneazi exclusiv
cu emisfera stang; aft o micd Fansdsl activeze capaciHfile nedezvoltate
ale pacientului de a relaliona intim ti de a si.Elti. Pe de altii parte, un tera-
peut (pr€ocupat) carc intampind prcbleme in a valorifica Esursele lingvis-
tice 9i interpretative ale crcierului stant poate fi incapabil sd vorbeasci
printr-un limbai c5ruia pacientul s5 ii poattr rAspunde. ln funcfie de pro-
pria noastre organizare psihicd, bebuie sAne ,,potolim" suficient mintea
Fntru a putea fie sd aducem in ganduri s€ntimentele, fie sAne l|sem sen-
timentele sd fie pur pi simplu traduse in ganduri.
Abilitatea de a inka intr-o stare meditativi poate fi deosebit de utild
atunci cand lucrdm cu pacienlii care resping, deoarece meditatia facili-
teazi la terapeut un fel de experienld deschis, 9i integtatd pe care spe-
rtrm si o incumjddr la pacienlii no9ki. O atitudine meditadve ctegte ca-
pacitatea noashd de a simti gi de a verbaliza curenlii nonverbali gi
emotionali din relalia noastrdcu pacientul. La fel de impodant este fap-
tttl cb facilitarea dezvoltilii capacitdtii meditatLvea pacientuluiE)oaleIi
foarte importanl;. Paciengiicare resping (a9acum a spu. unul d-intreei
descriindu-se pe sine) ades€a planeazi deasupra vieFi lor, f;rd ii ateri-
zcze, de fapt, niciodatd in corpurile lor Ca terap€uli trebuie sd fim in to
thlitate prezenli 9i ancorati cat de mult posibil cu acetti pacienli dacd
vrc'm s?tputem weodald sd ii facem capabili si se conecteze- atat de
pn)llrnd cit sunt indreptifili se fie - la ei intigi ti la cei pe carear putea
il/l-i iubcascl si de care sd fie iubiti.
 I3
i.APITOLUL
Pacientu pat
I preocu
Afacelocuneimintiproprii
I'acienfii cu o stare mentat?ipedominant PreocuPati cu Privire la ata-
loDrent sunt in mulbe moduri la polul oPus fati de Pacientii care rcsPing-
Ultimii adeseapar dezinteresali de viali, izola[ de sentimentele lor 9i nu
l() $imt conJotabil Ia apropiereaaltora Plimii adeseaPar Plini de viale 9i
vlvocj - dar, in acelaFitimp, sunt coPleFilide sentimentelelor 9i absor-
bili intr-o distanld evitante fard de ceilalfi. Cel Pulin suPelficial,Pacientii
.^orcresping au pufine probleme cu propria stime de sine sau autonomie,
lrr timp ce cei care sunt preocupati sunt Plini de indoieli gi de frica de a fi
Prcn independenli. Pacienfli care resping au aPrcaPeintotdeauna Proble-
mc in a se baza pe ceilalgi; pacienlii preocuPaF au Probleme in a crede cd
pot cateodatese se bazezepe ei ing4i DacAcel careresPingePale ruPt de
rcgulselecreierului drept socioemotional,cel PreocupatParese aibd Pro-
blcme in a administla abilitatea creierului stang orientat lingvistic de a da
un 6cnsordonat unei experientedezoidonate. Parafrazand-oPe Diana
f:oslra (2003),cei care rcsp][]tgpotface fald, dar nu pot slmli, in schimb cei
lr rc()cupali pot simti (9i e pot desfis,wa),dar ^u Pot facefald .
I'acienfii preocupafi par sd apa4ine utrui continuurn diagnostiq care ii
,rrc la rn capetpe isterici ti la cel;lalt caPdtPe borderline. Primii Par co
plclili ti neajutorafi,dar superficial cooPeranli9i cateodatdseducetorr
Clcildllipar furio9i, solicitanfi Fi haotici.Ambele variafii ale temei Preocu-
pr\rii implici pacienfii ale cdror vieti sunt modelatefundamental de frica
de rbandon.
Astfcl de pacienliau fost caGcberizatica frind ,,inJometatide fuziunc"
(( ioldbart & Wallnt, 1996):,,Pentrucl marile [lor] amenin]ari sunt scPi-
|nrcn, picrdcrcagi i1fi singuri, aproPiereaestetlei€ ca [iinc1cel mai nlatt
bun: estesolulia, nicioda6 problema" (p. 90).Totugi,pe mesurdce se in-
tamph, modul in care acegtipacienli urmdresc apropierca transforme ade-
sea solufia lit!-o prcblemd. Strategia de hiperactivare a pacientilor preo-
cupali aduce un minim de siguranta, dar la un plel exorbitant.
Experientele timpurii cu figuri de atatament .esponsive in mod impt€-
vizibil i-au invetat pe ac€tti pacienF ce tansa c€a mai bune Fnhr afi asi-
gura atenlia ti sustinercacelorlalli este sefi face propriul dishes mult prea
evident pentlu a mai putea fi ignorat. Problema cu aceastdsolufie este ce
necesite ca ei 6e scanezein permanente cdutand indicii inteme gi extelne
pentru a-Fi amplifica distresul. Astfel, tind se fie mult prea conttienli de
smzafiile corporale, sentimentele gi gandurile legate de pericol Fi predis-
puti se exagerezesemnificalia lot in mod similar, Eunt hipervigilenli fald
de semnele reale sau imaginate ce partenerul ar putea sd il dezaprobe, se
se rctragd sau sd il resping5. Nevoia de a menline sigtemul de atatament
activat in mod cronic submineazi potenFalul pacientului preocupat nu
numai penhu echilibru emolional, ci Fi pentru stima de sine Fi increderea
in alfii.
De aceea,daci vrem sd ajutem in psihoterapie astfel de pacienfi sd-ti
iortifice capacitdF-tede echilibru emogional, stim,i de sine ti irrcredere, tre-
buie sEle oferim o relalie care sd rcprezinte o alternativd la shategia lor
de hiperactivarc. Asta inseamnd o relaFe in cale pacienfii sd aiungd sAse
bazezepe disponibilitalea emolionale ti acceptareaterapeutului, in loc sd
simte ca pot obJineaceastbcalitatea responsiviteliidoar prin amplifica-
rea defensivda afectului, a neajutorddi tilsau a cooperdrii superficiale
Cu alte cuvinte, hebuie sd le asigu.rempacienfilo! preocupafi o relafie care
si ia locul strategiei de hiperactivare, care trcptat sl nu mai fie necesare.
Acest lucru este mr t mai dficil decat pare. Nesiguranta exagerata a
devenit cea mai sigurd modalitate de a cattiga atentia celorlalti pe carc
nu se pot baza. Este greu se se renunle la acestlucru. Mai mult acegtipa-
cienli treiescacestesentimentecoplelitoare,nesigurantali neincredelea
nu ca pe o ,,strategre" pe care ar fi dispugi (cel pulin conttient) sAo schim-
bc, ci nrtri degrabi ca falete ale realitilii 1or care ancorcazdsentimentul
k)r dcsprc cine sunt ei- Inconttient (9i cateodati conFtient), pacientii pre-
ocupnli adoptd acesteaspecteapdsetoareale modului in carese apropie
dc ci intiti gi de ceilalF,pentru ca acesteasprijid atat o strategie,cat ti
o idcntitirtc.
 Atunci cand avem de-a Iace cu nevoia resimlite a pacientului de a cu pdvire la atagament.)Fiecaredintre acestedoue variante a-tetemei Pre
rdophro abordareautodisfructiva,esteutil sa tinem minte cd un oroces ocuperii necesitdo aboldare terapeuticdoarecumdife.itd
dtrrF('uticeste,in general,unul carevindec;, permit6nd pacienhjui strre-
flani! acelagiin timp ce se schimbd (Bromberg, 1998b),Departe de a nega
mPortantasentimentelorputehice ti urmdrirca apropierii in jurul cero_
Tiparul
deneaiutorare
'o c$tc organizat sentimentul de sine al pacientului preocupat, trebuie s6
Pacienlii descriti prin termenul de ,,isterici" sunl astfel denumiti Pen-
6('.,rnloc pentrlr nai firlt in ceeace privegtesentimenteleti apropielea.
tru cd par hiperemotionali ti chia! melodramatici, la fel ca majoritatea Pa-
|l nr(xl specific,trebuie sd rdspundem sentimentelorprofunde carestau
cienlilor pt€ocupali. Ce diferengiazdacegtipacienfi isterici de velii Io! mu.lt
d hn/.1afigarii distresului pacientului 9i trebuie sa faciliLim o versiune
IUll mai large a apropierii, in carepacientul sd fie mult mai complet 9i mai hiburali este faptul cd nevoile lor de dependenttr sunt mai Putin ex-
treme, ca 9i reactiile 1or afunci cand acestenevoi gunt frustrate. Pmtru cd
n,ri re.rlprezent,in loc sii dispare h preocupareasa legati de displnibi-
astfel de pacienli sunt mai putin apti de a simti ca 9i curn vielile lor sunt
llrlca celorlalfi.
l,ucrend cu sentimentele- fricd, furie si dorinti - carestau la baza o continutr urgenF, abordarca lor Pentru satisfacereanevoilor de relatio-
narc poat€ fi relativ mai atrdgdtoaregi Poateaveamai mult succes
tcclitei drame, aducem in atenlie skategia de hiperactivare a pacientului
h general, ei se conecteazecu allii mai mult Prin intermediul neajuto-
'nrc a lost odateadaptadveti acum esteautodistructivd.Lucrand cu con-
rdlii lor decat prin intermediul fuliei. Deti nu fac niciun secret din nevoi
'(rptul ingust al pacientului degpreceeace estenecesarin apropieie,cla-
le 1or,reupesccu greu sd Fi le satisfacl- sau chiar s6-ti cunoascdcu ade_
{flc,lm nspecteale idendtefii lui p€ careanterior a trebuit stle;ege - in
v5rat acestenevoi. Cenhul lor de Sravitatie pare sd s€ afle irr afara lor, ca
rpccial forla, ambifiile 9i nevoile penhu care frica lui de abandon a ltrsat
rlAtde pulin loc. ti cum ar trdi mai pulin in interiorul plopriei lot minti decat in mintea ce-
lorlalli. Disperati se evite sd fie abandona$, sunt mult ptea infricotali Pql-
Cum putem exact se lucrEm mai eficient folosind aceastedubltr focali-
tru a se alirma gi mult prea disputi sl le facdPe Placaltora.
lnro irsupra emoliilor ti intimitelii depinde, intr-o oarecaremesurd, de
Atunci cand intrd in terapie,adeseani se prezinttrcu o contradiclie.Ei
'vnluarcape careo facempacientului- in specialln bermeniide pozifio_
par se aib, resurse psihice considerabile ti pot fi chiar destul de realizati.
rrrrepc axa continuumului ancoratab un capdt de isterici Si la celelalt
Dar in cadrul tratamentului se comporttr ca gi cum ar fi nePutincioii, atat
npltt dc borderline.(Observalictr,din motive jidactice, descriuaici ,,sr:b-
in a-gi administra dist esul, cat gi in a incercasil intelea8d.Ia incePut,
lpl'rilc", ca ti cand pacientii preocupati ar putea fi intotdeaunabine di-
sperand h ajutorul nosFu, ne pot surprinde ca fiind pacienii domici, com-
plet pregetil sl se dedice;i foarte mult ln contactcu emofiile lot ceeace
trezegtedorinla noastrede a-i aiuta.Cu astlel de Pacientiputem avea ra-
pid agteptareactr va fi ugor sd lucrem cu ei, Dar Prima imPresie Poate se
fie eronatd Cu siguranleaici estemai mult - sau mai Pufin - decatPu-
tcm veoea,
It, iar copilul careorileaze inhe a rtrmeneag{fat 9i a r€spingefurios tin-
(.sprc o pcrsoandcarepare mai bolderline. Adesca pacienfi au o capacitate mai mare de a admini-stra 9i de
^cegti
,1dn un sr'nssentimentelorlor d€cat cred ei ce au, Ftiu mai mult desPrc
li:lri\ n facc diferenle, existd pacienli preocupali care,in mod evid(,tlt,
cxp('ricnln k)r decatsunt disputi sI cEade ti au mai mulbecalitdli ca oa-
conduc" prin neajubtare,in timp ce altii. mult prea repede,lgidezvrllrrir,
tlr(,nidocfltsunt pregetifl se recunoascd.Pe de alte palte, disPonibilitatea
rurinli c(,f('fil!.dispcratc.(Ultimii au frecventun isto c marcafdc L,.,l
rJ situ l'('Rl('r.fi, .Nlf('1, hrr irlcdintil dc n se implica intr-o relalie tempeuticdestemai Pulin un in-
ci pot fi, de ns('menca,
tlt*<-r.ipi
t,r tiind fdri solrrlft.
rll('.ll(n ,rl c.rliait.{tii k)r d('a colrbora, cat un semn al dorin}ei lor de a s€
tuPune ti de a-i mullumi pe ceilal,i. Pentru a asigura confortul pe care
rltotil cAil va aduceapropiereade terapeut,acetti pacienli ,,gtiu,.ce tre-
lul$ F/lmentineaparenlalor de neajutorare,ajutandu-lin acelagitimp pe
o|lrp('r.rtsd se simtl bine.
l'rovocareapentru noi estede a nu confunda suprafatacu realitatea
titlo $c afld dedesubt sau cu shategia defensivd a pacientului cu dificul-
dlllc cdrora a fost destinad se le facd fald. Dacdluem neajutoiareaaga
\rm sc prezinLd,putem sd incercdmsd fim folositori prin moda[Hti care
/dlldurrJ sentimentulpacientului L; esteneajutorat,i;r dactrsuntem vra.
lll d0u sedugisd iucim rolul de mare terapeut,putem pierde din vedere
lr,voiolui de a fi pacientulperfect.Astfel, putem negapacientuluinostru
rlt()rtunitabeade a se lupta cu frica ti neincredercacare.l fac si simtd com-
)lhnla 9i amabilitateasa ca fiind atat de necesare.
(io astfel de pacienli, trebuie sAfim atenli la nerdbdareanoastreexa-
la,rntilde a salva sau de a fi idealizafi. Dar atunci cend, ata cum adesea
|c intnmpld,ne trezim cAtrecemla act astfelde impulsuri, avem posibili-
0tit de a facelucruriie altfel, c;t gi de a clarificaaspecte<heieale er-
'rh',r
rr,r['nlei pacientului.Ince o dal;, ata cum urmdtorul rnateria]clinic ilu*-
rc0ztl,terapeuful poate constr6nge,dar poate gi contribui la progresul
rrlciontuluiin tratament.
O persoanAextrem de competentddin punct de vedere academic,
pc care o vom numi Elaine, mi-a cellrt aiutorul dupd o serie de
nlacuride panice.Pe la inceputurileterapiei,mi-a sius c6,de iie
care datd cend apdreaurl moment de ticere in conversalianoas-
tri, devenea foarte anxioase.Ultimul lucru pe care mi-l doream
crn $ produc la acedstipacientAfremintati de anxietateti mai
mLLltdanxietate.Decat sA abordez aceasteproblemi, m-am obig-
nuit sd umplu fiecare moment de ticere. Mi-a luat cateva lunr
pti)ri si-mi dau seamace nu ii feceamniciun favor in acestfel Ctr
ccva eziteri, am hot5rat ca data viitoare cand o pedoadi de thcc-
|.('va apdrea,sd nu mai fac nimic.
l)cloc surprinzEtoCin linigtea care a urmat Elaine a inceput sd s(.
srmta f()arteanxioasd.Dar am putut se vorbim despre acestlucrrr.
A rciclit faptttl c?lanxretateaei cretteain perioadelede ticerc p(,n-
tfu cil sc sr|nlcnncnjutoratdin a da un senscxpcrienfcisalc- r:ri
dacl se simJeaneajutoratd,acestlucru o spe a. Am sugeratci era
ugor confuz faptul cd cineva careiti cagtigaexistenladand un ln-
leles expedenlei se simte neajutorat in incercateade a da un sens
propriei experienfe. In conversatracare a urmat, a devenit con-
tdente de ceeace ea a numit .,un surplus de neaiutorare" pe care
a inv;lat sd-l cultive de cand era copil. Atunci, ca 9i acum, pi-a dat
seamaca daci era coplegitd,avea ceamai bune tanse se se conec-
teze cu mama sa imprevizibil disponibilS. In mod similar, se co-
necta cu tatel seu in specialatunci cand ap6reauproblemepe care
nu putea se le rezolve singule teme pentlu acasdcand era la
gcoali sau, mai tarziu, probleme de seNiciu.
inaintand in tempie 9i simlindu-se mult mai confortabili in tdce-
re, Elaine a realizat cd anterior se simlea ameninlitor de singurd
atunci cand nu eram in contact verbal, ca gi cum fera cuvinte nu
era capabildsd mA tini aldtud de ea.Acum, intr-o situafie careera
cu totul noue, era capabih 6Asimte in Hcere o conexiuneinhe noi
mult mai sigurd. Penhu ca a fost o experienli mult indregitd se
fie capabiH se fie singuttr cu mine, dar ti singuri irnpreund.
Frica mea de a dedanga anxietatea Elainei a avut ca rezultat, pentru o
vreme, coluziunea mea cu aPererib ei, in locul luPtei cu €xperienla care
stiba la bazanecesitdliilor. Pe parcuisul procesului,i-am conJirmatfite
Bdvreau sentimentul ce era neajutorata si face fald sentimentelor ei - cea
mai importantAfiind anxietateaei de abandon.Pe de alte pafte, odat6 ce
am realizat ce feceam ti aIn gtrsit o cale de a-mi tolera propria anxietate
cuficient de mu-[t pentru a-mi putea schimba comportamentul, ,,surplu-
gul ei de nearutorare" o versiune a strate8iei de hiperactivare a pu-
tut incepese fie inleles.Mai 6rziu, cand a fost capabildsd se relaxezeFi
si fie ,,singureimpreund", am inteles realizareasa ca reflectandintema-
lizareagradualda expedenleiunei ,,bazede siguranlA":nu mai era nevo-
ic sd m?lconstrangepe mine (pdn internediul neajutoreriisau distresu-
Iui) si fiu impreund cu ea pentru ce aclnn, in cea mai mare parte, avea
lncrcdcrcc?lcram cu ea.
l\'rrtr! pacrenli ca Elaine, o bazare dimimrati pe strategia de hipeEc-
llvlrrc nlcrgo mendin mane cu o capacitatein cregtelede a simli terapeu-
Iul (ir liinll r) bizil de siguran16.Bineintelesce,inilial, aceFtipacienti aduc
:U rrl frica de abandonin cadrul rela[iei terapeutlce.Ei nu se pot baza pe
lhForlbilitatea emotionalS a terapeutului sau pe bunele lui intentii. Ca ti
,oplll mici ambivalenlia cdror preocuparecu disponibilitateamamei lasi
1tllh1 loc pentru explorare, energiile 1or sunt absorbite penLru a menline
o*ltuaa cu terapeutul.
' lbtuFi, doar in misura in carepacienlii preocupati se simt mai pulin
,onBtrnnFise monitorizeze sau se administreze rdspunsudle tempeutului
rl pot sd iFi intoarcd atentia mult mai mult cdtre propria experienfe. Noi
lr,vcnimmai degrabdo bazi de siguranledecato sursede suslineremult
)tr![ contingentdafunci c6nd generdmo relatie care oferd mai mult pa-
'lcnfului - Fi ceremai mult dela pacient- decatrelafiacarel-a lansatin
/ Inlil.
l)rintre elementele-cheieale relaliilor carefaciliteazddezvoltareacita-
r. mai devreme (Lyons-Ruth,1999),doue dintre ele se remarcdin mod
:rnrticutor: incluzivitateasi necesitalea unei .,pantea dezvoltarii".in mod
rpecific, trebuie sAtintim spre o relatie care incurajeazd pacientul se se co
l(lctcze cat mai mult posibil la experienla sa in special la aceaexperien
il ltcntrLlcareatagamenlelesaleiniliale nu au f5cut loc. Trebuiesd agtep-
im mai mult din partea pacientului decat simte el initial cd este capabil
\dlc; trebuie $ recunoa9tem9i sd angajemre$nsele pacientului,resur
|a pc car€nu doregtesau nu poab se le recunoascain el insuFi.
ncluzivitatea
llnlo]ionalitateapacientului preocupatare adeseao calitatede ,,orien-
nr'(.ciltrealfii" Atunci cand pacientii preocupatiiti exprimd sentimente-
(,,scopLLl estede obiceimai putin de a se expdma pe sine,decatde a atra-
{(, ntcnfia sau ajutorul altora care, cred ei, ar fi altfel indisponibili. Aceastn
,Htc,bineinleles,esenlastrategjeide hiperactivare.
l)cc6t si coluzionemcu aceastdstrategie,fiind prea protectori (o posi-
rllltntc scdLlcdtoare) sauprea solicitanti, secretulestesd fim nlci mai mlrll
rlcl nlni pulin disponibili atunci cand pacientulili exprimd astfelde cmo-
ll ,,publicc"decatatunci candnu faceacestlucru La {el de important csL('
[ptul ct\ trebuiesd punem in actiuneun fel de ,,detector"emotional,cnr('
rrlnc dca indicii cu privire la emotiile ,,pdvate" pe cafc pacientul lc pox-
r' cxprimI doar indirect
Aici, ince o date, atentia orienhti cetre limbajul nonverbal al corpului
pacientului - cet gi atenlia asupra ProPdei noastreexPerienlesublecti-
ve asigurdcel mai bun accescetle ceeace Pacientula invdtat sd exclu-
d5. Este evident cd detaliile vor varia in functie de Particuladtdtile istodei
pacientului. Totugi, in expedenla mea clinice arll descoPedt cd aPar flec-
vent, adeseain secvenle, ti sunt integrate gradual in sentimentul de sine
al pacientului urmetoarele: neinctederea ti frica de abandon, aPol furia ti
capacitatea corespunzebare de a sPune ,,nu" ti, in final, tristelea Fi nevo-
ia autentici precum ti capacitateade a sPure ,da" - Fi chiar a cl:edeacest
lucru,
Pantadezvoltdrii
Dupd ce am incheiat disculia telefonicdcu o Pacienti caretocmai i9i
programase prima tedintA cu mine, am realizat cd Pe Parcu$ul conversa-
liei noashe m-arn inhibat, verbal ti intelectual, Pentru a nu o ,,rdni" Prin
expunereaunui contrastcu deficitelesaleevidentein aceasHarie. TotuFi,
cAndne-amin6lnit, mi-am dat seamacAare caPacitatea (deti in mod nor-
mal nu Fi-a exercitat-o) de a fi mult mai Puternice ii de a ex?une mal clar
decatperease fie Ia telefon.irl mod evident, se lesacondusdde vuliera-
bilitatea ei, iar eu, initial, i-am risPuns, fiind mult Prea Protector intr-un
mod evident gi total nefolositor.
Cu aceastepaciente(9i cu allii ca ea) s-a dovedit a fi esenlialse ne aF-
teptem h mai mult, nu la mai pu!n. Bineinleles, trebuie sd ne ,,in6him"
cu pacientul acolo undc ,,seafl5" et. Totugi, trecem ,,Pehngd" acestaatunci
cand presupunem mult ptea rePede ce nu Poate mai mult. Mult mai folo-
Bitoareestepresupunereace Pacientulestede fapt mult mai capabilde a
sim li ti de a gandi in profLuzime decat parc sd fie Dincolo de acestea,exis-
tll tendinla ca pacientii preocupafi sd fie subestimali in ceeace Privette ca-
pricit?ililegi resurselelor iar acestlucru Poatefi foarteProblematicdacd
l!l1m ln considerare aceasteautoevaluale negativd, duPd aParenle
C)clathl-am confruntat spontan pe unul dintre Pacienfii mei care se
notocvrlua mult prea modest:,,Spuici nimeni nu ar putea fi weodatd in-
l0n'FntL1ctinc. Dar md g6ndesc:ce poate se nu Placd?"La momentul res-
mrBlnc vie a negirii defensivea propriilor puncte (orte ale pacientului.
)ofl ofcrit! inh-un spfuit suportiv acesttip de confruntare este rarcori bi_
ttrl cire sa comunicein mod implicit convingereanoastrl ci pacientul
rt(.clpabil de mult mai mult decatcrede.
r.0 duzlt sau nu m-a recunoscut,pur 9i simplu eu asr simtit acestlucru.
,(.40fi lucru este valabil ti pentru c tici. 9tiu ce mi respectd9i me iuber-
r, nu mll atacd,pur 9i simplu are alti perere.Dar eu nu giml aga,,,
Ctnd am intrebat-o cum simte ea de fapt (,,Cum se face ci simF ce te
Inord s.1ute atacd,iar o al6 parte din tine cred€ cEnu face acest lucru?,,),
rllpuns: ,,Sincer,nu Ftiu" - ca gi cum ne aflam la capeful explorErii.
L)ardacS nu gtii, insearnn; cd nu pofi se te gandegti la acest lucru?,, Lu-
'lupc careapoi a hceput se-l facd,intr-o manierddestul de productiva.
l'cntru cd afiger e putemice ale emo;iilor au putut aiutaacegtipacienli
I Bcoatdce e mai bun dintr-o sifualie rea,ei au tendinla de a ltrsasenti_
(.ntclc str le inibuge gandurile. Trebuies5 facem loc scntimentelorlo,
u trcbuie, de asemenea,s5,i incuratdm sa se gendeasci la ceeace simt
.rrll.l rcsponsabilitatede a da un sensexperienleipacientului, am fnc(,
fll bhrcdacel-am invita se se aldtureeforhrlui noctru sau dacdi-am spu
.r,l
H.indcascicu v(re tare la experienlalui.
autonomia 9i autoinifiativa au fost de timpuriu descurajate9i deci nu
aunt concordantecu credinlele pacientului desPrecum sd-ti asi8ure cel
mai bine atenlia celorlalli. De aceea,vom vrea si transmitem conltien-
tizareafaptului cI esteBreupentru pacient sd aibd increderein ProPrii-
le sale resurs€,
ln continuare, poate fi deosebit de important - date fiind constrange'
rile autonomiei pacientului - si observ;m ti sd facem loc Pentru iegirea
la suprafal6 a furiei, a criticii 9i a dezamegirii din relatia cu teraPeutul
Cand ambii parteneri pot trece peste acesteprcteste relativ neatinti, acest
lucru ^ntlrette conttientizalea abia ap5rute a Pacientului ci autonomia 9i
EepaErcapot, de Iapt, co€xista cu aProPierca,conkar lecfiilor exPerienlei
gale de ataFment iniliale. Dar dacd acestelecfi timPurii vor fi sau nu ac-
tualizate, va depinde in marc pafie de ce€ace se intamPH inte Pacient ii
terapeut in contextul noii relafii de atatament.
tipareti capacane
Relafia:
Degi este adevlrat faPtul c5 r€lafia Pacient-terapeut, la fel ca toate !e'
laliile de atagament, este cocreatl, Pentru Pacienlii pleocuPali, care tind
gd se adapteze, ca un caheleon, atteptirilor celorlalti este ceva deosebit
de adeverat. Dorinla lor de fuziune, determinate de frica lor de indisPo-
avand ca
nibilitate, ii face str fie mult prea mult gata de a se scufunda - _I]Parul
rezultat ca ceeace oblinem este adeseaceeace cred ei cd vrem. r€_
laliei terapeutice depinde astl€l foarte mult de strategia de atatament a
pacientuluipreocupatcareinteractioneazicu cea a teraPeutului.
Bineinlelescd fiecareastfel de relalie esteunicd 9i imPrevizibild. Ne
linand seama de claritatea intenliilor noastle teraPeuhce (acordali la
ccoace s€ afl; sub suPralalaafective,fere se coluzionem sau sd intirim
neaiubrarca), cu siguranlSce vom fi luati Prin gurPnndere.Dace ni s€
lntampli acestlucru, probabil ce tratdm un Pacient teoretic,9i nu unul
rtal, s u nc compo dm ca 9i cAnd arn fi matini de teraPie, 9i nu fiinl€
um0n(!sponLtne,emolionale9i vulnerabile ln ciuda acestorlucruri
(.xintlltiparc li caPcanede contratraisfer calacteristice,care marcheaz
hrrl rn(.ntul multor pacienli PreocuPafi.Cunoa9teleaacestor tiPaF nu
nc vn opri si\ clldem in ele - ti nici nu ar trebui. Recunoa9terea naturii
lhl r,l('liLlniicu pacicnliinottri poatefi Parteacea mai semnificadvea
nodului in care aiultgem se-i cunoagterngi a modului in care ei ajung
no cunoascd pe noi. In acelagi timp, cunogtinfele generale de acest fel
lt pot aiuta se identificAm caracterul participerii noastre neintenliona-
o ln relalie, lucm care ne perrnite la randul sdu sd avem o ti mai mare
'lFxlbilitate.
ltlca durabih a pacientului de lipsa de disponibilitate a terapeutului
rru C0rezultat zelul pacientului (dar cateodateesteti ascunsdin spate-
o ltccstuia)de a se conecta.Nevoia lui de leasigurareti conJortal apro-
thrll poate fi exprimate in mai multe feluri, Orice altceva ar putea re-
lrcz('nta/ neajutorarea aparentd a pacientului, afitarea distresului,
.r)mplianfa,seducfia
9i/sau efortulile de a fi un ,,pacientbun" sunt, de
u0menea,incerceri implicite de a diminua distanta ii de a ceptigasu-
tortul terapeutului. Cu cat apar mai devleme in tratament acesteofer-
c dc rclalionare - ti cu cat sunt mai intens Fi mai inflexibil puse in
r(1-, presupuncd sunt cu atat mai mali neincredereapacienfului gi an-
(let0tcalui de abandon.Ca terapeuti, raspunsurile noashe la astfel de
tfcrtc vor fi modelate, ftrtr-o oarecare mesura, de propriul nostru stil de
rttltdment.
Dace sunbemmai mult siguri va fi mai ugor sd rezon;m cu sentimen-
cb adanci care stau la baza ceredlor indirecte ale pacientului pentru co-
rc.ctareifrica de a nu se avea griie de el gi furia de a se pierde pe sine in-
rull pentru a-9i asigura atenlia altora, precum gi nevoia profuidd gi
rlBteleasa.lntr-o starementalede siguranle,vom fi capabilinu numai sd
Dtcrdcliondmrelativ liber,ci 9i se aiutlm pacientul sA-gidea seamade ro-
t|l lui in interactiuneacocreatacu noi.
CA d starea noashe mentaU este mai mult de respingere, prcbabil va
I ncvoie sd fim precauti la anumite capcaneposibile care au legeture cu
nptul cd strategiade ataFamenta pacientului esteopusd fatd de a noas-
rt. lnfricoFatiinh-un anumit grad de sentimentesau de apropiere,pu-
cm sll ne simlim inconfortabil sau chiar indepdrtati de afectul intens al
ttlcicntului sau de ,.foamea"sa de fuziune. Pentru a ne simli mai confor-
[[tll putem alege se ajutiim incercand sd lngrAdim emo]iile putemice prin
nlclcScre intelectuaE. Decat sd rezonam cu sentimen[ele profunde alc pa-
'l(.ntului - sau sa observdmlipsa de potrivire intre ceeace estespus li
'c,encc pare s{ fie simlit -, putem incerca,in mod prcmatur, sa ofcrinl
rlructuraliniiititoaro (pcntrunoi) prin cuvintoSi inlorp(.t0ro.La ac('dsLl,
pacientul poate rbspunde simfindu-se singur 9i neinfelessau alituran-
du-ni-se compliant intr-o versiune de ,,pretindem ce" a unei expbreri te-
rapeutice folositoare sau alnbele.
In mod alternativ putem se ne simfim uluraF inconttient cd pubem
gesi alectele noastre renegate gi dependenta in pacient, qi nu in noi inti-
ne. In acest caz, putem fi inclinati sd coluziondm cu strategia defensive a
pacientului. De exemplu, putem lua prea mult in serios apaEnta nevoii
lui emotionale,simtindu-ne, in acelagitimp, implicit reasigurati ca noi
nu avem astfel de nevoi. in mod similar, pentru a ne susfine propria sti-
md de sine, putem prelua mult plea rapid rolul terapeutului shalucit,
ldealizat de pacientul evident neajutorat (da! care,in mod ascuns,ne con-
troleazd).In aceastdkecerela act, putem tllm6ne in mod incongtient,dar
urmerind un scop,ignoranti cu privire la neincredereaii furia pacientu-
lui, in timp ce pacientul ne ma.nipuleazl,ir scop autoprotector,nevoile
noastrenarcisiste.
Afunci cand suntem intr-o stale mentaltr mai preocupati cu privire la
ItaFament, problemele cu care ne confruntdm in relalia cu pacientul pre-
ocupat sunt diferite. Pe de-o parte, vom fi probabil mult mai capabili sl
empatiz5m cu experienfa pacientului, datodtii supraprnerii acesbeiacu
I noashe; pe de alte parte, propdile noaske frici de abandon pot si IacA
$ ne fie dificil sA facem mai mult decat se empatizdm. Dace vrem se
tducem in disculie natura paitial defensive a neajutoririi pacientului,
de exemplu, va trebui si exprimem o perspectiva care difere de a lui.
Dar pentru a face acestlucru estenevoie de un anlrmit grad de separa-
fe pe careputem cu uturint! sd o conJunddmcu agresiule sau se o sim-
llm ca fiind o ameninlare a relaliei noaske cu pacientul. Astfel propria
noastrdpreocuparein legefurd cu atagamentulne poate face sd ne ,,ald-
turlm" distresului pacientului, dar flld sd intervenim pdn modalitdti
cdrc, irr cele din urmd, ar putea sl-l ajute sd face Ial6 mai bine. Tocmai
de acccaputem se cedim in faltr impulsului de a ,,salva" pacientul, in
loc Hr\-laiuttrm si-9i recunoascApropriile resulse. Mai mult, propriile
rto[lttrc prciudecd[ifa[e de sentimente.9i nu gandireanoashi, pot inter-
ford 0u ahilitateade a mobiliza (atat in noi, cat ti in pacienti) ,.interpre-
lul (lln crcicrul stang", care dii sensexperienlei emofionale astfel incat
.lt llo trlositi ca un semnal, gi nu traite ca fiind o povara, un simptorh
titt (lodr un f|Dt.
 Transferulerotic pacientului ca urr semnalde aProPiere.Pe de alH Parte,aceeagidorinlS
poatefi simtitA ca fiind Profund derutantr, Pmtru ce €PEzintii o oPor-
late anterio!, carEapar de obicei ln t!a_ iunitate pe caretrebuies[ o resPingem- ti PrcsuPunemcePacientulva
tsea ne intahim cu ceeace voi descaie simti c; el estecel rcfuzat, 9i nu doar dorinla lui
te de contratransfenrrile lo! comDle_ ln mod ideal,ne putempermitesd fim obiectuldorintei Pacientului
sub gigla transferului erotic, acestein- ftrri sd il incuraiernexcesivsau ferd sd ne simlim obliSali s5-l oPrim ln
teracliu i au o dimensiune de sexualilat{ rom*tir_ mlsrua ln careputem sAfacemloc acesteidorinle intens€,avem oPortu-
qiZ"uu Jo, i"ruti"-
fdcut care estreadesea sehnificativd in sine, au, p*t nitateade a explora rolul ei in relalia teraPeutic; - ti astfel,rclul ei in
, a" r*^"a"", ,,a
nscundtrpDbleme de atagament. celelalterelafii aproPiateale Pacientului.EsteIolosittr sexualitateaca un
Aga curn mai mulfi autori au sublirriat, natura BurogatPentruataiament,o caleindirectdcetr€acestasauo evltale a aces-
situafiei de han8fer_{on_
tratranslererotic cateaparedepinde,in marEmdsur;, tuiaicenhal in contextul hatamentului estefaPtul cddorinla Pacientului
de genul pacienfu_
rur 9rar @hlteututui (person,l98g; W}a€ &
Welles,1994;(embeip_ r99st
AgadiuSa
cdaldoileafactorcareareinflu*fa
"rf,"riJll"iiil_"^i"
Pe scurt, transferurileintime,i (in mod special)
cele sexu;il;;;;,
s-aapar, atunci c;nd pacientul este femeie tieraeeutul
lnfrfffrlpuse si
eureDarDat_ cet pulin in mlsura in care femeile,
in general,dne sA se
te,61ude separare,in timp ce berbafii,din n"", in g".J.f,
preolsputr si se teamdde apropiere.Astfel, pentru
femei,in"";t;rli_"i
sDecialDen- tului, aceadezvoltarePoatefi Pusdin Pericol.
rru cereprEocupate, urmirir€a unei legehrri romantice
sau sexuale <u te- A9acum am m€ntionatIa ^tncePut, PacienliiPt€ocuPaFPot fi inleleti ca
ropeutul reprczinhi adeseanu nuDai
o apdrarefate de probleme de atagar
ttv bdtbali er)itarea*ntimentelor ror
rtprczintd adeseaun mecanism de a
profunde, precum gi soluFia tipic ma

Tlparuldefurie5i haos
Ccrcetdrilesugereazectr mulfi, dactr nu cei mai multi, Pacienli bo!-
)at,o modalitatede a-l devalorizaca dcrlinc au o starementald de Preocuparecu Privile Ia atalament Acefti
I ar putea fi tentat sd depind;.
d, ca terapeuli,al hansferului emtic
de stareanoashd menhH relativ la

mim cu bucurie dorinla lui romantic

vnnitatco.Pode altd parte,putem fi ir
(1(.a1orinl:t
cn fiind o provocarefali d
c(.iLrlli. rchrli(,. l)(. na('(,it,nrtrll rlltt t'r't'nct' voi sPunein continuare se aplicl nu
Dnr (lncilstilul n()strutindcs;
nt|nrnlI'nch'trlllor,rll,tllld r'llitrl(rlmtrlt mai Pcrturbatal continuumulu
 'ttocupat, ci ti pentru pacienlii fird solutie cu p vire la traum,i sau
,lrrdere.
Pacientii borderline preocupali ades€abi ktriesc viata ca o perfianen-
I crizA.Emotiile lor nu sunt doar dureroase,ci 9i copletitoarpin inbensi-
it!. ln loc sa aibtr un sentiment de sine stabil, acegti pacimfi se simt ha-
,tlcl in interior ti goi. Relafile lor strnt adeseafurtunoase, terminandu-se
d('€d cu ceeace pale a fi r€simfit ca tredarc. pringi inEe bercarealor de de-
nevoia lor fild malgini, ei par si fie disperali dupe ajutor, dar,
'lndenfe 9i
rr ocelati timp. terodzati de convingerea cd nevoile lor vor indepefta aiu-
ru.ul.Disperafi,ei se pot ap.opia, da! se retrag cu frici pi furie. Ca tera-
r€ut, cu astfel de pacienti m-am simtit adesea ca irerc6nd si salvez de
t696mentde care pacienh.dare nevoie Eebuie sd fim capab i sAofedm o
ombinalie intneempatieti shbilirea limitelor. Niciuna dintre ele nu este
!ficienE pentru a putea ,,contine" pacientii copletiti 9i coplegitori ca acei
la oau frica, furia gi neajutoraleape car€sunt mult prca capabili de a le
voca in noi. Cend rclatia te.apeutictr poafedeveni suficient de conlindtoa-
!'/ pacientul are oportunitatea de a dezvolta tipul de stabilitate interne 9i
rterpersonalipentru carEprimele saleatagamentenu au asiguratniciun
xodel.
mpatia
Dactt nu intelegem ti intr-o oarecarc mdsuri nu rezonim cu exDericn-
l inlcrnaa pacientului,nu putem sa-laiutiim.Fbrdacordarea e;pdti(t
tcr.rp('utului,estefoarte probabil ca pacientul sLd
se simttr nerecr.rnrjscut
I singur sau, 9i mai rdu, ameninlat gi trldat. Toh4i, o astfel de acordare
$lc dc obicei greu de cagtigat.Depinde cel pufin de trei lucruri: cap,rci,
rlcd noastr?ide a faceapel la teoriile gi cercettrrilerelevante,deschi(ic-
rt nonstri fald dc intregul spectru al exp€ enlei gi cilp.rcitateano.)strJ
de a interacFonacu pacientul in moduri care si neutralizeze,cel putin
temporar,obstacolelemutual generatein fata empatiei 9i a legitudi
Pmocupali cu traume ti plini de fricd, acetti pacienli sunt ades€ades-
tul de explicili cu privfu€ la experientele klite cu p;rinfii lor -, sau de ex-
p€rienlele de a fi abandonali de cehe perinFii lor - care i-au coplegit gi
cAteodali i-au ingmzit. Pdrintii lor, la fel ca plrinlii pacienlilor preocupafi
in Senelal, au fost imprcvizibili, dar puteau, de asemeneansi fie furiogi
6au indisponibili in moduri inspdimantltoare.
Un pacient mi-a spus ci tatAl sdu, rrn potilist alcoolic, putea fi brutal in
mod imprevizibil. Treabapacientului era 6Afine cumva ocupat sau distrat
acestom exploziv atunci cand pArea pe punctul de a deveni violent, Ca-
teodaE pacientul rcutea ace8tlucru. Atunci cand nu reugea,putea deveni
linta fuJiei tdLtlui siu. Odatd.tatdl seu a scospistolul 9i l-a indrepLatspre
capul pacientului.
O parte a kagediei pentru pacienli ca acestaestefaph ce asffel de sce-
ne ale victimizerii din copilSrie continue se fie hecute Ia act in relatiile ul-
brioare a-lepacimtului, inclusiv cel mai important, in relafiapacientuhri
cu el insuti- Fonagy (2(n0) a teoEtizat ce in locul sinelui ,,constitutional,,
t6u adevirat acegti pacienfi au intehalizat repiezentarea unui sine
,,strtrin", carc incorporeaze r5s?un6urile unei figui de atata$ent abuzi-
ve. Dar penbu ce acest sine shein este atat perecutor, c6t gi in contEdic-
tle cu sinele adevdrat, trebuie se fie eliminat. proiectia lezultati a acestei
prezenle interne periclrloase face ca alp sI fie simliti ca persecutori. Ah.nci
clnd ceilalfi nu sunt disponibili, pacientul se poate simli constrans str se
persecute pe sine pdn intehediul autoatacurilor vicioaEe,inclusiv, cate-
odattr, prh automutilare. Teoria lui Fonagy ne aiuttr sd ddm senscompor-
tamentului perturbator care,altfel, ar putea finrctiona ca un obstacolin
colca empatiei. O astfel de inlelegere poate fi in mod sp€cial vible atunci
clnd interacliuneanoastrecu pacientul ameninll se imite interactiunile
dln l('c!tul lui - agacum era cazul fiului polifish. ui a c5iui istorie tra-
um0tici am amintiFo putin mai devreme.
lrr urma unei tedinle neobilnuit de colaborative, acestpacient a
v(.nit cu (iouilreci de minute mai tatziu. fdre se comentezein
vretrn fel inlirrzir.r,c sn. l'rcltuia sil-mi pl6teascdtedinla, dar mi-a
npus.,l nu rrr. l't r.l (drnctuld(,(ccuri.l)e ascmenea, a spusc?ls-a
 sdturat d€ terapie ii ce toatd aceastddiscutie mai reu ii face; Itril
ea,s-arsimii probabilmult mai bine.
Tinand cont de intarzierea sa ti de lipsa cecului am devenit des-
tul de iritat, dar cand a inceput s, ataceFi munca noastrd imple-
unA, am inceput sd mtr simt destul de manios. Apoi mi-a trecut
prin cap ideea ca pur 9i simplu eram invitat sd joc rolul persecu-
torului furios, pentru ctr daca ag fi fost in schimb urrcolaboratot
l-a9 fi lesat singur cu persecutorul din el. Mai mult, ar fi simlit cA
il invit se i9i a6ume riscul prostesc(probabil inconttient de ame-
ninlarea vielii) de a aveaincrederein mine.
M-am intlebat cu voce tare dactrprobabil incearcesd declanpeze
o ceartd,in loc str se simtl apropiat de mine. Am adeugat ce p!e-
supunerea mea este cA o gedinll precum cea trecuti, in care am
putut sd lucriim atat de stransimpreune, ar fi putut se-l factrsl se
simtd anxios. Nu trebuia sd fiu surprins de faptul c; a fost furios
din cauza sugestieimele. Interpretareamea totuti ne-.ap ns blne
amandurora. M-a fecut capabil pe mine si rdman lengA el, in loc
sI mI simt indepd at. A fost, de asemenea,o interpretarecare pu-
tea s5-i fje din ce in ce mai folositoarc, Fnand cont ce arn retr5it
de multe ori scena!ii foarte asemenebare.
livident cAsunt mult mai multe beorii9i cerceterih car€am fi pufut sa
fncomapel in eforturile noastre de a inlelege experientele pacienfrlor mult
m(ri puternicpreocupafi.Clivajul, scufundareain experienfe,eg€curiledc
mcntalizareqi metaforaatotcuprinzdtoarea sinelui copleFitde altul mni
puternic Ai reuvoitor gunt toate conshuctefolositoatela cale ne vom in-
l(t0rc('in scurt timp. Dar dincolo de teorii, expedentaperconaleesE o rc
$trr$l carene Poatecrettecompasiuneapmtru aceftipaciential cbfor com-
Portanrentstrident autodistructiv ti adeseasurprinzilor poatefl greu dr
lolornt Fi cu atat mai greu de empatizat.
ln rccst context,am descoperitctresteimportant se pot localizaitr in-
k.ri()rul meu ecouri ale experienleipacientului. De exemplu, atunci ciin(l
nlA srmt cxasperatde un pacient ale ctrrui resentimenteputernicc l('Sn
t(,do ncdrcptAliledin trecutnu fac decatse-l reneascdpe el, inri n(lU(
dmint('c6tdc dificil a fostceteodatdpentrumine sAiert. Suntsigrtr.,\ tl
inlol('Hcnrpc nliii mult mai bine av6nd la bazi o t'xpcricn16conrur),1
Cateodata,bineinleles,asemintrrilepot fi dificil de rccunoscutsau prea
nepltrcute p€ntru a le recunoagte,chiar 9i fafE de noi intine.
Pmtru a face posibilS empatia - empatia noashe p€ntru pacient 9i em-
patia pacienhlui pentru eJinsugi -, adeseasunt necesarcinteruenFi cate
ou potenlialul de a dizolva barierele.Principalabarierd in fala empatiei
este contratEnsferul negativ al terap€utului- Afunci cand ne simtim spe-
riali furioti, devalorizali sau dominali de pacient, este dificil sd ne punem
tn locul lui suficient de mult penbu a sesizalogica emolionald a experien-
lei lui. Daci terapeutulnu face acestlucru, pacientul nu are niciun fel de
bazede la cares5->iextinda empatia9i cltre sine insuti.
A simfr un contratransfe! negativ este probabil inevitabil. Probabil cd
estechiar de dodt ca o modalitate de a cunoaFtepacientul Fi reactiilepe
c6rele poate evoca.Pe de alte parte,sd te lagi dus de contrahansferulne-
tativ nu estenici inevitabil, nici de dorit. Cateodat6,gAsireaunei moda-
litdti de a transpune in cuvinte experienla deraniantd, fie in linitte, fie cu
pacientul, este suficiente pentru a ne modula sentimentele. Dar caboda-
tI nu este,Aici intervine stabilirea limitelor.
limitelor
Stabilirea
Atunci cend comunic;m o limiti, nu incerctrmse controlim pacientul.
Nu esheinlelept se inceE;m imposibilul. Capacitatea noastrd de autocon-
tlol totuti ne permite opliunea de a spune pacientului ceeace vom face
rru nu vom face,date fiind anumite circumstanle.Formula aici este:dace
fnci X, eu voi face Y Dac; arunci cu cevain mine, s€dinta se termin6. Dactr
lmi pcrmili sd vorbesc cu medicul t{u sau cu psihiatrul tdu, atunci pu-
t$m continua sd ne intalnim. Dactrmd suni sd-mi spui despre gandurile
talc sintrcigage.singurul luciu pe careil voi vorbi cu tine este dace tle-
bulc sau nu sd sun polifia sd vine se te duce h spital, Evident diferite Ii-
mlte $unt cerutede diferili pacienfi,cu djferifi terapeuli,in diversesitua-
lll, l)ilr'ctr tipul de pacienfi pe carc l-am descrisanterior,anumite limite
flrnl irr nx)d invnriabil n(riarc' pentru a proteiaambeleptr4i ti tratamen-
ttrl li|('no.rsigrrridr t)rivift' la k)atcgriiile legatede un contratransfe
nf8[liv fft,il ink.ns (.rrr I'rrtlr' l,r(c omp^ti^ imposibili gi, pe parcurt poa-
ld fllrrlnn |oh'rrli.rlrl lt,r(i(,|rirIIrIi (l(,n sinrli rolaliaterapeuticdca pe o
(lr'
Ddr'1 siIrrr,t|rl,l
 Actionendpe bazaunei limite pe carealn stabiliFoesteadesea,nifial,
lrturbator, ca atunci cand am chematpolilia acasdla uII pacientdupd ce
I n foBtincapabil sd-mi spund cd nu se va sinucide ti a devenit foarte fu-
r||i, Ddaastfel de pefturbdri sunt, de asemenea,ocazii pentru reparatii.
flckntula inleles,in celedin urmd, actiuneamea ca izvor6nd din do n-
I dc A-Lproteja,9i nu din dorinta de a-i facerau sau de a-mi exercitacon-
'olul, Cu un pacient ca acesta,disponibilitateatempeutului de a se im-
llc[ lri de a se lupta esteabso]utesentialeiin absentaei, pacientul poate
$ ll cll am renunfat la el iar acestsentiment poate fi justificat. Binein-
,lt,sal1implicareagi lupta, caresunt atat de necesare,au un cost.Tofu9i,
il[(l ofo*urile noastre au ca rezultat o relafie mai productive, mai aprc-
Inlll li mai profundd Fi in special cand pacienhrl se simte mai bine ,
n 08tfolde pacient poate ajunge sAfie pdntre cei care conteazdpentru
rrl ccl mal mult,
clatiartipareti capcane
ln anumite moduri, acegtipacienfi mai zbuciumati care surlt condugr
(' f|.|fie par sAprezinte aceeali psihologie ca pacientii preocupati care sunt
nduFi de neajutorare dar Lotullegat de acesteaspectecomune este
nplificat Afectele sunt exheme la fel curn sunt ti sentimentul de scufun-
ilrc in experienle, fimitirile mentalizdrii sau impulsivitatea asociatd lor
lqyi arnbeletipuri de pacienti preocupali heiesc intr-un spafiu mental
tro a fost colonizat, ca sd zicem aFa,de figurile de atagament initiale, na-
l[$ accstorfiguri estedifedtd.
l.n pacjentulneajutoraLexpedenlasubiectiveestea unui altul interna-
zdt (i'ue,conturandu-seatat de mare, ocupd aproapetot spatiul mental,
lsnnd pufin loc pentru autodefinire.in convercatiileinteme de aici, vo-
lc sunt ir'rmare parte ale celorlalti,carerespund tare ti clar sinelui,a cd-
Jl vocc cste impercephbild.In relatii, pacientul estein consecinti preo-
trlr[l dc celdlaltgi esteneclar in ceeace priveite propdile nevoi, pereri
ru n rb i l i i ,
ln cocAce privegtepacientul furios, esteca gi cand celSlaltintemalizll
Ll n mai c;i ocupi tot spatiul, ci esteti reuvoitor Fi pare sd amenintc si-
r'k'in rrroclr'cgulat.in relalii, acestcelehlt rauvoitor esteadeseapr'oic.-
lt pc (sru in) cci dc carc paclentulpoatefi i,'rclinatsi dcpindd, incluztln(l
aici gi terapeutl,l. Rezultatul este cd pacientul este in mare masurd absor- lo7
bit de respingerea pedcolelor percepute, li nu de recunoagtereagi incer-
carea de satisfacerea propdilor dorinte.
ir1 stabilirea unei atitudini fald de acetti pacienti, este impodant se ne
amintim pArcrea lui Fonagy despre respunsurile pbrintilor securizanF fali
de copiii 1or.Aceste rdspunsuri transmit empatia perinlilor fald de distre-
sul copiilor; apreciereafald de dorinlele, sentimentele Fi credinlele care rc-
prezintd contextul comportamentului copilului ti, in sf6rFit, abilitatea lor
de a face lald experientei pe care copilul o gdsegteca fiind mult prca co-
plegitoare. Ca terapeuti, trebuie se Fntim spre un mod similar de respon-
Eivitate cu pacienlii a cdror expedenle intemA ti interpe$onale este atat
de amenint;toare, in speoal dm cauza faptului cA au o capacitate atat de
mice de a se inlelege pe sine cu compasiune, o conqtientizare atat de micd
a propriei 1or intentionaliteli ti atat de puFne incredere c; experienla lor
ar putea fi gestionatd.
Lipsindu-le in mare parte uIr sine reflexiv sau mentalizator, acegti pa-
cienli tr5iesc intr-o lume subiectivd al cdrei caracter este definit de reali-
tlfi mai de8rabe fizice decat psihice, de actiurd, ti nu de cuvinte sau gan-
duri, de corpud, ti nu de minfi. h consecinfi, trebuie se demonstrdm ce
suntem de partea pacientului, ca il intelegem li putem sE-ifacem fale. Cu
aBtfelde pacienfi,in nenumeratemodud, ceeace arc impact esteini9ial
mai mult ceeacel?cem decat ceeace spunem, mai mult ceea ce le aftifdm
decatceeace le spunem.
Cand comportamenful lor, in mod regxlat, ne indeperbazd, pare de ne-
lnleles gi ne lasd cu sentimentul ce numai printr-un noroc vom ieFi din in-
curcdture, poate fi util sd linem cont cd astfel de pacienti se luptd in inte-
rjor cu fo4e emoflonale titanice. Externalizareasau ifi terpersottalizarea
ocosteilupte chinuitoare - carene esteinmanate sau ,,impertdsitd" -
poate fi o modalitate a pacientului atat de a face fald acesLorsentimente
coplc9itoare,cat 9i de a le comunica.
intr-o FdinlA memorabiH, pacientul alc5rui tatd l-a amenintat cu
pistolul mi-a spus ci se simtea linittit la gandul ce puba oricand
rii\.li zboarc crcir'rii cu propriul pistol, recent cump5rat, pe careil
linc in s(,rllr, lnn$I p0t. Doar s21 il scoatd9i s; il lind in mane, cu
dcgolul irr itlr'l|l lrigrrrit|lui, il Ijuta s, se simt; mai linigtit. Nu
 ovca nicio intenfie de a se sinucide acum, m-a linittit el, dar sim-
lcn ce suicidul estedestinul siu final.
Auzind despre arma sa pentru prima oari, am simtit culrl devin
oxtrem de anxios, ferd sd mai zic gi fuios, de faptul cAmA aflam
ln pozitia de a facefatd unei ameninleii pe care o puteam contro-
li at6t de pulin. (De asemenea,aveam o amintire foarte nepl6cu-
t21despE un bArbatpe carel-am vtrzut doar o datd, ca parte a unui
cuplu in terapie: inainte si putem sd ne inEilnim pentru o a doua
gcdinld, am aflat dintr-un mesaj de la sofia lui ce s-a impugcat.)
L-am intrebat pe pacient cum se simte acum, cand mi-a spus de-
HprearmE. Mi-a respuns ce se simte ugurat, atat cd are arma, cat
gi ch eu Ftiu despre ea - in acestfel nu era niciun secret.Grozav,
nr-am gandit, md bucur ce egti atat de sincer cu mine. Acum tre-
buic sd te pedepsesc pentru cd ai avut incrcdere in mine, dendu-fi
Ir o parte petula de siguraJlle.Am simlit ca ti cand indrepta arma
$pre capul meu, l-am spus cA armele md sperie,ce pacienfii sinu-
ci8aFi cu arme md spede cu adevdrat ti cA nu iaF fi putut fi de
niciun ajutor dacd continuam sd me simt at6t de speriat. Dacd vo-
iil sAcontinuim sa lucrdfr, i-am spus, trebuia str-mi aducd arma.
Sunt multe de spus despreacesLepisod. Pentru moment, a ilustrdm
k'va nspecteale paciefl|ilor ca acesta.In primul rand, lume subiectivtr
tLrcicntuluiesteo lume a acliunilor fizice gi a dialogului terapeutic,care
tt nici un dialog de acliuni. in al doilea r6nd, pacientul mi-a comunicat
tura lumii sale prin intemediul comportamentului care l-a evocat in
opria meaexperienltr:intr-o oarecaremdsure,i-am silrfit frica, neajuto-
r(!nfi furia, impreund cu ale mele. ln al treilearand, inrelegereacom-
r 0m('rrtuluilui ca fiind comunrcare9i a comportamentuluimeu ca tre-
rhld s?tfie la fel m-a ajutat $ intervin ferm, dar fbrd sd fiu punitiv sau
r(,rrinlilkrr cu alte cuvinte, m-a ajutat sd fac fafi. In al patrulea r6nd,
r r'('!rlit,p(] parursul unor gedinleulterioare,sd situtrmcalmul sup('rfi
rl I fracientului,dar Fi comportamentulprcfund disperat,in contcxtul
hlimcntok)r salede nesuportatti al conflictului legat de faptul c; sP('f.r
oblinll ajutorul meu. Acesteaau fost experienlelecale i-au permis pir-
,nhrhri(parafrazendul pe Fonagy,2000)s6 seregiseascain mintea t|nui
ul brncvoil(n;ca o fiinli caregandefte ti simte $i dn, mi-a adus xr'rD,r.
Bineinlelescd suntem testali ,,in mod repetat" de cehe astfel de pa- 309
cienti- Este de sperat sd reugim de mar multe ori sii trecem testul, decat
egudm-Dar chiar 9i atunci cand egudm - devenind punitivi sau refi_
nuti - existi oporhnitatea reparerii relatiei. Mai mult decat atat, putem
se aretSmpacientului in acestcontext sau din altele ce existAloc Fi pen-
tru e9ec,ci anumite efecuri sunt inevitabile 9i cd acestlucru poate fi to-
lerat, in misura in care nu conJunddm partea cu intregul. Cu alte cuvin-
te, put€'m sd artrtem pacienfului o lume relafionale qi afecdvi care nu este
totul sau nimic, neagrd sau alb5, acum sau niciodatd. Dincolo de lumea
clivajului in care se afle de obicei pacientul existd li uJla care estemult
mai integrate.
Din nou tofugi trebuie accentuat faptul cb atunci c6nd avem de-a face
cu pacienti care cliveazA ti care, in loc s5-gi verbalizeze sentimentele, Ie
trec la act cu cons€onle pedculoase ti uneori ameninf6ndu-ti viala, abili-
tatea noashe de a men,me o pelspectivd inteSlate li atente se poate cate-
odate, pur gi simplu, evapora. In fala stresului gi a cererilor muncii noas-
tre, ne vom simF, cateodatS,inevitabil coplegili, spedaFi,neajutorali Filsau
lnfuriafi - la fel curn acetti pacienfi s-au simlit probabil cu PdrinJii, ale
clror proprii dlficriciF au pus poveri imposibil de dus asupra coPiilor lor-
Ca terapeufi ar unor as{el de pacienfi, salvarea noastr5 poate fi suportul
pe care suntem capab i se-I gdsirn,in cele din urme, in allji, in noi Fi inh-o
oarecaremegurdin teoriile noastre Mai mult decat atet, existerealitatea
ctr mulli, dacd nu toli acegtipacienfi,pot sd foloseascdeficient relalia cu
noi pentru a se simli mai bine, pentru a se vindeca.
Loculmeditaliei
Strategiade ,,hiper-hiperactivare"a pacienlilor desprecaream discu-
htt parc si fie asociatdcu un sistemnetvos autonom foarte reactiv.Lite-
rnlmcntc, precum ti figurativ acetti pacienli au un reflex de fricd exage-
rlt li iti rccapi6 cu greu echilibrul. Sunt vulnerabili la reacfiile intense 9i
rrrprdcalt'pcricolelor percepute,ca ii cand respunsurilearniSdaleinu ar
fl nrrdulltc clc lripocomp.Atunci cand ramura simpaticda sistemuluiner-
vo8i|.rt()nom cslc (livilli\,('i P()tdcveniexhemde agitali,ca ti cum s-ar
rll[ in nrrxlrrlllrll,l s,rr lrr8,l,AltrnciaiindramuraparasimPatice esteac-
llvirl,l,{ i l)ol th.\( |li h1rll,lrrl l)ilrt\r!lis(x-ili snu Pot ,,inghcln"
 Pmtru cd ineditatia pare sEaibd potenfialul de a calma corpul (precum
q poate juca un rol foarte folositor in trata-
'l do lntlri mentalizarea),ea
ncntul acestui subgrup de pacienli preocupati 9i, prin urmare, Pe unii
llntre ei i-am invdfat si mediteze. Cu fiecare dintre acegti pacienF am in-
,oputfiecareiedinFecu o scur6 perioaddde meditatie.Aetfel de pacienli
ru lntrat frecventin cabinetulmeu intr-o starede agitalie aparentd.Tipic,
tm schimbat cateva cuvinte recunoscand sentimentele lor, inainte de a tn-
tpc meditalia. Ietind dupd o perioadi de cinci-zece minute din medita-
lu, lcegti pacienF, de obicei, pdrcau mai calmi gi mult mai capab i sa ia
n considerare experienla lor fed sd se simtd emotional Fi fiziologic coPle-
rlll dc aceasta.
ISazasuprareactivitdfiilor autonomepoatefi in exPerientelede ataFa-
rcnt timpurii care au fost fie acut, fie cronic traumatice (Schore,2002).
{fn cum am sugerat, pacientii mai tulburafi cu o stare mentald de Pteo-
'upare cu privir€ la ataSamentadeseaaduc cu ei in tetaPie un istoric de
raumd sau Dierderenerezolvate-
CAPITOLUL
14
Pacientu
I li ncit do <nlrrtic
Vindecareanilortraumeisaualepierderii
IAA identificd ca lipsiti de solulie nu numai unii adulti caresunt pre-
ocupaF, precum cei descriti in capitolul anterior ci gi pe aUii care resping
sau chiar sunt siguri- AceastedescoperiE Fhe pasul cu faptul cd mulli din-
tre noi avem ,,insule" de haurnd sau disociere irx trecut (Bmmber& 1998a).
Adeseatoh.rFipare sd fie o legtrtureintre o stale mentali de lipsd de solu-
lle, pe de-o pafte, Fi problemepsihice serioase,pe de alttr parte. TulburS-
rile borderline, disociativegi cele de stresposttraumatic par se fie toate
asociatecu lipsa de solutie la traumd, cum este o istorie de atatament dez-
organizat in copilide (Dozie! ii colab.,1999;He$e, 1999;Solomon& Georye,
1999;Liotti, 1995;Solomon & Siegel,2003;Van IJzendorn,Schuenzel&
Bakermans-Kranenburg, 1999),
Pentru a identi{ica pacienti care sunt lipsi}i de solu}ie, trebuie s;
flm atenti la discontinuititile in iudecati sau discurs atunci cand pa-
cienlii noitri ating experiente peEonale de traume sau/9i pierdere
Amintiti-vd ca nu experienta dureroasl ti copletitoare pel se este cea
care are un impact dezorganizator persistent asupra personalidfii. in
lchimb, ceeace este decisiv este lipsa de solrlle a pacientului cu privi-
r€ la aceaexperientd,specificreleva6 de discontinuitdtile pe care le-au
doscris Main gi Hesse(Main, I gc5; Hesse,1999).in mdsura in care de-
vqnim congtienti de acestediscontinuitili, gtim cd trauma sau/ti pie.-
dcrcir vor dcveni semnificative in terapia pacientuluj. Dar este impor-
tFnt dc ftrut ci hicrul cu impactul traumei nu estes,ti genelis Ca in
t(tttc tcrapiilc ccntrirtopc ataFamentexisti relafie acolo unde existi
ncllun(.tor p(.t|tic5.
Acum caliva arti m-am intelnit cu un cuplu care cduta aparent
d(rnrse-9iimbunataleasca comunicarea. ln a doua gedinl;, solul
ir ltchimbatmai multe priviri cu sotia sa, Sarah,impreund cu niq-
tc cuvinte pe care nu am reugit str le deslugesc,ideea fiind de a
primi OK-ul de a vorbi despre... ceva.Duptr cum imi amintesc,el
lr deschisrana oferind subiectul, iar ea a inceput de acolo s5 po
vcsteascd.s-a dovedit cd afunci cand era adolescentS,s-a intors
lntr-o zi acasdde la Fcoaldli a descoperitcd mama sa a fost omo-
rAt21 de tatdl sdu.
Auzind aceasti dezviluire a unei pierderi traumatice aga de in-
Brozitoare, am ramas uluit, aproape ferd cuvinte. Sarah a fdcut
firmalia calmd, dar evident disperate ci acel eveniment Fi ce a
urmat dupd aceeanu au nimic de-a face cu ceeace esteea astezi.
Cind arn incuaiat-o sd spune mai multe despre aceaexp€rienf5,
dace se simte suficient de in siguranltr 9e faceacestlucru, respun-
sul ei a fost foarte surpiinzitor.
ln timp ce mai devreme pdrea implicate ti disponibil, emoFonal,
acum vorbea desprc descoperirea crimel pe un ton plat, care trans-
mitea o detatare shanie. Pircrea sa a fost intrcrupte de catevaorl
dc tdceri extrem de lungi, in timpul cerora perea sAse inchidd, ca
Si cand se pierdea in sine. De fiecaredate, parea ca tebuie se fie
adustrinapoi in cameri cu un cuvant sau o intrebare din partea
mea sau a soFIui ei. Uneod, discutand despre hecutul seu catas-
trofal, treceala timpul prezent.
Toateacestesemneale unei traume nelezolvate- schimbareaevi-
d0ntti a stlrii de conttienl;, tonul vocji de detatare stranie, de-
scricrea la timpul prezent a trecutului Fi pauzele lungi - pot fi
inlclcsc ca reflectand,,reintoarcereadisocierii dezorganizantali
dczoricntante". in mod evident, aceastepacientanu putea sAdis
cutc dcspre experienfa haumei sale ftrrtrs5 se 9imtd, intr-un anu-
mit fcl, retraumatizati-
La ccrcreamea, a inceput o psihoterapieindividuald in care,de-r
lungul timpului, am descoperit ctr in mod gradual estc capatrl.l
si integrczc ti sa rezolve trauma pe care inilial a trebuit si o (li
sociczc in continuarc,in cadrul terapieide cuplu a spusci d(.fi
la trecutulsiu (.it nlnr l)uiin posibil,r'l
.l irl.(.r.ntstrs('1.!indcasci
a fost intotdeauna cu ea: ,,Esteca o pietricice ascutittr in pantof.
nu poli decat sa-fi deformezi mersul".
Extraordinar de dificild, dar gi cu un potenlial extraordinar de recom-
pense, brapia pacienFlor cu taume nerezolvate s€ aseam;nd cu cea a al-
tor pacienli - dar int!-un s€nsmai larg- Cu majoritatea pacienFlor nogtri,
promovarea inlegriiii este o parte serurificadve a muncii noashe- Cu pa-
cienlii lipsili de sotulie, la care diso<ierca esle o kdseturd atat de centrah
gi de definitolie, promovarea integrdrii de di ferite feluri este esenta mnn-
cii noastre. In mod similar, in timp ce cu majoritatea pacienlilor relalia cu
terapeutul este o parte semnificativtr a terapiei, pentru pacientii lipsifi de
Bolutie, relalia terapeutici esfeterapia. In sfArFit,mai este 9i problema me-
moriei, careestemult mai problematicdpentru pacientii cu traume nere-
zolvatedecatpentru alfii.
To[i pacienfii nottri slmt innuenFfi de experiente de atatammt prcver-
bale, carc sunt intip5rite ti stocateca amintiri pro€edwale implicite - ele-
mente constitutive ale modelelor de lucru ale creierului drept care mode-
leaz5 tiparcle inifiale ale pacientului de relationare, ale felului de a simli
ti de a tendi. Astfel de amintiri implicite s-au inregistat nu flumai ante-
rior dezvolttrrii limbaiului, ci gi a acelor structuri cerebrale - in special
hipocampul - care plaseazi amintirile intr-un context in care sensul lor
poate fi s€sizat.
Dar aduceli-vd aminte: hipocampul in dezvoltare €ste dezactivat
iemporar de traun;. De aceea,pentru pacientii ftue solutie nu contea-
zd numai amintirile implicite ale experienlei preverbal€- adeseacu o
noture dezorganizatd._, ci ti cele ale expene lelot trawnaLice llter'roa-
rc, care pot r,Smarre ftri cuvinte, ftrr{ timp ti fd.e context. lncapabili si
cxtraB?icongtientacesteexperienfedin memorie, pacientii kaumatizali
ru tcndjnla pur 9i simplu de a le retr;i, fdr, se aibe sentimentulde
lmintire.
Adcs('a acegtipacienti au crescut in relatii de atagament dezorganizan-
la.,carc crau traumatice in cel pulin doul moduri: erau coplegitor de du-
Itronsc ji nu au asiguratcopilului niciun contextde si8urante in carc sa
fn(Il lnlll nccstcidur('fl, llxperienla aici a fost a unei mpturi devastatoare
Aslfu'ldc cxPerienleau generatin acettipacienti
ll n,fil'l,llc, firl r('pnr.rlr(,.
mlrltill(. nnnh,h' irx.(x'rr.nlr. sinclui,nlc ccluilaltti alerelalieidintreei.
'rk,
 'ottra sunt modele profund dezamegitoare, pe care pacienFi lipsili de
lullc le aduc cu ei in telapte.
Cn practicieni a c€eace Frcud a numit o profesie imposibild, mkiunea
nrtrtr cu asffel de pacienli este de a le asigura o experien'5 diferitA 9i un
ld€l diferit de relaFe. Adice trebuie sd generim o noud retatie de ataga-
lnt clle le de sigu.rante,in care au incredere gi care egte induzivd - 9i
fltr ruptuJ e pot fi rcparate. Aceaste lehfie va trcbui, de asemenea,str
omovez€ dezvoltarea esurs€lor pacientilor, inclusiv pe cele necesarcrc-
traumei din trecut. Problema aici este ca pacientul care i9i doreg-
'lvllrli
ln mod congtient si-ti aline sufe nta este in mod inconttient conshans
rcc&'ezecu noi relatia veche, de profuldtr nesigurantl in care nici aiu-
ru|, nici speranF nu elau posibile. 9i in contextul unei rclatii terapeuti-
aafir (,stercsimlitd ca fiind nesiguri, rezolvarea traumei pacienfuIui €ste,
n(.inlcles,imposibild.
!petireafriciidesiguranlia pacientului
Frptul ctr pacientul nerezolvat are probleme in a tolera o relafie secu-
Innt{ cu un terapeut acoldat empatic este un paradox care definegte
nrc parte din hatament. Crarea unei relalii in care pacientul sa se pod-
ilmli in siguranttr este un lucru esential gi dificil. Trebuie vezute ca fi
d Hcopulsuprem al terapiei,dar pi o condilie preliminare pentlu ince-
'rc[ rczolverii traumei pacientului. Acest mod de a pune problema
olt0bil cl sund contradictoriu, pane cand esle sesizat faptul ce at6t crea-
i unei relatii securizante, cat ti confruntarea cu trauma sunt proces€ in-
,plltrunse. Ata cum voi explica, obtinerea b€ptata a unui sentiment de
l rnnlil in relafia cu terapeutul r€zoftdftauma, h timp ce rezolvarea hep
lll n traumei preintampinenecesitateapacientului de a rrt,'a'irelafia te-
p('uticll(ti ceacu ceila\i) ca o reintahirc cu vechile amenin'6ri.
S-n ftrcuto distinctie intre ..traumelecu T-mare",cum estecea din 11
nk'mbric sau descoperireaomorarii mamei de citre pacienta mea,9i ,,tr.-
nt lc T-mic" - experienlelerepetatede fric;, neajutolar€,umilire, ruli-
tl/!iau abandonale copilului in relatiacu figuri de atagamentcarc nu
lguri niciun fel dc reparalie (Shapiro& Maxfield,2003). Traumclecu
mia aLrf()st,dc asemenea,denumite ,,traumelelationale" (Schore,20(12)
l| ,,trnumccumulativo"(Kahn,1963). Astfelde trnum('obliglcopilul-,
ti mai tarziu predispun adultul - sXrecurgtrla mecanismeprimitive de 5
autoapdrarc, incluzand aici disociereati identificarea proiectivd. Toc-
mai acestemecanisme de aplrare sunt in mare parte responsabile de
aducereala vialtr a lumii intelne periculoasea pacienfului in relafia cu
terapeutul.
Lucnrl cu acestemecanisme de aptrrare - prin intermediul unei acor-
deri empatice ti al stabilirii de limite descrlse mai sus - poate modifica
treptat modul in care pacientul heiegte relalia terapeudca. Pe mtrsura ce
oceasfiirelalie incepe se fie simlite din ce in ce mai sigure, B€stabilegte un
nou model de lucru care ,,concureazi"cu acelemodele careau luat na9-
tere ca raspunsla traumd din copilaria pacienfuluj. ln acegtsens,expe-
rienta llrrei relalii din ce in ce mai secuiizante moduleaz5 indirect impac-
hrl tnumei initiale, pr€tehnd 6cenapmtnr ca pacientul s; s€ conlrunte
cu trauma mult mai dircct-
Tine,ti cont din nou ce btu9i lucrul cu relalia terapeutice gi conlrunta-
reacu trauma sunt plocesecarese intrep;trund. Lucrul cu relalia adesea
conducela sentimenteasociatetraumei, in timp ce discutareaexpelien-
lei haumatice ridictr ades€a probleme in relafie. Numai din motive care
fln de daritatea expuErii discut despre acestemodaliteti de lucru ca gi
cum ar fi skict s€parate gi s€cventiale. ln mfuura in care exist:l o secven-
Itr - siguranla in relaFg apoi abordarca traumei -, se repettr din nou gi
qln nou.
Drumul spre o relafiedin ce ln ce mai securizant5esteunul exkem de
tbuciumat. in special pentru ce mecanismele de aplrare pe care pacien-
tul le folosegte pentru a evita trecutul durems ades€a ajung sd prcvoace
rccrearealui in prezent. Provocarea terapeutic6 este atunci de a raspunde
ncesteievocari a trecutului ints-o manierl ferm;, dar empaticr, stabilind
ln anumite Brade un echilibru intre vechile atagamentecale infurie gi in-
Brozcscpacientul 9i noua relalie de atatament ale ctrreiposibile promi-
rluni pacientulde-abiapoate sd ti le imaginezeinitial.
Altfel spus, scopul nostru estede a-i face capabfi pe pacienlii noghi
Cttft,sunt profund scufundali in experienld 9i astfel predispupi la a echi-
vlln pur 9i simplu fi('caresentimentsau crcdinle cu realitatea- s{ arun-
r'r o ltrivirc asuprn unci l mi cnre poate fi in contradictiecu aceles€nti-
n$nk'Hdu cr(linlr'. I)o.n lunfiul timpului,cornbinatiadintre a se vedea
ltr ol ftltiti prin rr'hll noilrl li I,rrticiparoain interacliunicareinfirmd
tplll.lle lor suslinute rigid poate incepe s.Aapflndtr capacitatealot de a
ln consideraremai mult decato perspectiveasupraexpeiientei- adi
16tt mcntaliza.Cum se desfA9oariin practiceacesteidei despreinter
ttncd dintre trauma trecutr, mecanismele de aparare gi relaFa pacien
ll crr tcrapeutul?
Lrainte de inceperea primei gedinle a unei psihoterapii foarte
lungi, pacientul - un medic specializatin medicina de urgenti,
pc careil voi numi Casey- mi-a spus cd ambii sdi ptrrinti s-au si
nucis. Probabil observand expresiade pe fata mea, a clarificat te
pcde ce ,,s-ausinucis lent" prin alcoolism gi diverse alte forme de
utoneglijarc.Confruntat cu mai multe pierderi dup; cabva luni
d0 tratament, a inceput sd se gAndeascEla sinuciderc. Era acum
irr mod evident disperat se primeasci ajutor, dar incapabil sl-l ca-
utc sau sd-l foloseascd,din motive careau devenit reDedeeviden-
t(.- chiar ddc;, la inceput,doar pentru mine.
Inctl din copildria timpurie,lui Casey i s-a cerut se joace rolul de
p2trintegrijuliu fafd de mama sa fragili gi tatdl sdu violent, pre-
cunr ti fale de fratii lui mai mici. Degi in mod clar s-a simtit
abandonatSi negliiatin acestrol, l-a ajutat sJ evite unele (de$i
nu k)ate) dintre exploziile de furie Fi abuz care in mod regulat
zguduiau lumea sa. A avea grijd de ceilalli a devenit pentru el o
Bursede identitate, precum Fi o asigurareimpotriva atacului; to-
tugi a fost un rol pe care,in speciatfali de pelinlii lui,l-a jucat
dc frice.
Dc mult timp superat pe faptul cd a trebuit sd-ti asumeresponsa-
bihfilli care nu ar fi trebuit niciodatii sd fie ale lui, Caseya ,,ales,,
$i nu impund asupra celorlalti sarcinape careperinfri lui i-au rm-
pus-o lui - avend ca rezultat faptul ctrera vdzut ca Stencadin Ci-
brrltar Dar se pare ce aceasteapdrare contradependenldnu era
numai rigide, ci gi fragile. A devenit depresiv,cu ginduri de sr.ri
cid atunci cand s-a confruntat cu pierderi reale gi amenintdk)rr(,
circ, dupA cum presupun, au scosla iveali lantomele abandonu-
Iui li alc h aumei din trecut. Totugi chiar Fi cand s-a simtrt copl!,-
lil dc nccstca,i-a fost foarte greu sii i9i recunoascdnevoia in nr(xl
(lirectsnu si-mi acceDtcaiutolul,
Pentru mai mult de un an. terapia noastri a semenat cu un fel Jlt
de serie de urgenle care pdreau se aibi un impact la fel de mare
asupra mea, cat aveau gi asupra pacientului. Au fost nenumera-
te apeluri telefonicein noapte, amenintdri cu suicidul, gesturi gi
incerciri de sinucidere, precum gi multiple spitalizeri. Simlind
ce hebuie sd mA bat cu pacientul ca str-f in in viari, am fost ca-
teodad aproape copletit de furie, anxietate,confuzie sau un sen-
timent de implicare compulsivi - ca Fi cum o singure pauzd in
acordareaasistenlei mele ar fi putut se conducd la moarte sau la
o altd catastrof6.
FbcAndun pas inapoi (lucru pe care am fost capabil sE-lfac doar
intermitent), am recunoscut faptul cd aceste sentimente erau
probabil legate de ceeace Caseya trlit cand era copil, cu doi
pdrinti care nu erau doar amenintiitori, dar care deia se ,,sinu-
cideau". El nu ajunseseniciodate aproape de a integra aceste
sentimente copletitoare gi cu siguranfe nu era acum in pozifia
de a face acest lucru, in schimb, el a disociat 9i a reugit (in mare
parte inconFtient) sd evoce in mine plopriile lui experienfe de
nesuPortat,
Dar datolite propliei mele istorii, am fost mult prea preg;tit sd md
identific cu ele - nu in sensul cd am cunoscut ljteralnente aceeagi
traumi, ci, mai degrabd, pentru cApropria mea experienli m-a pre-
gAtit sd rezonezprofund cu Casey9i, cAteodatA, se pun in act cu el
aspectedisociateale relatiei traumaticecu perintii lui.
Disocierea, careaproiectivS
identifi ti contratransferul
inainte de a ne intoarce la relatareaactiviteFi mele cu acestpacient,
trcburc si o localizrz in conlexh.rl mecanismelor de apirale care protejea-
ZI pacicrllica acestade impactul traumei,in acelatitimp insd,din neferi-
clre, nsigurandfaptul ch elementeale traumei vor fi t!6ite in mod repetat.
Altft'l rlc nrecanismcclc aD6rareioac, un rol in evocareaconhatransferu-
lul (crnpcutulrrr- li l)(xltrLrai1cceace esteevocatin terapeutesteAdesea
pui irrilctaUpn(i('nlrl,,kq,l(.,rpi\riricxcrcith
o influenFconsiderabild in
nl(tlclnr(.n r|'l,rli('l
l(rrrrx,tll(
r',

ronea,la o stare de conttienF asemtrnitoare unei transe, modificaci in
|ad defensiv, asemendtoarecelei in care pacienta mea din tempia de cu-
lu se afla atunci cand harrna uciderii mamei sale a reietit la suprafate.
mbclc tipuri de disocielejoac5un rol cenhal in experientaSipsihotem-
rt pacientilorcu kaume nerczolvate,
Indirii sau relationlrii de tipul totul-sau-nimic,negru-sau-alb,sau-sau
t! produc trli d€spre sine 9i ceilalli carc sunt compartimentate, supra-
mplificate, nerealjste ti instabile. In lumea subiectivtr a multor oacienti
I traume nerezolvate,fihlele umane sunt eroi sau r;ufecrbri, ;ersecu-
rl cau victime, salvatori sau neajutoraii. DatA fiind ti tendinl; ace,tor
rcienli de a confunda partea cu intregul, ei ti figurile cu carc interactic
fozi pot u$or bece de la o categorie valorizaei Ia atfa opusd. Ash inseam-
I cll relafrile cu ceilalli - inclusiv cea cu terap€utul - sunt instabile, zbu-
Jmateii le esteexhaordina! de dificil s, se bazezepe ele.
Dintr-un unghi ugor diferit, lumea intemE a paciengilorcu traume ne-
mlvnte csteconskuita ink-un grad mai mic sau mai mare pe modelel,
, lucru 5i st6rile mentalecareau trebuit sa fie di6ociateuneL de celelal
ln mod defensiv De exemplu,pentru ca un copil maltratat sd evlte si
llnsctrintr-o starede continu; teroalemodelelederivatedin exDeriente
tt, abuz pline de frici alecopilului au tr€buit s,i fie disociak d;alte mo
,l(,care au luat nattere din interacfiuni careerau mai pulin ameninli-
ilrc. O astfel de istorie la$ dis.ontinuitaH radicale in lumea interni a
trltului, ducAndla o vulnerabilitatela schimb5ribrustede la stdri mc|r-
o (tbitnuite la stiiri mentalecoplegitoare
I)in punct de vedereneurobiologic,o parte din pretul rclafiilor timpu-
('nrc au necesitatdis(rciereestefapful cd un copil ale carui figuri de atn-
nr('nt nu t()sl insp?limantdtoarepoate eguain dezvoltaft,acompk,t.\,1
acelorstrucfuri neuraleintegratoare(cum ar fi hiPocamPul,cortexul or-
bito-frontal sau corpul calos)careaiutd la modulareasistemului de rtre
punsuri de urgeng5ale creierului,amigdala.Fdrtro asffelde integraresau
modulare,suprareactivitateaamigdaleifaceposibil castimuli Elativ ino-
hnsivi sd provoacerespunsuriautonomeexEemde intensela mulfi Pa_
cienli cu traumenerczolvate-
Suplimentarfald de rnodelareastructurii Psihobiologicea acestorPa-
cienti, disociercafunqioneazl, de asemenea, ca o Primd linie de aPerarc.
Fr€cventdes.dsdcafiind ,,scdparea acolotmdenu exisHscdPare"(Putnam,
1992,p. 173),disociereanu estenumai o problemtrde egecde integrar€,ci
ti o starehipnoticdin carerelaliasineluicu lealitateaestemodificatein
Bcopur:i defunsive.Ca toateapiririle, asi8wtrautoprotecfie,da.rcu un Prei.
Pacienliilipsiti de solufie,fecandrealitateamai Pufin reald,intrand int!-o
star€de visaresauamorlire, au reugit sl atenuezeimPacfulexPerienfelor
de carese temeauca i-ar putea coplegi.Dar aceeagistaremodificati care
tine departercalitdfile dureroaseface,de asemenea,imposibitl confrun-
t6reaefectivdcu ac€sterealitili. Rezultatul esteci pacimfli Jipsiti de so-
luge haiescca 9i cufi ar refuz3s5identifice mirosul fumului careiesede
la un incendiu din subsol.Ei rtrmanintotdeaunala limita de a fi coPlegifi,
ca 9i cum a! attepta la infinit (metaforicvolbind) sescaPeceElalt Pantof
flrtr si realizeze cdacestaa c6zutdEa.
Mai mult, disocieEacastat€modificateahagedup; sine,de obicei,ex-
perienlede ,,p&dsirea corpului" calepot aveantuneloaseconsecinleP!o_
blematice.Corpul, careeste6zic abandonatpmtru a evita exPerienledu-
tEroase, este,intr-un anumit sens,Pierdut;nu mai esteProPriulcorPal
aceleipersoane. Peparcursulprocesului,indicatolisomaticiai emotiilor
devin inaccesibili saudificil de citit pentrumulli pacienfilipsili de solu-
c. Bosselvan der Kolk, scriind despresupravieluitoriai traumelot a sPuE:
,,Egccullor de a hanspunesHlile somaticein cuvintegi simboluliii de-
l('rmindsAtreiasciemotiilepur gi simpluca problemefizice...Ei resimt
dl8tnrsulin termenide organefizice,ti nu de stAriP6ihice"(Vander Kolk,
Mc|nrlanc& Weisaetlu 1996,p. 423).Astfel,corpulPacientilorcarediso-
clnri pontedevenicampulde luptein careproblernele Psihicesuntscoa-
acesti
|d rrfnrll.l'arlialca rczullat, pacienti adesea au multe problemefizi-
cc,(l co|nlllic.rlie ulk'rionril:pcntruc?lsuntmult preacaPabili de a se
(k.
rh( or('r1n Lrtrl'urih, hrr, rr(h'sc.r
cu urcu rcuFsc seaibe griidde ei. [n
 r, prcientii caredisociaztrPot sd ajunge la Panic6atunci c6nd aiung
dmtlt mult prea detagati de ei 9i de corPurile lor - necesitand md
lnltice pentru a se reconecta.Automutilarca sub formd de tdiere, ar
l|ru lovire ii face pe ace9tiPacienti strse simte mai incorPolafi din
tunci cand disocierea i-a ldsat str se simtd tulburdtor de nereali ti ne_
lrornti.Lucrul cu corpul- un elementPrinciPalal PsihoteraPieiPa-
lor lipsi;i de solufie - esteo Problem; Pe cale o voi abordain caPi-
t6.
iocicrea care cliveaztrceeace Sullivan (1953)a dedumit Pertile si-
dc ,,cucel reu" 9i ,,nu eu" ii facePe PacientiiliPsifi de solutie sd se
(h,ntifice"din o gam, de experienlesubiectivede nesuPortathecu-
Jrczcnte.Totu9i,ceeace estedisociat defensivnu dispare,deFipoa-
.'xilot la periferia conttientizrrii ExPerienfele,amrntirile, rePrezen-
Fi sc'ntimenteleneintegrate Fi negate Par sd caute, figurativ vorbind,
n,
ncll nu pot fi acomodatePsihic in interiorul Pacientului,ele trebuie
'rck)calizatein altcineva.AceastaesteidentificareaProiechv{ defen-
ior in cadrul tratamentului ,,celdlalt" este, bineinteles, teraPeutul ln
!€ul de relocalizar€ a exPerienlei disociate in noi pacientul ne tratea-
n$nfel incat si evoce in noi ceeace nu poate suporta la el gi aiungem
' idcntific6m cu acestaspect.
ontratransferul,concePutin senslar8, aParcdin interacliuneadintre
lific?lrileproiectiveale Pacientuluigi ProPriul nostru Psihic.EstePro-
inevrtabil,ca teraPeutal unui PacientliPsit de solutie,sa nu Punem
t intr-o anumiti formi cevala carepacienhrl,in mod Proiectiv ne in-
Accst lucru se intample pentru ce,inainte se fie rccunorut 9i admi-
0t, contratransferulare pul Fi simPlu tendinla de a fi tlecut ta act AsF
lnctrvrem se reugim furSenerareaunei relafii cu Pacienhrlcaresd fic
bun:l decetceledin trecutul seu traumatic,esteimPerahvseincercam
clrnoastemsituatiile carese desfdgoardln transfel-contratransfer'
orltticntizarea contrahansferului are Potenlialul de a stoPa treceri-
ilcl distructive. Acestapoate fi cel mai imPortant argument Pentrtr
rcrvn ccra ce facem,ceeace simtim 9i ceeace dorim in legdturi cu
r,nlii noltri cu traume nerezolvate ln mlsura in care rccunoagtcnr
rn pilrticipirii noastrein relalia teraPeutictr,suntem mai caPabilis,\
onrpoltilnrin avn fcl inc6t sil Putem in cclc din urml sEstaPiininl
reactiile noashe dificile, ,,negative", de contratransfet 9i nu pur gi simplu
se le u€cem la act sau/ti si le tu*;m.
In acest context, mi-a fost de un male ajutor in relalionar€a cu pacien-
ti.i lipsiti de solutie sa tandesc in termenii modelelor de lucru despre sine
ti celilalt. A fost teoretizat faptul cd (Liotti, 1995,199) pacienlii trauma-
tizali care disociazd- precum Casey,discutat anterior,medic, fiul unui
tatd violent - pot avea patru expedente diferite in relalie cu ceilal$, Trdind
abuzul, neglijarea, pierderea sau traumele relalionale cumulative din par-
tea figurilor de dtdlament,ei au un model de sineca victime.Simlindu-se
atat ca fiind lesponsabilipentru tmum5, cAtti furiogi ca !trspunsIa aceas-
ta - 9i, probabil, identificandu-secu agresorul-, au un model de sine
ca persecutoli,Dupd ce au tldit in relalia cu figurile de atagamentinver-
sarea rolurilol, ei jucand rol parental - amintifi-vb ce adeseacopiii dez-
olganizati devin ,,copii perinli" (care controleazi) -, au un model de sine
ca fiind salvatori.in sfartit, pentru ce au recuN fiecvent la disociete,au
un model de sine ca incompetenti cognitiv sau confuzi.
Tineli minte ce ce€ace esteacfualizatin interacliuneadintre transfer
ti contrakansfer este o relalie De exemplu, mA simleam in permanenta
constrensse il salvez pe Casey,probabil la fel cum Si el s-a simlit con-
skans - de frici - s5-Fisalvezeptrrinfii. intre timp, Caseya p6rut in in-
teracliuneanoastrl strfie la fel de neimplicat in a avea grije de el la fel
cum a simlit cd pirinlii tui au fost cu ei ingigi. in acestfel, identificarea
mea contratransferenlialSa fost cu componenta de ,,sine,'din modelul
de lucru at pacientului, in timp ce el pdrea sd se identifice cu mama sau
cu tatel sAu.AFacLrmo s5 fie in curajld evident,pe de alt; parte, a9fi pu-
lut la fel de bine sd ocup rolul contratransferenlialal plrintelui sdu fu-
fk)s care il abandona, in timp ce Ca8ey nelncrezdtor lntr-o astfel de fi-
guri - m-ar fi abordat precaut, in cel mai bun caz, ti apoi, invariabil,
8-ar fi retras,
DepEqirea
friciidesiguran!5 (continuare)
a pacientului
fiTtirrrpul pcriontlci irr careCaseyera cel mai periculospentru sinein-
ruli, nrll int:ilnc.rD ( u ol (l(' tr('i ori pe sdptdmen59i vorbearncu el pufin,
,rpro,rl)t' i'l lirrirrr.rr lrr',tlrrtrt('clnr|cntru mine,pentrumedicul;au Si
fr,rrlrl| l)rrholn rrr ol'rHt,l'ti .[ llrl)lnnrsil-i snlvim viata. Pacientttl
*--r
lotu9i, amortizat de disocieregi automedicafie,treceain mod repetatdin
(rlztl in negare. In timpul crizei, disperat 9i furios, vorbea desple ajutori
In negare, pretindea inctrplfenat ci nu avea nevoie de aiutor. ln acest ul-
tlm mod, fiecvent ameninta ctr plrfuette terapia - spunandu-mi anterior
cl dac, intr-adevtrrar renunF, aFgti cu siguranl; cd o si se sinucida.ln
nrhlie cu acestpacient am fost fie infuriat, fie sFriat, fie conJuz,dar aproa-
pc lntotdeama consumatde nevoia de a-l proteja.
Cateodatba lost posib se sesizezcd toate acestesentimenteerau, in
pnrtc, rezultatul comuniclrii nonverbale,proiective gi puse ln act a lui
(loncy desprelumea sa intern5. Cat timp am fost total scufundat (adicd
,,ltlocat")in experienttr,acestecomunicdri mA sufocau pentru ce eram,
pc r6nd, pelsecutorul, victima, ajutorul incompetent sau salvatorul lui
(il$cy. Cand am reutit sii me eliberez din shansoa:realor, am reugit s,
r,mpatizezcu experienla disociattr a pacientullri. De asemenea,aceste
Nntimente mi-au dat indicii despre modul in care ar putea fi nevoie str
lrllcrvin.
[a un moment dat, cand Casey a inceput in mod regulat sb intar-
zie la gedinte, am inceput si mi simt din ce in ce mai manios
Comportamenful struhaotic ti autodistructiv era, evident, un stri-
gdt de ajutot dar perea totuti se nu facd aproape nimic pentru a
se ajuta. Am simtit ctr genera o relatie in caie doar eu singur tre-
buia se fiu responsabilpentru el. la fel culn imi imaginam ctr s-a
simlit gi el singur 9i furios avind responsabilitateape care pdrin-
lii sii i-au impus-o cAnd era copil.
Apoi pe parcursul unei gedinte la care a ajms 6rziu, fer; $ spu-
n?inimic despre intarzierea sa, m-a ameninfat din nou ca va pi-
risi terapia.Initial am fost exaspeEt,apoi ain rdmas uimil de sen-
zltia extraordinarape care am simlit-o cd eram abandonal
lmpreuni cu aceastAsenzalie,s-a cristalizat o imagine ti odati crl
e'nn venit o schimbarein modul ln care simleam despre Fi infclc-
Ac.rmc()mporlamentul 1uiCasey.
Indc'mnatde aceasta,precum ti de unele consultalii mult mai no.
cosare,i-am spus lui Casey ci pentru mine are sens faptul c?l(lo-
rcFtosi s('opreasc:|.I-am spus ci am in minte imaginea lui cn bc
l)clul carc a f(]st linut in brale - ti apoi, bmsc, a fost sc?tp.rln l|r
presupuscdIelafianoastrAprobabilsesimteca o invitatiede a fi
tinut in braledin nou ti apoi- inevitabil- scapat.
Acum probabilcea fostrendullui sefie uimit. Uitandu-sela mine
ftrtr strpoatesd spundnimic, dar ca gi cum ar fi fo6t pentru pri-
ma datl dupd mult timp cu adevEratprezent,a spusctresteim-
presionat de profunzimea sentidrentelormele faitr de experienla
sa9i ceda, ii eraimposibilsecreadecenul voi sctrpa.Era doar o
problemede timp. Apoi a confirmatlaptul cd gi-ardo se fie ca-
pabil sdcreaddaltceva.Am simtit o senzaliede recunoaFtere im-
pelteFitein timpul teceriiscurtecarea urmat a faptului cd a ge-
sit echivalentulemotionalal calmuluidintr-o furtund,
Dupe catevamomente,i-am spus cd dac! vleau sl fiu capabil
sd-l lin fdrd si-l scap,trebuiesAinsist s5 incercese s€ hse linut.
Nu eramin totalitatesigur ctrpoatesdfacdacestlucru, am addu-
gat, dar,din parteamea,voiam st incercsd-lajut: adicdnu eram
de acordcu faptul ce era bine pentru el sd opreascdlerapia sau
si vind atat de €rziu 9i sA avem mai pulin de iumtrtatede ord
pentru a fi impreune.Pe viitor, dacdintArziamai mult de 20 de
minute, i-am spus ci nu mA voi mai intalni cu el, dar va trebui
se-rnipllteasceora. Nu a protestat9i a inceputse fie mai punc-
tual Ia Fdintele noastre.Importantestefaptul c5 am stabilito li-
mit; caremi-a permis se md simt mai pulin furios, mai putin ca
ti candl-agscapa-Probabilcdaceeatilimittr l-a aiutatgi pe Casey
s; 6esimtd mai putin,,riiu", mai putin de nesuportatti mai efi-
cient suslinut.
CeeacespercAaln eutit si comunicaici esbesinergiaterapeutictrdin-
trc acordarea empaticd,pe de-oparte,ii stabilirealimitelof potrivite,pe
de AltSparte.Cu pacienticaacesta, ambelesuntnecesare, da! niciuna6u-
flcicnttr.Fdrdacordarea noastrdempatice,pacientulnu sesimtenici in-
tol('s,rlici simlit. Fer6stabilirealimitelor necesare protejdriipacientului
ll t('r0pcutului, ne vom simfi mult prea copletili ti furioFipentlu a pu-
la'[ ofcri cmpaticsau ()riccfel de alt ajuto.caresl fie de folos.De aseme-
tlc6,sp(lrcil ilm lransnrisn(,ccsitatea de a inrola propria noasheexpe-
th'rllI $ubi('ctiv,\, l)r\\-u||r ll puloroa dccstcia - sentimentele, imaginile
r r , r r tr ' tl k 'or l l l " no.r $l r p(
Inr pr r lsr r Iilt. c 'ntr un nc fi de ai utors i
tlmllm ceeace are ink-adevai nevoie de la noi pacientul cu traume ne-
rcZolvflte.
I'robabil pdma nevoie, degi continud, a pacientilor asemdnxtod lui
Clficy este cea de asistentSdin partea noastre in gestionareaafectelor
krr coplegitoare.Rezonantanoastrdacordatd9i emPatia,limitele Pe carc
kr ntdbilim, disponibilitatea noastd pe care se pot baza 9i griia noastre
tunt k)ateelementeale regHrii interactivea afectului Pe caresPerdmsA
o flnigurdm in moduli in care fi8urile de atatament ini]iale ale Pacien
Ittltri nu au putut sd o face.Cuvintele Pe care le folosim Pentlu a numi
r('ntimentele pacientului gi a le da un context sunt, de asemenea,ele-
||lonlc-cheieale acesteiregleri mutuale a afecfului. Atunci cand reugim
Hr'lircordem url astfel de aiutof, infirmem agtep6rile tansferentiale ale
ltrr(icntului gi intSrim sentimentul ce rehlia teraPeuticdeste o bazd de
rlgLrranla
Asigurarea elicienti a unui astfel de ajutor poate fi dificile. Runde
(lupt\ runde de acordale,dezacordareFi reparafieinteractivd$.mt de obi-
cui inainte ca pacientul lipsit de solutie sd inceaPtrs, aibd in-
''rccesare
(rcdcre in potenfialul de reglareemotionaldal noii relafii. Secvenlelere-
pr,tatc de distru8ere 9i reparafie $nt esenliale pentru cd aiutorul nostru
pontru a face fale gentimentelordureroase este adesearesimtit de Pa-
(i('nt ca fiind nefolositor.Poatefi resimtit ca si cum aln vtea se-l conho-
h'fin,ca 9i cum am fi intruzivi sau/gi acoldafi. De asemenea,se poate in-
ll,.gistraca o invitafie periculoasepentru pacientde a risca6dfie ,,scdpat"
d l tl t 10 u ,
Astfel de rispru$uri adeseareflecti absenlaunor interactiunide regla
r(' ,rfc'ctiv; adecvati cu figurile de atagament iniliale ale pacientului - ca
li prczenla interacliunilor carc au fost traumatice. Amintirile imPlicite al('
,r((.sk)rinteracfiunisunt retrditein relalia cu terapeutul,in timp ce pacien
tll ncrezolvatnu este,in marea parte a timpului, conttient de faptul ci1
poirtcrctr;i acestelucrud din memone,TotuFi,dupe secvenlerepetatePli-
(.dc cmotii, de ruptud gi repareri carepar sd inJirme attePteriledetct-
rlin,rtc de traumi ale pacientului,lucrurile pot se se schimbe.Pe misuf,\
cc pncicntul,incet, igi dd seamacd s€ poatebazape relalra terapeutic.i(.1
st|rs,Ide siguranl;, poateajungegradual si fie mai capabilde a recunoa|_
l(. lcndinla sa impovirdbare de a trii prezentul ca li cum nu ar fi d('l('(
(iilcfit clctfccut.
Transounerea in cuvinte
traumei
Yassit un antreprenor palestinian, a urmat o terapie cu mine, in
mod intermitent, pe durata mai multor alri. Spre mijlocul unei ge-
dinte recente, a inceput sA nu se mai simte confortabil. Era trans-
pirat Frpdrea anxios. Separe c; se simtea claustrofobicAi speriat,
feri se inleleagi de ce.P€ mesurd ce am explorat sentrmentulsdu
de claustrofobie, ti-a amintit brusc de o expedenlS pe care a
avuFo cand era copil in varste de opt ani, in |ericho,la inceputul
rizboiului din 1967.
El a povestit amintirea la timpul prezent. Se aud sunetelesirene-
lor de atac aerian ti ale avioanelor de lupti. Afar6, privind in sus,
din strad6, vede avioanele angajate in dueluri aeriene. Fuge la
adipost, intr-un loc carese dovedegtea fi un adepostpenhu bom-
bardament periculos de aglomerat Coboard scerile ti simte ci se
sufocl Se zbate sd iase afar^, dar estetias inapoi. Simte teroare.
Apoi vorbette desprelunile careau umat fuga famfiei in Iordania -
maginile in fldcdri, corpurile celor morfi Si ale celor rbnili de pe
drum - gi apoi reintoarcerea familiei, printr-o trecere clandesti-
ni nocturnd a riului Iordan, unde apa era pane la velul umeri-
lor, iar copiii erau tinufi deasupracapului, In acestmoment, a fe-
cut o pauze ii l-am intrebat ce simte A spus c, probabil imi va fi
greu strcred, dar rdspunsul este absolut nimic.
Apoi a spus: ,,Esteingrozitor de inibutitor aici".
Md voi intoarce la aceastdsedinti irnediat, dar mai intai vreau si5sub-
llniez importanla, pentru majoritateapacienlilor cu traume nerezolva-
tc. sA igi reaminteasceexperienlele evenimentelor traumatice ti se le
tf0nspun6 in cuvinte gi nu numai sa retreiascdsentimentelelegate de
tr0uln?lin relalia cu terapeutul, ftrrd o,,semndturtr a timpului" adecva-
li, n mintirile intruzive ale tlaumelor nerezolvate,precum gi apdrdrile
lmpotrivn accstoramintid produc un sentiment de neaiutorare.Numi-
I$n ac('stors('ntimcnl(. s(}ciatetraumei conferi un sentiment din ce in
ce nlni nrirrodo slJl:lrlii('.Mai molt, amintirileunei traumeneprocesa
tu Blfill,,inIlx.l,ri',"i|l liIl|, rlv,1r(lcn rezoltatfaptulci trecufulestetriit,
I t t rrrrrrlrrrlrirrli v , r , r I r r ' z r , | |A
l l||n(irlin(l('xp('ficnl(.lctraumaticcvo
tl fl ronccesatefiri ca pacientul se se simt, retraumatizat, amintirile
tum('i sunt schimbate.ParaJrazandul pe Stern (2004),ei au acunl ,,un
|l| context de amintire" carepoate fi transformator pe mesurd ce eve
nlcntele copletitoare sunt reamintite cu sentimente,iar inlelesul lor
(tlaboratin siguranla (relative) a relaliei cu celtrlalt, care este mai
'lu
,rh,rnic Fi mai intelept. intr-un astfel de context, trauma pacientului
tc incepe sd fie limitatd in spatiul ti timpul seu gi nu s; rdllrani o
nnipaczenteperturbatoare.
ln $tabilirea acestui nou conlext pentru trauna din trecut avem nevc
, (lo nscmenea,se facemlegdturi intr€ trecutul nelinittitor 9i consecinte-
r'rlc actuale.Astfel:
Clind Yassira spus cd in camerdera inebuFitot l-am intrebat dach
sc simte claustrofobic aici, acum. In timp ce lmi rispuJldea,,Pu
lin", deja deschideamferestrelegi trlgeam dlaperiile. A respirat
dc catevaori profund gi imediat a pdrut a fi ugurat. Am explorat
ideea de a nu md fi rugat mar devreme sd fac ceeace gtia ci vrea
gi aveanevoie, adici, se aib; mai mult aer in camerd.Aceasteex-
plorare a condus spre luarea in considerare a vinovefei sale ca su-
Dravietuitor.
Cu un an inainte ca rizboiul se inceaptr,mama sa a nescut r]n bi-
iat cu handicap, iar tat5l s5u, care candva era o ,,persoandimpor,
tanta", a f5cut un infarct 9i a aiuns si vendd btlete de loto in stra-
cl?l.in aceastdperioadd, Yasslr a hottuat ce nevoile sale (,,pentrrl
ltantofi, pentru educaFie")trebuie se remind in urma nevoilor ct
k)rlalfi. De aici ti iniibilia sa atunci cand vine vorba se-Fiverba-
lizezc doriniele De asemenea,dm atins Fi experienlelezilnice al('
flicilorlui aproapepervazive, pe carepAreapregdtit se ralionr-
Iizeze.ln mod clat stabilirea conexiunilor intre istoria i de trit-
umll ti nelinjgtea sa actualb urma sd fie un ploces in desfeFurarc
A$('mcneamultor pacienli cu traume nerezolvate,el era extrem dc |.(-
'r'nt in n-$i ldsa garda jos Pregitit pentru urmetoarea catastrofi, (.r.1
luli dr'stul de scepticcd aceacatashofede care ii era frice s-a iDt;)|r.
nt dcin.
Mentalizarea t27
5i meditalia
Retaeireatraumei fdrd a fi retraumatizat, numirea sentrmentelor gi sen-
zaliilor corporale legate de traumtr, hansformarea amintirilor implicite in
amintiri explicite- toateacesteain contexhrlunci relatii terapeuticedin
ce in ce mai sigure ii al unei reguri afectiveeficiente- sunt printle in-
Sredientele esenliale in hatamenful pacienlilor cu traume nerezolvate- L
fel sunt gi mentalizarea 9i pozifia meditativl.
C6nd rdspundem pacienfului din punctul de vedere al sentimentelor,
nevoilor gi credinlelor carc stau la baza comportamenfului seu, incepem
se aprindem capacitateasa biologicede mentalizare.Cu aceastecapacita-
te,pacientulpoate,din ce in ce mai bine, strse retragddin expedenlaime-
diatd - strspunemexpedentafricii - pentru a o infelege.O astfelde re-
fleclie conJereun sentiment mai crescutal controlului asupra senhmentelor
gi comportamentului pi le face mai pline de inleles Fi mai previzibile.
Aceasta la rendul sdu ajuti la generarea unei siguranle care de obicei se
gesegtein cantitiF mici la pacientii cu traume nerezolvate. Atitudinea me-
ditativa, in cele din urme, are un rol atal in cazul terapeutu]uipacientu-
lui cu trauma nerezolvate, cat ti pentru pacienful insuti. Pentru terapeut,
abilitateade a intra intrr staremeditadve poate diminua presiuneadin
contratransfercareaparein tratamentulpacientilorcareau fost traumati-
zali. Pentru paciertul cu kaumtr nerezolvatS meditalia are potenFalul, din
punct de vedereemolional/ de a asigura un adepostin fala furh.nii (Li-
nehan,193). Ata curn va fi discutatin capitolul 16,atentiameditativdce-
tre corp (ti in special cetre respiratie) poate servi ca un antidot panicii 9i
disocierii,precum ti ca un mijloc de a diminua gradual suprareactivita-
tc! autonomda pacienfului.ln celedin urml, placticareameditativi a ob-
flcrv:lrii gi a etichetdrii gandulilot sentimentelo!Fi senzatlilorcorporale
(Fi nu cvitareaacestorasau a se l6sa dus de ele) poatesusfinecapacitatea
lbia nilscutdde mentalizarea pacientului (Allen & Fona8t 2002) Pentru
pncicnlul cu traumd nerezolvat;, la care atraclia emofiilor, senzafiilor gi
(ft'dinlclor esteaproapeirezistibild,acestlucru poate fi un tip de supolt
f(rrrl(. f()losikrr
CAPITOLUL
15

Domeniul
n o n v e rb a ll
Lucrul
cu evocErile;i
cutrecerile
laact

in psihotempia orientatd pe atagament scopul nostm esfu de a geneE

impreuni cu pacienful o noue rehlie care este mai acordate, mai incluzi.
vd Fi mai colaborativi decAtcelecarel-au modelat inilial Din mai multe
motive, creareaunei astfel de relafii necesite o concenhare atentd asupra
subtexhrlui nonverbal, bazat pe emolie, al dialogului berapeutic.Expeden-
la preverbala de atagament a pacienfului, trauma penhu care nu are cu-
vinte, sentimentele Fi nevoile pe care a tebuit sAle disocieze- toate aces-
tea surlt in mare parte fecute accesibile fl]l prin exprimarea lor directd de
cdtre pacient, ci mai degrabd prin intermediul a ceeace evoce in noi, tre-
ce la act cu noi sau incorporeaze.
De aceea,in timp ce ascultim cuvintele pacientului gi ii respundem cu
Propriile noasLrecuvinte trebuie sd fim la fel de atenli, dace nu Fi mai
ltenfi, la curentii emolionali, relalionali gi v$cerali/somatici care dau for-
mi schimbului verbal. Cuvinbele pot sau nu pot exprima intele€uri sem-
nlficative. Subtextul nonverbal, implicit, aproape inlotdeauna poate face
!ce6t lucru. Scnlimer?fu/ a ceeace seintemph d,ci- adicesimtul a ceeace
rc lntampld de fapt in relalia terapeutice- estecel carene poatecondu-
cc direct la ceeace este aflat in ticere, atat in experienfa pacientului, cat ti
ln intcracliunile cocreate.
l)rjntrua minimiza riscrll ca atentianoastrds6 fie monopolizati de cu-
vlntclc pncicntului trebuie se ne reamintim noux ingine se ,,citim" limba-
lul corpului pacientului:expresiilefelei, ritmul Fi tonul vocii, ritmul res-
Plrdlici pacicntului, pr('ctlm gi nuanlele posturii gesticii ti altoE
ircmlln,\k)rr(r | ,.rf('l !l(' inrportnntcste faptul cd trebuiese ne amintim sd
I IItn o p,ruzl Fi I rt'n|lrifl,l(lt1nc p('ntru a puteasimti ceeace seintamph
PARTEAA
V.A

Ascufi
reasimfuluiclinic
Pentru a-i asigurapacientului o bazi de sigurantd ii ofetim o experienldrc
la.afiali cofectiodcarcpoatesdfic oitulecdtoarcin si e. Din acenstdperspcctilfr,
legdturadeata\amentpe carepacimtul o dezuoltdtn relalia cu lerapeutulpoate
fi elefienLul-cheic al intefpenlieiterapeutice. Totu1i,felaliade ataFament podLe
sd serpe6cd,deaseflenea, ca un cofitextexceplional deeficientpenlru integftr
reafoletelot disociateale erperienteipacientului, precun Fi pentru oline area
potenlialului pacimtului dnt de a rcflecta,cAt si de a tdi tt..-un nod mcdita-
tio. Cum pooteterapel.ttulsllfoloseascdcel mai b[neacestno conte! Aedezl)ol-
l|fe reprezintd subiectul rmdtoarelor trei copitole.
Cdpitolul75 descriein detaliumodurileln carcputen sdfolosifi experienla
noastrdsabiectiodgi conftientizarut trecerilor Ia act cocreateihept ciii de acces
sprc alameniulnonoerbal,careesteodeseagi ilomeniul asryctelorilisaciate.
Capitolul76seconcetfeazdasuprocorpului.Senzaliile \omaLice alepacien-
lul11i,capresiile, mircdrilepi posturaporbesc fird cuuinte- cumfac gi celeale
tctopeutului.LucrAnilcu corpul,putemajungeIa emoliilepacientuluiFi putefl
qinta Ia regldrcdacestora.Pentru ci aftt etperientele
Welilxgaistie, cAtFi trau
nlo sc inregistteIzd la nioelurile sotatic Fi Wihic, concefitrareflasuqn corpului
lr@lcsconlela lumindexperienle neoerbalizare Fi disociate.
Cnpitolrl 17descriementalizared ,i poziliafieditatioddreptcdi complemen
t|rc nlc elibefdriipsihice.Prima ne elibereazd ptin inLerfiediulinlelege i, iar
cfi dc-n dou| prin inteftEdinl occeptdrii,prezenleiri congtienti2irii. Cd tera-
llrxli, lttlcn incerca,prin moi multe moduri,sd ojutdmla schimbarea atitudi-
,tli fcicltulti fnld de axpcliet1td,
intr-o direcliemai rcftexiudFi flai rneditati-
tl, Cnl dr m ll p|lr i firt fu njrtor aiciaa depindetn celedin tl d decAt
t tfitirrtl sulut cnyil'ili sl t llirdfit lltollriila noastrecapacitdlidefienta-
llatut si tn\litntir
 hrl('riorul rostnr - nu in primd rand g6ndurile noastrediscursive,ci
l)r,r'icnlanoashi corporald ti emolionald. Ne simlim in totalitate pre-
|ll, tr('ziti de propriile emolii ti implicati in relafia cu pacientul?Dacd
r, (!tt('aslenatura experienteinoastre?Cum poate fi ea legatecu expe-
'||l'r pacientului?Ne ui6m in noi intine pentru a tti mai mr te despre
fk'nt, precum9i desprecalitateagi inlelesul responsiviteliinoastrefald
' l11(icnt
( i'Nctarea atatamentuluinu lasi nicio indoialSasuprafaptului cd sta
r Inontali a perintelui exerciE o influente cruciale asupra dezvolhrii
|lluhri. Experienlaclinice (atat cea de pe canapeauacabinetului,cet ti
rr (linafard)su8ereazefapful cAstareamentalda terapeutului cu pdvire
ntirsnnrentexerciti o iifluenfi similard, cruciald,degi probabil mai pu-
l Iuk'rnicd, asupra dezvolterii pacientului in psihoterapie.
It'ntru a deveni conttienli de impactul propriilor noastrestdri menta-
d8uprapacientului trcbuie se fim indeosebiatenli la reacfiilepacientu-
I lnlll de ceeace splmem gl facem sau nu spunem gi nu lacem. Recunoat-
K'[ ncestor reactii afective necesitdatenlia noastri fale de cuvintele
ral('ntului,dar li fald de comunicarealui nonverbali, Ne concentrdm
trlttn c'xperienleipacientului pentru a o irrtelege,dar ti ca o modalitate
' ('cunoa$telea naturii propriei noaske participeri h relalie
llinoinfeles,acestlucru ne aducedirect la problema kecedlor la act in
Insfor-contratransfer- adiceexpresiacomportamental;a subiectivitd
or plcientului ii ale terapeutuluiaflatein interacFune Dat frind faptul
nccstctrecerila act sunt continue Fi inevitabile,intrebareanu se punc
r'dprrticipem la trecereala act,ci crm participdm.Cetaem noi, de fapt,
l),icir'ntul?Ce roluri suntem tentali sd ne asumdm?Asupra cdrui lucru
,Ecnrs?ine concentrdm?Ce evittrm?Ce motivatii inconttiente pot dc
'nrinir parteanoashe de trecerela act?
ll'nh\r cb trecerilela act iau naFteredin influenlele co,'esporde fr' dir)
rlsf('r ti contratransfer,a dei'eni congtienfide propriile noastreconlri-
rlii In interacliuneesteadeseao etapi preliminard penku descoporiR'.1
fl| rllrutiilorDacientului.
A.csl tip dc autoconttientizareadeseaatra8einterventii infuitiv(', ci|f(
. ilil(.nzil un scntiment din ce in ce mai mare de acordaregi colnbinnR.
lr'. lil.icnt Fi tcrapeutaflali impreuni in urmirirea unor feluri c()nr rl'
llncir'citpfogr'r'sivtro nccstuisentimentde,,potflvrr(/'cstc'unn(lirrlri
cele mai importarte cei p n carecuplul terapeuticgenereazeo noub re-
lafie de atagamentcare poate transforma modelele de lucru de nesiguran-
lA ah pacientului in unele de siguranli ,,dobanditd".
AFa cum a fost explicatin capitolul8, tempeufii ti pacienlii sunt impli-
caF impreund ftrta-un p(xes de incercare 9i eroare pentru a simli calea cd-
tre o astfel de pot vire, prin intermediul ,,improvizerii mitcdrilor relafio-
nale" (Lyons-Ruth& BostonChangeProcessStudy Group, 2001;Change
ProcessStudy Croup, 2005).Pe de altd parte, acestprocesse desfdioare
implicit (9i iniFal nonverbal), pe mesure ce ambii parteneri simt acest lu-
cru 9i rdspund coregpunzetor la ceeace se intarnph in interiorul lor, in in-
teriorul celuilaltgi intre ei doi. Pe de alg parte,a faceo ast{elde experien-
te impficit5 sd, fie explicitd poate avea un rol{here in procesele de
recunoagterecare crescprobabilitatea ca ,,a merge aldturi" in psihoterapie
se insemne,,a me!8e mai departe".
Pentlu a-i ajuta pe clinicjeni sd lucreze eficient cu dimensiunea impli-
citd, nonve$ald a interactiunii terapeutice, le-am oferit o metode mai ra-
pidn, prin faptul ce ceeace pacienlii nogtri nu pot 9everbalizezevor avea
tendinla sd evoce,sd treacdla act sau se incorporeze.Deti disculia care
urmeazi tr acestcapitol gi in urmdtorul este organizatd in concordanfd cu
acestlucru, acestecategoriinu sunt niciodatd atat de distinctein practici
Pe cat sunt in teorie. Ceeace pacienlii evocdin noi adeseapunem in act.
Ceeace pacientiiincorporeazl adeseaevocein noi. 9i ala mai departe.
Mai mult, aga cum am sugerat deja, cu.entii lulei relaFi terapeutice ra-
rco , daca nu chiar niciodat5, merg int!-o singurl directie. Putem fi o p!e-
zenle evocatoarepentru pacientii noghi aFacum sunt gi ei pentru noi. Pu-
tem fi la fel de responsabilipentru inilierea trecerilor la act agacum este
tl pacientul. Puhemfr la fel de predisputi ca pacientul sEne exprim;m sen-
tlmentele,fard si ne ddm seama,pdn intermediul corpului.
TotuFi,relatiaterapeudci estecaracterizatdnu numai prin aceastemu-
tunlitate,ci 9i prin asimetrie.Degi pacientul ti terapeutul se influenteaze
lncvitabil mutual gi impart multe vulnerabilitefi similarc,pregedreatera-
p0olulLri,cxperientaclinicd gi terapiapersonali (daci nu ti istoda perso-
nitL\)ildcsoaconfefll irvilntajccarepot lipsi pacientului.Acesteainclud -
Itr rPt.cial- o caP.rr. it,rk. binc llezvoltati de a tolera,a recunoattegi de a
rl0 un s('n$ pl{rlrliilor'r\',rHlr'(.
lierltimcntc|ii sentimentelorcelorlalli,pre-
lrunrFl () |r\'lIrrtflr,r', rh,rlvIlI din cxp(.ricn]i,n pute i incongtientului
 Mnl mult, rcludle terapeutului ti pacientului sunt foarte di_fedfejunul
l0 dcok)ca sd ajute,celdlaltca sd primeascdajutor.PAnAh unni, vulne-
lrllllntca pacientului,nemul[umirea gi sperarllasa sunt elementeleim-
rrlnnte li ,,rafiunea de a fi" ale relatiei terapeutice Aceast5 asimetrie cre-
,N (rn contextin carene putem simti mai siguri dec6tpacientul9i mult
dl iiguri decatne simfim in mod obitnuit. Ca o consecinfi,suntem ade-
n mult mai capabili decatarn fi altfel in a asigura flexibilitateaFi acor-
r|lu cmpaticd(indusiv acordareala experienlanonverbal5afectivl) care
r'ltosibili o relalie de ataFamentsecurizanti.
Af cum s-a discutatin capitolul l0, teoria relationalEFi a interEubiec-
/llilii cste o resurseunic;, puternic5 atunci c6r'rdvine vorba de lucrul
(,xpcrienlanonverbalA,pe care cercetareaataEamenfuluio conside!.j
It (lc importantd-in mod specific,aceasti teoriene dezvdluie cum pu-
r flrcc fa'.5cel mai eficient la ceeace este evocat sau trecut la act in rc-
h t('rapeudce. Cu alte cuvinte, teoria ne aiutd s.i recunoattem, se inF-
((,m Si$5 inbervenim h interacFurdle de transfer-conhatransfer care sunt
rplicitc ti neverbalizate. Aceste inbera4iuni, inifial inconttiente, pot fi o
r|lll dc nepreF,ril,dar ti un obslacolpmvocator-
l)0r inainbe de a le discuta in amdnunt, vreau si ating unele cerceHri
lcorii clinice desprediferenge individuale in percepgiagi exprimarca
porionlei in domeniul nonverbal- Felul in care terapeulii 9i pacienFi co-
Inictr 9i rnterpreteazi mesajelenonverbale pe care le schimbe are ltn im-
('t cnorm in mdsura in care ei ajrng s; se simtd sincronizati se simtil
9i
vor ajunge undeva impreund. Pentru ce aceiadintre noi cu stiluri d(.
r rmcnt diferibe tind sd comunice nonverbal in moduri diferite, cunoa;i,
r,,l acestor diferenle poate fi folositoare pentru a ne inlelege pe noi irl
r(.,prccum gi pe pacienlii nogtri.
municarea
nonverbal;
senzitivS"carefaciliteazdsiguranlain primele r(,lrlii
,,|{osponsivitatea
Itlndo ?nmarc mdsurdde abilitateaftgurii de atagamentde a citi cu n((l
('lo s('mnalelenonverbaleale bebetugului9i de a comunica nonvcr'l),rl
||i'in nllr('pnrt('d('caFacitatca
noastride a citi ctrn.orirt(.lcin(li(iih,
nonverbale ale pacientului pi de a rispunde nonverbal (precum gi verbal) ll5
ln moduri care sXpermitd pacienlilor sd simtd cb propriile lor stdri inter-
ne nu slrnt doar inlelese,dar cumva Fi sitllite de cdtre teraPeut(Schore,
2003;Siegel,1999).
DeFi ne dorim cu tolii sAfim fluenti in limbajul comunicdrii nonverba-
le, capacitatea de a inlelege ti de a hansmite mesajelenonverbale variazd
de la o persoane h alta. Cercet?iriledin psihologia socialt sugereazecd oa-
menii siguri pot fi mai adaptali la comunicarea nonverbali decat cei care
nu sunt siguri (Schachner,Shaver & Mikulincer, 2005). Citirea mesajelor
nonverbale ale celorlalti tinde sd fie precis5,in timp ce mesajelelor nonver-
bale tind sAfie mai clare ti mai directe.
Comudcarea nonverbalda indivizilor nesiguri poate fi problematicS
in moduri care depind pa4ial de stilul lor de atagament. Se incepem cu
dimensiunea expresive- Comparat cu cel al indivizilor siguri. comporta-
mentul nonverbal al celor descriFi in psihologia sociald ca fiind ,,evitanti"
(care resping) tinde se fie destul de limitat. Exprcsiile lor faciale scot la
ivealtr mu.lt mai puline lucruri, se uite h ceilalti 9i ii ating mult nai-pu,Ln,
iar tonul vocli lor poate tBnsmihe sentimente mai putin pozitive. In con-
texte legate de atagament, ei caute mai_putin suporful nonverbal gi mai
mult privesc sau se intorc in alui parbe.In schimb, comportamentul non-
verbal al indivizllor descdti ca fiind ,,anxio9i" (preocupati) tinde se fie
mult prea expresiv in special atunci cand cautd suport gi/sau cand emo-
liile lor sunt negative.
in ceeace privegte sensibilitatea lor la indiciile nonverbale, in special
ccle cale semnalizeazd nevoia sau distrcsul, indivizii evitanF par sd le i8-
norc sau se nu le vade, in timp ce indivizii anxioti tind sd supradspun-
dA, reacfionand cateodatdla sennalele pe care ei ti le imagineazd, gi nu la
cele pe care le percep cu acumtele, in general, indivizii nesiguri par sd ii
cvalucze pe ceilalfi cu anumite prejudec5ti specifice. Cercetdrile sugerea
rA c21adullii evitanti tind se presupund cd sunt diferili qi distincfi faln de
c(,ilalli - ti tind se vadd la ceilalti dovezi (proiectate)ale propriilor lor
lrlllillturi ||?dolife.Adullii anxioti, in schimb,sunt predispugisd presupu-
i ci\ .cilalli sunt srm,lari lor - ti tind se vade in ceilalli dovezi (proiec-
trtt.) nle trilsi\hrrilor lor rrrtttrtlr(MikuLincer& Shaver,2003)Acestetipare
dr, prr'iudc(Ili (l,rls(.(liiIr'i.rk's.rufnlscaseminAri)ti proiecfii(aletresd-
lutl[[ r\'(l(nik' inrr nr'l||dlt')lLl il|(n !rn rol in reaclriletransferenliale
alc
onliLornottri. Ele pot h, de asemenea,un factorftr rdspunsurilenoas-
rnltfatransferenfiale-Bineinteles,celedoud interaclioneazdintre ele.
,r exemplu, un pacient care respinge, inclinat intr-o manierd vinova-
r' [-lti negapropria aglesivitate,adesea,,citeFte"(saunu citette corect)
r lD tonul vocd sau in expresiafelei mele. Dinh-un punct de vedere,
Ftututinlele8e interpretareasa tendenfioasdca fiind rezultat al pro-
r'l 9i Il diferengierii {alse: conJorm modului in care citea indiciile mele
vcrbale,eu eram furios grelnu. Pe de alt5 parte, hansferul acestuipa-
t !'r fire indoiald ,,indreptilit", in anumite momente, de contratrans-
I lrcu. Ochiul sdu atent la ostilitate gi propria mea tendinfd de a pre
rt\r'cd impdrtdsrr ln sentimentde vulne.abilitate (fahe asem;nare)
rombinat pentru a evocadin partea mea un rdspunsexcesivde pro
rr fi cxcesivde controlat.Simtindu-meprofund incomodat de faptul
'olttli.rse fiu atat de atent la ceeace dezvilui nonverbal pacientulul,
,kJvcr'rit treptat i tat
rpK)ximativin acelaFimod, o pacientepreocupaLicarese afla adesea
l,{trcsnu a gtiut ce se facd atunci cand a vezut (sau a crezut cA a ve-
$cmnenonverbaleale fapfului cd ceilalti surlt supdraFica rdspunsla
'Itorcasa ca ei sd se simti bine. in ceeace priveqterelatianoastre,mi-a
t ('rInu credech vom fi un cuplu bun penfuu ce eram amandoi mult
pr'ostdispugi. Era acestlucru o problemd de asemdnarefalsi? Nu mai
lrio s21 vd spun ce am avut o conve$alie foarteinteresantedespresen-
'ntul ci legat de faptul cd suntem alc;tuiti psihic la fel
de cercetareaprejudeceFlor9i a proiecliei, descoperidleinru'
'litufl
Hugcrcazice indivzli evitanti sau anxioli au tendinla de a cili inten-
()Btilcdin comportamentulpartenerilor1orchiar gi atunci cand acestc
fii sugereazece ast{elde intenfd nu existe(Schacter,Shaver& Miku-
,[ 2005).in general separe ce pacienFicu un $toric de ata9amentpl.()-
rltic au dificulteti in a decodacu acurateleindiciile nonveibale,cunr
r'xPrcsiilcfaciale,Fi sunt,in consecinf5,vulnerabdlla a nterpreta gr1"
nroliilc ai intenliile celorlalli (Schore,2003).
I spccial cu astfel de pacienti poate fi mportant pentru terapeuli si
rrrlLnrai transparen[i.Atunci cend suntemun m$ter pentru acciti l),1
li, pLrtcms6 consoliddmfere sd vlem un surplus de transferncgnliv
Llrtn astfclclepacientpare sd-mi atribLdegreFitsentimente,adcsL.n r|lr
r, in r]roelclclibcrat,sd-midezveluiexperienlacmofionali. Atun.i ( iinil
aceasteexpunerea fost privitd cu scephcrsm,l-am rugat pe pacient sd se
uite laf4o meaalvmcicandmd asculte.Cdz'edeacolo?CemdaudespunAnd?
Celedoud caflnlese potrioescsau nu? Blfieiileles, Fn deschisd posibilitatea
ca pacientul se observeun anumit aspectal experienleimele de care sd
nu fiu congtjent.lntr-un astfelde context,scopul meu estede a inHri ca-
pacitatea pacientului de a fi atent in mod deliberat Ia indiciile nonverba-
Ie, astfelincAt sd fie capabils5le citeascdcu o mai mare acuratete.Pentru
pacienti,p mul pas aici adeseaunul amelilor - estesd-ti permitd se
lnceapa s6 pune cel putin sub semmrl intrebddi inlerpretarea lor automa-
td a acestorsemne,
Tiansmitereati receplianonverbalda emoliilor desprecaream discu-
tat, conlorm dovezilor cercetdrilordin neurogtiinle,sunt o specializarea
creierului drept. Din perspectivalui Schore(2005),clinicienii ar trebui se
se concentrezeasupra pd4ii stengi a fetei pacientului, Penhu ce Partea
stan8deste cea car€ este dominatd de creierul drept, nonverbal, soooemo-
lional. Intr-adevdt studiile au ardtat cd partea stangd a fefei este mult mai
expresiveemolional decatceadreapte(Mandal & Ambadr 2004).Suges-
tia lui Schorepoate pdrea un truc mecanic,dar l-am gesit extrem de fo-
Iositor.Ane ,,acordacu creierul drept" la partea stangea felei pacientu-
lui este, bineinleles, o recomandare foarte specificd, ce exemplificd
necesitateamare de a ne concentraatentia asupia indicilor nonverbale
ole pacientului.
Mult din ceeace este comunicat nonverbal remane implicit - un sub-
6trat afectiv al indiciilor rapide gi al respunsudlor caremodeleazeFi re-
modeleazedialogul vorbrt moment cu moment Sesperi cd,in mare pat-
tc a timpului, acestschimbpermanentde indicii vizuale ti auditive inhe
pocient gi terapeut genereazeo atmosferd de siguranle in care cei doi
ptrrtenerise simt smcronizaFemolional. Pe de altd parte, pot exista cu-
fcnti perturbatod in relalia implicitd, impdrt5Fi6, care sunt exprimati
doirr nonverbal - pe care pacientul se fie incapabil sau nedornic se-i
llunlcisca,
lhptul ci vrcuna dm acestedoud variantetotal diferite ale experienlei
v'r li olrordatiicxplrcit cicpindeadeseade terapeut.Putem alegesd facem
|ti li!'explicitr\int(.riraliLrnen inplicita sau nu Dacaalegemsd facemim-
Illt llrrlt'xPlirit, ,rlrrrrr'iIvcrr irlli\inhcbarcla caresi rispundem:ar trebui
ti tlr'zv,llrrinr
rllr'r'rI r r,Flrrlhrl clr pacientul?
lr irll('r\r.litrrrcrl SaLrar trebui
fillo$im in schimb aceasteexperienti in mod indirect, sub forma unui
fl.|nhtriuempaficsaua unei interpreuril lnLrcbaricd dcestea sunt de-
lblt dc presante atunci cand simlim cApacienlii au reuFit sd evoce une-
{rP(!cteale propdilor lor expedentein interiorul noshu.
!3te de ficut cu ceeaceesteevocat?
( i'(.0 ce credem cd i?/ frebrl sd facem cu experienta pe care pacienful o
x'll ln noi Fj ceeace facem de fapt se pot dovedi a fi doud lucruri dife-
r, |fimul, de objcei,depinde de ceeace simfim conttient ce pare si fie
mrri folositor pentru pacient.Al doilea depinde de mai mulli factoli,
rloritatcafiind inifial inconttienti Acetti factori - incluzand proplia
nFtrll alcituire psihicS, dispozi9ia sau preocupaneade moment, precum
trfluc'rfa pacientului - interacdoneaze cu intenliile noastre deliberate
I gon('ra rdspunsuri care sllnt imprevizibile ti, intr-o oarecaremisw;,
nfnrn controlului nostru conttient- Adesea, acesber5spunsuri nepreme-
nk' ft' dovedesc a fi prcductive. Cabodatii inse ele sunt problematice.
Ncil, un avocat hipiot, divorfat, de 50 de ani, mi-a cerut ajutorul
pcntru a face fald anxietetii. Pe parcursul cabrva hllri a aiuns si
lnlelea8d cd anxietatea,degi cel Inai evident deraniant sentiment,
cra doar unul dintr€ multe alte sentimentecare erau greu de su
portat pentru el. Odati, tedinla noashd a inceput cu o tdcerelun-
gll, pe care am inherupt-o in cele din urmd intrebandul pe Neil
co se intampH in interiorul seu. Cand venea sprc mine cu magi-
nn, mi-a spus, a auzit la radio despremoartea lui Jerry Garcia, inr
ncum triia ,,un mic sentiment de tristele"- A adeugat ci are moi
mulli prieteni pentru carechltaristul formatiei Grateful Dead cst('
o adevbratd icoana,un adevdrat erou al anilor'60. Probabil ci r'i
simt acum cevacu adeverat
A urnlat apoi o alte tecerescurte,in carem-am gandit la cit d('
llrcLrtrcbuie si-i fi fost lui se simtA acestlucru. Am luat in consi
(l('rarc idcea de a{ invita-pe Neil se spunAmai multe despre sor)
tinrcntlrlsiu de tristete In acelmoment am devenitconttionl(l(,
proprin mca tristcfc 9i eu auzisemin aceadimineald despft' nro,rl
tea lui Garcia,dar reacfiamea atunci a fost mute. Acum sentimen- tl 9
tele erau mai puternice, mai ascutite. Simtind cd Neil este con-
gtient de emoliile mele, dar nu ti de reaclia mea de mai devreme,
9i bdnuind cd prin comunicareaexperienlei mele se poate face loc
Fi experienlei lui, i-am spusr ,,Nu sunt siSur de modul in care se
potriveFte acest lucru cu ceeace poate fi important pentru tine,
dar mi-am adus aminte acum cd am auzit gi eu despremoartealui
Garcia cand veneam incoace.Cred cd nu mi-am permis si simt
mare lucru, fiind ingrijorat de faptul cd veneam apoi la selviciu.
Probabil ce ne putem inheba cateodati desprc cat de mult ne per-
mitem str simlim". Spunand aceste lucrud mi-am simfit ochii
umezi. Apoi, am vezut ce ti el avea lacrimi in ochi Dupd cAteva
momente, a recunoscutscurt cd piobabil s-a sim,tit ,,mai mult de-
cat pulin trist". Apoi a devenit extrem de anxios.
Aga cum a fost schitael pane acum, interactiunea mea cu Neil pare sd
ilustreze cateva puncte legate de utilitabea lucrului cu trdirea pe car€ pa-
cientul o evoce in terapeut - precum gi cu trlirea pe care terapeutul o
evoci in Dacient.
ln primul rAnd, aceastdmodalitate de lucru poate contribui la o rclaFe
terapeutic; care s5 fie incluzivd 9i care sd cear; ceva mai mult de la pa-
cienF decat s-ar attepta ei - doud dinhe caracteristicile rela,rilor de dez-
voltare pe care cerceEtorii le-au gesit a fi asociatecu atatamentul securi-
zant (LyoneRuttL 1999).Participarea la histetea pe care Neil a evocat-o ftr
mine - gi dezv5luirea rcticenlei mele anterioare de a sim;i pe deplin pro-
pria mea tristele - a adus in cabinet emoFile lui Neil gi anxietatea lega-
t?lde ele. S€ntimmtele pe care el a invdlat sd le disocieze au prins viald in
lnteractiunea noashe unde acesteaau putut fi trdite, intelese gi eventual,
integrate.Luciand in acestmod cu Neil a dus, de asemenea,la,,imbure-
tillirea dialogului" (Lyons-Rut[ 1999)care a inceput sd lase loc pentru
cccace ar putea fi descrisdrept ,,itiut t1eTeslmlif" Asigurareafaptului ca
convcrsalia terapeuticeimplice nu numai ,,mintea care gandette", ci gi
,,cofplrlcaresrmtc" poatefi deosebitde importante cu pacienti ca Neil, a
allror oricnln|r,lnli\ d('nt.r$amentpare sAfie predominantde respingere.
lrr al rloik'ir[,tl(1,i|ltr.r'(lilrncanoashdilustreazd catde importanteste
xI lin('nrc('rrlr[' l,rlrl(rlfn lrlltr('rllilcv()cirk)arc
din rela]iadntre pacicnt
ll lotopeut se manifesti in ambele direcfii. Atunci cand Neil a discutat
dorprc t.6irea sa de tristele (in mod defmsiv minimalizatd), a evocat pro-
p.ln mea tristete (iniFial minimalizatd). in schimb, cred ce hislelea pe iare
Fom comunicaFo lui Neil prin intermedir cuvintelor mele Fi al ochilor
rrtr,lumczili a evocatpropriile lui lacdmi gi catevamomente mai tarziu
llxiotflteasa.
Cnt de mult aceast5,,contagiune"emolionall marcheazeexperienla
ltrlul cuplu terapeuticpoate depinde de numerogifactori. Dintr-urr pullct
r[.vcdere, este probabil intotdeauna acolo. Fiind echipali de evolutie cu
rlt\rroni-oglind5, suntem cu totii echipati pentru a participa la experien-
In iubicctive a altor persoane. Din alt punct de vedere, poate depinde de
*r.rdul in care suntem dispugi ti de abilitatea ca teraFuti de a fi disponi-
blli crrolional la influenla pacientului. in sfargit,poate fi laptul cA oricc
ttrrp('ftc pacientul se ev(xe trebuie sd fie ,,evocabil"in acel terapeut im-
l)llcnt, Adicd ar trebui sd existeun,,carhg" intem de carepacientul s6-9j
irtnrnc pil6ria. Md refer aici, in senslary la particularitdlile caracterului
l(.r0pcutului,iar, intr Dn sensmai reshans,la detalille experienlei trdtte
rl(r tcrapeut. De exemplu, oed ci nu a96 rerr'it sd rczonez ahetde profund
('lr sontimentele(in mare parte) neresimfiteale lui Neil dacd muzicianul
cnru a murit ar fi fost complet neimportant p€nku mine.
Acum se ne intoarcemla Sedintd.
l-a scurt timp dupd ce i-au dat lacrimile, Neil a inceput sii se sim-
ti loarte inconfortabtl. Cand l-am intrebat ce se intamDle, ml-il
sfrs ce incepesd se simtl din ce in ce mai an\ios $i m;i ingrij,'.
rrt de faptul ce sentimentelear putea scipa d€ sub control. I-nnr
spus cA mi se pare ca dace devine induiogat de ceva,se speri('
f()nrtctare.Mi-a rlspuns cd gtie ci pare sd nu aibe sens,dar cAcst(.
siBur cb daci aiungesA plange,se va simti mic ti slab,iar acestIu-
cru il sperie-M am gandit la faptul c5, mai devreme,am simlit rr(.-
ccsar s5-mi conlin impulsul de a phnge: urma se merg l.r scrvl
trt|. Apoi mi-am amintit cd am citit de curand un articol scris(h
StcphcnMitchell,in caie un pacienta citat un alt analist,cnr(',l
spus:,,llirbaFi muncescSi fac sexcu femei".
Arnintiti-vtr aici de conceptul lui Ogden (1994)desprc ,,al heilea anali-
tic" - ideea cd experienlele noastre subiective din orele clinice (inclusiv
tandurile aparcnt rdtdcite prccullr cele de mai sus) iau nattere din ames-
tecareapsihice incon9tientd a ambilor palteneri Fi asffel pot rellecta aspec-
te ale experienlei pacientului precum 9i ale experientei terapeutului,
L-am intrebat pe NeiI dace el credece nu estemasculin sl plangi.
A rtrspuns cu o amintire relatatd la timpul prezent. Se aflS la in-
mormantarea mamei sale-A murit in urma unui infarct. Se luptd
s5-9istlpaneasca hcrimile, apoi cu uimire il vede - pentru pri-
ma ii ultima oare in viata sa - pe tatel s5u plengend. Se gandet-
te: ,,Ce fraier". Aceastd amintire a deschis o disculie despre ne-
voia lui Neil de a-si tine sub o mand de fier sentimentele
,,ne8ative", plecum pi grija sa cA aF putea aparent se fiu atat de
ugor copleFit de propriile mele sentimente.De asemenea,a adus
in terapie pierderea mamei lui Neil 9i doliul neterminat pentru
mama sa-
Cred cI put4i vedea aici cum desfdgurarearelafiei dinrre pacient Fi te
rapeut evolueaze imprevizibil, ca intr-o spiral5 de inlluenli reverberan-
td reciproci. Neil a evocat respunsuli in mine care au evocat la randul
lor rispunsuri in el, careau scosapoi la iveaH alte rdspunsuri din partea
mea gi aga mai departe. Majoritatea acestorinfluenle care ricoteazl au
un impact care remaneimplicit ii nerostit.Atunci carrdpacientul 9i tera-
peutul sunt sincronizali emotional, niciunul nu are nevoie se fie explicit
ln legdturecu natura (armonioase)a interacliunii lor. Totuti, ce€ace este
neccsarpoate diferi atunci cand relafia terapeuticdajunge se fie simfite
co inconfortabilr, mecanice,de adversitatesau deconectatd.Apoi, in ml-
iura in careimplicitul poate fi fdcut explicit, c(e9tem,de obicei, tansa ca
rclalia pacientului cu terapeutr:l sd fie, in cele din urmd, heitd ca fiind se-
curizanH, acordatd,colaboradvegi incluzive. Cheia aici este - ca gi in
primclc noastrerelalii de atagament(Koback,1999) ca Iiniile de comu-
nle,rrc(lintrc cci d(ri pnrtcnerisa fie mentinutedes.hise.in dezvoltare
tlmItlfic, o irsll(.1 (l(.(.onrtrnicare deschisidepindein mare misurA de
(.lr'(,
ir'trNihiliiith'nI'(,r'rlollrx,i irr8rij('ltc bcbelutiulla semnalelenonverba]c
lr (rlrlr,rlrtl{l{.rvoltllriit(.rnpcr.rlicc,
dh.n((,r'illrin. dcpindedc sensib'lilnto
outului la s€rnnalelenonverbaleale pacientului,inclusiv la celecare
oxprimate prin intermediul evocdrii experienleila terap€ut,
lrleEul exact al experienleinoastresubiectivepe m;sure ce relafio-
cu pacientulesteadeseagreu de definit. Cat din experienlanoaskd
dc fapt, evocatdde pacient?Cat anumc estedoa! a noastle?in acest
,rt, g?lsesc ce estefolositor strconsiderc; ceeace heiescatunci cand
Cu un paoent este aproape intotdeauna o probleme ce Fne de ambe.
. nu una de tipul fie/sau. De exemplu,cu Neil tristeleamea era deia
,In mine, pentru a fi evocatA.in acelagitimp, propria sa trFtetc crn
(lo suportat ti, astfel,cred ctr ,,aimpe4it-o" cu mine.
'ntru a clarifica intelesul a ceeace pacienful evocd, poate fi de aJutor
im in considerarE distincfia dintre rtrspunsurile contratransfurentia-
,re sunt concordante (empatice) ti cele care sunt complementare
(cr, 1968).Primele se pare cd rezultd atunci cand pacimtul evoc; in
a,uto identificarecu un aspectrenegatal expedenleide sire a pacien-
(tristeleaparlial neresimfitda lui Neil, de exemplu,pe caream sim-
lcstul de intens).Ultimele par se rezulte atunci cand pacientul evo-
lcrapeut o identificare cu un aspectal experieniei interflalizate a
ntului legattrde altcineva.Imi amintec, ca un exemplu al acesfuitip
cntificarecomplemenfdrd,ce mai tarziu pe parcursul l,rcrului meu
Llilm-am simtit furios pentru ceeace p;tea a fi aparentasa lipse dc
cnrc.Explorendaceastdexperienfe,pdreaposibil sd md fi identificat
0ginealui desprcmama sa,catese infuda pe el de fiecaredati c6ncl
Focum a spus el, ,,preaindependent".
'li accstcadru de lucru dat de contratransferestefolositor, nu tre-
{i\ considerim niciodatii cd inlluenlarea relaliei terapeuhcese reali,
d(mr intr-o singure direclie. AF cum am menFionatanterior,ccen
rlim s?lfacemcu ceeace esteevocatin noi va depinde,spre brnesnrl
'ilu, nu doar de ideeadespre modul in care putem fi c5t mai de tr'
rck.rrtului.Mar exisH,de asemenea,deloc de neghJat,problematip.r
|roprii, rclativ constantude a simli, de a gAndi sau de a relalionn
'lt'lc rlc lucru Interne-, precum gi schimberiletranzitorii ale stilri
('trlolcpft)vocatede circumstanteexterioaretEtamentului:
Itrtr-oclinrrrre,r;iam ajunsla serviciuintr-o starementaldne()hil
rluit (i('(lt.tcrioratd,
pcntru a mtrintelnicu prinrul p,rcicntdirr n(r.,1
zi. Practic imediat ce ne-am agezat,Pacientlrl a anunlat ce, deti ii
este greu se faci acestlucru, trebuie si-mi sPund cum am etuat
de curand in a rispunde emPatic nevoilor sale Aceastanu era o
conve$alie nefamiliari. Cu catevaocazii in urmtr, iti comunicase
foarte direct nemultumitea falA de mine gi nu m-am simlit exce-
siv de derantatde acestlucru, in Parte datorita faPtului cd am sim-
ht ci nemultumirile sale,oricare ar fi meritul lor, fac de asemenea
parte dintr-un ,,testtransferenlial". irrce de h incePutut teraPiei,
a fost evident ca acestPacient- al cdrui tate s-a sinucis anene-
voie de r5spunsuri din Partea mea, care se aiute sd infirme frica
sa cd furia 9i puterea sa erau letale.Astfel, disPonibilitatuamea de
a asculta cu respectcriticile sale ti de a-mi asuma resPonsabilita-
lea pentru rolul meu (atunci cand am vezut ci am un rol) era ex
trem de lini9titoare pentru el.
in timpul acesteigedinle totu9i/ Pe mesure ce incePease-Fidesfe-
Foarenemullumiile/ am simtit cum devin din ce in ce mai receti
mai nephcut impresionat, Am ascultat, dar fArAemPatie-Era ca
ti cum imi lipseau resulseleinteme necesarcPentru a ajunge su-
ficient de departe din punct de vedere emolional, astfel incat sl
md pot pune in locul lui, chiar Fi pentru un moment DuPd un
timp, pur ti simplu nu am Putut sd ascultmai mult. Pe un ton ten-
sjonat, forlat gi ugor furios, i-am spus pacientului meu cd Pur 9i
simplu nu itiu ce sa li spun despre lamentaliile sale:erau Pur Pi
simplu pl6ngerile /ri.
Nu e de mirare cAa fost luat Prin surPrindere,dacAnu a fosf chiar
gocatde respunsul meu. Pdrand foarte confuz li stanlenit,a ince-
put sd dea inapoi: poate cAnu a fost corectcu mine 9i a vemt mult
prea puternrc, poate c; s-a attePtat la Prea mult 9i tot aia. Trezit
parcd de durerea sa aProaPePalPabild,am reutit si md adun su-
ficient pentru a-i putea exPllcacii inainte sA m, intalnesc cu el in
aceadimineald am fost extrem de stresat:nimic serios,l-am linit-
trt, dar rezultatul a fost cA nu eram acum in pozilia de a resPun-
d(.a$acum f.\cearndo obicei.A fost uturat s?laudd exPlicatiamea,
i| finltrnst( (| r't(,rtrrilcpc carele-aavut cr.L ceilaltiteraPeuti,Pre-
ct|rnli rll l),1r itttll Itti, (1(' n R'cunoa9te faptul ci atuncicandexistd
rt t )r(' h L . rrl,i h l , r f , l l l l ( r t l t l l i l ( 'l o r . ! r f L r h ' i rs l n i n c a l e ar e z o l v i r i i
 Totuti a avut in Inod clar diticulttrti in a se simfi complet linittit.
Spre sfargitul acesteiore gi in tedinfa urmetoare am revizuit in-
f.ijorarea sa cd,probabil, nu eram dispus sau nu puteam facefalA
fu!iei lui.
racs8tehtalnire incdrcateemofional esteun exemplu particula! evi-
t pentru ceeace este adeseao rcalitate mult mai subdH - adica trdi-
nfluenlei evocdtoarea pacimfu.lui depinde intotdeauna,in parte, dc
noastni subiectivil,a[e ireductibild (Renik 1993).ln tedintele antc-
']la
nr, cxpaimar€a nemultumirii pacientului meu a ev(rcat doar cele mai
rle urme de anxietate din mhe, in timp ce in gedin;a pe care am de-
Fo m-am simtit furios $i rccalcitrant.
ilndindu-ne la acestedoud reaclii foarte diferibe ca fiind la polii oputi
1ui continuum, at(mci experienla terapeutului va vada cateodati ca
uns la ceea ce este, de fapt, acelagi aspect al pacientului - iar acele
lll exheme (a nu fi afecfali deloc sau a fi supraafectali) de obicei lasi
h afare. De exemplu, Iaph ci nu am lrut sd mai aud nimic din ne-
lumirea pacienhrftd meu in acea ord in care am simlit ctr nu mai am
rd€ a saosin evidenti posibfitatea ca seninetatea rispunsurilo! mele
Iticile sale anterioare si aeflecte o anumitE negare: probabil eram re-
rt in a trii propriile mele reacfii fa$ de .,capacitabeasa de distrugere"
8dtur, cu eforturile mele de a-l aiuta.
,la cum nu putem si 6m un ecran alb pe care pacientii s5-ti proiecte,
nnginile transfercnliale, nu putem sd fim niciun vas imaculat pentru
cc pacienfii evoce in noi. Cea mai bune gansi este s; con5tientizem
noi mult caractedsticile ,,vasului nu atat de imacliaf - propria noas-
ubiectivitate care modeleazi responsivitateanoastrSla influenl.l
0b re a pacientilor noghi. h ciuda a c€eace credem c5 alege in m(xl
'i.',rl sI facemcu pacientul, ades€anevoilg s€ntimentelegi intenlirl(.
Ite htconrtientenr^l cele decisive Acestea sunt cele care aiung la pn-
i ptin intermediul caialelor de comtrnicarenonverbalt.
lufualitateainfluenteinonverbalepe carepacienliiti telapeutii o cxcr-
J|rii asupracelorlalli, precum ti influenla intend exercitatddc incon
tul fiecdruiaasigur5faptul cd folosireautild a ceeace pacjcnrul p,rr.
,occin noi esteo problemeexhem de complexd Ca gi complcxil k',r
nik)r pcrsoanciingrijitoarede a rdspundeindiciilornonvcrb,rl(',rI
copilului mic, complexitatea sarcinii terapeufului, aici, este reaH 9i inevi
tabill. A ignora acest lucnr produce pacienfului un deserviciu. A lua in
considerar€ aceastdsarcind, pe de altd parte, ne ajutd atat sd cunoagtem
ceeace incd nu prrerr ,,tti" desprepacient,cat gi sd ne concentrdmatenlia
acolo unde trebuie - adictr asupm experienlelor subiective ale pacientu-
lui ti ale terapeutului luate separat, precum ti asupra lelatiei dinhe ele.
Aceeagi influenll mutualA pi incon9tiente care in acela9i timp compli-
ci ii faciliteazl efolturil€ noaske de a profita de ceeace pacientii nogtri
evoci in noi se afltr in centrul muncii pe care o desf4urdm cu trecerile
la act.
Cee de fllcut cu ceeace trecemla act
cagiin a-tterelatii,cuvintelenu suntdoarcuvin-
ln relagiaterapeutictr,
te. Ele sunl, de asemenea/acte: ,,actede vorbire". McDougall (1978)suge-
reazi acest lucru atunci cand discutd despre c-|wirl.teleWcientului, dar *
aplici in aceeati misure gi cuvintelor clinicianDlui: ,,Decat s5 caute sd co-
rnunice steri, idei sau asocialii lib€re, pacienhrl paje sAincerce sdl facd pe
analist sd sitifd c€vasau s5-l stimulezesi/4cii'ceva" (p. 179).,,Trecerilela
act", ata cum gi exprcsia su8er€azl, kanspun exp€rienla interni, in acdu-
ne. Prin definitie, kecerile la act implic.i conryrta ente- alat cor.port^-
mente verbale, cat ti nonverbale Dar chiar ti afunci cand hecerile la act
se de€fdgoarl prin limbaj (agacum se intzimpH de obicei in psihotempie).
lnlelesul lor principal nu se afltr in cuvintele care sunt rostite, ci in subin-
lelesul nonverbal generat de ceeacelac de fapt cuvintele. De exemplu, cu-
vintele pacientului ne pot atrage sau ne pot impinge inapoi. ne pot des-
chide sau ne pot inchide, ne pot face sd ne simtim confortabil sau ne pot
cFFte anxietatea. Bineinleles, ti cuvintele noastre cetre pacient au acelagi
tip de impact.
ln trecerile la act din traflsfer--<ontratrdnsfer,ceeace estepus in act, ver-
bnl sau nonverbal,esteun anumit tip de relafie,Poatefi o relafiep;rin-
tc{opil sau o relalie romanticd,o relatieintre alia}i sau adversari,o rela-
ll(. cirreestc sigrrri sau una careestepericuloastr.Variafiile sunt probabil
nolllnitirtc,ir1fl|nclio dc intcrilcliuneadinhe cei doj indivizi unici - pa-
clcntti l(.rnpolrl , rrnhll riducindin relalicprop a lor familiede aspec-
h , rl( rirlt . I rl.
 'llEcerile la act sulrt scenariile care apar la inteEecfia dintre nevoile in-
rrltlonte ii !'ulnerabfiEtile pacientului, pe de..oparte, ti cele ale terape-
!lui, pe de alci parte. La interseclia loa,sple bine sau spre rirr, modele-
('lalionale ale pacientului gi ale terapeutului se intalnesc
Ai se
l.t.ptrtrund. Daca ne gandim la hansfer gi contratransfer ca fiind repre
'ntrltc de doud cercuri, trecerile Ia act apar in spaliul comurr al suprapu-
lrll pariiale dintrc celedoud cercuri.
lntr-o trecerela act, aspecteale lumii reprezentafionalea terapeutu-
| - mogtenirea experienlelor de atagament initiale ale acestuia - sunt
mod inconltient activateFi heite. Exactacelatilucru estevalabil Fi pen-
il p,lcient.Atata timp cAttrecedlela act reman nerecunoscute,terapeu-
I Fj pacientul sunt pur ti simplu scufundafi impreund in experienli. Ast-
I, fiocareactioneazeautomat gi nereflexiv fatd de celSlalt.Ferd sd fie
,tlttienli de acestlucru, ambii respund nu numai realitStilor intehirii in-
41crsonale,dar fi cet se poate de mult presiurlii inteme, de careniciu-
rl dintre el nu esteconstientin Drezent.
In mbwa in care trecerileIa aci continuii sd se desfSgoarein aJaradome-
ului conttientizirii, de obicei acesteaimpun limihe despre ce€ace poate fi
rrlit li inleles;nnacestfel ele hc dialogu-tterapeuticmai puFn induziv gi mai
4ln colaborativ.In m;sura in carepot fi fdcubeconttisrte tohrti hecerile la
t au pohentialul de a asiguE accesulla falete ale pacientului, ale terapeu-
Itti sau ale relaliei pe care o inpdrt;gesc, fatetecare sunt foarte semnfica
'c, dar incd nerecunoscute.Mai mult decat a6t, chiar prccesul de explora-
,rl acestorscmarii createimpreuni, 9i nu dodr treie; lor orbeasca, poatg
n$tifui o experienli relafionaltrcolecdvede induzivitate, colaborareti men-
lzorc. In acestsens,trecerile la act sunt (paraftazandu-l pe Renik, 1993b)
rtorialul brut, intotdeauia prczmt/ al tehnicii terapeuticeproductive. Ast
/ cvitarealor nu estedoa! imposibiltr- ci esteli de-adreptul de nedorit.
'lrcccrile la act sunt o exprimaredeogebitde vie a faptului ce,la lel cd
,rl('cclclalterelatii de ataFament,relalia terapeutici estecoconstruiti\
'(,rlcc seintampH in relatieesteln mod obligatoriu un amestecal inflo-
lclor pacientuluigi ale terapeutului.Din perspectivapsihologiei bipcr-
rl,rlc,ncesteinfluente sunt atat interne,cat gi intetpersonale Expcri(.rr
li comportamentulpacientului gi ale terapeutuluivor fi in rrrxl
,.vilnbil modelate inconttient atat de cine sunt ei independentdr' rcl,r
krr, c6t ii dc crnc sunt ca r,ispunsla acearelafie.
Ceea ce aln scris in paraSrafele precedcnte poate pdrea de necontestat,
daci nq pur ti simplu, evident. Bineilteles c; terapeufii nu sunt mai pu
iin vulnerabili la influenfa inconttientului decat sunt pacienlii lor. 9i,
intr-adevtu, pacienFi gi terapeufii sunt in mod egal subiectul influenfei re-
ciproce incvitabile pe care o exerite constant unii asupra celorlalF. Aceste
simet i pot perea f6ri discufie reale, odat6 ce congtientizdm faptele clini-
ce ale psihologiei bipersonale.Totugi, ftecvent modul in carepracticdm
psihoterapianu ia in consideraresuficient aceasEteode. Ceeace facem
de obicei sau ceeace gandim ca terapeuli pale adeseasi izvorascdmai
degrabi dintr-o psihologie de tip ,,o persoantrFi jumdtate" decat dinh-o
psihologiebipe$onali: suntem inclinafi, cu alte cuvinte, si-l vedem doar
pe pacient din pdsma psihologiei bipersonale. Se fiu mai precis
Cateodati, datodti form5rii noashe i.nvechiteFi aproapeintotdeauna
in funcfie de propdile noastre nevoi Fi mecanisme de ap;rare, avem ten-
dinla de a lucra cu pacienFiinottri ca Fi cum ei ar fi mult mal mult supuFi
influentei inconFtientului.Apioape automat,reflectdmasup.ainlelesului
inconttient al comportamenhrluiti comunic6rii lor, in timp ce motivalii-
le inconttiente care stau la baza propriilor noastrecuvinte ti acliuni nu
atrag un astfel de squtin automat.
In mrxl similar, esfu denaturat gi modul in care hndem se lucrdm cu rn
fluenla reciproci mutual5 pe care o descrie teoria. Gandili-ve aici la con-
ceptul de identificare proiecdvi. ln acest cadru conceptual, suntem in to-
talitate pregdtiti $ consider;m c; experienla noastrd poate fi evocate de
comportamentulmotivat inconttient al pacientului. Suntem,in general,
rnult mai pulin inclinali sd consideremcd experienlapacientuluipoate fi
afectatdin acelagimod de comportamentulnostru inconttient motivat.
Aceste asrmetrii ale felului in care,in mod obitnuit, gendim despre
pacienlii no;;tri ii desprenoi intine - degi par se fie mult prea natura-
Lc- fac sd fie mult mai dificile decat ar trebui recunoatterea9i lucrul
cficient cu trece.ile la act. Dacd ar trebui sd existe o astfel de tendinFd,
rrhnlciar trebui sAfie in direclia opustrfala de ceacarepare natural5.De-
cllt sil ne concentr;m inilial asuprainlelesului comportamentului/dcien-
l,rrrr, ar fi mai binc si incepempiin a ne concentraasupracomportarnen-
tului ,rostrLr,
A9ncunr ('slondr'vIrrrl Fi pr.ntnr pacicnlii no9tri,propriul nostru ,,ttiut
fr(,B,lfr(lilfi fr{.f(.rinrlll" t'rlt' Itt\'ttl h I ()bs('rvilrcaa ceeace spunem snrl
gm ti a ceeace evitdm s; spunem sau sAfacem poate deschide o fereas-
arupra nafurii propriei noastle participari inconttiente la trecerea la
, lrentru cd kecerile la act sunt cocreate, produsul influentei rcciproce
rhr6lc, comportamenhi noshu ca terapeuti este, mult mai adesea,le.
I ncindmpldtor ti nu accidental - de experienta pacientului. As$el,
vcnind conttienli de natura propriei noastre impliceri incongtiente in
cr'rca la act, aproape intotdeauna ne ajuta se clar:ificdm natura li sem-
h:dliaimpLcAriipacientutui.
In lccst context,trebuie sd ]inem cont de faptul cd mohvatiile noastre
'rnrtticnte(dacdnu 9i mai mult), precum 9i intenliile noastreconttien-
n(,nlodeleazecomportamentulnostru ca terapeuti.Apoi, la un anurnit
/r,1,putem in mod deliberatse hcercem 6egenerdmcu pacienFinott
(,lrfie de alatament noud, mai bune, In acestfel, putem aspira se {im
xrlttltorj acordafiti empatici,incercendsd rezonemempatic cu emolii-
plcicnfilor nogtri, sd-i aiutbm sd-FiinleleagdexperientaFi ata mai de-
rtc. 'Iotugi,la un alt nivel, intotdeaunatrecem fdri voia noashi in act
,nrrii cu pacientii nogtri care iti au originea in propriile noastre nevoi
trngtiente, in modele de lucru interne, mecanisme de ap;rare ti ata mai
Fnftc.
ABtfel de treceri la act, cel pufin dintr-un punct de vedere, pot fi con-
alonte atat cu nevoile pacientilor nottri, cat gi cu ale noastre. De exem-
r, cmpatia pe carein mod deliberat o asiSurempoate fi vindecdtoarc
ntru pacient,deti estein parte determinata de nevoia noastrdincon
inti de a fi vezuti ca binefdcetori,gi nu ca indivizi critici sau caie vor
controleze.in mod similar, o confruntarepoatefi exactceeace ne cero
rlcntuL,chiar daceconfruntareaesteparlial motivati de nevoianoastril
urFticn6 de a ne simti puternici, ti nu neajutoratisau lipsiti de control.
rHtfcl de situatii, de obicei simtim ctr ne comportem astfel pentru cd cn1-
tlA noastrdsau conftuntarea,strspuiem, este,in celedin urme, in rnl(-
rul pacientului.Tofuli, efortulile noastrede a fi de ajutor- con9tient -
rl irlk)tdeaunadeterminatede motivatii de carenu suntem congtir'nli
l)c obicei,astfelde motivatii ne modeleazScomportamentulcu pacicn
in nr()duri care au consecinteneintentionate- Asiguraiea consecvcnti\ n
rllntici,de exemplu,se poatepotrlvi prea bine cu nevoiapacientului(h'
gnora propria sa neincrederesau furie ln mod similar, confrunlrrur,
li poateh folosik)are,FDatefi in mod nefolositorconsccventecu n(.v0i,l
pacientului de a simli cAsin8ur este incapabil se se controleze in mod evi-
dent, ceea ce descriu aici sunt treceri la act care aPar din suPraPunerea
dintre nevoile incongtienbeale Pacientului 9i ale teraPeututui-
Astfel de treced la act pot 6 gleu de recunoscut, Pentru cd srmt atet de
scufundate in ceeace facem de obicei ca teraPeuli. Cheia aici este de a ne
aminti faptul ce niciodatd nu Putem scdPade noi intine Subiectivitalea
noastrd penetreazd fiecare fatete a imPlicerii noastre cu Pacentul, de la
cele mai atente intervenFi ale noastre Pane 1acele mai evidente greqeliba-
zate pe contrahansfer. De aceea,ar Uebui strne asumem faPtul cd suntem
ln mod corflrr! implicali in hecerile Ia act, Ia fel ca Pacientul Ala cum
am menlionat mai devreme, PrinciPala inttebale pe care trebuie sd ne-o
punem estenu d4cdParticipdmla o trecelela act, ci cln ParticiPdm.
Recunoatterea la act
trecerilor
La fel ca sentimentele contratransferenlialePe care le recunoa9tem
doar atunci c5rd devin inconfortabil de intense, unele trecen la act, in
celedin urm;, devin mult prea evidente sau PerturbdtodrePenlru d mai
putea fi ignorate. Dar acesteasunt excePtii. Trecerile la act sunt' Pdn de-
finifie, iniFal inconttiente 9i adesea r;man in acest fel Pentru o bune Pe-
rioade de 6mp-
A deveni conttienli de rolul nosku in trecerile la act rePrczinti o Pro-
vocareimportanH, Pentru ce nu suntem niciodate comPlettransparenli
pentru noi ingine. Suntem ignoranli Ia multe dintre lucrurile Pe care le fa-
cem,pentru ca pur ti simplu sunt exPrimdriimPtcite, automatea ceeace
Suntem Mai mult, cunoaFterea de sine remaneinevitabil incomPletetoc-
mdi Dentru ce suntem motivali sd rAmanemin acestlel Cu alte cuvinte,
Eunteminclinali sd ignorim sau sd suPrimem conltientizarea a ceeace
pontc sh ne perturbe sau sAne ingriioreze(Maroda, 1999;Reni 995).
Dac6,intr-o anumite mesurS,avem mai Puline aubaccePt caresd
flcilitczc autocongtientizarea, estefolositor sd ]inem cont de faPtul cd,in
cllutdrcarolului nostru in trecelile la act, nu incercim se ne identificrm
ncniunsurilcsau psihopatologia.in schimb,incercSmPur ti simPlu se de-
v(,ninrconilicnli dc e('(11 ec lncem Pcntru a facilita o astfelde autocerce
hrr(',nm f.x.t'birr( s.\ ,r htl)|,\nro ntihxlinc mcditativd- adicdde congtien
llrirro o nxrtll('rttlrllrlIror('trl, cu na(('Plarca|ccstuia. Cu o astfel dc
tlltudine, am putea fi rnai capabili de a consideraceeace facem atunci
Clnd relalionrm cu pacientul,ca fiind o ,,situafiede fapt" caresi fie ob-
icrvate, 9i nu judeca6 ca fiind rea sau buni, corectdsau incorecti.
ldentificand dife te hesefuri ale comportamentului nostru cfl un anu-
mit pacient,trebuie s,i incercams, fim obiectivi,cet putem de mult,
ltunci cand rrspundem la doud intrcbrri: care ar putea fi rddiicinile com-
Portamentuluinostru in propria noashe alcehire psihicd?Cu[r at putea
rll-l afectezepe pacient comportamentul nostru? in mdsura in care pu-
lcm devenicongtienlide sensula ceeace facem'rntrecereala aa 9i in iare
putcm aduceo astfelde conttientizarein dialoFul cu pacientul,acestdia-
k)g adeseadevine mai incluziv iar rolul nostlu in trecereala act, mai Du-
llh limitant.
Tlpare
detrecerila act
Ala cum am menlionat, taecerilela act pot lua multe forme. intr-un
tens mai larg tohrti doud tipare caracterizeaz5 acestescenarii cu doi au-
bri: coluziunea9i coliziunea(Goldba & Waltin, 1996)-
Cuplul terapeutic ca€ coluzioneaze a fecut o ,,in[elegere,,incongtienti
c0rc s€ruegtenevoilor de autoproteclie ale ambilot parteneri. lntr-o astfel
dc inlelegerc, mecanjsmelede apSraE individuale ale unui partener fie se
r[lindesc, fie se cupleaze cu mecanismele de apfuare ale celuil.alt_
I)e exemplu, un terap€ut 9i un pacient ale cdror stiluri predominantc
dc respingere se oglindesc unele pe altele pot coluziona in a evita senh-
mcntele putemice. Astfel, ei pot pune in act o rclalie distanti emotional,
cnrc le cste familiartrambilor intr-o astlel de relatie - Dandc;nd trecerr.t
In .l(t esterecunoscuttr-, problemelevitale, dar decldnratoarede anxi(.-
tntc vor continua s; fie evitate.Fricile Fi apllerile comunepot astfel faco
truccri la act complicitare,cate sunt mult prea stabile,in parte pentru ci\
oglindcscperfectmodu de a fi caresunt obiFnuite- Fi de aceeagrcu Llr,
r('cunoscut- aEt pentru terapeut,cat 9i pentru pacient.
Cohrziunimai putin stabilepot rezultaatuncic6ndmecanismele dc aPi\
rr|r nlc tcrapeutuluiti ale pacientuluidifere,dar se cupteazi totuti, ocl l)r,
lin pcntru moment. De exemplu, terapeutulcareestepreocupatdc nt.tl.r
rrr('rrtp()nteconlinesau chiar expnma toates€ntimentelepe carepdci(,nlUl
( nft. rcspingclc-a renc'gat.Aceasti trecerela act poatc fi convenabil,\r)srhir
pentru pacient, care este menaJatde anxietatea de a face latd direct Pro
priilor probleme emoiionale 9i relalionale, atata timp cat terapeutul pare
dispus $ le preia ca 9i cum ar fi ale lui. intre timp, terapeutul,in incerca
rea de a capta disperat atenlia pacientului, poate repune in act un rol cale
ii €ste familiar in mod sigut dar gi neplecut in mod familiar.
O astful de coluziune in care mecanismele de aperale ale partenerilor
difera are intotdeauna pobenfialul de a deveni o coliziune- Pacientul aici
poate ajunge se se simt5 din ce in ce mai controlat sau mai impovErat de
nevoia evidentd a terapeutului de contact emolional, in hmp ce terapeu-
tul poate deveni din ce in ce mai €xasperatde indepdrtarearezistentea
pacimhrlui. Acum cuplul terapeuticse poate afla in conflict.
Acest lucru nu esteobligatoriu ceva rtru. Atata dmp cat terapeutul gi
pacientul coluzioneaze, fricile Fi nevoile reale care stau Ia baza trecerilor
la act cocEateau o mare probabilitatede a rimane ascunse.Atunci cand
aceastdcoluziune se destlamd totuli Fi rezulttro coliziune, anumite difi-
cultlti, dar in acelati timp realitdli potenlial eliberatoare,pot ajunge in
centrul atentiei, probabil pentru prima datd.
Un astfel de rczultat propice depinde de abilitatea terapeutului de a-ti
r€pune in acfirme suficient de mult capacitatea de mentalizare, Fntru a
recunoatte gi a incepe sd inleleaStr trecedle la act in cal€ a fost prins. Ca
gi coluziunea, coLiziunile pot fi matedalul din care sunt constifuite kece-
rile la act - gi impasudle berapeutice.Transformalea kecerilor Ia act, com-
plicitare sau contentioas€, in oporfuniEli pentru o explorare coliaboradva
gio experientacorectivanecesitdun terapeut capabil,cel putin intermi-
tent, de a adopta o atrtudine de mentalizare-
Timp de mai mulli ani, l-am avut in tratament pe un strtrlucit fi-
zician (pe care il voi numi Jackson)al cdrui stil d€ ataFamentde
respingerel-a tinut departe de sentimentelesale li i-a umbrit ca-
pacitatea de a ti le exprima. Intr-o zi, a inceput gedinta spunan-
du-mi cd ii-ar fi dorit ca, atunci cand era tanAt cineva sd fi vor-
bit cu el despre el insugi la fel de sincer cum a vorbit el acum cu
fiul sAu adolcsccnt.Aooi s-a intrebat cu voce tare dactr ar fi fosl
l.r fcl de rczistr.nlli| n nscultaadevtrul dificrl ca fiul sru acum
A n(l,lu8nlcn (l('Ficslr.,rdull,probabilinc; igi doregteo persoa
inrr,|rr'l-i
n,1nul(rrrl.rr,l rl)un,l ltlcr!rrilc,,nl.rcum sunt" Dar rd('cn
 l-a speriat, pentru cd ttia ce, probabil, nu i se va spune ce vrea
cl sa aude.
Cu cateva zile inainte de aceastdFedinli, m-am gandit la relalia
mea cu el- Mi-am dat seamaatllnci ce, din punct de vedere emo-
lional, continudm se ne iuc;m la margineaputin adancea bazinu-
lui, in ciuda intenfiilor mele congtientede a-l aiuta sA mearge la
np, mai adanc;. 9tiind cate ceva despre nevoile terapeutice ale
pacientilor care resping, am evitat o abordareintelectualddirectd
(sau a9aam crezut) 9i am incercat sd md concentrezpe sentimen-
tcle lui Jacksongi mecanismelelui de apirate impotriva acestora.
lmi era destulde neclarde ce mi-a fost .rGt de dificil si ajut ld ic-
tirea noastrd clin acestmod al ,,capetelorvorbitoare,,.
ncum am crezut ce aud o alLrziela aceasteDroblemAatunci cand
Jn.ksonti-d e\primat dorinla sa conflicturfud" o p".r,-"-
" "u"o
ni\ autoritard care s6-i spuntr ,,cum stau lucrurile,,. Dar cand am
lansatposibilitateaca vorbele salese fie o modalitate de a-mi spu-
ne indirect despre acestlucru, el a ezitat gi a pus o intrebarej NLI
am concluzionat impreun; cd avea nevoie se devind propria lui
,rutoritateSic; nu lrebuiese se bazezepe mine?
Atunci m-am auzit spunandu-mi in minte ci nu-mi place ideea dc
a intra intr-o disputd cu el pe aceastStemi. Disput;? Cuvanhl pc
c.lre l-am auzit in minte mi-a atras atenfia,pentru c; era genul d(,
cuvant pe care nu l-at folosi probabil niciodat5 in conversalie
cxceplie f;cand poate conversaliacu acestpacient.
Am realizatatunci ce estefoarteprobabil ca nevoia mea incon-
Iticnti de a-mi sustjnepozltia intelectualdfati de el a avut r,)
rczultat faptul cd vorbeam cu el, deiiberat,intr-un mod foarlr,
clnr ii foarteprudent.Cand am dat voceacestuigand despft,is
loria comunicAriinoastre- gj desprecum propria mea alcitl|i
rc psihicbar fi putut se inhibe un mod de conversaliedirecr.\p|
crrc am6ndoine-o doleam,dar de carene gi temeam , Jacks{)rl
ir spus ci nu a avut nicio ldce ce cevade genul acestasc inlii l
|rl:1.Nu i5i putea imaginacA m-a>put"o u.d., ca dv;nJ un,1,.,,
irvnntniintelcctual,in ttmp ce incredereasa in propriul si\r,i ti,
l('ct, pur $i simplu. il imunizase fald de Briiile legatc d(, r( r,.,1
Apoi mi-am amintit ci am fost atet incantat, cet ti un pic mirat
atunci c6nd, cu cefiva ani in urmd, mi-a spus cd el credece sunt un
,,Beniu".Acum am sugeratca neslSuranlameade a ne comParadin
punct de vedereintelecfualar fi putut fi problema mea,in timp ce
pmbab pentru el comparalia care provoac; nesiSuran[Aar pubeafi
ceaprivitoaE la un alt tip de inteligenld,ti anume ceaemoFona-td
Atunci mi-a spus cd incd din copildrie gi-a obtinut aceasteincre-
dere in sine, in mod exclusiv din faptul ce era inteligent 9i logic,
dar ca, in acelali timp, s-a simlit constranssd se retrage,pentru a
€vita ca altii sd se ia de el. l-am rdspuns cd azi mi-am dat seama
c, eram mai retras, in parte prin modul in care am vorbit cu el,
dar ti prin reticenla mea de a interveni mai direct atunci cand el
ptrrea,de exemplu, sd insiste asupra unor mici detalii. Ceeace a
ieiit la suprafald atunci a fost semnificaliatangentelorlui su-
peramdnunFte:pentru el, acesteaerau modalitdli sigure de ocoli-
re a comunicdrii exp€rientei emollonale, fere se simte, de faPt,
acestesentjmente F;cand acestlucru, a spus el, se pezea de ris-
cul de a fi vdzut - sau de a se vedea pe el insusi - ca fiind un
,,intarzratemolional".
Din aceasteinalnire, ambii am avut un sentimentde ulurare li de prc
misiune reinnoiti, odati ce am recunosautnatura coluziunii noashe ne-
dorite Evlt6nd nesiguranlanoastrbseparate,dar inruditd/ pentru a tine
lucrurile sub control ti in siguranla,am irecut la act, in mod incontLient
o rclalie constrinsi emolional-Dar aceastaera. in acelati timp, o relalie
pc carc amendoi o simleam din ce in ce mai incompletd- f;rd sd fie ne-
voir'd€'acestlucru. Cuvintele pacientului (un mesajmetaforicdesprene-
rtlunsurilccomunicErjinoastre)idpreun6 cu observareacomportamentu-
hri nrou (modul meu de a vorbi mult plea atent) m-au ajutat sd identific
fl 'i,'lincrf s.i intelegrolul meu in trecereala a(l cocreal;.impirtarirea
rtccFloicon;iticntiz6ria condus la tr.ndialog carea clarificat rolul pacien
lului ll'plrcursul procosuluj, ne-arnadancitrelafiati ne-amlbrgitviziu-
rtr,,rrk'spfc tcca ct' fit\'.I( (linlro no) poiltc simli, cunoagteFi comunicain
tl*||r',rrl,lin p11'/('nlri rhrilnll.
Ar|(.rt.,r o r'r,l|trin,tr'r' rrrirllrli|'ilr,l snuo conllicntizarebruscda natufli
rn
p t o llrilrh ri r, li|l , , ' r r r l ' r ' r l , r r l l ,rr'lllr l u ( i r ' n l t r l r c P c t i t i vs a uk ) t a ld i f c r i l
h (ul obignuit - estesuficien6 pentru a ridica v;lul care ne acoperdochii
lbluli, cateodate,trecerilela act sunt recunoscutedoar cu aiutoru.lunui
'ittlnultnntsau in cadrul psihoterapieipersonale.Cand inci eram in prc.
'r.rul de formare, le-am prezentat un caz supe izorului meu gi alhri coleg.
lrdtn deranjat de conflictele care pereau sAapartr mult prea des in relatia
I(!d cu o anurnite pacientl contenlioasi. Ascultand o gedinld integisha6
rudio, consultanlii mei au schimbatamuzali privid unul cu altul, pane
'drld (hul dintre ei, in sfalFit,mi-a spus ce ii amuza: ,,Nu li se pare evi-
hrnl c21voi doi nu prea ve celtati, cat flirtali unul cu cel;lalt?" ln sfargit,
r! (li,rl()gulmeu cu pacienta,disputa - coliziunea- pe careeu ti pacien
I nrcn o treceam la act era intr-adevar o apSraE impotriva sentimentelor
rrlltur?ltoare de atracFepe cate le manifestamunul faf.i de celilalt.
Citcodatd pacienful functioneazdca un fel de consultant- un inter-
rrr,lrl cxperienleiterapeutului - a cdrui .,intervenlie"facevizibiE pie-
llrir invizibild prin careo trecerela act poatesi-i impiedicepe ambii par-
r,ncri din relatia telapeutic;. In umdtorul exemplu, pacienhrlm-a ajutat
rt (lcvin congtientde impulsul meu de a mi apropia caie a fost tlecut la
lcl intr-un mod oarecumproblehatic.
Chiar inainte dc a plecain concediu,m-am intalnit cu un pacient,
pe care il voi numi Daniel, cale a vorbit cu oarecareanxietatede
spre inherupeiea iminenti a activit5tii desfdgurate impreune. Avea
o nouA intalniie ti era inglijorat sd se confrunte independent cu
problemelesexuale,pe cale lecent incepusertrmsl le discutem. Pc
m?isurdce vorbeam, am observat cd deveneadin ce in ce mai ne-
linittit. L-am intrebat cum se simte cand vorbegtedespre acestc
pnrblemecu mine. Cu o anumite redcenle,mi-a spus cd entuzias-
mul meu evident fafe de disponibilitatea sa de a discuta desprf
itcesteconflicte sexuale l-a fecut sd se simte ca 9i cand ii impu
ncam un proiect, probabil din propriile mele motive. Sd vorbeas
ci\ despre sex se presupunea ca este un lucru bun pentru el, dar
cra ca gi cand ftrceasport in sala de gimnasticS,nu neap;rat cevn
cc iii-ar fi dorit si faci.
Inlcdiatam recunoscutcalitateaenfuziasmuluipe carepacicnlltl
nri-l atribuia.E,'rrr entuziasmatin parte pentru ci alesesesil s|
inrplicc i|rtr{ prov(rcarepsihologicdimportnnti ti, in partc, p(.nlr'rI
ce eu consideram c, sexul este un subiect de disaulie atrdgJtor (nu
singurul). Dar am suspectatcl sunt entuziasmat gi pentru ctr am
simtit cd discufia despre sexualitateimi va satisfaceimpulgul de
a ne apropia mai mult- In spatele acesteipresupuneri se afla ex-
perienla cu tattrl meu, un sociolog care a cercetatgi a scris foarte
mult despre comportamentul sexual.Deschidereati curiozitatea
lui legate de sex au fdcut din acestaun gubi€ct la care putea cu
uFurinle sd se conecteze.Probabil, in mod inconptient, am presu-
pus ce in jurul unei conversatii similare cu pacientul meu, vom
Dutea trei o conectarela fel de valoroasd.
Am alessd nu dezvdlui acestedetalii in timpul Sedintei,dar le-am
folosit pentru a intele8e- 9i pentru a congtientizamai bine - re
Iul meu in trecereala act in care,ata cum s-a dovedit apoi, in timp
ce eu jucam rolul taLilui meu (bun), pacientul mI simtea ca fiind
mama sa (rea).
Cand era adol$cent, mana sa, in mod obignuit destul de retrastr,
i-a mertudsit faptul cAtatel seu era un dezastru din punct de ve-
dere sexual:daci voia o apropiele intime, trebuia se-l vanezeprin
dormitor gi chiar gi atunci, de obicei, el nu putea sa inhelini rela-
fii sexuale.De la mama sa 9i de la cele doui prietene anterioare,
pacientul meu a primit mesajul inconfortabil ce asiguarea sexu-
lui pentru o femeieesteobligafia bdlbatului, dacd el este,intr-ade-
ver, bdrbat Crutaiea explorerii erotice a lui Daniel a fdcut ca eu
se fiu plasat utor in aceastecategorie,deFi,in acelati ti$p, ,,Ftia"
ce, de fapt, nu aveam aceleagisentimenteca ele.
Discutand interacfiuneanoashe, Daniel a fost nemultumit sd ob-
serve,ince o date, impactul nevoii sale deja familiare de a trang-
forma lucrurile bune in lucruri rele. Era uimit de cat de automat
putea s5 simle sexul (,,dintre toate lucnrrile") ca fiind o obligalie
nedorit;, iar aiutorul terapeutului (supra€ntuziast)ca fiind o im-
punere impovdrAtoare.Am ajuns se inFlegem cd partea lui din
trecereala act reflectd, mai presus de altele, nevoia sa vinovatd
dc a irscmin,r srrf('rinlamamei - ,,grevaei de fericire" - cu a sa.
,,lislcc,rfi r'ttntlr(,htricsi am aceeagisoartacu ceaa mamei", a
sllus (.1 A r |1liltl||lHcililrr(lrrn vcrs din T()mWaits:,,Pofisi co-
holi rI' ;'r'r ttrr'r,,llltr'rll folosi l('nlnlrl" DtrPi accastiexFlornr(
 sobrd, rasul satisfdcut ti ztomotos al pacientului la versul lui
Waits a pdrut s; shbeascdstransoaleatrecerii noastrela act crea-
te impreuJrd.
la actcarenu suntrecunoscute
Trecerile
Bineinteles ce nu fiecarc trecere Ia act are un astfel de final feicit. Noi
putem fi la fel de scuJundaF in hecerea la act ca pacientul gi, astfel, inca-
Fobili de a utiliz capacitabeade mentalizar€ carc ne-ar putea ajuta 6i re-
cunongtemmotivele care, in mod incongtient, ne dicteazi comportamen-
hrl, Sau, pur ti simplq nu reugim s{ descoperim ac€stetreceri la act. Astfel,
dhr a(rste motive sau din altele, multe treceri la act rdmin neEcunoscute.
CiteodatS, consecintele aici sunt relativ inofensive sau chiar benignc
Nu fiecare experienf; comuna din cadrul terapiei este - sau ar trebui sb
fl(' - analizaQip€ntru a afla sensul ei incongtient. Mai mult, unele treceri
In tct nerecunorute sunt, ata curn voi explicape scuJt,exactceeace pa-
clcntul are nevoie-
Totugi, adesea,cons€cintele neobs€rvtrdi acegtor trcceri la act in desf.i-
llrar€ pot ft foarte problematice. O asffel de trecerc cu veder€a poate aven
en rezultat o rclatie terapeutici care nu reutette si faci loc acelor aspect('
nl(' pacientuluic?reau nevoie disperatl de rccunoagter€. De exemplu, te,
rnpoutul carer;rnene inconttient de rolul seu in perpetuareaunei r€lalii
distantcemotionalfdr; si wea poatefac€ca pacientulcaE r€spingesd ri
minil relativ strdin faFi de propriile s€ntimente.Adesea,o ast'el d€ lipst
(lo (onFtientizareesteinfS:ritl de credinta negarantatea teEpeufului cil,
d(' f,rpt, foloseFtehatamentul pentru a se adr6a mecanismelor de ap.ir.l-
r(.nle p,rcientuluiimpotriva sentimentelor.in acestcontext,ga,rdili-v,\ l.r
lrcrcrca la act pe caream descris-ocu pacientul meu fizician.
'lirtugi,mai problernaticesunt aceletr€cerila act nerecunoscute caro(0
rodorz?lsau explodeazd o psihoterapie in desfdgurarc.Aici iini aduc anri'r-
l('crr rogret relalia mea cu un pacient cu care am trccut la act o situntir.
fnr{r q)c'ta asPecteale trecutului siu cu un hte retrasgi intermitent vol.'
lil, Inccrciinddin rdsputeri sd fiu o figure de atagamentdiferi6, in nr(rl
ine(nrlticnt am repetataspecteale propriului meu kecut gi nu am ft.uttl
h\ nr:l()nfrunt cu provocirile pacientului.Intre timp, fertrsa fiu cor\tir.nl
(l('nlJt\itlucru,am devenitdin ce in ce mai plin dc n'$.ntimentcinlin.rl,
a venit ti tedinla ln carepacientul a fost extraordinarde liPsit de resPect
falx de mine - Fi am explodat. Pacientul a remas inifial feri cuvinte, aPoi
s-ainluriat. in ciuda efortulilor mele de a repaia rdul Produs,aceaFedin-
te a fost gi u.ltima.
Trecerile la act ca repetilii, trecerile la act ca reParalii
Fo4ele care ne-ar mentine neschimba$ gi cele care ne_arschidrba inter-
vin in lucrul cu tr€cerile la act. Ata cufir a(r discutat in caPitolli 10, tr€ce_
rile la act reflecti o tensiune dinamicd dinhe vechi 9i nou, siSuranli 9i risc,
,,relalie repetate" ti ,,relaFe de care avem nevoie" (Stem, 1994).
Pacienlii 9i terapeulii sunt in mod inconttient Printi de nevoia de a re-
peta tipar€ obitnuite de relafionare, de hdir€ 9i de g6ndirc' Modelele noae
tre interne de lucru ii regulile codificate in ele, aia cullt arn sugerat, se re-
duc la un fel de piedicl invizibild care ne lasi dintr-odatd limitali 9i
ignoranti fal6 de aceastl limitare. Astfel, intr-o trecerela act in trans-
fer-<ontratransfer,ambii parteneri i9i ioacErolurile f6d ca inilial si fie
conttienli de acesteconsFangeri Permanent Prezente.Aceastaeste dimen-
siunea repetitivd a tr€cerilor la act.
Pe de altd parte, majoritatea terapeutilor ti pacien;ilor sunt, de aseme-
nea, inconttient (cat 9i con9tient) motivali, Pentru a trdi noi modalitifi de
a fi car€ sd fie mai incluzive ti mai amPle decat cele Pe car€ le-au invtrlat
ln relaliile lor lormatoar€. Dspuse in fata ,,comPulsiei la rePetifie" (Freud,
1914/2OM\ 9i tendinlei modelelor de lucru de nesiguranle de a se
luto-perpetua (Bowlby, 1969/1982;Main, 1995) se afli tendinlele de
,,outcindreptare" ale minfi (Siegel,1999),rnotivele de comPeteflF (White,
1959)9i tendinla inniscu6 de dezvoltare (Weiss & SamPson, 1986),Pre
cum ti prezenta sistemelor comportamentale cu bazA biologica, ce ne
prcdispun sd ne atagim gi se explorlm (Bowlby, 1988).Acestemotivatii
aubliniaze ceea ce ag descrie ca fiind dimensiunea reParatorie a tlerceri-
lor la act.
Citr$datd o trecere la act incd nerccunoscutd (9i care probabil nu va fi
nl(iodnti rccunoscuti) rcflecti impactul dircct al unor as$el de motivaFi
,progrcsivc". lh cx('ntllu, tcraPcutul carein mod deliberat asiSurtrres-
ponsivilnle,r uotri nta)amentsecurizant9i Pacientu
.r(\rr(lnlIl,rvr)r.rbilil
rrrx.,irr nrrrrlI l,||, hrlrhftl('birto l)(rlPunc in sccndnevoi inconltiont
'r
complementareintr-o trecerela act careestein PrinciPalrcParatorie Ast-
lol dc treceri ta act sunt probabil cruciale in Senerarea fondului de srgu-
rrrnlll ti in generareaexpedenlelor de inalttr ,,Potrivire" (Stem ti colab ,
lqq8)caresunt es€nlialepentnr a faceposibilSschimbaleateraPeuticA
'lbtuti, mai dramaticegi mai incercateemolional decatastfelde treceri
carc sunt recunoscute,exPlorate9i
Lf dcl sunt aceletrecerila aatrepelitir)e,
drtfcl transformatein lnele reparatorii.
llmp de mai mulli ani/ arn avut in tratamentun Pacient- Pe care
il voi numj Al - care cu mai bine de doudzeci de ani in ulm?l i$r
molestasefiica in varstd de opt ani. Ca adult, fiica lui a solicital
de cabva ori participareatatdlui la gedinlelecu terapeutul Acestc
intalnid dificite, dar evident Ploductive, imPreunA cu schimbdri-
Ie realizateplin terapia personah a lui Al, au contlibuit la rezol-
vareaparliale a traumei fiicei. Acum fiul adult al lui AI, Clark, so-
licita o disculie similartr desPreimPactul traumei surorii lui atat
asupra experienlei lui de creFtere,cat 9i asuPrarelatiei curente ctl
tatelseu. Cand pacientul meu i-a ProPus fiului sdu sd vorbeasca,
fie singuri, unul cu altul, fie in Prezenlaunui teraPeut,fiul sdu n
preferat a doua variantl, adtugand ce ar Prcfera s; se intalneas'
c5 cu terapeutul tattrlui, si nu cu al lui.
in ;;edin;aanterioartrcelei cu fiul, Al a incePut Prin a sPune c?lst'
simte nelinittit in legdtur, cu iminenta intehire Cand m-a intr(-
bat dace aFputea $-i dau nitte sfaturi, astfel incat sdl ajut ti f(
dinla $ fie una folosrtoarc,i-am sPus ca ar fi util Pentru-inccfr'l
s?ispund mai multe despre nelinigtea Pe care o resimte. In loc s,t
firchacestlucru, mi-a spus ce hebuje 8i fie l;murit cu Priviro l,l
aceace vrea si-i spund fiului siu. APoi, Pe uJr ton surPrinzikrr (lr'
strpus,in mod deliberat,a incePutsAvorbeasc;aProaPeca 9i .irrrtl
nr fi repetatceeace trebuia se sPuntrsau ca ti cum fiul sdu sc nil,l
tltja in camcri 9i acestluctu il nelinittea.Cuvrntelorin sinc nlr L'
lipst'asensul,dar felul in careAl vorbeaPdrease viciezernrl),1,
Iul lor emolional Era ca gi cum vorbeadesPrealtcineva.rlrrrrti
cind l-a dcscrispe tatel s?lunebun, cand a descrisdurercadin 1rl,'
priul siu trcctrtli rcfugiul pe carel-a gisit cind cra copil in st'rrt
nliznroar('lalrilorsnlc
ln tirnp ce ascultam,am devenit congtientde {aPtul cd imi era ne-
obitnuit de Sreu $ emPatizezcu el. Cunoscandu'l de caliva ani'
in mod notmal imi eta utor si m, sincronizezemoFonal cu el, sd
nu s-ar fi putut.
lmi aduc iminte cd l_amintreruPt Pentnl a-i sPuneceva de Scnul:
tele cu care a t€buit sAte luPli Fi ccra ce ai Hcut Fi toate astea m-au
fdcut sd-mi dau seamacat de mult am avut nevoie - ti Probabil
cat de mult am avut n evoieamAfidoi-sd iacemca acestelucluri se
pare mai putin reale,Pentru a le facecat de cat suPortabile"
i.r u.."t o.etand indurerat 9i PuFinconfuz, Al a Privit in
alti parte. Apoi a Pus: ,,Nu vreau ca tatSl meu. adici, nu vreau
-o-"rrt,
caeu... adic!,nu reau ca Clarl<strse fereascdin continuale de re-
alitatea a ceeace s a intamPlat".
I-nm spus: ,,Credc6 ezitarca ta de acum - intai taEl tdu, aPoi tu,
rpoi Clark - probabil inseamnxcAsimfi ce ar trebui se te feletti in
continuarede realitate" A rdsPunsoaiecum amdratcu o intrebare:
,,$tii cc a spus tatil meu cand l'am intrebat de ce bea incontinuu?
Cand Al era coPil, tatt sau a re
"l)u-tc si iitr('rt'{) Pc mama ta""
cu sofiasa:Al, cel mai marc
furnt tinrP (l(' tll.ri nlrrlli nni s,l vorbcnsc2l
rlinln,r r.i1,r|tr'Inrll,,r lirsll,rmilk). inlro cci doi, ducind vorbcleta-
fl vh cvl'rr,l
l,1lt|il,r rrr,rrrr,l
160 I-am spus:,,Dacdincercsd-mi imaginezcum m-agsimti dacdar tre-
bui strvorbesccu fiul meu desprecevacatema facesd md simt in-
trozitor de miinat... Dumnezeule...". $i aici mi-am pierdut ugor
cuvintele n€cesarepentru a descrie sentimentele carc erau gteu de
suportat, chiar ti in imaginafie. UitAndu-md la Al, am v;zut cum d:l
capul pe spate,cu fata conto$ionaE de suferinle. Apoi a urmat o
pauzd lungi pe caream intrerupt o, intrebanduJ dacdar putea de-
scrjece 9eintampld acum.
Cu o voce indbtrFit6de emofie, a respulrs cA iFi aduce aminte cb
atunci cand avea14 ani, la tcoald,a fost intrebat de un prieten dacA
se simte bine - ti, pur gi simplu, a izbucnit in lacrimi. 9i nu numai
din cauza tatelui s5u, mi-a spus, a mincimilor 9i tacerii gi a caseimi-
zerabile ti a familiei grotegti in care a crescut. Sau mai degrabd erau
gi acestelucruri, dar era li mai mult decat atat, era o povard ingro-
zitor de apes6toarea ruginii gi vinovdtiei legatede cine este,pe carc
a hebuit in mod constantstrle inliture.
I-am rispuns, observand un paradox teribll: pentru a se protein
cumva de surseleexterne ale rutinii lui, s-a comportat sexual in
moduri in care a fdcut din rutinea sa mai pufin o problemd lega-
ttr de ceeace a fost forlat se indure 9i mai mult o problemA lega-
t, de ce€ace el i-a forlat pe altii sd indurc. Al a spus atunci c; rrl
tinea legatdde ceeace a facut esteatat de insuportabilAinc6t
cateodate nu poate decat se o respingd. ,,O respingi", am spus,
,,dar in ac€laFitimp o porli cu tine."
Am continuat se discutem desprc ceeace ar inserhra pentru €l sd nrr
respingtrsentirnenteledureroase- ti despreposibilitateaca acest(\l
strfie tlrite ca fiind o parte dureroas6din el, dar doar o parte,iii nrl
centrul lui, rcnegatcu rugine.La sfirgiful gedinfei.aveam un s('rrti
ment comun c; ne afldrn pe un nou t6ram. Fapful cd am reugiLin sf.il
tit, sd tolerezin totalitatesentimentelelegatede enormitateaa .('c,r
ce a Iecut (simJisemdejaenohitatea a ce€ace i s-aintamplat loi) i ,l
permis atat strirdure mai mult din ruFineasa lngrozitoare,ait fi s,l
simtd cd ar puteafi cunoscutpi acceptatin ciuda acestorlucrurl
La despdrlire,m-a intrebat dac5pot si-l imbrifipez. ,,Bincin1r.h'rr",
i-am rdspuns.Voi addugaaici doar faptul ci dc-a lungul r(.t,rlri.l
roastrc ntr a$ fi vrut si-l intbriliiez, prol)nhil(lir) (-nuznl,rl)t l l
cd ma aptrramde anumite sentimente,iar acestlucru fecearmpo-
sibil ca eu se pot sil imbrtrlitez in totalitate,emolional sau in alt('
modud. Acum imbretigareadintre noi a fost comPlet naturali\ fl
fireasca:o exprimare corporald, cred, a recunoatterii comutrtr n
profunzimii inlelegerii emolionale 9i a conect;rii Pe care 9e(linln
noastrtrle-a fdcut posibile.
in orele clinice ca aceasta,terapeutul are oPortunitateade a transl()l
ma o trecerela act repetitivd intr-una care estelepalatorie sau ncc('sif.]
Adesea,aFacum a fost cazulin lelalia mea cu AI, caleasPreaceasti\tl,rrrs'
formar€incepecu rccunoagterea din ParteateraPeutuluia ProPrici l.rrli-
cipdri la trecer€a la act.
'1991) ivi
Fiind martor la ,,trauna trans8resdrii"(Kramer & Akhtar, Pr
tl prin ochii uneia dintre victime, ti nu prin ochii agresorului,nm (l('vr
nit conFtientde sentimentelelegatede compottamentullui Al pc cnroirr-
conghentle-am e\.itat.Pentru mine, o astfel de evitare a reflectat{) rl()rl,l
versiunea unei nevoi nai vechi de a tine Ia distantd imPactul cnrolionil
al celor mai rele experienleproPrii din Perioadade crettere.Ac('rslll ('x-
cluderedefensivefdceaparte din contratransferulmeu fal; dc Al hltl-trn
mod stnilar, Al a reugitcateodate- dar doa! cateodata- sa drnrintl('/'
lmpactul sentimentelorsale legatede molestarcafiicei lui, Prin cvit,lr(,r
8au tr€cercalor sub tAcere:acesteaPdriri rePrczentauo trSsAhrrila(|krllnl-
tecloarca neincrederiilui transferentiate in relatiacu minc. IlcFctllil ,tlt,l_
rc aici la fel cum aparein aproaPetoate tr€"cerileIa act, prtn suPrnPrrrx'
rea - de fapt, potdvirea - dintre asPecteale contratranslorultri
terapeufuluiti aspecteale transferuluiPacientului
T(rcmaiaceastepotrivire Previzibil?ldetermini conitit'lltizrrcn (lu..ll|r'
lcrnpcut a rolului siu in trecereala act s6 fie o rcsursi atilt dc ful('rtri.,l
Rc"cunoasterea nahrrii particip;rri noastreil poate facccirPIbil P(' t).r(i('rrl
atl cxprimr, clar anumite fafeteale experienleisalc Po carc nnterior ,l lilrl
Inc[pnbilsaunu a vrut sa le pun:lin cuvintc.
la act
trecerjlor
Conttlentizarea
( ir t(.ftrt,r'fi1i,r nl,rln( r' rt'rtttt(r.tfl0ntr()ltrln(Nlrrt illlr _o ll( (r'lr' ll ,lr l, rx'
Dllnr rk. | r'l r,llltrrdll, ( pl l,lllllt llltl _(tnlllrrnrlitrll,lilrl.l,(lllr nlr,lrr{rrl'.il
'l'h
r---
ril, (lum ar trebui si continuim apoi pentru a folosi aceastdconttientiza-
re nu esteadeseaun lucru carepoate fi f;cut pe baza unei teodi. Teoria
no Poateoferi unele indjcii generale,dar ceeace dovedeFtece,,merge"
||r'lnl la urmd va depinde invariabil de particularitel e unui anumit tera-
pot|t a[lat in rela]ie cu un anumit pacient. ,,Matdceainteracdvi" unic;
((lfccnberg,1995)constituitddin impletirea subiectivitetilor1orreprezin-
l[ (.ontextulin careintenrentiile terapeutului capdtdsens.
l)o ce anume are nevoie acestpacient?Datd fiind propda noashd con-
rlltlrlic psihicd,ce anume su]Iternnoi capab i se-iasigur5m?in functie de
rr\Fpunsulnostru la acesteinheberi, precum gi de modul in care simlim
rr('aositAtile momentului, vom avea tendinta - fie mai mult, fie mai pu
lln teflcxiv - sd rispundem cu o dezvdluire deliberatd a ex?eflenlei noas
1ft.,cu un comentaduempatic despreexperienlapacientului sau o obser
vrrlio desprc aceastdintemcFure. In mod altematit presupun, un respuns
lrlll nr puteapresupuneo interpretare,rmorul, o ticere recepdve,shbili-
r(11unor limite sau orice altd tehnice ce pare se serveascdpacientului, p n
Nlltrircashansorii trecerii la act.
Itro-cesarcaexpctieqtei ifitefie, inpdrtdrired prcces lui ifltex
lrrcuraj6nd o abordare expe mentald ti improvizatia din intervenlia te-
rlpcuticd (Renilg1999a;Ringshom, 2001),teoriile relationaleti ale inter-
Hutticctivitdtiiau deschiscaleaunei largi game de,,mitc5ri relationale"
(l"yous-Ruthgi colab.,2001;Stem li colab.,1998).irl specialin ceeace pri
vcFtc frecerile la act, elemenful{heie pentru noi ca terapeuti este si inter
vcnirn in moduri care sd demonsheze pacientului llbe,'fdtednoasfi de mif-
rilrc rccentdobanditd- adlcSlibertateanoashd de a gandi de a simli ti
rlc a ilcljona acum ir moduri prin carenu am fi putut inainte de a ne rr'
r(rnoalteparticipareanoastre{orlaH (gi constiangatoare) la trecereala act
Astfel de migc5rirelationalepot fi implicite Fi subtile sau pot fi foart('
(lircctc. Pot veni cu utu nld sau cu mari dificultiti, in funcfie de tentlci-
lIlci1 rlcvoilor noastreinconttiente sau ale pacienfului.Acesteapot evoc,t
din partea pacientului caresugereazefie cd migcdrilc tcla1.r,
'ilsplnsuri
Lrll|llrisunt folositoaregi eliberatoare,fie ci sunt distrugdtoareFi ncd()fi
l(' (lccr cc estepotentialterapeuticin acestemiFc;ri relafionale sub ()fi
co lrormilar fi ele - este capacitatealor de a demonstra faptLtl(,1
l('rnpL'utols-a schimbatsi nu mai esteblocatin trccL'r('.Ia act, Pc ntilsrI n
.:,_'
ce terapeutul se schimbe, relalia de obicei se schimbi ti astfel, in timp, se
schimbi Fi pacientul Bineinleles cA acest lucru nu se intampld neaperat
imediat sau rapid. Lucrul cu conFtientizarea trecerilor la act esteun pro-
ces, 91n1l un evenllnent,
in literatura despre trecerile la acL,mai mulli autori au sugerat cd pen-
tru a sldbi skansoarearepetiliei astfel incet ceva nou sd poatd fi invetat
gi trdit ar trcbui se alterndm in mod flexibil intre doue atitudini: una in
terpretadveti una expresivdpersonal.Hoffman (1992,1994)discutd de
6pre acesteatitudini terapeuticealternative in termeni de compuli dia
lectici de expdmare de sine autentic5, pe de-o parte, ii inlelegere
disciplinatd informate teoretic,pe de altd parte. Burke (1992)a explorat
acelaFiteritoriu schilend ,,dilema mutualitate-asimetrie", in timp ce
Mitchell (1995)a descrisaboidirile contemporanekleiniene Fi interper-
sonale ale interac fiunii
Atunci cer1dse afle intr-o atitudme interpretadve, brapeutul este dis-
tribuit intr-un ro1 de obseroatotpartrcipant,in hmp ce in atitudinea expre-
sivd, terapeutulestedishibuit in rolul de pdrficipanfobservator.Accentul
in prlmul caz estepus pe a cupdnde Fi a procesaintern suficient de bine
expedenlanoastri de trecerela act, penhu a o putea inlelege ti pentru a
putea comunicaaceasteinlelegereFi pacientului.La al doilea caz,accen
tul se pune pe a rispunde pacientului cu o expresiviLaleFi o auLenticitat
care se fie suficient de convin8eloare pentru a ,,rupe waja" trecerii la act.
Sdvd dau un exemplupentru fiecareabordare.Ambele implicd acelati
pacientfdre solutie cu privirc la atatament - o pacientepe care o vom
numi Ellen - care a fost traumatizat de cdtre parinli care au fost, pe rand,
noglijenli 9i abuzivi. Urmam tratamentul cu ea de iapte ani. 9edinta de-
Hcrisimai jos ilustreazeun respunsinferpretativ la o trecerela act
lntr-una dintre gedinte, am devenit conttient de tiparul de interac-
liune care a avut loc in mod repetat in relatia mea cu Ellen. In spe-
cial in legeturd cu penoadelede intreruperea terapiei,recunoaFte
rca dependenlei sale fate de mine o fdcea sd simti un amestec
irproapc ink)lcrnbil de frici, rugine gi furie. Adeseareacfionaspu-
nilnLlu-|ni( i\ irf lr'ahlrisiI vind se me vade mai putin frecvent Cate
( n1,1 ir({'|r.,1o ((,rrll H0onnrcnintacd va incheiaterapia.Ca ris-
puns l,r l(r,1lr'.r {'Flr'$,rl | (nl|onicirnr
trLiitimplicit,c. t Fi explicitnu
 numai ce recunotteamsentimentelesale dificile Fi mecanismelede
apdrare impotriva lor, ci gi convingerea mea cd dependenta sa, deFi
reali, nu era cevaneobignuitsau ruginos,ci in schimbreflectao ca-
pacitate sinaloasd din ce in ce mai mare de a folosi ceeace ii ofer.
Luand in considerare respunsuiile mele aparent acordate ti adecva-
te - dar pand aculn mult prea previzibile la frica pi furia pe care
Ellen le resimlea fal5 de dependenfa ei, am reornoscut, in 6nal, ro-
lul meu in h€cercala act. Am vdzut in comportamentul meu pro-
pria mea dorinld de a o ,,salva",adice de a o scoatedin singurata'
tea ei prudentd, autoprotectoare,in Iumea relatiilor.Am suspectat
c5, ink-o manierd complemenhre, ceeace iti dorea,dar gtia cd nu
era posibil s5 tr;iasci ata ceva, era o relafie ,,reale" cu mine in care,
la modul figurativ, ar ieti din lumea ei veche,imprernd cu mine,
inti-una noud
Cand i-am comunicat acestlucru 9i ei, leactia imediatd a fost de utu-
rare,probabil din cauzafaptului ci cuvintelemele i-au permis sd se
simH mai pu/n captivi in tiparul de rdspunscarea perturbat-o, dar
carein acelati timp i-a produs gi o profundtrconfuzie.Aspus cd nu
s-a gandit niciodatii la sensul dependenlei sale in acestmod, dar ci
acestlucm a ajutat-osd inteleagSatat sentimentelesale de furie 9l
rutine, cat ti de frice simfite ori de cate ori terapia noastre se intrc-
rupea. De asemenea/a spus ce aceastdinlelegere a facut-o capabilii
si vadtr cd probabil din cauza furiei sale de a nu primi tot ce 4i do-
rea de la mine nu mai primea nici unele lucruri de la mine pe car('
sc aFteptaintr-un mod destul de realist se le obtine.Dat mi-a spus,
a inlelege acestelucruri in acestfel era, de asemenea,deranjant
Acestlucru s a dovedit a fi o estimaregreFittr.Retrospectivam vi-
zut cd disculia noastrd din aceasttrgedinte a marcat o r;scruce d('
drumuri in terapia noastre.
UrmiltoareaFedinti p€ car€o sd o prczint s-apetrecutcu dou; luni in.r
int(' llustreazi folosireaexpresivitdtiipersonalein incercareade a ,,trnns
a('ndc" o trecerela act.
Iillona intratin cabinetpirand tensionatA
li trit6ndu-scla rnirrt'trr
() privin'uior suspicioasi.AFezandu-s('P('s.run,a spuspc un l(,
caremi s-a peiut interesEmt ce nu plea a vrut sAvind azi la terapie
De fapt, a crezut ci nu va veni. Pe mesuri ce se desftrFurautoate
acestea,m-am simlit mult mai relaxatcu ea decat de obicei in acea
dupe-amiaztr, din motive pe carc vi le voi expiica imediat. Degi mi-a
trecut prin cap gandul de resemnare obignuih ,,Iar o luAm de la ca-
pdt", am simlit, de asemenea,ci am putea avea o conversa]ierllai
producdve despre dorinla ei conflictuald de a se intalni cu mine.
,,Bine", i-am spus, probabil cu o urml de zimbet, ,.probabil ci vom
vorbi mai mult despre acesl lucru cand vom reveni". Mtr refeream
la faptul ce urma s; meditdm, a9acum feceam de obicei, timp de
cinci-zeae minute inainte de inceperea fiecerei t€dinfe. Ca rlspuls
la comentariul meu sincer, dar ugor glumet, a dat ochii peste cap cu
o iritare fabe sau reale,nu mi-am dat s€ama-Apoi am meditat
inainte de a continua,ar trebui sa va spun c; in;lHmele Fdinle am
incercatdin t6sputeri sd fac faltr gi se lnleleg sentimenteleei de fu-
rie fali de mine, dat in acelati timp/ ti sentimentelemele.Am cre-
zut ce fdceaca de obicei,jgnorand mai multe prcblememedicaleris-
cante.Am incercatse inleleg experienlasa.Am stabilit unele limite,
penhu a asigura fapful ce va fi in siguranld.De asemenea,am fost
exasperat.In ceeace o privette pe Ellen, supdra6, m-a p€rceputfi-
ind punitiv Fi intluziv, dar, in celedin urmd, util.
Cu putin inainte de aceasta9€dintd,am recunoscut- cu o mare
ugurare - rolul meu posibil intr-o trecerela act createimpreuntr.
Mi-am dat seamacd eram lurios pe Ellen in modud care reflectau
atat propriile mele conflicte legatede dependenF, cat Fi furia mea
din copilide fald de pdrin;ii mei, Ellen era supirate pe mine, pro-
babil in moduri careleflectaunu numai conJlictelesalelegatede de-
pendenle, ci ti furia fatd de tat6l seu intruziv ti abuziv gi fati de
mama sa netlijentS, pleficuH, care respingea orice ajutor. Din punc-
tul ei de vedere,eu elam tatSl ei, in timp ce ea se zbtrtease nu fie
mamaei. Din punctul meu de vedere,eram cu rnamamea solicitan-
tl, dar extrem de autosuficientA,luptandu-me si nu fiu tat6l meu
aparcntkt('r.rnt,dar de fapt,in interiot plin de resentirnente. in mod
cvidcnt, n.r\rslil ,rnalizi suprasimplificdrelafia extrem de comple-
x;l 11.(..rfr' lilh'r ll ( u nlin(.o nvcamunul cu celilalt gi fiecarecu el
in s Ut i li'l t l f l , n , r , r r x l li | | l ( ' l o B ( ' r D
( . r i - np ( ' r m i ss i t r : l i c s c ; i o d r n l
 * meB6ndesc
Iaprivirilepecarete_am
schimbat
dupt
I"-T,:,ry
meottaFe.

Zambindgi avandhcrimi in ochi in acelapitimp, a fost de

acord
spunandce l-a simlit ca fiind un momentspeci;l:foarterelaxant
foarte aprcpiat gi foarte emotionant.
- Dar.apdrut cEvrci $ iegidin aceasdexperienrd"cagi candnu te
simteai confottabil, av6nd acestes€ntimentede conectare
- Nu pot sa am incredere. ,i calm.

- David,ai fost exhemde importantpentru nine. imi este

mult

ment un sentiment foarte putemic neobirnuit de conectare

Ai )i a.-
ceptareintre noi doi. Cu siguranld asta simt. gi cled cd tu
9i sinrli
acelagilucru.
- Estj foarte recepti\.Apoi a ulmat o pauza lunga. Dec, ce crc,/t(..1
csrei a tntreDatea.

PUnS:
- Frumoasi in interiot vrci str spui.
- Defapt, nu asta am vrut sl spun- Dar sunt convins gi cE acest lu-
cru este adcvirnt,
Chrar innint(.d(, inchcrerca FedinFi ne_am imbrdlirat.
Uit6ndu-ne
unul ln.rl lnlt, r,|nnr cvidcnt amendoi emolionaii.
Uit6ndu-se
dircrt Ia minc cu lacrimiin ochi,.r (l,ridin cap. M-a atins ugor
Pr.('h'.',7 Al,"l n Ih.nl.
 in loc de post-scriptum:discutind despre aceastetedinltr data ur-
metoare,Ellen mi-a spus cd esteingrijorati ce at Putea crede ce a
depdgit o limite atunci cand mi-a atins fata. I-am rasPunscd acest
gand nu mi-a trecutni(iodatAPrin caP.A(eslecuvintese ParecI
au linigtit-o. Atunci cend am ridicat Posibilitateace atingereaar fi
ingriiorat-o indiferent de reacflamea, a ezitat. ExPlorandceeace a
ins€ruEt aceatedinftr Penku ea, a sPus ci a Plecat cu un senliment
de bucutie: simlind atat de Putenic Profunzimea griiii mele Pen-
tru ea, acestlucru i-a ofedt Posibilitateaca ar Putea fi 9i alte Per-
soanecaresi aibd aceleagisentimente.TotuFi,a obseNat cat de !c-
pedea hebuit strsuprime aceastdPosibilitate.Cu toateastea,a sPus,
se poate ince raporta la aceasta,in funtea ei, atunci cand alegesi
faceacestlucru.
Aldturarea acestordoud gedinle cu Ellen ne aiut5 si ilustr5m cabva
puncte-{heiein ceeace Privette lucrul nostru cu h€cenlela act FoartePe
$c(rt, le voi discuta pe rind pe fiecare lntre timP tineli minte cd in ulti-
mul capitol al acesteictr4i voi rcveni la acestetedinte, Pentru a vd Povesh
ti restul t€rapiei mele cu Ellen (sau o palte) ti Pentru a analiza in conti
nuarc problemeleextrem de conplexe careau apdrut.
Lxpcrienld eflotionald corectivasa trecerela act?
l-rccventsunt amendouS.Trans<enderea unei Lrecerila act Poatef'x(
posibili, cu siguranle, o exPerienle emolionald corectiva. Totuti, aceaex'
pcricnld in sine adeseava fi vdzutii, retrosPectiv,ca fecand Partedintrl'
n0lr:1trecere la act.
Dc cxemplu,tedinta cu Ellen pe careabiav-am descris-oa Pf,rutsi inr
lioilsil, rm devenit collFtientde o cu totul altd dimensiunea relaFei nr('k'
crr lillcrr. in aceastidimensiune,jnterconectivitateanoastrA,comPi|ti[rili
t,lh'n noastragi, da, iubirea noastreunul P€ntru celehlt se aflau in Prirrl
pliln Dir punctul de vedere al lui Ellen, treirea schimbdrii melc fnll (l''
r(,Lllica permis proPriei saleexPerienlestrs€ schimbe-ca 9i cu in r'ls
punsul rncu de a o considerao fiinte frumoasi 9i carePoatefi rubil,\ ,l / \
I il o nouilimatjin('dcsPrcsinc9i o nouAPosibilitnl("
Degi exp€rienlalui Ellen din aceasdgedinlda avut in mod clar un im-
pact vindecdtor, poate fi, de asemenea,inleleastr ulterioi ca fecand parte
dintr-o trecerela act.Aici mi-am jucat dorinla (mai degrabdgrandioasd
de a o salva pe Ellen de trecutul s6u, in timp ce ea ea simtit seduse de fal-
sele speranle pe car€, ferd sd vreau, i le-am incurajat - nu doar ceeace a
consideratca frind o speranlaprosteascda unei relalii completecu un alt
bdrbat, ci ti speranfa impoGibiltr de a avea mai mult decat o relalie terap€-
utic5 cu mine. In aceastdtrecerela act, s-a simtit amtrgitede hcercarea
mea implicit5 de a o facese-Fiimaginezeun viitor diferit Fi mai luminos
decatcel desprecareea credeace ii estesorht Estede inlelesctr6esimfea
furioasdFi ruginatede faptul cd intreruperile din terapianoashe au ftrcut
de necont€statliniHrile din relatianoastr5.Totugi,recuroagtereatlecerii
la act ne-a fdcut capabili p€ amandoi cel pufin pentm moment, se hans-
cendem 9i sd percepem posibilitelile rcale ascunsein spatele trairi p.omi-
siunilor intehtoare.
Vechiuldin nou gi noul din oechi
Trecutul gi prczentul se impletesc in hecerile la act. Dintr-un punct de
vedere, scenariile p€ care le becem la act cu pacienlii nogtri rcprezintx un
,,vin vechi in sticle rcciclate".Pentru mine, ,,salvarea"lui Ellen 9i fapful
ctram vezut-o pentru moment ink-o cu totul alH lumintr au reflectatex-
perienlele obignuite 9i temporar linigtitoare cu mama mea, Pentru Ellm,
trezireaunor speranlecu-si8uranlA-dezamagibare a evocatexperienlele
cu tatel stru, care putea fi seducator intr-un moment gi sadic in urmatorul
moment.
Dintr-un alt punct de vedere, tr€cerile Laact ca repetitii reprezintl, de
a8€menea, materialul bmt din carenoile experienlepot aperea,ata cum
tste posibil insighFul viu emolional in experiente vechi. Adesea,chiar fap-
tul cd terapeutulgi pacientul pot sd discute desprescenariulpe carel-au
trucutla act - aproapesigur intr-un fel pe careniciuflul dintre ei nu l-ar
fl putLLtrealizain editia inifiale - il transformeinh-o noud experi€ntd
corc irltfel ar fi fost doar o simpli repetilie.
9i din alt punct dc vedere,exis6 paradoxulca noua expenenld- ape-
futil, si sponcm, din expkrrarcaunei treceri la act rep€titive - sd poatd
conducepnri(. llrl li lor',rl)(.utul gi mai mult in domeniulceleivechi.$e-
dlnlll irrc,lrr',rll ir'fil rlirrlr'otroa0r'('lil
nctcontcnlionsd
cu Ellenli a ficut
xrrlbll un moment de intahue poate {i tocmai o astfel de sifuaJie.Satis-
ll(irlrl partial do nta sup matd de iubire qi conectare,intaliiea noastrd
Bfltlficat-o.Dar,in acelaFitimp, a incurajat-osd-i1asumeriscud carepe-
r'Ht|tcrihante Din acestpr.nct de vederc, era pregdtitd sAse intoarci in
|lrr(l clcfcr'Eivla ideea ce terapeutul sdu in prezent, ]a fel ca tat6l siu in
rrrxrl, o ahegeape urr teren periculos.
llqlrctarea, expresioitateapersollald Fi capacitdted terape tului ile a
ir nrod ideal, terapeutul are flexibilitatea gi prezenfa de spirit de a res-
r rldc Lrneitreced Ia act atat expresiv (ca in pdma tedint5 descrisi cu
ilh,'r),cit iji interpretativ(cain ceaultenoari). O astfelde fleibilitate poa-
n li ncccsarepentru a ne sldbi din shansoareaunor trecedla act repetiti-
4', Ac('cnrii flexibilitate face posibili o relalie in care irtAlnirile dintre pa
l('[t iii tcaapeutsunt-vii dln punct de vedere emotional dat in acelagitimp,
l(.NrhiscIa reflectie.In sfargit,flexibilitateane permib sAfunctiondmpen
rU pncio,-rfii noihi ca modelepenhu identjficar€in cel putin doud moduri.
[r1misura in care,intr-o manierd relativ controlatS,putem ,,sAardtdm
Ind(! cmolil' (Maroda, 1999),le oferim pacientilor dovada vie ce inh-o
r,lflfic scntimentelepot fi simlite in siguranle ti exprimate.in acestfel,
rx)dulllm eficrentreglareaafectivd.in mdsura in careputem reflecta cu
,o((' tare la trecerilela act,la participaieanoastrd9i a pacientulut,putem
|lodcla capacitateade mentalizarc.
Atunci cand recunoagtemo trecerela act li facem explicit implicitul,
l[|l$punAndu-l in cu\rinte,comunicdm Pacientului faPtul ce comPorta-
Ilcntul arc un intelespsihologic palpabil - un context al sentimentelor,
jn
iltrclurilorri dorintelorin (are pareqaaiba un sens. continuare, canJ
,xplori\l11tlecereala act trezim sau adancim conFtientizareamodelel()l
rlonlnlc inconqtiente,ajutendu-l pe pacientse devind mult mai congticnl
lc cxistcnla Fi impactul lumii reprezentationale.ln acestfel, trecerjlc l,r
r(l ilsigori pentru terapeutFi pacient un context in carefiecareili cx( l
cuzi\ lLrnciiareflexive
l)('iii floxibrlitatea carene pemite sd intervenimex?resivli/sau intl'rpr'(,
rtiv cstc, filri\ iftloiali, de dorit este,de as€menea,de dorit ca tot cccn.( rtol
rlt'gcnrsi1faccnrsprc binelepacientuluisd fie in concordanlecu cecnc('srrrl
('nl airp(tr'soilno. umani Pft'viziblldla scnrr,rl(|l'
l)trtri fiirld responsivitatea
nonverbale,nu doar ce€ace facemefectiv va aJeclapacienhrl, ci ti sentimen- f7r
tele pe care le percepem in legdturd cu ceeace facem. Dacd, spre exemplu,
alegem se ne exprimem reaqiile emolionale chiar dace ne simfim inconJor-
tabil cu o astfel de autodezvdluire deliberate, probabil pacientul va sesiza
disconJorful nostru li va simti confuzie fate de aceastefipsd de potdvire in-
tre conduita noashe gi ahtudrnea nonverbald fati de aceaconduiti.
Dar bineinleles cd o astfel de lipsE de congruente reprezintd, de aseme-
nea, matedalul din care hecerile la act sunt formate. Ca terapeuti, cand ne
surprindem cd ne comportem in moduri care sunt conhare caracterului
nostlx obi9nuit, trebuie se luem in considerare de ce facem acestlucru. Ce
trecem la act? Ce legeture este inhe modul in care noi simtim intemctiu-
nea Fi modul de a simti al pacientului? Totuli, intl-o mesurd semnificati-
vd, capacitateaterapeutului de a se schmba intl-un anumlt mod contai
caracterului nostru, in anumite situatii - face posibile schimbareapentru
pacient. Amintili-vd aici de cercetirile care au demonstrat ci incadrbrile
lnt!-o categorie de ataFamentale copiilor mici se pot schimba daci persoa-
nele carc ii ingrijesc se schimbd (Ir4arvin,Coope., Hoffman & Powell 2002).
Tiecerile la act in hansfer--contratransferiau na9teredintr-un sistem di-
namic, in care schimbareacomportamentului unuia dintre parteneri in-
fluentea./a ine\ itdbilSicomportdmentul celuildlL.
ln mod ideal,Lerapeu-
te trecereala act in caresuntem pringi, ci gi de a schimbanatura partici-
pdrii noastre,astfelincat sd fim capabili se gandim, sd simtim gi sd rela-
lionem cu o mai mare hbertate OiconFtientizare.
Atunci cand o istorie de atatamentnesecu zant a impus o lips6 de fle-
xibilitate asupra unui indivld,la intersecfiadintre vulierabilitdtile acelui
lnclivid Fi cele ale terapeutului va rezulta o limitare a opriunilor pentru
(upluL terapeutic Asta se inmlnpH atunci c6nd apar hecedle la act-Dar
lerapcutulcaregdsegtecelenecesarepenh_ua gandi, a simti Fi a relationa
mt|lt nrai liber poate deschidepacienhrlui noi optiurf. De fiecare date c6nd
n(rilchirnbim suficient de mult pentru a iegi din stransoareaduale a pro-
ptlilor ionstre limitili li a presiunilor trecerii la act, demonshem {aptul
fl rchimlrnronosk'l)()sibilil ir, astfcl, facilitem,in anumite grade, schim-
biltllf lr' .nilol',r(k,nlUl i|lNLrll
li lo dor$te, dar,in acelagi
timp, esteinfti-
r t tt{tlrl( ol(,,
( A P l t 0 t u L 16
Inifial, copilul mic invald semnificatia emotlonald a senzafiilor corpo-
rale, simlind comportamentul corporal acordat (atingere, Privire, expre6ii
faciale 9i ton al vocii) al figuii de atatament responsive s€nzitiv. C5nd Pa-
cienfilor nottri le lipsegte o astfel de responsivitate acordate timPurie, in
specialcand au trd ii tlaume, ei srmt, de obicei,impovdrali de o capaci-
tate compromised a regla emoliile. In mesurain caresimt emoldle doar
Dom e n i un lo nver bIIa l ca senzatii somatice sau simptome fizice, corpul lor este cel care ,,Iine sco-
Lucrulcu
corpul ruI", 9i nu mintea lor (Van der Kolk, 1996) in acedsl; lume, sentimentele
sunt fapte, pentm cA ele sunt realitiili fizice. Astfel, ele pot fi coplegitoare
sau pot fi negate,dar nu se poatercflectaasupralor.
Penku mulli pacienli esteimportant - iar pentru pacienfii cu traume
..,schikfuarea,
in celerlin urmi, necesitd
canectn
rea nelezolvateesteesenfial- ca terapeutulsd includ; irl tratamento aten-
cu expetient cotporoldcarcafost disocintd
iie specialSasupla experienteicorporale.taducerea limbajului corpului
- w ma Bucci(2002,p. 788) in limbajul s€ntimentelor aiutd la facilitarea regl;rii interactive a emoti
ilor care faceposibil ca pacientul se-l simu pe lerapeut ca o nou; figura
l'sill.rnaliza-,,cura p n vorbire,,- Fi te terapii prin cuvant, in ge_
de atatamentti ca o bazede siguranga. In mod reciproc,incredererpa-
rcrLrl,nu au indeplinit adecvatsarcinade a tegrain murca clinicbo con_
cientului in terapeut ca fiind o bazd de siguranle poate facilita o explora-
!e mai profundd a experienlelor corporale gi un sentiment din ce in ce mai
putemic ci emotiile pot fi tolerate. De-a lungul timpului, o astfel de re-
glare interactivd a emoliilor ajuti pacientul s; inv4e sd decodeze senza-
liile somatice,astfelincat afectelese inceapEsi fie folositeca senmalece-
tre sine 9i citre alfii. Atunci cand, in acest fel, sentimentele pot fi
recunoscute ca frind comunicbri ale experientei - ca simbolud interpre-
tabile, ti nu ca fapte invariabile -, se desddde uta cdtre mentalizare ti ci-
trc insight, empatie ti libertatea interni pe ca€ mentalizarea le poaie aduce
Suplimentarfald de creftereacapaci6Fiide reglarea emofiilor pacien-
tulLri,concentrareaasupracorpului are potenlialul de a facilita integrarea
cxperienlelorpe carc relatiile initiale de ataFamenL ale pacientului nu au
putut s5 le cuprind5. Prin intermediul stdrilor corporale(cum ar fi arnor-
,xpericnl5a corprilui (Siegel,1999;Damasio,1D4, lirca sau agitatia) 9i al expresiilor corporale (curr ar fi cdscatulsau alte
1999),iar rclal,il(,(h, gcritrrri),pacienhrl dezvdluie sentrmente- gi apidri impohiva acestor
N.nhnlcnte- pe carc a fost incapabilsau nu a vrut sd le recunoascS.
N4rrInult, corpul n|nirrtqjte,dar Fi dezviluie (Rothschild,2000;Hopen-
wd$r't'r,I9c)U). Anrin liril( d isociatcsunt adeseastocatesomatic/nu numai
enronz,rlii.n||. lrll ll rr'lr[ik'in prczc,1t, ci Fi ca posturicorporaleii mig-
(Kryslrl, 1981t).
r'r'l)r!lntc
(iri i|l(ipir,||{r.rrqir
Lrh'i u flrl)cri(,rrl{,1('irrilinlc
trnumnticcalc Pacicnttrlt'
 De exemplu,ur pacientdepresivcu dureri cionicede gat Fi de umdr a re-
cunoscut ce, de obicei, igi linea umirul drept iidicat Fi spre iniuntru ca gi
cum s-al retragepentru autoprotecliedm caleavenfului Mai tarziu am
vazut cum malla sa dreapt6 a devenit url pumn - pumnul care ,,a vrut,
dar nu a indrdznit niciodatAs; dposteze" a spus el atunci cand s a co-
nectatpentru p ma oard la furia pe careo resimfeafatd de tat seu abu-
zry hzrc.
Astfel, impreund cu ceeace pacientii noFtri evocd in noi gi trec la act cu
noi, ce€ace exp me prin intermediul corpurilor poate constitui o cale spre
integral€asentimentelorgi amintirilor pe carc a hebuit in hecut sd le dr
socieze.De fapt, in mare parte pdn activarea expedenfei corporale Fi sen
zoriale in timpul gedintei- ti legand astfel de experienlede imagini tr
cuvinte asupra cEiora se poate reflecta -, facilitem integrarea care ste h
baza schimberii terapeutice(Bucci,2002,2003;Bromberg,2003;Ogden Fi
colab.,2005).Conskuirealegdturilor intre senzaliilecorpomle ale pacien-
lilor nottd, sentimentele lor ti semnificalia pe care o ahibuie sentimente-
lor contriblde,de asemenea,la integrarearegiunilor subcorticaleti corti-
cale ale creierului. O astfel de munce poate, in cele din urmd, sd ii facii
capabili pe pacienti se fie prezenti inbr-un mod integrat, atat cu mintea,
cat Fi cu corpLd.Acestlucru poatefi deosebitde imporlantpenhu pacien-
lii feie solulie la traumi, cerorale lipsette abiljtateade a reflectaasupr.
expedenleisomaticegi, astfel,trdiescintr-un corp ,,lipsit de minte", gi nlr
in careexistdo minte. Pentru pacienlii evitanf careadeseapar a trdi cu o
minte fere corp munca cu corpul poate fi cruciald pentru a-i reconecta ln
experientele somaLicegi afective de care au fost instreinati.
A puneminteain corp
Corpul va deveni o resurseterapeutici dacdterapeutul estemeditntiv
(Linehan,1993;Kurtz, 1990;Ogden, 2006).Avend o atitudine meditltiv,t,
in rnod deliberatne ditectiondmatenfia atet abnlia noashi, c6t $i I t),r
cientulld - asupradetaliilor expedenleiin aici-ti-acum,in specialrlc (.\
perienterinterne Facemacestluc.u avand o atifudine de acceptarcli ( Lr
riozitate maxim5 in legdture cu ceeace observAm,ti nu o dorinl,l (|' ,t
schimba(saLlde a interpreta) TerapeutulcaresugereazipaoentulUi ,,1{,1
mai abnt la ceeace simti gi incearcesd cunoghmni hlt(. Iccst lUar.U" ,l|,,
o astfelde atitudine.Acestlucru ne permite sd folosim eficient corPlrl,ir)
loc si credem cd senzaliile sunt fie coplegitoare,fie inaccesibile Attrn( i
cand senzaliilecorporalesllnf resimlite ca fiind prea Putermcepenktt it li
suportate(sauprcduc fticd),medltatiapoateseNi ca antidot al Panjciisirll
al disocierii.Afunci c6nd acestescnzatiiau fost in mod obitnult atcnlrilto
sau evitate,o atenfiemeditativd asupralor Poatefuncllona ca un anti(loi
al sentimentelor de nonrealitate, devitalizate sau deconectare
Cultivdm o astfelde atitudinemeditadveb Pacienfdnottri intcrvcnirr(
in modud carenecesitedin partealor si fie intr-o starcmeditativi irili
cd sd fie conFtienlide experienlalor atunci cend o treiesc(OBden & Mirl
ton, 2000).Atrdgand atenlia asupra momentului prezent totu9i Inn)()ril,r
tea terapeuFilorsunt mult mai obilnuiti se se concentrczemai Licllr'rl),
asupraemofiilor pacienlilorlor decetasuPracorPurilorlor lntrcbl rilf s'lII
comentariiledespreexperientaemofionald(,,Cesimli in accstm()nltrrl/"
sau ,,Paritrist") sulrt mai degrabdo trdsetureobignuitda corvcfsirli('i l('
rapeutice decat intrebdri sau comentadi legate de exPerient.la()ff(rlill,i
(,,Cesimfi in corp acum?" sau ,,Respiraliata a perut si se schinrbf rtr , ,i
teva minute in urme") Date fiind elocvenlacorpului ii faptLrl.i\ sr'trz.tli
ile somaticeddesedindicae\peflenlerene8ate sdudj\,(i.1lr'.'r.(.1\l'l.tltl
terese cerea li corectati
corpului
,,Citirea"
Observarea moment-cu-moment a schimbdlordincoft ,ll,llr(!ttrt|
nostru,cat F1al pacientului esteo metodede a acccsasoLrl('\lt rl rr(x| \'r't
bnI al dialogului terapeuticCihreacorpului ne ajutdsi D('( urr(',rllr"rr |' r'
priilc sentimente ii pe celealePacientuluiDc asemenc.r, nr'rlilll,lsJ ,ll'lr'
dcm gradulde conectarc dintreparteneiinterapietigridLrlirr(,rr('lx\,rt
rlintr..lceqtia esteconeclat {saunu) la ProPri,rc\Pcri(nt.l lrrsr'ir1rt. rrr'1r,.
k lrjLrtasi evaludmdaci stareamentalea pacientului]rcrmil(' rir r'\l)r i l,l
IlLrirr k)talitatea furiei sau a duredi salepoatc fi dc l()los- snt.r(ln(,1,lBl
sirurctfnurn.rlizl|ll(
li l r.lcelcscilc:ilipsihi.cFot sii fie coplcFik)nrc .
Llnrlicliont nli,LIII
l)r , l l ) i r I w i t l( l l t 7 ? / l { ' l l { ) l , r l i k n r , r r( 2 0 0 3 ){,) r I r ' r i i ( l ( 't l i i | l l , l r r r r ' l '
t s f v il l i , , \l i . ( , 1 r ( , ' l l r l r s| , I r r ' l l l l ! f ) r ) z i ri ", | l ' , , r , r l | $ , r l n h
r r t l ' l r i l o , , r lL
'rf,r
(fcricirea,tristelea,ftica, furia, dispretul, rutinea) are un set caracteristic
d$ cxpresiisomatice.Acesleexpresiiunive$ale se inregistreazeinbrrL ca
fenzafii viscerale,gi, exterL ca respunsurimugculare/osteoarticulare care
rurlt vizibile (la nivelul felei ti al posturij) 9j audibile (la nivelul intensi-
t|fii, tonului Fi ritmului vocii). Mai mult, fiecareemotie tinde si fie expd-
mot?lin anumite moduri de comportamentsau impulsuri de a actiona.
Urmdtorul rezumat (vezi Rothschild, 2000;Ekman, 2003)poate fi folo-
xltor in traducerealimbaiuJuicorporal in sentimentedespre;are se podte
Fericire:rcspiralia esteadance; suspine; zambegte;tade; ochi strdlu-
citori.
?isferei sentimente in;butite, nod in g6t; buze ldsate;ochi umezi, in
roFilij mitcrri corporaleincetinitejplans.
F/ttdj bettri rapide ale inimii; guri uscatejrespiralierapide superfi
ciali; tremurat ochi larg deschipicu sprAnceneleridicate;impulsul
de a fugi.
FtlrieitensiunemuscularS,in specialin maxilaregi umeri; buze lu-
Buiate, maxilare indettate (adeseaimpinse in afard). spr5ncene in-
cruntate, ochi a,mtifi pleoape supenoare ridicate; gaf inrotiq Fpe
te; impulsul de a lupta.
Disprel: greaq; ndrcarea Fi increlirea nasului, ridicarea buzei supe
rioare;intoarcereacu spatele.
llrlirej cregterea temperatudi la nivelul fefei;inroFirea;evitareapri,
virii; impulstLlde a se ascunde-
Coflt m tuonsfetuI sofi atic
--.'mjoritatenlucrurilorpe caleIesasizimIn Writ?tlliin\ttt
e posibilsd le simtinint in prcpriilenonstrcroq'utiri
pmbabilcelnai .eprde,inftspiroti0t ,tt\ttn
- LewisAron (199u.t) ?81
()bscrvarcnproprici noastreexperienlecorporalcnu cstemai pulin i t
lx)r'tirntlldeciit olrs('rvarcacclci a pacionhllUi.l)c(),rr('rosish'mLrl(( ,1)r'.rl
al neuronilor-oglindi asigule ca noi sd rezondmpractic autonom cu pa-
cientir nothi, stdrile noastresomaticepot reprezentardspunsuri incon_
gtiente la comunicarea nonverbald a pacientului. Percepereaincongtientd
a fticii pacientului, de exemplu, poate fi transrnisd de Ia insuld la amigda-
ld, pregetindu-ne sd ne simlim infricotati pe mbsurb ce neuronii nottri
oglindd se activeazi, in concordanld cu ftica pe care o percepem la pacient
(Iacoboni, 2(]05).Pe scurt, experienfa noashe corporall/emotionali poa-
te simula experienla corporald/emoSonald a pacienfulul.
Pe de alei parte, degr contratransferul (indusiv contrahansferul soma-
lic) estede obicei un drum cu doud sensun,dfuecliatraficului poatecate-
odatesd aibd origineamai mult in partea terapeutuluidecatin parteapa-
cientului De aceea,trebuie sd fim atenti, se imptcam co exul prefrontal
gi, cateodate,sAiniliem un dialog cu pacientul,pentru a putea diferenlia
rezonanfaempatice de proieclia proPriilor noastrestiri afectiveasuPra
pacientului.
Ca terapeuli, congtientizaGa propdllor noashe corpuli ale o sernnifi_
cafie importantS.Atunci c6nd ne stmfim conJortabil,,in corPul nostru",
putem sii Iim mai utor prezenli 9i mai de ajutor. Pacienlii nu trebuie sAne
citeasci gandurile, pentru ce ne pot citi corpul; aflend in acest fel cd slln-
tem prezenF, pot aborda propria lor experienle, fdri sd i9i facd Prea mul-
te griji legate de experienta noastre. Pe de alte parte, dactr nu suntem mr -
tumifi in propria piele - ca atunci cand nu suntem conJortabili, suntem
nelinigtiti, sonmolenti sau mult p.ea exclusiv ,,ilt mintea noastre" -, acest
lucru poate semaalaun colapsal autoreflecfiei,o lipsi a abfiteFi de a fi
in totalitate prezenti ti/sau deconectareanoastrd de la pacient. Toate aces-
tea vor face ca pacientului sl-i fie mult mai greu se fie prezent, se rcflec-
teze9i sEse simti conectatcu noi (Looker,1998).
M-am referit mai devreme la ,,corpul in cale este prezente mintea" -
prin carealn inleles corpul in caretrdim in momentul prezent cu accep
tare 9i conttientizare Existtr intr-adevSr o aliantd intre caPacitateade a fi
lrr corp, pe de-o parte, 9i de a fi prczent, pe de altii parte. A fi in corp este
un lucru necesardace vrem sd fim prezenF. Cum putem fi Pe dePlin pre-
z('nli ln acestmoment dacenu ne afldm in cory? Eige 09n /1993),abor-
dand cxact l(.gi1Lurn dintrc ,,corpulcare/espird'"gi capacitateade a fi pre-
,cnt, scfi(':,,Sirrr'lrHlr||(llr|nt dc cdtreconttientizarearespiraliei. nu
filrlliirrcin llf|lr,rlinrl'rrlrrl!.i rliri nu o ia inaintc,ci pur ti stmpluse mifcr
odnttl cu acesta"(p. 146).Dirnen (199E)spune:,,A tlii medilativ cu respi-
rulhr...inseamni a t!e.iin corp, in relafionare,dorinF, inconttient" (p. 89),
n(laugand:,,Dac5respiri, simti" (p 90) 1 Punctul important atet pentru
Itnclcnli, cat ti p€ntm terapeuli este faptul ctr conttientizarea respirafiei -
In pnrticularrcspiratiaprofundi gi relativ lente- esbeo poarti cihe o ex-
Forionld mai meditativ;, inclusiv experienlacorporald.Ne poate aduce
Inrrpoiin aici-fi-acum.
lt!ftastru de toletantd
Sicgel(1999),Rothschild(2000),Ogden 9i Minton (2000)au suslinut cd
Int('rvcnfiileclinice sunt, in general,eficientepe termen scurt in misura
In ( n.c ajutd la menlinereaexcitatieiautonomea paclentului in limite to-
lornbilc;pe termen lung, inteNenliile eficientepot extinde ,,fereastrato-
l'rinlci", astfel incat niveluri mai crescutede excitatiesd fie simtite flr?l
,r ,lfoctacapacitateapacientuluide a gandi, de a simti sau de a actiona.Ca
k'rapeulr, concentrarea atenliei asupra senza;iilor crcrporalegi asupra res-
|irdliei poatefi in mod specialimportanta ahrnci cand trecutul traumatic
gl viitorul imaginat cu frica par se inunde experientaprczen6 a pacien-
lului. O astfelde inundarepoate6 evidentepentru tempeutchiar 9i atunci
(ind pacientulnu doregtesau nu poate se lecunoascdacestlucru. Dove-
,ik sc afli in scmnelecorporale respirafie,culoareategunentelot b.t-
hlilc inimii - carc dezveluiehiperactivareauneia sau ambelorramuri alc
t{lstcmuluinervosautonom al pacientului (SNA).
S('mnele hiperactivdrii sistemului nervos simpatic (SNS)includ cregtc-
n',1frccvenleirespiratieiti a lrecvenlei cardiace,precum gi dilatatea pu-
Pilt.lor;;i paloareategumentelor.pe mesuri ce sangelese indreapti dc ln
(rp sprc extremitbli. In aceasttrstare,pacientul se poate simli copleFit;ii
d('z(lrganizat Hiperactivareasistemului nervos parasimpatic(SNP)csh'
rollectntl de o marcatdreducerea frecventeirespiraliilor ti a frecvenlei
(,rrilrn('c,c(,nstrjctiepupilard ii o fdl; imbujorat6.-[naceasl;starc,pnr'i('n.
lul n(i(.\('.rse simte amorlit 9ilsau inchis.
Amintili-v?l c5 amigdala (,,centrulde supraviefuire") reaclionoazillr
pr'ri.ol('lc pcrcepute,declang6ndrdspunsurineuroendocrinecaro Frr'H,I.
l(.!,cc{)rpul pentru lupta. futa sau ,,inghelare"(imobilitate tonicil) nlun.r
! V . r l , d. i!.m..ca, Ep!re in(1 99 t ) r iAr oi ( 1998)
cand primele doud opfiuni nu sunt disponibilc, agacum se intamph ade-
sea in cazul traumelor. gtim ce pacientul s€ simte coplegit atunci cand ve-
dem semne ale unei hiperachvdri simultane a ambelor ramuri ale SNA -
SNS care faciliteaze lupta sau fuga gi SNP care promovea2i imobilitatea.
De exemplu,pacientul a cirui respiratieesterapidd, dar a c{rui fald este
imbuioratd se simte probabil inundat de emoliile asociateunei kaume.
Acestaesteprobabil momentul strapdsdmfrenele
O abordarcaici estede a-l ruga pe pacientsd fie atent gi sd descriemai
degrabdsenzafile corporaledecalsentimentel€(Rothschild,2000;Ogden
& Minton, 2000) DacAaceastdconcentrareasuprapropriului corp se do-
vedeptea fi prea muJL atenlia pacientului se poate direcljona cAtreexte-
rior, cum ar fi, sd spunem,impresiile senzorialedesple cabinetul terape-
utului. O a treia abordareestede a implica pacientul intr-un exercifiude
respiralie carc incetineFteFi regleazi respiralia (vezi Weil, 2004).Toate
acesteaborddri ajuti la suslinerea pacientului in imediata apropiere a mo-
mentului pEzent sldbind shansoarea emofiilor vechi, adesea traumatice.
Atunci cand au succe6,asdel de interventii restabilesc nivelul de excitahe
autonom al paomtului la nivelul ,,ferestreide toleranli" in care,,capaci-
tateamediati prefrontal pentru flexibilitatearAspunsului" poate fi repu-
sAin acliune (Siegel,1999,p.255).
A vorbidesprecorp
Conversagia depre corp poatefi structurati in mal multe moduri. Pu-
tem observacorpul pd!ientului ti putem comentadirect ceeace vedem. il
putem ruga pe pacientsd observeti sd descriesenzaliiledin propriul siu
corp. Putemincercase dezvoltemcongtientizarea legdturilordinhe senza-
liile corporale, sentimentele Fi gandurile pacientului. Dar orice formb ar
lua conversafiadespreco!p, pentru unii pacienti cu Eiguranl?lestefoarte
bogirt6-Cu siguranti, ata a fost in cazul unei femei cereiai-am atrasaten-
li[ ci\ voceasa pbrease vine dintr-un loc mult mai aproapede gatul s6u
dcc,it de abdomen.Mi-a respunscl observatiamea a fScut-osd se simt6
dcstul dc neconf()rhrbil,adbugandctrera perfectcongtientdde tonul vocii
i.rlc ai nu nr,ri pulin n!'lcricit?iin le8iture cu acestlucru. Sugestiilelegate
rh' .ofP lr( lnri(.i'l(.r'i['l)r()viz()riu ti cu respect,congticntizand potenlialu
h,r r[' ,r l,r( l'.x lr'rllulril F.,rirrrl.\r.xplrs,
c(r|rfticntdc sinesaucriticnt
'
 ln capitolul 8 am ftrcut aluzie Ia munca Inea cu ,,Eliot", un pacient cu
un gtil de ata9amentpredominait evitant. in fimpul unei gedinlerecente,
In timp ce discutan despe impulsul sdu de a s€ retrage de l5ngtr solia lui,
llllot a cascat.9i apoi d cdscatdin nou. l-am spus:
- Ai ciscat acum.Poateace6tlucru ate o semnificatie.Mtr intreb dace
lll poli da seamace simli acurn?Sauprobabil ce nu vrei se simli?
Eliot a vorbit dupit o pauzalung,i.
- Mi simt obosit.
- Hmm. Ai idee de unde ar putea sa vind acest sentiment de
oboseaU?
Eliot a rtrmastdcut, dar pitea un pic manio6.Cand l-am intebat ce
se intample, a spus:
- Nu-mi place cand imi pui aceasti intrebare. Pare manipu.lativ.i.
Este ca gl cum ai un plan.
Ceeace treptat a ietit la iveald a fost sentimentullui Eliot c; il invr
tam si fie vulnerabil, intreb6nduJ despre faptul cd a cescat 9i apoi
,,iucandu-mtrcu mintea lui": ca tespuns la dezveluiEa experienlci
sale, i-am cerut cevamai mult sau cevadiferit. El gi-adezviluit sen,
timentul (,,dea fi obosit") ti am dorit si interpretezeacestlucru -
probabil ca o disociere. Dar pentru el nu pEreaa fi dis<xiere, a spus,
dcai gtia cd in trecut faptul cd a cdscata avut aceastesemnificalic
Am incercatsd repar ruptura de aicL explicandu-icd,in parte dat(r
rittr experienlei mele, Ged ce sornnolenla 9i cdscaful adera refled.l
nevoiade a nu fi pr€zent.Dar nefiind sigur ce aceastiexplicaliccsk.
universala,am fost pur gi simplu curios si aflu cum inlelegeel aacsl
c?lscat. Am addugatcd,pentru mine, ,,obosit"nu reprezentaatit (h,
mlrlt un s.nfirrerll,cat mai mult o senzatiefizice a cirei sernnificrlir
trebuie sAo inlelegem. in sfdrgit arn recunoscut vulnerabilitater irsrl
cink\ fapfului cd m-a lSsatse aflu ce simte.
In accstmoment, a pAnrt ce se relaxeazdgi mi-a spus un luer(| l)t.
caremai devremenu s-a simlit confortabil sa mi-l spuni - Lrn.tlif
lipit pc o cnbini telefonich,pe carel-a observatin timp cc vcnorlslnl.
cnlrinctlrlmfll. De la distanl;,a crezutcd esteunul ca multo itlt(,h,,
l)('carclc-n vizut cu cetevaluni in urmi in ,,CouchHollow"
zrnr:ldrn Snn l;rnnciscoocupati in sp('.rnl(l(' k'raP(.uli n r,.[,,1
ardtauca afiqelecu persoane,,c6utatede polifre", probab fdcutede
un pacient nemulfumit. care ii atentiona public pe ceilalli de riscul
prezentatde un ferapeut fird etice ce ii violas€ limitele. Eliot gi-a
imaginat c; afigul de langi cHdirea unde se afla biroul meu era, de
asemenea,realizat de un pacient nemultumit de-al meu. Cand a
ajuns suficient de aproapepentru a-l putea citi, a aflat ce reprezen-
ta o cererede ajutor penku gesireaunui cainepierdut.
Discut6nddespre fanteziasa ti despresenhmenful sdu ,,irafional"
de pericol de intruzime pe care il repezentam, am pufut si inlele-
gem mai multe despre furia ti despre in8rijorarea sa, ca respuns la
lnhebarea mea legatd de cescat,precum Fi despre relafia acesroracu
nevoia sa de a se letrage din fala sofiei. Degi afirma ce nu estePe
deplin linigtit de explicatia datS pmku comportamentul meu, a fost
de acord ce nu mai simte c; a:rvrea si calte.
Ca terapeuti adeseaavem diverse inhrilii despre semni-ficaliacomuni-
cArii corporale a pacientului sau despre experienlaacesfula.in general,
pEfer doar sa comentezceeace cred ce ved, hs6nd sensulsd iastrla ivea-
li din explorareacomune pe carecomentariulmeu, de obicei,o prcvoa-
ce. Totugi,destul de frecvent,poate fi dificil sd facem un comentariu -
ata cum s-a int6mplat intr-una dintre tedinle cu un Pacient care, in mod
repetat, gi-a dus mana h fafe pentru a se scdrpina sau pentru a-9i da la o
parte prrul din ochi:
Ceea ce m-a uimit atunci c6nd a dus m6na la fate in mod repetat a
fost singurul deget care a rdmas drept - cel din mijloc -, compu-
nand un gest cu caremajoritateadifltre noi suntem obiFnuifi.Mi-a
fost greu se dau o serrmficaFecomuniceriilui corporale,el fiind re-
ticent in a-l traduce in cuvinte.
Apoi mi-am amintit ce in gedinF anterioad pacientul uitasesd plSlieas-
ce.Acum, in timp ce deveneamutor enervat mi-am dat seamace,prc-
babil, ceeace pacienhil heceala act cu mine evocagi lncorpora in mine,
k)atctrarlsmitcaLl acelagimesaj.Incurajatde interpretarea facutein tA-
cc(', nln irnplrti\fil pacientuluiobservaliamealegatdde gestulstru.
I'ilei(.nlul n l(r.l tr('incrozitor - nu mai pulin decat am fost eu -
l:iD,l r iirl(lFl d rrrl||lil (,\ n vizut recento studonti impingindrr-;i
 in mod repetat ochelarii pe nas cu acelagigest inJam.9a intebat
cum esteposib sa fie incongtient; de gestul s5u.Nu estede mira-
re ca am ajuns sd vorbim despre cum este posibil ci alfii i9i dau sea-
ma de furia sa cu mult inaintealui.
Contexful fiecArui comentariu pe care il facem despre corpul pacientu-
lui este,bineinleles,relalia terapeuticd,ln mod ideal, terapeutul funclio-
ncazi ca o bazi de siguranlr, a clrei prezenti facesiguri explorareaex-
pcrientei corporale posibile a pacientului. In mod paradoxal, exact aceasttr
FlguranF stabilelte conditiile in carepericolelenerostite ale relaliei pot
ttneori si prindd glas,
Fiind uimit intr-o zi de postura unui pacient cu o isforie de traum?i,
m-am straduit sApun in cuvinte penku el ceeace am observatla corpul
lui, pe cand intra in cabinet.Atunci cand, rehtandu-i impresia mea, nu
lrm reugitsd exprim ceeace doream,l-am intrebat dacd estede acord si
mi lase sAincerc se-i arltf ce am vezut. Av6nd acordul lui, m-am ridicat in
picioare ti am incercat cu corpul meu - cu pieptul ti bdrbia impinse ina,
Intc - sd oglindescmodul in careareta el:
in mod evident derarlat de mimarca postulii sale,a spus cd pirea
superatti agresiv addugendcd se simte inconfortabilacum, aici -
fzic inconlortabil L-am intrebat dacd poate descrie senzalia. ,,Esto
ca Fi cum existtr o tensiune peste tot", a rtrspuns el, migcandu-ij,
mena pestepiept de la un umer la celehlt. ,,Esteca 9i cum agvrcn
sAlovescAi mb abfin in acelagitimp."
Am vizutcum fdlcilei se incleftauli cum mena sa dreapti se sfrin-
geain mod repetat.9i-a arcuit spatele,intinzandu-se,9i l-a trecut un
fior scurt, ca gi cand pe jumdtatear fi fost afectatde acestsentinrctrt
gi pe jumdtate a! fi incercatsi scapede el. Apoi stand jos, s-a aplc
cat inainte, capul ia cezut in piept ti ti-a odihnit bralcle pe coaps(.
In acelagitimp, gi-aimpreunat mena dreaptd(carenu mai era striin
s21in pumn) cu mana stang6.Tinandu,le shans impreuni gi fro.:tn
dule uFor,pdreaa fi o imaginea resemn6rii.L-am infrebatdacJ(.st,,
conttient de ceeace facecorpul sdu_
A dat din cap li a spusr,,9tii,nu md simt del(r confortabrlain(l sr rl
aiin.Nu nti srrpirc normalsi am astfeld('sr'ntimenteI'robh,rrrr.h,
fizice in care am intrat 9i inalnte, esie ca tl cum pur gi simplu te-ai
detasa total si le-ai diseca".
9tiam la ce se referca: in urme cu cabva tedinle, corpul sdu a erupt
in ceeace pdreau se fie mitcari as€mln5toare celor convulsive, prac-
tic involuntare, cu o pulere enormd, care au avut (cel pufin in ochii
mei) un rol intimidant, dace nu chiar o tente fu.ioase. PerhiFn-
du-ne sAne adlesdmperFi ,,ascunse"a experienteiacestorepisoa-
de, cu un amestecde nelinigte gi utulare, i-am spus ctr probabil
m-am simtit speriat de el, temdtor cI lucrurile ar putea s.trpa de sub
contlol sau cd ar putea se md loveasc?l. Mi-am impdrtagitperereacd,
probabil, detagareape carea simlit-o din partea mea era rezultatul
incapacitStii mele de a iecunoagte pe deplin aceasti fric6.
A raspuns cA se simte ugurat str audii acest lucru acum, pentru cd
arunci a simlit ce nu eram real cu el. Mai terziu in timpul tedinlei
mi-a spus (cu o mare dificultate) cd in mod repetata avut fantezia
ce irni ..hegeao mami de bttaie", dar niciodate nu a putut se-mi
spune acest lucru.
Urm5rirea senzafii.lor corporale ale pacienfilor nogtri in mod continuu
este vital6, pentru cA ele, aproape intotdeauna,se schimbAintr-un mod
imprevizibil gi cu o semnficalie. Atunci cand ii facem pe pacienfii nottri
sd suporte senzaliile dificile, le permitem si invete ci participarea la ex-
perienla corporati poate sd o hansforme ti sAo clarifice. AstJel, facilit6nd
Punerea minfii in corp, putem promova atat autoleglarea, cat ti congtien-
tizareaexpeienlei disociate.Mai mult, um;lirea colpului pe mdsure ce
senzaliile se schimb; cateodat6 deschide uga cdtre o noui experienti:
Un pacjent ale cerui ata9amentetimpurii au permis pulin spaliu
pentru o dependenli san{toasi era fulios pe faptul ci sofia sa instr!-
cinatd se supera atat de ugor. Se pl6ngea de faptul cd sogiasa - ft-
ind pe punctul de a pleca intr-o cSldtorie de serviciu de doud sipte-
meni, Usandu-l pe el singur cu btriatul lor de 1 an - ii ingreuna ti
mai mult existentacu grijile ei legatede locul in careva sta,cum se
va d(':{'urcaacolo ti tot aga Ajutandul s5 recunoascdsurselepro-
bnt)il' nh, ,rlxi(.l,llii sotici sale (urma si fie separatade solul ei, de
lilll )r Llr)ul('i),nrr ovocntUriiilesalelcgatede dificultatcn
"hrlclrh
 de a empahza cu ea.Atunci cand e{ortur:ilenoashe de a intelege sen-
sul nepdsirii salemanioasenu au condus la nimic, i-am sugeratsi
se concent!€zepe senzafiilecorporale.
9i-a dat seamacd are ,,fluturi" in stoma senzatiepe care a interpte-
tat-o ca fiind fricii. incurajat sa urm;re ca aceasusenzatie,a spu.
cd simte cum aceasta,,crette" Existao presiunein spateleochilor
lacrimi ti tristeie. Era tdcut. intreb6ndu-l atunci ce simte, am fost
surprins si aud cAspune ci simte doar tristefe.A spus ci o intrea-
gd game diferite de emotil se deschidea.A simlit dodnla sAfie ald-
tud de solia lui Fi a avut o magine a dragosteiacesteia,,careradia"
inspre el,
Lvident c, nu fiecare exerciliu de conFtientizarea corpului are astfel de
rozultatebune. Pacienlii evitanti ca acestaadeseaa{igeazi un ecran alb
tunci cand sunt invitaF se se racordezela corpul lor. Totuti persever6nd,
chilr gi lipsa de congtientizareaa rulei senzafii anurne poate clarifica inde,
lt.lrttrrea pacientului de propriul corp, care poate avea potentialul de a fi
utr irvor nesecatde mergie 9i informatii.in mod frecvmt, estede ajutor s.l
lc slrgeriim paclentilor se observe ce se intemple h corpul lor,Iinind conl
in nc'c'lagihmp de ceeace simt, gandesc ai iii imagineazd ftr prezent.
Mobilizarea
coroului
Slementulde bazAd teoriei atatamentului estece suntem preprogrn-
nlnli biologrcsd ctrutemun ,,sanctuarsigur" intr-o alta persoani mai pu,
lcrnicil sau mai inleleaptd atunci cand ne simtim ameninlali de un peri
col. I)trcdnu estedisponibildo astfelde figure protectoare,atunci optiunilo
rx) strc activese limiteazeh luptd sau la fuga; cand niciuna dintre acesL('
r,frliurrinu poatefi pusAin act,singurelealternativerdmasesunt inghcf.r
rf ir snu imobjlitatea,Pasivitateaneajutorate inhibareaunui mod activ
(lc n focc [afh unei amenintdri copleFitoare se afle la baza rnajoritiilii
lr,ruDrelor.Anlrlarea unei asemeneainhibilii prin mobilizarea corpUl i
l)(),rtcli cscnlial; pentru inve$area impactului traumei, inclusiv nl Lrilrl
rttei rchliorrale declan$atedc o figurd de ataFamentinsp6im6ntikrxfc
pi irrrobiliztrrrtii- carenici nu poate fi abordatein siguranld gi ni.i
'ru '
Br,riesci\pnclcca (Ogdenti colab.,2005)
Traumele imobilizante, dup; cuJnve aduceli aminte, Pot dezactiva Por-
liuni ale creierului furend voinfa (cortexul prefrontal dorsolateral) ti re
ducdnd la ticere vocea (aria lui Broca)atata timp cat Pericolul Persiste
Totuti, paralizia temporaldii ,,teroarealipsitd de cuvinte" (Vander Kolk,
1996)asociatehaumei pot l5sa o mogteniredurabild. Astfel, mulli dintre
pacienfiinottd suferdde o compulsiecronicAde a 9esuPuneFi de o inca-
pacitate continue de a slabili limite potrivite sau de a inifia acliuni efioen-
te din propde initiative inclusiv actjuneade a se aProPiade altii Pen-
tru sprijin. Deti acelti pacienti au fost cu adeverat victimizali in trecut,
inhibllia lor obitnujtd ii menline in Pozitia de victime Fi in prezent (deti
frustrali Fi furioti ceteodati).,,A hiopita pdn viali" esteo exPresrecare
sugereazicum jnhibilia ndscuh din haurni continu?lsAse exPrimeP n
intermediul corpului ObservdndsenzagiilecorPoraletotuFiPacienfiiade-
seadescoperejmpulsud disociatede a actiona autoProtector,in moduri
careerau inainte mult prea periculoasePentru a risca (Ogden,2006) A-i
facecapabili sd acfionezeasupraacestorimPulsuli Potrivnice- hclusiv
actiunea de a vorbi despre acestea poate ajuta la ruPerea obiceiului in-
hibitiei, agacum esbeilustrat in umiitoarea viniete:
SimFndu-se tiranizat de cahe gehrl $u, ,,towell" - un pacient cu
un istoric de abuz fizic turcopilerie - a luat decizia de a-9i P5resi
serviciul, dar nu era capabil incd (dupa cum spunea)se ,,aPesePe
tregaci". Timp de mai multe tedinle am exPloratfricile salelegate
de catashofape careo va declanta dorinla sa de a Pleca:9eful sdu
va deveni furios. Nu i se va permite se demisioneze sau, daca ar face
acestlucru, va fi Lrecutcumva Pe o listd neagle 9i nu i se va mai Per-
mite sAse angajezedin nou. Pe de alti Parte,lli fac€ag ji ce teful
sdu va fi extrem de devastatde acestlucru. Ajungdnd sd realizeze
natura rationale a acestorfrici contradictorii, Lowell, in cele din
urm6, s-a hotdrat se acFoneze- ajungandintFo Panicede jnten-
sitate traumadce.Simleace igi pierde minfile. In plus pe l6rlgd an-
xietatealui Lowell existati frica lui de a fi catalogatde mine ,,mult
prea slab" pentru a demisiona
Mi-xm lrrnsmrs empatiafal6 de distresullui gi am sugerats! ldsdm
dc()l),rrt('l)r1)lrunlomentdeciziati in schimbse ne concentrdmasu-
ma1
pr,r|,rrrrrll lr,nlt.lr,r-lniutnsi1o infclc'agiFi si o staPaneascd
 bine. PresupunandcAo concentlareasupraexperienleicorporalein
aici-gi-acum ar putea avea un rol atat calrnant cat gi clarificator, I-arn
inkebat pe Lowell dacd ar dori sEparticipe Ia un fel de experiment:
ar vrea si inceEe sd fie atent la senzaliile corpoEle? AtIr cdzut de
acord cd, in orice moment s-ar slmli intr-un dishes mai maie, ne
vom opri gi vom reconsidera aceastdsituatie.
lnifial pe lln ton incordat gi stint Lowell a descris o senzatie de ten-
siune in stomacti a spus cd se simt€ d€primat. L-am inhebat dac;
poate sEmenlrni aceastes€nzalie din corpul sdu pentru a o cunoag-
te mai bine. A spus cd esteca gi cum ar fi cevain intedorul lui... o
presiune...carc crettea,iar tengiuneaurca spre umeri ti brate.Vor-
bind in continuarepe un ton incordat,a spus cAse simte ca ti cand
ar vlea se indeperteze ceva- se scapepur gi simplu de ceva (a spus
cu pulin mai mulH fo45).
- 9i dac5,pur gi simplu, ti-ai ldsacorpul sd faci ceeace vrea?
- Esteingrijordtor Md intreb dace atunci cend egti ingrijorat ai face
cevacarear fi prea mare sau prea putemic,
- Probabil.
Apoi m6inile sale s-au fdcut pumni, pe mdsure ce se lSsa pe cana-
pea pentru spriiin ti a dat din picloare, repe6nd de cabva ori in ace-
laii timp cu acestemitcSri:
- Dispari dracuhd de aici!
Putereati fu a cuvintelor Fi gesturiloi sale au ramas in aer ca un
ccou, diminuandu-seugor L-am lntrebat ce se inmmpld in interio-
rLrlsdu,ce congtientizaacum.Cu o urmi de zambeta spus:
- Sunt conFtientde faptul ci nu md mai simt deprimat.
I'rccesandimpreun; aceastaexperienli, a fecut reali din punct dr
vl'dere emolional legetura dintre panica lui Lowell h gendul de n
,,apesape tregaci" asupratefului s5u gi frica pe carea simlit-o cind
orll copil de a da drumul la ceeace era o violentd aproapesujcidn
rtr fatd de tat6l sbu inspeimentelor gi vicios. La putin timp tirrpl
accca.a vorbit cu qefulsdu,cu carea reugitsd se ftrteleagdmai birr(
T()tuti, Lowell nu a renunlat la gandul de a demisiona.
It. Iingi dczinhibareafizid a apereriloradaptative,pacientuluiir lio.'k
fi dc nj['k)rsi-Sil]rtqiru2ccd faceacestlucru.Neuroltiinlele
contenlp(n.Ix,
e[minand $anitele presupuse dintrc percepfie Fi activitale motode, ara-
te cA- in ceeace p vegte creierul - existe mult prea pu,me diferente in-
tre experienlele imaginate Fi cele trtrite decAt am crezut initial. Irnplicalia
carc rczultii de aici este cd sdimbarea terapeuticd poate fi promovali ima-
ginandu-ne un nou comportament *ru, pur gi simplu, comporEindu-ne in
moduri noi (Siegel, 2004). De aceea,am putea se intrebdrr pacientii, de
exefirpht: C m esteilaci Ie TEzicdnderai copil, conltunfindu-te efectiocu fu-
a tatdlui ti1t, ripo*And sa ,uqinAndu-li pdrerea?SaUjCe simli acun dtrcdili
imaginezicwn aifi putut sd rcuFeFti si le prot4ezideabuzurilefratelai tdu,spu-
nindu i mafiei ce-liJicca?Des{hidem noi posibiliteti penhu pacientii nogtri
atunci cand ii putem ajuta si se comporte - sau s5-Fiima8ineze cd se
comporte in modud pen; acum de neimaBinat.
;i pacientul
Desomatizarea flrl solulie
Ematinestein fiod esential
$rhosofintic
- JoyceMcDougall(1989,p.95)
,,Desomatizarea"(Krystal, 1988)este un termen care descrie un as-
pect-cheie al pr(xesului terapeuhc cu pacienfii care au fost traumatizali.
AcegtipacienF,in mod obignuit, itr triiesc emoliile ca fiind mai degra-
bd senzafiisomaticesau simptome fizice, nu sentimente.Degi conttien-
fizarea umanA a fost descriseca fiind un,,teatru al mintii" (vezi Blac-
kmore, 2004),pacienlii cu trauhe nerezolvate par adeseasi heiasce
lntr-un ,,teahu al corpului", in care singurelejeliri par a fi disocieleagi
,,exploziilepsihomatice" (McDougall, 1989).Desomatizarea-.eintro-
ducereapsihicului in expelienta sornaticda pacienfilor - poate ofeli o
Altd cale de iegire.
ln mod evident, mogtenileaunei traume nerezolvateFi a unui ataFa
ment dezorganizatesteatat biolo8icd,cat gi psiholoBice.Niveluri inalte,
cronjceale excitatleiautonomelegatede strespot prcduce simptomefizi-
cc (cum ar fi tensiune musculari, tensiune arteriald clescut;, dificultifi ale
nspirafiei) 9i Fot afecta funcfionarea sistemului imunitar. Afectele nemo-
dulate, firnd f,r(l()ri dc risc pentru diverseboli, adeseaii lasepe pacientii
n(Dtri trrr"r.rti,/,rli H,\s('simt:lvictimelepropriilor lor corpuri (Scaer,
2001)
l'(.ntflr,r li rl|'
rrrrri lolosnccslorpacicnli,cste important si inlcloS('m
';tl
rorqLrlvicios al rcgldrii emolionale deficltare gi al distresului somatic in care
rlccitiase afl; de obicei captivi.
Stresul traumatic li emotiile nereglate afecteazi in mod direct creierul
lll0 suprimd achvareahipocampului sau chiar produc atrofia acestuia,15-
$nd ami8dala sd reacfionezefdrd discriminare la pericolelepercepute.
N(.vcrificad de situalia contextuale,de memoda explicitd gi de controlul
pt(orlitatin mod normal de hipocamp,amigdala pacientului haumatjzat
lrttrll in func,tiunela declanldri extrem de fine, acdvand sistemulnervos
dul(nrom.ca rispuns la semnalepe caremajodtateadintre noi le-ar con-
tldcra neutre - sunehrl motorului unei magini sau bdti e accelerateale
lrrimii ca rdspunsla excitahesau efott. Rezultatulurlei traumenerezolva
l( l)(r0tefi o viald trdiH ca o permanentdurgenld - coryul afectatde cri
zr' f('rle sau imaFinare,iar mintea nu gesegteloc pentru a traduce stirile
,{rn)rticein sentimentecarepot Ii imphrtdlite, asupra cdrorase poate re
lk{Ln li carepot fi modulate.Sarcinaterapeutuluicu pacientulcu traumi
r(rrrzolvat6estede a asigura spatiul relational care se deschidespafiul
rtintnl,in caresd aib5 loc aceastitraducere- desomatizarea
lr()cesulde desomatizaredepinde in primul rand de abililaLeaterape-
.llului de a-i facepe acetti pacienli sd-tl tolerezesenzatiilecorporale,ti
ru sil le disocieze.Disociereareprezinti rdspunsulpacientuluila niveluri
lo cxcrtatiecareamenintd sA heacepestefereastrade tolerantd La adii-
.\)$lul relahv al relaliei terapeutice,modulim o astfelde excitatieexccsi-
r'd li ijLltdm la eliminareadisocierii, atat p n incurajareapacientului sri
senzaliile corpului pe mesuri ce acestease schimbe,cet gi prin
'l)sefvc
rirnspunerealimbajului corporal al pacientului in cuvinte. Fecandaccst
lrcnr,ilaju6m pe pacientse ti formezeun vocabularp ncaresidescric
,xDcricntelefizice.
Lln astielde vocabularare doud funclii import.nte penhu pacientulcrl
) lf.lum.i IrcrezolvatS.Aflafi in fata tendinreilor de a ecftizJdl, reacfjiles(),
rrllicc cu celeemotionale,capacitateade a diferentia senzal1llecorporn
('(lc scntimentepoate aluta la eliberateaacestorpacienti de sub tirnni,r
...hivrlcnlci somatice"in care,de exemplu,betdile accelerateale inir)rii
|lsoilrrrritcroare- ti nu doar un reflexaulonomcondilronatlipsit (l('
( n)r)ilicnliccmofionald.AflaF in lafa tendinteilor de a dec l'/are.cliilcs('
Iirti.o fi cm(4ionalc(bdtiile accelerate aleinimii sunt doar un srmpltrsirrrI'
otttcilrdiac,niciodatiun scmnal fricii),capacjtatea dc i1lcgascnznliil('(ll,
sentimente ii poate ajuta pe acegti pacienti sd-9i foloseasc; exPerienla in-
tem6 ca o bazdpenhu a se inlelegepe ei in9i9ili a comunicacu ceilalli.
Penh'u a clarifica ielatia dintre corp Fi emofii Poate fi deosebit de util
sAle descdempacientilor tiparul lor de expresrefaciale,Postura,gesturi-
le, precum gi dtmul vocii carepot fi recunoscuteca afecte- adice,sem-
ne vizuale sau auditive ale emotiilor Odate ce acestesenzatiicorPoiale9i
aJectesunt integlate ca parte a conveFafiei telaPeutice, scoPul nostru este
de a le lega de sentimentele pacientului (gi de mecanismelede aPdiare im-
potriva sentimentelor),precum Fi de contextulcarele-a evocat.
Marla avea o istorie de pierdere timpurre, neglijare ti traume.
intr-una dinhe gedinte,perease fie chiar mult mar ruPte de realita-
Ledecat de obicei, fiid se pari sd se gandeascesau se simte ceva
anume.Cand am intrebat-odacd estecon9tientdde cevaanume in
corpul ei, a spus ce a obseNato senzaliede aPdsareln ParteasuPe
doare a abdomenului,chiar sub rebordul costal.
Pe mdsuri ce exploram aceastdsenzafie,ti-a dat seamacd tensiunea
de la nivelul mupchilor abdominali a impiedical-o se resPirePro
fund. (Lu6nd in considerare expresia lui Dimen [1998] ,,daceresPiri,
sim!i", m-am gandit cd a respiramai pulin era o modalitale PentrL
aceastdpacientdde a simli mai putin ) A spus cd senzatiade ap;sa-
re era una obignuitd Fi asociatdcu interactiunile socialecare o feceau
anxioasi, in specialinteractiunile in care voia ceva de la cealaltd
persoand.
Lucrul cu corpul ei a fost o modalitate de a irepe se aducem in mod
direct in relalie emoliile sale disociate in mod sPecial,emoliile
care ar putea provoca nevoile de dePendenti pe care experientele
formatoare au invdtat-o se le nege
Desomatizarea implici nu numai recunoagterea9i confinerea senzafiF
lor corporale qi a afectelor, ci ti a le da sensti a le interprcta. La nivel fun-
dnmental,a da sensgenzafiilorFi afectelorimplicd interpretarealor ca sen
tinlcnte(a9acum a spusMarla, ,,dacdsimt o apdsarein stomacti resPi-ral
0$tcsupcrficinl,\,llf()hnbilci sunt speriate") La un alt nivel, interPretare
ln.!'ilmnillo,l.l|1rr r,xlx,rionl('lorcorpolatcFi afectivedin Prezentde cele
( durereatestictlar
n niunssi asociczc
rli|l Ifl fil I l.r.\r'||rt'llr,||l] l)irci{.r)l
r1ocxperienlelede teroaredin copilerie,cand se simtea ,,torturat" psiho-
loqlc de mama sa.
I)csomatizarea esteo important5 dimensiune a psihoterapiei cu pacien-
lll (u traumenerezolvate/careare ca rezultat,in cel mai bun caz, o capa-
cltatc mult mai mare nu numai de a regla emoliile, ci Fi de a avea o
ntrk)congtientizare reflexive.Crettereaacestorcapaciti[i gemeneii poate
lnce in mod gradual pe acetti pacienli sd se opreascedin oscilareaintre
trxpcrientade a fi captiv in propdul corp sau experientade a se disociade
llc('sta.Poate,de asemenea,se diminueze tendinta lor de a da r;spunsud
lirr.'rlizatesomatic(cum ar fi auto-medicafiasau automutilarea)la dificul-
lili cnresunt in p ncipal psihice.Pentru a sintetiza,poate sd faci posibi-
ld pcntru pacienlii cu traume nerezolvateprocesareaexpedenteidificile,
nlnt cu mintile, cet Fi cu corpudle lor
al e\perienteiemoFion,tle d pd<ienlului.ln loL -d iSnorim corPulPd(ien-
tului, trebuie se cercetdm gi sE-lobservdm, ial atunci cand corPul ,,vorbeF-
te" fdre cuvinte, trebuie sd-l inforrnirn pe pacient despre ceeace .,auzim"
Atunci cand reutim sd-i ajudm Pe pacienlii evitanli sAfie mai racordali
la corpurile tor, ii aiutem, de asemenea,se devind mult mai Prezenti - in
reldfiecu sentimentele lor cu ceil.rlli5du cu ei in)ili. ALedstaesleo dlta
modalitale p n care, generand o relalie terapeudce incluzivd, ii ajuHm Pe
pdcientii nogfri s.i integreTeeYPerienle in acestcaz, e\PerienlecorPo-
rale gi emotionale pe care inainte au fost incaPabili sx le considere ca
fiind DroDrii.

5i pacientuI
,,Resomatizarea" evitant
Arnintili-vd studiile careardtauci adultii carercsping pot pdreacalmi
in timpul disculiei despreistoda lor de atalalnent in timp ce mesurd-
t(trilc fiziologicescot la iveali distresul emolional pe careil resimt doar
vag sau poatechiar deloc (Dozier & Kobaclg1992).Astfel de pacienli sunl
rldcscadeconectalide la senzaliilesomatice,cum sont ti in raport cu sen-
llmcntelelor - probabil ca rezultat al strateBieilor de ataFament,,dezac
tivntoare",careceredeconectarea de la loatesemnaleleinteme carear pu
t{:Lrcvoca congtientizareanevoii lor de ceilal}i. Tieind in mare parte ,,in
(:rlpullor" ti ocupand corpuri caremai degrabd,,fac",ti nu ,,simt", asticl
dc ltncienli adeseapar s6rdcili de viatd Fi muti din punct de vedere afcc-
liv limitati in capacitatealor de entuziasm,in specialin ceeace prrvetlf
r('lilliilc AFacum Siegel(1999)sugera,ei pot avea ,,un excesal tonusului
g(,n(.ralparasimpatic"(p.2$). In general,lipsindule expedentelehmprl
rli in cnrc efau suslinuF fizic Ai ocrotiti, nu au astfel de relalii ocrotik)n(.
dno rcccptivecu propnile 1orcorpuri.
() pnrtc din lucrul cu acegtipacienti trebuiesd aibd ca linte revcndi.ir
Icll colPului caresimte.Acest lucru cereca terapeutulsi urmercasci\a()r
plrl in mociLrriin carepaoenhrlnu o poateface-Comunicandu-ipacicnt l i
irltcrcsLrlrrostrLrpcntru expedenlasa somadce,hansexprimdm [.rl)tul ri,
dt' [apt,t orrtcazilct'cac('corpul si,//h,,atetel, ]rur fr sinlplLr,cit ti c| sfnr),rl

,-*!"
CAPITOLULIT
Mentalizareasi medita
rea
dublSa eliberlriipsihice
Spirala
Conlhutulluxul i , i tal nu estelalel.le impo nt
precutncon7tienlcnrea carcil c noasl!
- Mark Epstein(2001,pp 6-7)
Ccrcctrrile teoriei atagamentuluisuslin putemic ideeacb sierile noas-
lrr. mcntale Elativ constante,precum 9i experienlelenoashe subiectivc
dln fiecaremoment pot fi influenlatede atilry'iflennoastrafaF de circum-
.llnlele inteme sau exteme ale vietii noastrela fel de mult - sau chiar
m|ti mult - cat sunt influenlate de ctrumstanlele respective.
Rclnliile de atatament s€curi2antfaciliteazdcapacitateade a adopta o ah-
ludine de mentalizarc rcflexivd care ne permite o alenlie flexibild, o deschi,
d('rc c?ltreinformatii noi gi abilitatea de a lua in considerar€mai multe per-
iFrlive asupra aceleiagiexperienle.O astfel de atitudine esteesential, dac,t
vrum s2tne intelegempe noi intine li pe ceilalli.Astfel, in mod particulni
fn(t posibili o perspectivd psirologrtdcare ne permite s5 rccunoagtem(l ) e,l
oxistllo lume inhme cai€modeleazlcompo amenhrl9i (2)cd aceastilunx.
hrt(.rn?l csteuna rcprezentaiional2l legatS,dar nu idendcecu lumeaextcrn,i
1tt rrru o modeleazi. O atitudine rellexivl promoveaz;, de asemenc'a,lib(.|
l'rlrn iltcmi - o congtientizar€ a fluidigtii gi flexibilitllii experienlcr subi(r
liv(', pft\:um 9i posibilitateade a ne excrcitacapacitateade a acli()nn,.l(lr(.r
rh.,t inccrcain mnd deliberatsi influenldmnafura experienleinonstn'
In *..himb,atagamentulnesecurizantgi/sau traumelenerezolvntt'.(nr
rllrc In stratcgiiatcnlionalerigide gi catcodattr fragilecarenu K.stri(.lr
n('.rzJcnpncitatca dc a actualizamodeleleinterncvechi pc lrazarr(tiL||
inlirrrrnliiiii dc a lrrairr considcrare cxpcricnl.l(lin mai multc pr.r.'|lutr
ve, inclusiv - ceamai important - din PeFPectivaPsiholo&ice,tef; de
careesteimposibil sd d;m sensPropriului nostru comPortament9i al al-
tora. Atifudinea aici esteufla de s(ufundarein exPerienltr,carene limitea_
zl atatde rnu.ltla p€rspectivaingusteasuplaexFrientei actualeincat ori-
ce alti perspectivedevineirelevantddin punct de vedereemofional
Blocatiintr-o astfelde atihrdine,nu suntemcaPabilisene interPretdmex-
perienfa,ci suntem,pur ti simplu,definitide ea.
Mulli dintre pacienlii carc ne cautAaiutorul sunt in mod cronic sauin-
termitentprinfl in experienlalor, avand ca rczultat faPtul cd sesimt nea_
iutoralise modiftcesingurisuferinlele,simptomelesaulimitdrilecareii
aducla terapie.Astfelde pacienli,atuncicandnu suntcaPabilisasesize
zediferentadintreexPerienla bruteti rcactiilelor la aceasta, suntPasibil
sEsesimte incatugatide propriile lor emolii ti credinle,ca9i cum acestea
ai fi fapte literalmenteinflexibile. Spredeosebirede fapteleobiective,ex-
perienla subiectivtr- un amestecfluid multimodal de senzalii corPora-
le, emolii 9i gendwi - aparedoar pe mAsurl celumea noasher€Prezen
talionalSunicefiltreazSpercepliiledesPrerealitateaextemtr9i inteme
Tohrti, adesea,pacienlii nogtri nu reugescs, acces€ze sau si beneficieze
de constientiar€a impactului lumii rePrezentationale. Asffel, ei ajung sd
fie pringi in acealume, trdind ca ti cand harta ar fi, de faPt, teritoriul.
in cel mai rtru caz,ei sunt incapabilisl segandeasalla cevacenu d€d
dEa,suntincapabilisd-ti imaginezectrsimt cevacenu simt in Prezsttti sunt
incapabiiis{ ia in considerarealtd p€rspectivdsaualel modalitatede ac}iu-
nedecit ceain ca.resuntangajaliin acelmomenl ln mod inevitabil,a ff Prinfi
in experisgasubmir€aztrr€glara afectivS9i flexibi.lihteardsPunsului,pre
cum gi s€ntimentulde PutereProPrie,carcle'ar P€rmiteacesbor Pacienlis5
simH cdar puteaaveaun rol in modelareapropriilor experienge
Ca terapeuti,ti noi ne putemSdsicateodate Prinqi,avandca rezulta
faptulctrabilitateanoastrade a gandi,de a simli 9i de a aclionaliberPoa
te fi severrcdustr.Trccerilela act in transfer-<ontrahansferrePrczinttrsi-
tuaiii de scuftndarc confit in experienF-Atunci cand $.rntemPur 9i 9im-
plu pringi in experienld,suntemprinli atat de propria noastrSlume
[,prezentalionahintemS,.rt Fide lumearealititii exteme,incluzandaic
9i comportnnl('ntul nlk)rpersoane. O atitudinede mentalizare ti/sau una
m(dilntiv.\rrr l)ot('rtli,rluldc a $libi stransoarea circumstanlelor inteme
rrr( nrt'ttr'dlllttt{lubluIrin}i.
tl (.xk.rrr(.
lGntalizarea
Fimeditatiaca procese
de,,desprindere"
Amintili-ve descoperireaclinicl crucial; conform cereiacapacitatea
lr|l odrrlt de a se gAndi la gandurile sale- metacognitie- 9i de a inter-
rot'r comportamentul uman in termeni de stiri mentale subiacente-
rdnlalizarea- reprezinteun factor de pronostic mai bun al siguranfei
nk' (l(' ata$ament9i al capaciHlii de a cregtecopii siguri decatevenimen-
'k, lcgatede istoricul de atatament pe care 9i le amintette acel individ
\rnngy,Steele& Steele,1991).in mod evident, o capacitatebine dezvol-
rll (lo a adoptao atifudine reflexivdpoatefi un atu in fafa hecutului per-
Ir,rl, chiar ti afunci cand acesthecut estedesful de ingrozitor.
ljnul dintre pacienlii mei avea cicatricepsihice ldsatede neg]ijareati
hurtrl din copildrie, aproapeBrotescca severitate.Totuti, incredibil de
.ziliont,nu era deloc incapacitatde istoria sa de traumd Elementul--che-
' nl supravielurrirsaleemolionaleera reprezentatde faptul cd a recunos-
It lir v6rstade aproximativ cinci ani ce mama sa era ,,nebune".Aceastd
['ntnlizare timpurie a amelioratimpacful a ceeace altfel ar fi fost circum-
dnfe dezastruoasede dezvoltare.
l)(-a lungul vielilor noastre, mentalizar€a are potenlialul de a ne elibe-
I dc scufundareain lumea intemd Fi realitateaexteme, facilitand con-
k'ntizareaprofunzimii interpretativeFi a naturii rcprezentalionalea er'
0ri('r1leisubiectivela noi ingine ti la ceilalli Pacjentulmeu, de exemplu,
fo$t capabil sii compensezeexperienlasa interne de rugine li vinS,lu-
r(i in consideraremintea instabil2ia mamei sale.Decatse o priveascepc
rnnlnsa cn fiind sdnetoasdti pe el insufi ca fiind reu, el a redescriso cn
lnrl ,,ncbun6"9i astfela pestlat posibilitateapropriei salebuntrtAti
,,!{rdc*ricrea reprezentarionau" (Karmiloff-Smith, 1992)9i intelpretarei
r' (nn' nrcntalizareao facepcibild darificd nu numai elemeni,elementalerm
licit('nlo ('xpcrienlei trtrite in aicifi-acum, ci Fi contextul in termeni de treclrt
nintit silLrviik)r imaginat.Mentalizarcafaciljbeazb ,,celdbriain timp menlil-
" (Whrt'lcr,Stuss& Tulvin& 1994 carenepermite,in mod paradoxal,si finr
nrni nrult prcTenfiin momentulacfual.Atunci cendne lipdettccapncrtirl(..1
r,rnonLrlizaR', cxperienlanoastreactualapoabefi mult prcadestrilrtl irr unr
[r ln\'utultli du;curaFntsaua imagindriiunui viitor catastrofal.
lril.in(lu-nocnpabilisi luim in considerare o astfelde exp('ri('nli\ (li|l
(h
lrn('l(|l v(\h'n' l sli\rihrrnrcnt.ll('subinccnte si nl isk)ricihr nr('nhliznnll
faceposibild o dczidentificarede respunsurilereflexegi ddunAtoarepro-
priilor interese,carene-au prins in capcanein trecut.In acestmod, con-
hibuie la o ,dezautomatizaie"(Deikman,19E2)de la tipar€lenoastr obit-
nuite de a gandi, de a simti ti de a acfiona.Pentru ce deschideun spaliu
mintal - gi adeseaun interval de timp - intre experientanoaski 9i rrs-
punsudle noastre la experienfa, mentalizarea este o modalitate de ,,des-
prindere" (Safran& Muran, 2000)
in timp ce atitudinea reflexive care semnalizeazAmentalizarea apare in
mod proeminent in teoria atagamentului,atitudinea meditativd a piimit
doar o atenlieminord din partea teoreticienilorata;amentului.D€ aseme-
nea,ii ea esteo atitudine fald de experien'5careIaciliteazddesprinderea
ti dezidentificareade stiri mentaleproblematice.Dar spre dmsebire de
mentaljzare,carese concentreazepe p nzimedpsihologicha experien-
tei - incluzand aici dimensiuneasa inconptientl ti isto a sa -, o atitu
dine meditativd sldbegtestr6nsoareacrrcumstanlelorinterne ti externe
prin concentrareaatenlieiin mod deliberatti noncriticasupraamplotilex
perienteiin momentul prezent.
htr-o atitudine meditative, in loc aAne gr difl la sernnificalia experien-
lei (agacum facem atunci c6nd mentalizdm in mod intenlionat), pur gi
sitrr.plvparti.ipdm la panorama din aici-9i-acum, permiFndu-ne ca in mod
deliberat sa preluem experienla noastra imediatd cat mai mult posibil,
pentm a o inlelege cat mai direct posibil (Bobrow L997).Acest lucru ne-
cesiteacceptare,renunlare (Ghent,1990)sau,cabodati, cevacarese nu-
megtecredintd(Eigen,1981/1999)- in specialatunci cSndexperienlala
careparticipfun este una stresanld.Dar dacd alegemsi ne intoarcemca-
tre ea ti nu sa-i rezisttrm,putem deveni conttienfi de pa.ada de Banduri,
sentimenteti senzafiicorporalecarein mod conhnuu dau ti redau forme
experienteide la un moment la 41fu1.
Alegeleadeliberattra modului i.n carealegemstrne indrep6m atentia
cste cheia unei atitudini meditative - tj posibilitatea unei alegeri con-
Fticntedepinde aici, in primul r6rd, de localizalsd iniliali a atenliei.DuP,
cc am ficut acestlucru, putem participala experienli intr-un mod carein-
ti\rc9tcsenhmcntulde distincliedintre conttientizare9i obiecteleconttien-
liz?1rii.Pc pnr(.rrrst|laccstuiproces,de asernenea, ne intelim ti identifi-
.nrca .Lr, rl,rt/r,,rii::dr\It
t ttttlliotlizirii, carepoate functionaca o bazede
Ititiurnrl.l rrlr'r r.1 l\, rr,1irrr,\ce ntcnlin mcditativd dezvdluienatura
cnfcidoscopica,in permanenti schimbarea expefic lei (impenlanenldin
lrrmoni budigti),de obicei faceo astfelde experientemai pulin solidd -
Itl gi rnai ,,real6" O astfelde tra-nsformare
apateatunci c6nd hecutul si vi-
It(n ul sunt indeparta te din trairea momentul ui prezent- A ici-gi-acum pod te
rI lr.lrtl brusc inc;rcat cu o anumite vegnicieeliberatoare,Sinu cu o per-
lll'rnunliSutocanl:.
In aceastdathosfeid existdo senzatieparadoxaleatat de ,,uturare de
Ii", cAt ti de urgenfd de a rdspunde experienlei intr-un mod mai plin
'l
rh.t,rnpasiune,mai ancordt9i mai centratpe prezent.AcestsensduLlu,
vilrlizant, de libertate9i urgenl6,poate inherupe transaneajutortrriicale
dPnrcin anumite momente,pe mesurdce lumea noast.Ainhm; interac-
ll(nleilzdcu realitateaexterna.Meditatia faciliteazdun fel de con$tienh
n\)d, pcntru pacienti 9i pentru terapeufi,o atitudine meditativd - ca 9i
lrnl dc mentalizare- poate fi o resursSimportantd pentru desprinde
lc !ti schimbare.
Mcntalizareaeste,bineinleles,produsul practicii psihoterapeutice.Sii
|iHpundem comportamentuluidin punctul de vedere al stdrjlor mental(,
Bubiacc'nte - dand sensexperienlciin termenii sentimentelor,credinlc-
kn li dorrnlebr careii dau sernnificafia- esteceeace facemnoi in fie.n
rt' zi cu pacienlii.MeditaFa,de o valoareincontestabilA, ne poateaiuta,(lc
lri(.nlcrlcil/ mentalizAmmai bine, fdcandu-necapabili pe noi ca terap(.
rrli sI iim r rlt m.ri pre,,enliti mdi cdlmi.Aceastiicalitalede,,pr1,z|irl.r
J(.Nchisi\"(Epstein,1995)faciliteazdo mai mare receptivitatela cL,cn(f
L,Bl('ccl n]iriascunsemoFonal,atatin pacienliinottd, catgl in noi infirx.
Mni degrabi printr-o lirgire a campului atenliei,Ei nu printr-o in8(stnr(,
I in, ntitudinca meditativi face posrbil un tip de cunoagteredireclii (nt\,
'rlt(.rntegrak)are ti parela fel de mult produsulcorpului,ca iii nl ntitrlil
(unoa$tcrcintegratdne poatealutasd-iajutEmpe paci(,r1lii
A(.r,irstil nr)ftrl
rl,1lsrl sc g,inclt'ascila scjltinrcntclelot cat 9i si trErasciscntint(, tr,ll,
.v(xirlr !ie
AlindUrih'lor. Astfd rtitudinea nrcditntiv.I- cres(..in(luI
capacitateade mentalizare - ne poate ajuta sAle intdrim pacienlilor nottri
capacitatea de mentalizare.
Dezvoltarea
mentalizJrii
ti a meditatiei
intr-un contextrelaliona
Aga cum sugeraBowlby, relaliile de atagamentreprezinteun context
cu o influmlii atat de mare asup.a dezvoltirii pentru ci srnt heite ca fi-
ind atet de necesare. Aqa cum Ainsworth a clarificat,calitateacomunicS-
rii in dialogul dezvoltalional(inifial nonvcrbal) incluzivitateasa,flexi-
bilitatea ti eficienta in reglareaafectelor - determini potentialul de a
conleri sigurantd sau negiguranld 9i aFacum Main a clemonstrat,dialo-
gurile noastreinterpersonaletimpudi sunt intemalizateca modele de lu-
cru ti reguli pentru derularea atenliei care modeleazd, printr€ altele, ati-
tudinea noaste faF de experienld.
In psihotenpie, ca gi in dezvoltareacopilului, atitudinea fali de expe-
riente, in specialexperienlacare are o incdrcdturdemolionali, esLemo-
dehte - Fi poatefi iemodelatd- in matlicearelaliilor de atatament.Te-
rapeutul (sau perintele) capabil de a se desprinde din expedenli poate
crea o relalie in care pacientul (sau copilul) poate inv6fa se fie h fel de
capabil sa lacd acelagilucru. Atat pentru pacient, cat 9i pentru copil, che-
ia dezvolterii atat a siguranlei, cat gi a hentalizdrii este expedenJaunei
relalii in care figura de ataFamentare in mintea ei mintea ta (Fonagygi
colab.,2002).O astfelde expe enlh in psihoterapiedepinde dc atitudinea
de mentalizarea terapeutului acordatempatic,carc ca gi perinteleres-
ponsiv senzitiv - are atat o dimensiune implicitS, cat ti una explicitd-
Mentalizarea implicite se referi h citirea intuidva permanenG a indici-
ilor afectivenonverbale- o specializarea creierului drept catene permi-
te sd rdspundem comportamenhrlui din puncful de vederc al sernnificaiiei
lui psihologice.Mentalizhmimpldt, de obicei,in afaradomeniului contti-
inlei, atunci cAndin mod reflexiv ,,og)indim" stareaemotjonalSa pacien-
tului, cu o expresie faciale corespunziitoare sau cu o sclumbare a tonului
vocii. Astfel de interpreHri ti respuJlsunautomatela comportament-
adicl cmpatice- sunt vitale pentru facilitareaunei relalii in carepacien-
tul slIsc simli\r^r1l( losiii simlit
Mcntnli,/i'rfir (,)(|licilil ('sl('un procescontrastant,corFfleril.careinrolea-
c rrh,,,.tfi('r!lursting intcrprct"(Gazz-arliga,
zi\r.srrrs,,lr,littlivlt,llr Eliassen
 Nisenson, Wc'ssr.rger & Baynes,19 ) de a reflecta in mod deliberat la s€m_
nificaFia comportahentului 9i a subintelesurilor lui psihologice, adeseafA_
cand implicitul explicit (ca atunci cand teraFutul comentelzd despre re_
sentimentele renegatedezvdluite de tonul furios al vocii pacieniului).
Mentaliztrmexplicit 9i il invitdm 9i pe pacientsi factracelagilucnrde fie_
carc dati cend transpunemin cuvinte eforturile noaske de a inlelegeex_
perienlapacienhtlui sau propria noastri experienfddatAde intetaciunea
lerdpeutjcS. di8ociate.Ambele pot cretteconitientizarea9i libertateainterne,Petmilin-
ln mod specific,mentalizareaterapeutu.lui implicite sau explicief, in con- du-ne - 9i noue, ca teraPeuli,9i Pacientilor- se recunoaftemmodaltti\-
textul unei relalii de ataFment din ce in ce mai secuiizante esteceacare
in_
tdre9tecapacitateapaciefltului de a adopra o pozitie de menta.lizare.ln mod
similar, lerdpeutul cale estecapabil de meditaFe poate folosi telalia pentru
al ajuta pe pacient si-ti faciliteze propria capacitatede a fi meditatii.
A9a cum s-a sugerat mal sus. meditatia poate fi ,,in eHtoare,,. in pre_
zenla.altcuivacare estecalm ti careaccepte,estemai uror si glsim;al_ sufurinla. Strategiite de dezactivare 9i hiperactivare asociatecu un atiltn-
mul 9i o minime aubacceptare in noi in ine. Atunci cAnd noi,L terape_ ment nesecurizant,precum ti disocierea9i ,,trecereala act", asociatccll
uti, putem strfim meditativi, ades€ane in6l_nimcu pacientul pe un teren haum€le neEzolvate, pot fi vtrzute ca mlsuri de aPlrare automate, mcnr-
comun. Toateacestease pot intempla in mod implicit. De asemenea,in tresd reducl atlit suferinla din Prczent, cat 9i Probabilitatea de a suferi in
mod crpltcrtputem atragemeditatia pacienfuluj_ ahmci cand,de exem_ viitor. Mentalizrrea Simeditalia teraPeutului rcPr€zintl modalteli dc a fi
plu, ii sugertrmsi rtrmanain exp€rienladin mommtul prezent sau impreuni cu sufednla Pacientului- 9i modalitlli de a evita suferinla-
cand
punem intreberi Ia carenu poate$ rrspund; de(at dac; se concentreaze
asupra exp€rienlei in aici-gi-acum. De fiecare data cand nu ne indreDtdm
atenlia nici asupra a ceea ce s-d infittplat, nicj astrpraa ceeace umle;zd
sd
s? intanple, cl spre ceeace se intdmpld, creAmpentru pacienlii nogtri
opor.
tunitatea de a fi intr-o starc meditativd. De fiecareiata cind reusesc lat in interiotul 9i aPoi in afara unor Perioadein car€suntem Pur 9r $l|r!'
sl
,,cuprind!" mommhul prezent,fiind conrtienFde acestlucru gi acceptan- plu printi - ca 9i Pacienlii nogtri - in modele autoProtectoarcdo 0 8'irtli,
dul, igi intercsccapacitateameditativd. de a simli sau de a rclaliona, care vin ca de la 6ine

Spirala
dubld:
o i l u s t r a rcel i n i c l pentruincl un an"
,,Mullumesc
Inriitatinesdfiepescii sdnu n, yLtr,, Acestecuvinte au incheiat o felicitale de Cltrciun Pe caremi-a h l rrrls'(
lntdluli-nesttstii t tttIitetIt.
- T.S.Eliot(1930/l.ter.r)

Relaliadintre atihjdinea de mentalizareFi ceameditativi in Dsihok.ril

pic poatefi as('mtrnath cu o spirnltrdubla: o pen.cht,despir,ik.p,rrlr,rl lunnrpt. lill rt r.httlAnAll h((ttcamdin sanclun.ulsilusiStlt dnr e(nnPl
rlnt, intr-o lume noui a relaliilor. Aceshegedinte au pus in migcareo sec-
rllll dc ore, al ceror rczumat estemenit sAclarifice rclahile complexe din-
I lrcccrilela a(t scufundarea comundin experienlaa pacie;tulltiti a
'0peutului gi mentalizareati meditareacarene pot ajuta se ne slibim
I naonstdstransoarea trecerilor la act
N,4lznde viale sau moarte a relatiei mele lungi cu Ellen, sentimenhrl pro-
!.rului lent, dar sigui 9i ,,suprapunerea"pa4iale a expelienlelornoaste
ru combinat pentru a generao puternice legeturdintre noi. Dupd mai
,rlli rlni. ea se simte profund, dacd nu chiar corrplefin sigurantdatagati
nlinc, in timp ce alectiunea mea pentru ea este acum considerabild ti
Pllcnrcamea de neclintit. Acesteaau urmat unui asediu prelungit - im-
.nnd ameninldri ti gesturi de suicid, telefoanein toiul nopfii polilie, me,
,1,Hpitalizdri-
Fi apoi unei relativestdri de caim dupi furtund.
l'roblcma cu carene-am luptat, practic de la inceputul tratamentului,
l(, dcpendenla. Cine va avea grije de cine? Aceasta este intrebarea
(.r1$-asimlit constransdde-a lungul vielii salese aib6 grijd de altii. De
rrlo devremein viat5, acestaa fost rolul atribuit de pdrinfii s6i,carei-au
'ut s21aibd grii6 de fralii sii mai mici, precum 9i de ei, in perioada in
t, ei ar fi trebuit sd aibd gdF de ea. Ca adult a avea pe altii care si de
r(li de ea a fost o constanta in descderca rolului ei emolional, in tera
', luptAnd impotriva nevoii ei de a depinde de mine, era ca o femeic
1' sc ineca,dat se opunea salvdrii.
'Ii)t!Si
ii-a dorit inconttient se fie salvati - la fel cum gi eu se pare cil
-rnr dorit in mod incongtientsAfiu capabilse o salvez,ImaFineamcir
fuvnlcr in armurd strdlucitoaremi-a permis si intrezdrescpentru pri-
I on'11^ncvoia mea de a o,.salva",precum9i speranlasa de a fi astf('l
v,rli1.In ledlnta pe caream desc s o in capitolul15 ca fiind un pun(.1
((tlilurtr in terapieam impdrtdgit aceastdimagine cu ca gi prcsupun(.
r(|| t)fivircla semnificatia ei
| )rp,1e.itcvagedinfe,Ellen s-aphns intr un mod familiar pr mai rlcgr.r
[rt'ios ci 9i-a permis si devineimult prea dependentedc mine. A firt0
rrfilt prcn pulln sugestiameaci supArarea sa a urmat in lnod dirci I
rrrrlir'iclcspfcdorinlamea dc a o salvamiraculos- gi despred()riIl,l
(l('n li irnculossalvattr.Phrcasi nu aibdun sp6tjumcntrl itr (,1j,(, s,l
tt r'rrnsrth rirrt'scnrrrific.rli.r
sLrp,lr.irii
srle.P;rea.; schimb, tiLu, rlrl l
'.i
rls,\irl ltnl(\l clilUsh()f()[rici\
.1cchivirlenterDsihic('incnrcs(.ntirn(.l(.1,
,rn..
sunt fapte care trebuie puse in act, gi nu st5ri mentale care s5 fie sifirfite 9i
apoi inlelese. Singura solutie pe care putea si gi-o imagineze era se me
vadd mai putin frecvent:o datd pe sdptdmane,gi nu de doue od.
Me simleam ugof frustlat de faptul ce nu voia - sau nu putea - sAse
gandeascdcu mine la ceeace simte. Totuqi, sugerandu-i cd dificultdlile sale
iFi aveau originea in speranlele pe care le-am atins in aceatedinle pertur-
batoare,mi-a folosit.CAndam propus (fdrd sd folosesccuvenh ) ce ,,men-
talizarea" sa era blocatEparlial de ,,speranlasa a6idud" de a primi de la
mine ceeace i-a Ijpsit cand era copil (Stark, 2000),aceastam-a aiutat sd-mi
aprofundez empatia pentru plangerea sa 9i a indepertat urgenla nevoii
mele de a o salva. Ceea ce urma tofugi se inleleg mai profund erau rddS-
cinileacesleinevoih propriul meupsihi(.
. , Nim e nlai v o la n"
In prima qedinli din cele patrLl pe care le voi schila, Ellen a spus cA Fde
cEei. simt ce ceva important s-a int6mplat in terapie, dar cd eanu este atat
de siguri. M-a rugat sd-i explic incd o date ceeace cred.
I-am dspnns:
- Sunt sigur ce-ii aduci aminte aceagedinl; in careti-am spus de-
spre imagineamea ca fiind cineva care te ,,salveaze",luandu-te de
manA ii conducandu-teintr-o lume mai bund. Cred ce sperantata
pentiu a9a ceva te face sd-ti fie greu sd vrei 6i lucrezi cu mine pen-
tru a inteleBe ce te frdm6nti. irl schimb, cred cd existi speranta cd ai
putea li cumva Ealvatddoar fiind aici cu mine gi trdind aici ceeace
nu ai putut trSi cu parinlii tbi - toati dragosteati gr:ijade careai
a!'ut nevoie pentru a cregtesimfindu-te in siguranta gi putemicd
Atunci cand a spus cd gtie cd arn aceast6idee, dar nu gtie dacd este
adevdrate,am insistat.
- De mai multe ori, am vorbit despre cat de reticentdegti in a rd-
mene langd sentimenteletale ti a incercasd Ie cunogli, sd le trans-
pui in cuvinte pentru a putea cel putin sd incerci se le intetegi
Nu a avut nicro problemds5 discutedespte aceastdidee.
- Nu surrl (l(),lI rcticcntd- am o mare aversiunefate de a fi aten-
l, \ I n r { 1 1 ir t , h i r r l ,
 O pauze lunge.
- Degi aceas6 parte din ceeace sPui Pare adev&atd. O altd Pauz5.
- Pare doar foarte provocatoL Linitte
- 9i cum este sd te simli Provocattr?
- Md faces5 fiu nervoase.Esteca 9i culn at Putea sd fac un lucru,
dar nu il fac. Dar de ce se me mai deranjezdacdnu cred cd al con-
ta, de fapt? Estemult prea tarziu Pentru mine. Nu mai esteniciun
motiv sa sper Nu mai simt ca a9 aveaun viitor Pareca 9i cum ar fi
ntat de mult de tucru incat singurul motiv ar fr dacdal vedeaun vi
ibr inaintea mea.Dar nu ved.
Auzind acestecuvinte gi eu am avut un sentimentde liPstrdc
spcranle, ca Fi curn odce aF sPune ar fi insuficient Pentru a Pu-
t('a ajunge la ea. Recunoscandince o date cat de dificil sau Pon-
tc imposibil este pentru Ellen se-9i mobilizeze ProPriile resurs('
pcntru a se ajuta, am simlit cA m; scufund Pane cand, din s('
nin, mi-a venit in minte o imagine cu Ellen, s6nd la volanul un('i
ma9rnl.
() imagine sau o metaforS ca aceastaeste ades€aforma Pc care o in
cnlaliarea terapeutului.Cateodate,o astfelde imagine devine o Parlt
l0lll a conversalieiterapeutice,avand Potenfialulsd contribuie la intari_
n Fmpriei capaci6li de mmtalizare a Pacientului.Cum seintamPli ac('sl
( nr? lmaginile 9i metaforele- la fel ca mentalizarea- irnplictrsirrrbrr
rl, Adic.l ele reprezint5altceva,dar in acelagitimP rePrezintdun anrl
It flspcctsemnificativ(sPerim) al rcaliteFi emotionale,9i Putem,dc nso
r'nen,s?lne jucSmcu ele Atunci cand lucr6m in teraPiecu astf('ltlr'
nrhohrri,inilial nonverbale,,,ne iucemcu realitatea"(Fonagy& lhr8el
lg(t)- o dc'criere destul de bun6 a ceeace facemcand mcntaliTinr nrrr
\.is s?limp?lrtiii€'scimagineamea cu Ellen.
- Chinr actrmc6ndai sPusc.{nu Poli si vezi inainh'nlil trtl viilol
tni-nvcnit ir1mintco imagin('ata standln volanultlnci nlrllilrr,i,rl
nril9inilnu sc miSca. Staipt'krtrl Fofcrrrlttt, dar cfh rchc('r!liIs.rrllx
"l
k. nu poli, por li simPltr,s:IirPtlcivolanul Folosin(lctlvirll('l('l,lk
('sk,ca$i e,indnr o ,,mor('i1v('rsitrn("' falil d('n l('lriln ltrirl lr,rrlll
( l.r s.trrin ,1'.lrrr'l,r
,/l|l rrr.t:irriil,('r)trrrn \'r'(l(.r t |o,lk' lt irl.lrrrlo.r
retrovizoare pentru a vedea ce este in spatele teu. FSiA a fi capabill
se [e uili inainte sau inapoi, esbenormal g ti se pari foarte pericu-
los sd gofezi. De fapt, probabil cd o se vrei si prcia volanul altcine
va, pentru a putea ajungeundeva irr siguraniS.
- Nu v!€au se conduc,ai dreptate...VEau ca altcinevasd me duce
acolo.
A spus astape un ton diferit gi cu o privile carepdrea si exptime,
cu gupdrare, dreptul sdu de a avea pe cineva care sd tofeze pentru
ea $i ruginea de a da voce unei astfel de dorinfe.
Sesizand sentimentele ei contradictorii gi dureroase, i-am spus:
- 9tiu. Bineintelesc5 vlei acestlucru. Cred ce simti atat cAmerifi
acestlucru, cat ii ce esteceva umilitor Fi ruginos sd-fi doregti ata
ceva.
- Mi-e prea fricd s5 privesc inainte. Egteatat de pustiu. 9i este mult
Preacoplegitorsl privesc inapoi. Nu am mai fecut acestlucru de
mult. Apoi in lacrimi:
- Lucrurile ar ieti prea mult de sub control. Anr condus intotdea-
una, inainte $i me prtrbutesc- Eram intotdeauna in contol. Dar de
atunci aln fost inh-un fel de agteptare 9i am sp€rat sd vina altcin€-
va sI Dreiaconholul.
ln mod evident se luptd cu sentimenteteei.
Am spus:
- Nu vreau str preiau eu controlul. Dar ag vrea sd stau hngi dne in
matinl, ca ti cum ai incepe si conduci din nou li eu at fi acolo ca
s{ te ajut se iF menfii privirea la drum gi sl privegti in oglinda re-
uovrzoar€.
- Dar dac; md uit, dacb sunt atenttr Ia ceeace simt gi Bandesc,ar fi
plea mult. 9tiu asta.
- Cred ce ti este frice ce nu vei putea apesa fr6na.
Am vorbit c€va timp despre unele metode prin care ar putea str ape-
se frana: vizualizarca unui loc sigur, obselvar€arespirafiei, meditatie,
aFacum facem la inceputul fiecdrei Fedinle. Clnd gedinla era aproa-
pe de final, mi-a spus ctrintotdeauna a a\,.utvise despre rnapini. CAnd
era copil, a visat ca era pe banchetadin spatea ma$inii ti era ingro-
zill lx' lnr cil rru cra nimeni la volan. Acum, ca adult, viseazi ce este
in nr,rfinl rin8urll, (lar nu poatc si aiungdpe scarmulgofurului.
'---
Andlao riscruce
de drumuri" - David, md zbat cu renunlareala ideea de a me sinucide. 445
Am oftat profund gr sonor
lJupI catevatedinle, in timp ce medrtam, mi-a trecut pdn minte un
l(l .- cale s-adovedit semnficatl ulterior: ?ebuiesi conduccAtmaiplr- 9i esteatet de greu.-. Esteatat de greu sd renunl, pentru c; a fost
singurul meu elementde siguranf; sau pe carem-am putut baza..
rlt, EIIetrsdpoaldsdtrdiascdsentinentuldea puteadctioni. TacAi acesl
Singurul lucru pe care l-am vrut a fost se m; simt in sigurante Fi nu
r'rr('Ntc,intr un fel exceplional.Ellen vorbette pdma. Cand spune cd
pot sAmd simt in siguranteniciieri in via}5.. Dar estepur ti sim-
{lrrrLcobositS,o intreb cum resimte acum faptul ce esteobositeaici-
plu din ce in ce mai greu sa (red ca copiii mei.(opiii mei carevor
crette,vor fi vreodatdimpecati cu suicidul meu.
incct gi rar, spune:
-- llste ceva mixt. . MA simt in siguranle li confortabil. imi place s.i
Empatia sa profunde de aici pare sd fie un mdicator al mentalizarii Fi
liu capabih doar sd fiu aici .. Dar, de asemenea,simt ci at vrea si
al descufundEriidin lumea sa ,,de a pretinde cd", in careigi imagineazd
ljung undeva astdzi.
cum copiii ei adapmrldu-seugor la nevoia ei de consolareauitirii
ALrzindceeace ar putea fi nitte vagi miFceri ale capacitEtiide ini
,,vor fi mai bine ferd mine".
lilltivd, tac.Atentia mea esteconcentratdpe respiratia Fi interiorul
eorpului meu, precurn ti asupra cuvintelor ei. Sunt conttient de mig-
Spune-mi dace este corect.Am impresia cd te pLd din ce in ce mai
cllrilc stomaculuimeu in sus gi in jos, odatd cu inspiralia Fi expira-
mult in locul1or IF imaginezicum i ar facesd se simt5 suicidul t;u
tia. Am sentimentulce o inteleg visceralti cd ii fac loc.
|i1c;indpaud inhe idei, a spus: Fi cand faci acest lucru este imposibil sd-ti sustii convingetea ce nu
ar aveaasupra lor un impact enorm gi extrem de diskuctiv
- Sunt obositdpentru cd gAndurilerneleo iau razna. . Mintea mea -AFa este.$i me g6ndescai la tine. Dar nu Ftiu ce se fac cu ceeace
pnrc.lrboar; Jc la un lucru Ia .rltul. in mod .onstdntimi di\tr.lt
simt. Pot folosi ceeace am invdtat aici pentru a mi spune mie ins5mi
,ltcnfia cu alte gandffi, ca se nu mi gandescmereu la ceeace se in-
ci va trece atunci cand intru in panicd.Dar esteca Fi cum imi lip
tiimpld in intedorul meu
se9teceva,o anumrteparte din creier sau o anumitd capacltatede a
- inteleg thu senzaliade fugd din propda mea minte, atunci cand
mA gelrdi la experienla mea, un fel de insight
runt supirat. Ca Fi cand at cdutaun loc siBursau o infelegere,o corl
- Nu cred ci ifi lipsegtecapacitatea.Cred c; iF lipsette exercifiul
t lttzic sau un cadru.
ei. Si este gieu sd vrei sd exeGezi atunci cand egti ingrozite ce in-
- DIr tu pofi sd te uiti h gandurile tale Eu doar fug de ale mele
dreptareaatenfieisprc senLimentele tale,pur ti simplu, te va facesA
inlotLlcaunaintorc spateleexpedenfel.
te srmti copleFile.
Ar li bine daci ar reuFi se te intorci spre aceaexpedente,mi girr- * Dar au fost totuii gi momente c6nd am fost mai putin copteiite
(l('nnrin mmtea mea Apoi mi am indreptat atentiadin nou sprc irl
cand am plecatde aici,dupd ce am vorbit despresentimentelemele.
Lerk)Lciitre propria mea experienlda corpului carerespiri Nt| i
Ceeace a reztrltat din aceastdFedint5 care se ter-rnineaict este o anu-
.e fc si\-lni dau seamade nimic ince. Doar md simt calm ti dcs.hir.
mitd claritate a faptului ci riscrucea de drumuri in care se afld Ellen
l)rrfrii o piruzi foartc lungi, Ellen a spus:
rcprezinteposibilitateaperturbatoarenu numar de a renunfala,,si-
Mr\ simt ca Fi ciindagstala o riscrucede drumuri . Dnf tl(l l)ol
gurnnta" suicidului, ci Fi de a alegesd treiasci Aceastdalegereridi-
sii !iciincscfonrtcbineacestlucru.
ci\ posibrlitateade a ajungecumva pe locul goferului 9i de a invoca
Anr spirftIpoi o Iltii ticcrc Iungd,spun6nd.
crrmvncurajul Fi initiativa de a pdvi c;he experienfasa, Fi nu de a
. l '. l f i s I Lr 'lo Il i a u lu nfe uncidcciziisiu crr,rlc g t . nu' | r\ ' i rlirr' r1 rr
st. ink)arcccu spatelela ea
Nuvreau
si gSndesc"
L6 lnceputul acesteigedinte, Ellen mi-a spus ce se simte foarte anxioa-
I In legtrturA cu o excursie de Cdciun la sora sa aflattr in att stat. De ce
nume esteanxioastr?Simte cd hebuie s5 6e puternictr 9i perfecti; hebuie
t fh, capabild sd aibe gri,a de sora ei. Destul de speriat?tde faptul cAsola
I 8r putea sd qeade cd este incapabild si s€ ridice la nivelul acestei ima-
l|ll. Ellen pare incapab e sau nu dorette strse gandeasctrla s€ntimente-
, ideile ei: pur ti simplu acesteasuJltce€ace sunt.
'.llu
Mlt simt frustrat se fiu din nou in aceasellume concretx.Nu Doates6
dd cd aici estecevaIa caJesi se glndeasci? De ce doar eu treb;ie st fiu
.iponsabil cu acordareaajutorului de care are nevoie penku a ieti din
\..l ti\ suferinf: autocreaci?Crezend cApot contine acester,ispunsuri de-
rlrntc - sau probabil cd ag putea se le ascund-, am reugit se o atrag
rlt-()disculiedin carea pietit ci soraei nu are deloc nevoiede o persoa-
ll putemici pe caresa se sprilhe, spre deosebirede Ellen,careare nevo-
, Apoi, observand ce are tendinta de a se retrage in inte or, am intre,
rl-o cum ii estes, vorbeasci cu mine despr€convingereace tEbute sil
b[ grijtr de sora ei.
- Me simt ca gi cum md ce4i sau razi de mine, a rtrspuns ea
Am oftat, ttiind desigur ca are dreptate. Facandeforturi se repnl
ruptura care 9a produs, afir spus:
- Sunt sigur ci te referi la ceva real. Cred ce devin cahodatA n(,,
rtrbddtorsau frushat.Tu doar ai nigtesentimente,dareu am pnlpri,l
mca nevoieca tu si faci mai mult cu ele. Estenatural sd te simli ..1
fiind linta acesteinevoi Dar trebuiese spun ca ultimul luctu pc ..rr(.
mi-l dorescesteca tu sd simfi cd eforturile mele de a te aiuta ajun)i
dc fapt s5 te rineascd.
Cu lacrimi in ochi a spus:
- Nu crcd ci vrei sd me renegti.Dar nu cred c?iintclcgi. irrcr,rc*.r
nu lir c()ntdc c(-a ce simt,dar pur gi simplu nu mcrgc n nr irr.orl
tinunrc s('ntimcntc.
- llincinl(,les. Dc cc nu ar fi aiia?Crczi ctr eu li-nm sug(,rnts,t rr,
mni lii cont dc cocnac simfi? Eu m21rofcr l.t llccv.t.M,1k,l(.r l.l
l,tpttrltlt' .t nU m,li fi ntiit cl('dispusil$,If(ntHt(l(,ri
((,(,itc(,sinrlir,l
fiind ultimul cuvent pe aceateme.Me rcfer sd te Sandetti Ia ceea 407
ce simti
Cu lac mi in ochi a protestat:
- David, nu vreau sd rntr gAndesc.Nu vreau sd mi asum resPonsa-
b itati. Vreau str se g6ndeasct altcineva. Vreau ca altcineva se-9iasu_
me responsabilitatea. Am avut atat de multii rcsponsabilitate cand
eram coPil, cAPur 9i simPlu acum nu mai vreau.
In acel moment am simfit empatiepentru dw€rea sa evidentd,dar, in
acelati timp, aceeagifrustrare care a delanjat-o cu cateva minute mai de_
vreme. Deti lncd md luptam cu sentimentele mele dificile, mi-am dat sea-
ma ci profunzimea dorinlei saleca se aibtrcineva griiS de ea trebuie lua-
ttr in seame gi zsin itd de mine, pentru ca aPoi ea si fie capabiltr sd ia in
consideraregi alte peEpective asupta acesteidorinle- Penhu a deschide
un spatiu pentru mentalizarg Ellen are nevoie mai int6i si simhi cd eu re_
cunosc ,.realitatea" disperdrii sale, dorinta neimplinitii de a avea acum
ccca ce merita irainte, dar nu a primit.
- Nu a fost corect ca a h€buit sd fii un perinte cand inci erai un co_
pil, Pentru mine, dorinla ta ca altcineva $i-ti asume responsabilita_
tea, se aibd grijd de tine h felul in carc parinlii Lii nu au Putut sau
nu au facut acest lucru - aceastd dorinfd este perfect de inleles ti
legidma.
Acum am simtit atat o urme de ugurare, cat 9i una de ugor Protest
in rispunsul sau:
- Nu am deloc incredere in ideea de a_mi asuma resPonsabilitatea.
Pur gi simplu nu pot. Vrcau ca altcineva si pleia volanul, allcineva
sI aibe grije de mine 9i sa gandeascdpentru mine, dar gtiu ci acest
Iuclu n-o sd se intample niciodatd, oricat de mult mi-at dori eu. .
nimeni nu va fi de fapt acolosI facdacestlucr:u...imi dau s€amacd
sunt singurtr, ce trebuie s5 fac acest lucru pentru mine... Dar pur ti
simplu nu vreau.
- Din nou, dorinta ta - faptul ce te agdti de ea - este P€rfect de
infeles. Are un sens emolional. 9i evident vreau sa anr Srije de dne
9i cred cA9i tu simti cd am Sriie de tine, in mare parte din timP. Dar
crcd .iI pliteFti un prel atunci cand gandescprea mult Pentru tine
,riri, pentru ci vei ajunge sd te simtj mai putin sigurn pe tine, mai
lrLrfinin control9i cu mai putin; increderein tine
Nu am deloc increderece pot sd gandescin felul in carecrezi tu
rl pot. Pur Fi simplu, mLpot.
lhci ar fi spusacestlucru cu ani in urmi, cu luni in urme sau chiar
t u si ptdmefl in urmd, aFfi fost chiar mai puFn slgur decatacum in
l,.F,ilur,i cu ufilrtalear;\pun\ulur crre urmer,',i:
Mi intreb daci poli s; iti aduci aminte impreunA cu mine cb am
Iniri avut conversatiica aceasta,inainte Conversatiiin careimi spui
( i) DLrpolj si gAndeFti.Dar apoi vii mai tarziu, la urmdtoarea Fe-
(linli sau la telefon, cu o grdmadd de g6ndud 9i in mod evident
to Hindegti atunci cand scdi in jurnal. Deci, cateodatein cel mai
ri\!r caz,estemar putin o problemd de a fr incapabilSsi iei in con
sid(.rareexpedenfa,gandindu-te la ea, Fi mai mult o problemi de
,l nu vrea sAfaci acestlucru probabil in specialc6nd suntem aici,
inrprcund.
I)ar poatc nu cstc nimic dc luat in considcrarc,a spus ca
i pc LrnLonmdi dcgrdb;pl;nt;cio*:
^l
- ll)ate sunLdoar o persoani foarte simpli. Nu sunt foarte com
plexi, ata cum sunt probabil alfi pacienli Deja ttii tot ceeace esL(
d('$trut despre Inine. Nu mai esie nimic aitceva de ttiut. Deci nrl
nlni cstenimic la caresAmi gandesc.
M;i simt din nou frustrataicj,dar sunt implicat,rnentalizez;is1.r'r
sil pot si o irnplic ti pe Ellen in propdul sdrLproccsde mcntaliza(
r r s|tl rl
l)c fapt, cred c; sunt multe aici la care sd ne gandim. To sl|J
rlUi$iti sii inlelegi dirci ar trebui si continui si nttepfi pc cincvil ..l|(,
sl1nibri grijri de hne sau si incepr $ incerci cu aiuk)rul mclr ,,!1
lnri L()tcc'ca.e poli pcrltm tine. Nu esteasta o alti vcrs;onc r r,r,
fl Lr.iid('Llnrmuri in care tc nfli? Daci nu ai dc gind rrl t('s;nLrri/
,rllro(i (c ii dc gincl cLrviata ta?
l)r|;i inci'icitevr rinotc, icdinl.r s-a tcrminrt, intr{) ll()lii .rr' l,,l
roir,in cr'1mIi bun cxz, 11L'sillufi. Arr ajuns sii nr;i sinrl r,'lirr.lrl
ti l|f()r(los(t|r,rjrl, rfi lli/.in(l inci\ odrtii ci inr n]t|n(il l)r(,,rDl1rll
l,{.Il,u r |lri suslirr( lrrrrt trrl rk. vodt'rt. I'rrc fr fi f l|rlr .l| lr ur l,,r'
Apoi, in dimineaFade drnainteaurm5toareisedinte,scdu umitoarea
notd pentru mine insumi, pe fondul unei refleclii mentalizare- asu
pra trecutului meu:
Ce penzd incurcateam tesut.A]n nevoie ca Ellen sd fie bine pentru
ca eu si scapdm plas;, in timp ce Ellen are nevoie s;-9i accentuez
o fac bine, ceeace ,,agal5"vulnerabilitateamea de a md simli com-
plet responsabil.9i apoi md infurii, pentru ci nu imi permite se o
fac bine. Ideeaestecd aici esteo trecerela act,iar rolul meu proble
matic Laaceastaar fi ,,diluat" daci a9fi mai meditativ ti dac; m ag
lesamai pulin condusde nevoiamea de a o facebine. Ar fi mai util
dacdmaag stabili scopui mai modesteli dacdaFpermite lucrurilor
se fie aFacum sunt. Acest lucru ar putea insemna s5 o las sd aibd
sentimentele pe care le are, in timp cc ii comunic capacitateamea de
a face fa15(9i implicit increderea mea in capacitateaei de a face fafi)
orlcAreiexperienlepe cate ar putca-o avea.Nu fi atat de pnns de
problemeleei ti nu o prinde atat de mult pe ea cu ale Lale.
,,Oaltfeldetristete"
Am incepLltulhma din cele patru tedinte pe carc le-am rezumat aici
avend ceeace s-ar numi o altd inlelegere, mai profundi, a participirii melc
la trecereaIa act cocreate.M-am simlit mai pulin scufundatin experienld
Fi mai liber fale de compulsiamea, in mare parte incongtientd,de a iepe-
ta cu Ellen aspecteale relatiei mele cu mama. Avand o starementali mai
large,mai flexibild, mi-a fost mai ugor si fiu piezent Fi se accept adicd
si,ifiu meditativ -, gl nu si fiu prins de nevoramea de a facecevasi se
intample sau de a o schtmba
Dupe ce am deschisochii dupe meditatie ti am vdzut ce ai ei erau
LLmezi, am intrebat-oce simte Aproape in goapte,a spusi ,,Md simt
tristd.. me simt anxioasi. ". S-aintors pe canapea,ldsandu-mi cL
impresiac; incearcd$ scapede ea ins5ti. Apoi gi a scuturat uFor
aapul ca gi cum ar fi spus ,,nu" la ceeace slmtea
- Poli sd menlii sentimenteleaceleainc?lPulin? Pe parcursul discufiei, fac diverse suneteempatice.De asemenea, 411
- Mi-a fost atat de greu in ultimele zrle,esteca 9i cum nu Pot sa rd- dau din cap in 5emnde inlelegerefdla de hisiegea sa 9i apoi clatin
man hngd ele. ugor din cap, impart))ind in lini$te furia sa.gi apoi, brux, imi dau
- Dar atunci cand reutetti, iti dai seamade ce etti triste?Sau ce te seamacA Ellen i9i simte propriile sentimente,in loc sd le evite sau
face si fii anxioase? se fie coplegitade ele. Mai surprinzltor estecAnu vorbegtedespre
- 9du ca sunt speriati de celdtoriala sora mea, cale se aflA acolo faptul c5 estedeprimat;, cum face de obicei, ci desprefaptul ci sc
unde esteinmormantatemama mea... intotdeaunaimi fac Sriji ina- simlehista.
inte de c etorii, nu-mi place se cildtoresc,in sPecialcAndsunt sin- Cu lacrimi in ochi gi cu capul in jos, spune:
gura. Voi melge la mormantul mamei mele ti toat; lumea se va a9tep-
- Presupuncd o parte a contextului in careiF estefricd Fi dc ta si pl;ng, dar, de fdpt, tot ceeace aSvred si fac este sE ruip pe
faptul cd nu ne vom mai vedeapentru o vreme. 'ine mormant gi sAo iniur...
- 9tiu. Intre suspinq spune pe un ton de rugiiminte:
Apoi uitandu-sedirect la mine a spus Pe o voce calmd 9i fermi: - Mi-ag fi dorit de la Dumnezeusd fi putut sAmd impac cu ei ina
- Depind atat de mult de tine.Mi-am tot sPuscd sunt doar trei tc' inte si moare..
dinle .. dar pare atat de mult, a adeugatduPe o Pauzb 9tiu ci Pot Pari s5 incerci sd faci acestlucru acum_
si\sun dacdam nevoie...dar chiarti a9a... Printre lacrimi s-a uitat la mine, ca ti cand ar fi vlut sd vade pe fata
Sunt calm,ludnd cu mine in t;cere Prezenlaei, fara se simt binc crl mea ddc; ce€ace spun esteddevarat.Apoi si-a pus fata intre palmc
noscutapresiuneinteme de a-i rasPunderePede Rimanand conc( 9i a inceput si plange gi mai tare.
lat la ea,in acelati timp imi indrept atenliacehe resPiralia9i corPrrl Cand s-a linittit, am intrebat-o dacS ceeace simte acum este o tris-
nreu.Am senzaFa, delocneobiFnuitS, c?lo,,cunosc"Prin intcrr)rt tete vecheobiFnuitasau estecevanou.
diul corpului meu: ,,instinctul"imi spuneci Pc mbsuri ce cu rctltrrtl Pareo altfel de tristele.DupA o pauzi lung6, a continuat:
la conducere.ea prcia aceasti fLrnclic Ma simt, de asemenea,speriatd...Cred ce sora mea o s5-mi cea-
- Scntimentulde tristele...esteca Sicunl or fi desPrctrccut rd bani. Nu imi pemit sAo ajut... Dar nu pot sd nu o ajut.
Urmeazbo pauzi lunBi, ca Fj candabiancumar auzi cuvink'lcs.rl, Am explorat frica sa gi compulsia de a aveagrijA de alfii. Ellen imi
fi ti-i|r pcrmites.i Ie'rccunoasci scnlnificnlia. APoicontintl:11 spune cd fratcle ei i-ar rdspunde surorii lui in mod dtferit de cum ar
- Ci\litoria la sora mca cstc ca li etrrn l('-nl nducc din nott itt't faceea:
poi,.. k)atescntimt'ntclcmclo desPto.rrtllnu f()sllttcrurilo,sr'llll Ar spune:,,Las-o,sd vezi dace se descurcdsingurtr!,,Dar eu pur
nlerrtclcdcsPrcmnnrnli t.ltil nlL'o.. li c(rnlntr nr-rtl P|\)t('i.rl rlltI ti simplu nu pot s; facasa...Nu pot.
rxll til.. - Doarnne,esteatet de pervazivd aceas6intrebarelli poti permite
l'l.rngccu prrtcre,apt)i,npr('.rP('irr sl)rrrr(':
ftr,r|1,1, surorii tale s; iti asumemai multtr responsabilitate? pot eu se-'i per-
Vr('nus.l nr.1fr()lei('/(.in('v.r mit s;-fi asumi mai multd responsabilitate?Separe ce amandoi ne
MInnr. . I)n llinr'inlclt'rrJ \'r( i .l(r'tl llr(.rr' luptdm cu aceastdintrebare.Cred ci amAndoiam crescutin familii
ln tinrpcc t'a vorlrt5lr',v.\(lirr IIri II |(' i Irr.rtii IIi (lrrrt rtr rrlrrllr',,r',"rrr in carc F€attepta de la noi se avem grijtr de sentimentelecelorlalgi
l .r r [ . s c r i s- - i nr a g ini nl('l'lll|ltxi)'rr,Illli,\'lr|t' iirr(' k ' . rn ' lrl, rl , , r $i daci nu fAcearnacestlucru, pleteam un pret mare
t i ( n r l ( l.r f l i lo sl i r r i r-rrsl,l11'(lis(,(i,tl,l\,rrr t n irr,r\ l ,.rl
1 lt l ll \ , lrrll Apoi imi povestegtevisul ei din noapteaprecedent6:se afld intr-un
lirl'r'ti,rl
,L s1 'r ,r .i r r |.r.rrr,,lr
i r r r . r l i ini orl,rrn k , rr' lll, ri\ rl lrr' rr||rllll loc public ai lrrmeazd s; se sinucidd cu o bombi. Se afld acolo si
un doctor care vorbegtecu ea ti o face sE se rez8andeasc5.Apoi,
sPre groaza sa, doctorul o lase cu bomba,in loc Si o ia el sau sd o
conducd spre cineva care sA aibd gfijd de ea Odate cu plecarea
acestuia,esteldsatdse se descurcesinguri ca bomba sAnu explo-
deze - dacd se intampH acestlucru, atat ea, cat gi ceilalli oamenr
vot mul1,
Discutanddespreacestvis, i-am sugeratci atinge exactceeace am
discutatpan6 acum.ln primul rdnd, visul pare sd exprime teroarea
ei cd dacd nu va reuti se aibe griji de fiecare,nu numai ce aceFtia
vor fi pe cont pmpriu, dar va avealoc o catastrofeviolenti.
- Asta s-a intampht cu familia mea, a spus ea.
Apoi rm ad;Lrgatca visul dr putea.de asemenea. s; (omuni(e in
Brijorareasa cAatteptand prea mult de la ea, o las de fapt pe cont
propriu. Este de acord ce esteingrijorati de acestlucru - ii ris
pund, realizAndeforturile mele mult prea mali pentru o clarific|
re linittitoare.
Apoi, rca1iz6ndcat de mult am vorbit eu Fi c6t de putin spaliu r-anr
l6satei, i-am sDus:
- imi dau seamadin ce in ce mai mr t deti gtiu cd li-am fost (lr
folos de ce iti stau in cale.Propna mea compulsiede a aveagri
jA de tine m-a condus s{ gandesceu a€t de mult incat i}i este Fr('rl
sd treciin spateleplugului pentru a ara impreundcu mine Estc fo,rl
te greu sd lesem hecutul in urmd .. pentru amandoi,evidcnt. . ( lr,
de fiecaredati cand a trebuit si am griji de mama mea,altfel ('rir(|l,
riu... iar hr.probabilcevasimilar\au mai r,ilr...
Dupi o pauz5Fi observendpe faiaei o exprcsicgrcudc intcrprr't.rl,
am sPus:
Mi intrebcum c'stcsi mi auzi pc minc vorbind tlt'sprcprol'rr
ilc meleexperienle din copiliric?
- EstclinigtitorEstccd li cum ai o crlo dc n nll irrl('[',j('l)r''r'||r,,
tiniindcontdc cccnc('ir prllit tu MiI frcc sil lilsinrl nrili I lir rr'
bUni\$i mai siguril
Chrirlli ir1|ccst nr()r)1!'rrl sonl r(miili(.ntdo riil (lo,ir('I iIti i'Hl,.hnI
(lno cr friiL'l('
Mil BIU(l('s(lr cr'nvors,tlin|lr).rslr,\ ti l,r Iirl rl'' IrI rr| | | |rrIt, |,r|' rI
. ' ( r ' sk'v( .il r i r |l |xli.h'l\|| \i r||rr)llrlni rrl,r n x . |lrl
Z6mbind, am addugat:
- Se pare ce abia pot sd md opresc din vorbit- i.ni este greu si md
oPresc.
T^r rimhin; ,
"^ ,'..
- Iar penhu mine e greu se incep.
-Adicd?
- E greu se lncep sd-mj asum lesponsabilitatea pentru ProPria
mea via';. lmi vine automat s5-mi asum responsabilitateapentru
altcineva,..
A oftat.
-Cum te simti acum?
- MA simt mai bine
- Hmm. gtii de ce?
- Pentru ce am vorbit Fi am phns,
Perand uFor inlicdmatS, imi spune cat de greu estepentru ea se
plangi: este atat de obitnuite se intoarcd spatele acestor senti-
mente. Este speriate de faptul c; daci va privi inapoi ti va plan-
ge pentru toate felurile in care viala sa ar fi putut fi diferite, se
va adanci din nou in vecheasa depresie.Asociazdplansul cu sta-
rea sa de depresie ti este ingrozita sd nu devind din nou depre-
siv5.
Cred cd plansul teu de acum reprezinte histele, nu depresie
Depresia nu este un sentiment. Permilandu-ti se te sim]i tlistd,
poate fi un mod de a evita sd devii din nou depresive Atunci cand
comenteaz6ce dace se uitd inapoi, lntotdeauna ajllnge sd se invi-
novdteascApentru orice, ii sugerezce dacd se invinov2lleFte
acest lucru poate fi o alte modalitate prin careea eviti sd deplen-
g; pierderea a ceeace ar fi meritat se aibd cand era copll, dar nu
a avut
Ora fiind pe terminate,imi spune ci are sentimentecontladictorii
in ceeace plivette renunlareasa la depresiegi la ideeade suicid.
- Esteceeace am ficut. A fost un mod de viaFepentru mine, .. ti
esteinspeimantdtoare intensitatea tlistelii qi fu ei pe carele voi gimli
dac6..
- 9tiu. Dar dc fapt, acum iti permii se incepi se simfi acestesenti-
mcntc
Trecerile
la act>ispjrala
dubl; nu o rezistenfii h schimbare sau o nevoie
de schimbare. CLraiutorlrl aces_
reracceptdri,cled c,i arh devmit trental
Schimbareaterapeuticeesteun mister Tofugi,tedinle precum celepe din ce |rt * _rl ."p"Uiii" r_f ..f""
lui Fllenexperieniaunei tigxri de:ra5.:ment
([rc le-am schilat tind sd intereascesentimentulmeu cd schimbareala pa- calme.ti nu a uneiacarein_
ter-vjneanxios.O crcgteremarcatda
cicnt depinde de - Fi are nevoiein anumite situalii sd fie precedat5de - caPacitdJii. sale de a simti Fi de a se
gandi la sentimentele sare- acli
schimbareacare are loc la terapeut (Slavin & KriegmaD 1998).Uit6ndu-mri *r,,-u..f1.u,'uri'J.""1_"ilj,,oii.l - a urmdr dcestei
irlApoi,pare evident cd eu gi Ellen eram blocati intr o trecerela act in car( m psfioterapje. mentalizarea Ienrari,,
, acel gi meditaha au potenyialulde
[lctrtuireamea psihicd a contribuit probabil la fel de rnult ca a ei. la tip de dialog de dezvoltareca1 a contribr.ri
l-a incepuhrl relaliei noastre,a fost ca gi cum aveanevoie de mine s,i secudzant(LyonsRuth, 1999).in mr
(r snlvezde la inec,atet de copletitd a fost de intensitateain valu a em(J noattere" distincte ri complementa
liik)r sale9i de circumstanleleexternezdrobitoare(evident)ale vietii snL. gului 9i pot actualiza dralogul la noi
N4nit6rziu, pe parcutsLrlterapiei, pentru ce nevoia ei de a fi salvati s.l nut seama in mod deosebit de l
inrt)lctit cu nevoia mea de a o salva,a fost dificil sd vdd ci ceeace a fosl mentalizareati meditatia pot contr
,rntcrtordificultateamajori a lui Ellen de a ,,simfiti de a facefald" (Iosh,r, rnregrare,
2(X)0)era acurn cel pufin la fel de mult o problemd a aversiunii s.rI
profunde,
Reglarea afectului 5i spirala
dubli
MentalizareaFi capacitatea mea meditativdmi-au permis gradual s.\ nrl
r!,cur1osc rolul in trecereanoastrala act Si si-mi schimb comDortaln(|lllll (i09.," fotositerpresia
irl mod corespunzitor Imaginea spiralei duble s€ potrivegteaici, p(.ntflr _::::i de,,s(heme
emofionale..
in locutceteide
,,modetede iucru,, pentru a sublinia modul in.ur" ,"p.ur"ntdn;
(11 htudinile rcflexivegi meditativi se intrep.Itrundpentru a faciliLr,,(i", ;;;"
,uie sj ne regljm in mod etcient pro_
prinderea"terapeutlrlui, carecsteadeseao condiliepreliminari x ,,(lr'l
.m. sd le tolerjm
PIirrdcrii" pacrentului. 9i $ Ie modulam _
Mcntalizarea m-a conduscetreimagineainiliali, in carco conclu.r!|||l s.hemele pe caie le punem irr act
cu
(lc mani pe Ellenspreo lume nou5,precunr9i sprea doua inr.rgrrrr.,, rr lai capabili de a funqiona pentru pa_
0..:g^rranF,de a generdo relairerncare
lillcn stind in matinA,dar agteptandpc altcincvnsi ia volanul Inrrlrl,rr llli^11-._.!i': pol fi
are.p?crentului afecrele
dilicire
in mod eficientreglate
ncfcnrccstorimaginiin cuvintcm-a ajLltntsi1inll'lcg tt(Jrt L trillLf.rr( r' Mentalizareaintdregtereglareaafectivd.
Cu cAt am putut mai mult sA
rlnriuluipc carel-am trccutli acti'nprcunrl.un ili)tnlHnnt fors()rlnl(lilIrll lorinla mea aniioasii de a avea griid
nl propriilornoastrcvcrsiunialc strntcgiei dr' intrijirr t)rin (rnltR'lrl'"i rl
s,\dc M in (1995),pr('cunlSralc sfcrnnl(.in(,in.('l.rlc * o stipdnesc.Cu cet am putut mai
li .rIr.|('II|,,r|||||,h,n
l, t ced o l i L rtlcscr iscdc Stark(2(X )0), (n('nu irrstirI t rrI iI i|irir, r,liirrr| hteleg do.inra lui Ellen ca eu sd am
r |r
l)l('n1t'L' in trn ta m('ntu l i('n r (lir8[', ltl,rtl :u atat ea a fost mai capabildsd faci
Principale l1l( lil IR\)(.ul),rli l',(,.r;
& lllxss,lt)96). timentele mai ,,profunde.. care se aflar:
n ( l o p t , r r cn ( l cl i t) ( 'r n t,i
il Un{i.rlilt|(lini r(\lit.rti\ ( ( (n n r' I t r. , , , , , rl,I tant histefea. G6ndind cu voce ta.e
( i i,i ,rsrrl)r,r
r r)rl)rrl rrirlr" l ( , lr, r jrt r, l ir
li r i nt t n ( r m .i ilsr .r Ph|r lci('rrk'i, ',r care stau la baza comporLamentului
rrl i -nl 1 1 ] r n lis ( ) nr u r r n il,lclib('f,rf(' (l(,( onll)trlrri,r trr
tlr' , r li rlr., li lr' t , t lr, lp nc reflexivd fali de expe entd, la fel
(l nl 0r i l , \ l l lr i r 'l ur t,\,r l,\ rl l,(!ril)il,\r',r(('l,t,r'.rrl rlll, l|r, , ll|i , r,l , rl il cum s_l intamplat
9i cu mentalizarea
meaimplicite,precum9i explicitdin legeture
"" "lr_plr.o^""rJ "i. l"
rlguranli, aceastadin urmi a ajutat-o6i simtd cAesteinleleasdli ce cine- acelatitimp, ajutand-osi conlinti acesteemolii ,,apdsandfr6na,,in diver-
v'r n,r'Brijade ea.Cred,de asemenea, ca i a Permis\; 'tn.eaP;5.iPrived\ se modud, a devemt capabil; sd se simte mai pufin ameninlatdde ele.
r'11 ricntimenteleei deranjanteca fiind stdri mentalecare trebuie inlelese.
ll nu ca fapte care trebuie puse in act. AstfeL acestesentimente s-ar Pulea Initiativa
ti spirala
duble
txrtitcmult mar u9or,
Mcditafra,de asemenea,ne permlte sd suportdm mai mult sentimen- Inifiativa personale este ruda doflnlei, alegerii, libertAfii Fi responsabi-
lclc deoareceesentaatih.rdiniimeditative estereprezentatdde o conlhen- fHlii. In4iativa/acelucrurile se se intample. in psihotelapie,putem faci-
lllnfc cu inima deschisdgi cu comPasiunea exPerienlei4Fdcrlm este,in- lita dezvoltareamai multor tipuri de initiative. Terapeutulcaremenlali-
rhrsiv a experienteidurercase.Astfel, implic5 exelsarea,,intoarcedicdtre" zeazd laciliteazi sentimentul pacientului de a fi agent l??gtxtdl al actiunii
r.ntimentele Fi gandurile diflcile - atat ale noastre,cat ti ale Pacienli- adic5 cineva care recunoaFtece propria sa experientd9i cea a altora per-
l{rr - cu o atitudrne de ,,acceptareradicale" (Brach,2003;Linehan, 1993) mit interpretare,ci expedenla subiectivSnu estedoa! ceva care ,,sein-
Aec('ptarearadical?lestepragmadca,Pentru ca mare Parte dm suferinl.r ta[rpl5", ci este, in schimb, ceva care poate fi modelat tl remodelat de in-
Inn$tri ia na9teredin efortuiile noastrede a evita dulerea Aia cum a sPlrs lelegereanoastra. In mod asemenetor,terapeutul medrtativ faciliteaze
f l|l pilcient,,dwercx rczistentu = srieril+d"(Siegel,20u5, P. 1E2).Astfcl, pacientului sentimentul de a fi agent atenlional- adice ainevacare igi sti-
,,inllrliinzirea"sau ,,ventilarea"experienteidureroase Fi nu incercaft\r panegteatenlia ti concenfrarea,fiind astfelcapabjl se exerciteo inJluentd
rlt' i o evita sau de a o schimba- poate,de faPt, sd diminueze suferinln asupra expelientei sale
( )hsorvalitotuti c?lo capitularein fafa experienlelderanjanteestetotal di Fie intr-o stare de mentalizale, fie intr una meditative - dar nu
k'rit?lde aprobarcaacesteiasau de agAlareade aceasta. AccePtarea inscanI intr-una de incorporare - putem alege modu:rile in care sAne folosim con-
||l1,d('asemenea,,,a lesa lucrurile ata cum sunt". Paradoxul aici estc r,l ghentizarea. Elle& in tedintele pe care le-arn descris, a dezveluit o capa-
,r((cptarearadicah a exPerienteiPe carc,in mod rcflex, inccrcim si o rcs citate din ce in ce mai mare de a-ti exercita inifiativa in direcfionarca con-
Iirr*cm creeazi un contextin care ,,aldsa lucrudle agacum sunt" clcvitx' gtientizdrii.Mi-a spus cd pune lucruri, cate initial pereau izolate, unele
posibil.Mai mult, conitientizarea meditah\,ea sentimentcLor durcr(tls| lenge altelej cu alte cuvinte, alegese /efectezeasupra experienleisale,,in
r'0pfL.zintd o educatiein natura lol tranzitorie.Realizareadln cc ill cf trl,rl loc sAo considereexactaFaculn este,De asemenea,mi-a spus ce alegein
rDnft'afaptuluici acestesentimerlte aPar9i disParlc scadcPutcr(',r (lt',1 mod deliberat si-ti indrepte atentia cahe sentimentele sale,in loc si-ii dis
irrtrrrridain sfirgit,a9acum am mai mcnltonat,si)'lrPlil concL'nlrilrr.rr,ll tragd atenfiade la ele.Atunci cand acestesentimentedevin coplegitoare,
prn rcspiralierpoatesi facilitezeo stnrc dc calm, in sP(riil c,in(l o .r!llt l a invAFt ce poate sd aleagdsd-9idlstragd atentia de la ele, concenhen-
(lc c(nrcoltrareestcasociatictr o starcm('rrtal.l carc n devcnil lnrltilllr,l du-se asupra respirafiei sau asupra unui loc sigur din lmaginatia ei. AsF
If i n i n t e f l n ( '( lr ufrl r iti c.irii m(llrl,rlr(i. ir) I,rrl\',.l (r' s t r, r li, \ t t r rrr{ t t rt rrl fel, exerseazasibuatiade a fi agentul mental gi atenlional,
lx'nhu cirrcxnl incuf|iaFopc Ill|t.nsi\ nrc(lih'zc, nt:ilin .nl)infllrlrrrorl, , il Ellen a inceput se descoperecd poaterlegesd mentalizezesau/9i si fie
;i in ufrrrrlui. meditativ;. Ambele tipuri de progresereprezintdo indepdrtarede la ati-
tudinca ei obiFnuiti de scufundarein experienle,in carealegereati inten-
lin jucau doar celemai minore rolu . Ca agental actiunii, s-arputea simti
,| (( . $ l (n d rt| nr onlir l, nr n' ( ' t r fi l s l { rl r ' r v r.(rl l i rl l r ' l r l t ' l t ' l l l (' h' . rr rl l l | ' l r' r Tl ,rl nrai puFn nc'ajutorati tohrginu fdr,i unele riscuri. Pentru Ellen, ata cum
( r, l't ,rr( Sl :l pir nin( lU' lc irt n ((s l l ( 1 , rri .r fi l ,| rri t s ,l i i ,rti l i rrr l rrl l l l l ' rr rrrt oD)niuns si inlelegem iolpreuni, a prelua volanul insemna, de asemenea,
\l), rliu n r.r nr J r l l) r ' r r lf r r 1 " ,' If' r\.r,\l \' rr,r' l .r,rrr(' l rrrrrrl r: (1nr,r' rri r' rrr' n il-ti .rsLrmcprovocareade a facedoliul dupd copilSriasa pierdutd gi de a
,rlr . rl i ,i .r\U l ,' , r , |lr . ' l||l, ' t , lr l rri l ,l ' .' rt,o tl rl l " ' r trrrrt l rr trnurrl lr fanliliaritateasecudzant2la coconului sdu depresiv
' r,r" ' l IrrIr
 duble
ti spirala
Integrarea profund; gi constantd.Transpunandtoateacesteain cuvinte,am initiat un
procescomun de mentalizarecarel-a ajutat pe pacient se tecunoascdfti_
('il terapeuli,ne exerseminiliativa afunci cand, in mod conFtient,ale-
Hcnrs21adoptlm o atitudine de mentalizaresau meditative fald de exPe-
ri('nln noastrtrcu pacientul.Astfel de alegericon9tientesunt deosebitde avut un pdrinte la caIe se apelezeahmci cand era speriatsau superat.Din
Inlportanteatunci cand observtrmcEsuntem Printi fie intr-o stale€vitan- necesitatea invitat se aiba singur trijd de el, folosind oricefel de resurse,
l/1,lic intr-una anxioa$ preocuPate De exemPlu,cand mi-aJndat seama inclusiv furia pe carc a folosit-o pentm a-i inttnida pe ceilalli gi pentru
(l(. intcrvenfiilemelecompulsivecu Ellen,Pentrua mtr feri de ProPriamea a-Fifine propria vuherabilitate la distanlb.
dnxictate,era imPortant s6pot se rcllectezasuPrainteracFuniinoastre- Tipul de receptivjtate,,cugamtrlargd,,pe caremeditalia o faceposibi_
.
rnu sI poty', Pur 9i simPlu, cu exPerienlamea,intr-un mod meditativ, i'i Itr poatefi un predecesoresenlialpentru mentalizareadeliberattr.5e poa_
||lr s21 o pun in act.Atata fimP cat rdmenemPrinti in trecerileIa act cu Pn bespune cAo astfel de receptivitate poate face loc ,,plezenfului disociat,, _
al(.nlirnogtri, facempulin loc Pentru accesareati integrareasentimenk' s€ntimentele ti senzafiile corporale pe care pacienlii ti terapeutii, fer, voia
k'| disociatesau capacitdlilornedezvoltate,cum ar fi tristelealui Ellen $1tl lor, le resping. Aceas6 experienlii in aici-ti-acum trebuie accesatdinainte
iontimcntul de a aveainitiativA. de a fi mentahzatdin mod explicit - iar atitudinea meditadva a terape-
McntalizareaFi meditalia deliberateale teraPeutului9i Pacientului r(' utului esteperfectepenttu a facilita un astfelde acces.
11r'('zintil faletemutLlalsuPortiveale unui singur Procesintegrator.Tohlfi' Meditarea diminueazi g6ndirea discursivi despre trecut viitor. Con_
,i
,rdr'sca,capacitateade meditatie a teraPeutuluiesteceacarePune in nli)
(irn'procesul.Intrareacu succ€'s intr-o alitudine meditative9i ,,ate'rtza('n'
in momcntul prezent ne permit s?t ,,cunoaFtem"(sdsimlim sau si Inhlinr)
.o cste cel mai important in interactiuneanoastr; cu Pacientul Accsl lil'
(l(, cunoaitereimpletette con9tientizareacu acccPt.rea Prin intcrnr('(lirrl
lrn('irec('pliviuliholistice,integrdtoare, a\alA Pc corP,trece,lrnr'r,',h'
cuvinte,citre centrulemoljonal0l problemciSi,nstfcl,Pcrmitcncc( rrl l'1
(linr('nsiuni alc experienlei pe care,inarntc.)'li('iPacicntul. lcrnl)'lrtrrl
'1ici
nu U FUtutsi\ lc verbalizezc. Otlati acccsatc, ac('stt'cxPcri('nl(' inrIli( llr
ti( l i s o c i a t opot l i f;c tc exP l.rtt'$iP otfi('xP lo'rl(' -n (lic lP o t lrn n ' t rl, l
lirnk. Succcsiunilc umornstl('ldo inlclcgcri,nx'(lihltiv('li R'lk'\iv,',r,1'r!'
zintil instrunrenk' in prom()vnrca proccslrluiitlh,.lr,\lii
l)(' cx('rnplu,intr{) iedinlil rc.L'ntilcu !rn Pnci('nlnou o lx'fti',rrr,llll
, c f ( 'r i .iti l - nr i an]dalst'nmn(i\nr:lsinrll irrrt (' (lis lnl.rll,
lft r t n t i l n lt ' lt ' l rrll
rl.rrrsr'atnat|('tt'; ctr,rlt('ctlvinl(',nici n\('rllnlizrrrrnlr'ns_ntlo\t'(lll rlrl
(lrlrrlrfIrI i('iirc Al('Airn(l irl'r1rxltl('lilrfrirlinr(r'st nxnlx'lrlq'l rrrlrrrlrllr rl aut tr viitor. Poatesitua momentul prezent in legefula cu istoria relaliei
r r r r('rrlilt.\ tirrlrru/(tli rtrlrrrt rrrrrntlirrr' l\ lt ' 1 rllrl
nt rt t l r l i t l , ' rr r tllr l.tlr rvJ, trrapc'uticegi cu viata din afaraaceleirelarii.Saupoatelega ceeace se afld
ln\sitril pl|li n Ini|i d(.vrrtll(. Altro.rl)t'irllr\ll,ll .ltll i r'lrrll k'P.,1illl,r,
rll dcunrin fundal de aiumite fateteale psihologieipacientuluide careaces-
'llr'll
l)rollrin nroil('\lx'r'i('nlil(l(',r rrri rrlrrlli
(lrrrlr('l,rlfl lrllrrrltl'rl rl" t ill" lti hl nu !'stcin momentul actualconttient. Pe scurt,mentalizareanoastrtr-
r ir'rrl,
r',rl1i t rr r't'rrl .l
r'r'l',1t(\l li ('\lx'f['rtld lnrt it tltrllrll tl" vtlllr'rrtll'lllldlF Intpreuniicu ceaa pacienfului- poatepermite ca experientapacientului
cu terapeutulse fie integratb trePtatintr-o naraliune noue, mar adaPtatA
ll ntni coerente La un nivel exPlicit,o astfelde naratiune dd un sensex-
integrareasentimente-
li('ricnlei pacientului. De asemenea,,,antreneaze"
Lrr,g6nduritor gi dorinlelor disociate care, in mare parte, aPar imPlicit,
incluzive Pe care tera-
|rin intermediul rclatiel de atatamcnt acordate9i
pcutul, agacum estede altePtat, o asiSur6 Pacientu-tui.
medittrii
Fac!litarea
.. Fitoate Attt t
swrtintotdeauna
TS Eliot(1943/19eLl))
tnlic in doi, subliniaz5dezirabilitateaParticiP;rii Ia ceeace s€ in6nrPlJ ' I'
n(i!'vtrratin momenful prezent- nu ideile despreexperien9acarc t'l tr't1
l(.rodin interacliuneateraPeutici,ci exPerienlain sine lntr-o ntilrr(lillr'
l('ditntivS,o astfelde atenliePoatcofcri o conFticntizare elib('rnkr'ltr"l
(llslinclici dintre ceeace se intamPltr.t noi 9i ccca cc sc intamPl.l i'r rrrtl
I'silrotogiabudisE susFnec?iPracticarcaacl'stci ,'atcnfir purc" _ r'll'( t
vlroa momentcu momenta cxPcricnlcino:rstft:ti n ('acliik)r no'l\lrr'ln
(.xpcricn16-este in sine vindccltk)aft'(llPstcin,1995) Cn tt'rnP('trli,t'\lh.
tll o nlullime de abordiri Pc c.rrcsil Ic folosin Pcntrun ctrltiv'rrrtrrrrlh'l
rk. Prrtcs elcvindccarcin Pncicnliinoflt i fi in n()iirlfrn("
T er a peutu l m e d ita tj v
li'rrpcutLrlcnrc se itnPli(il ilr Int\lilnlin Irr'ntitli\t'xr'r'sr',t2,'1 ltlttl"
,,rrrrrrlr
(,rft'lnc( posibili rncdllar('.rlltl Illrrrlnirhl ci r,I1rl rl,I ill l.lrr'l\',ilnr tl 'rlllllrI
i',lrd inh'rncti()nc.r7i1 |:tr(('il.rlli,ini lrrsi\' rr lrx rt'trlrrl( ),rrllr'l rl" l'r'l' ll' i
fl| fft'z('ft('(lrrtl,i,ri:/ttl tt',ti:tittti:.itiilitrt'In(r'(ir|.rl'lli \'1 rrr'l/'lrrrI r' lll
(l(' LlPl,:t\ firrrrtr 'l(lt\J ll l)r1/r'rrli | )t 'lr|'llx'lx'il'rr" rrrlrrr}h' t
s('nrnn.\,
( ,rn |'rlr r['h' llri rlE'l'
It,r.il.rk,.r(l(' .r .r(l(rfln{r 'rliltxlitrr' l,tl.|h' t'\l"1h1rln,
M.tstcrZcn Srrr rrli r"r tttt,,lt tt ittt 'lrttu ttlttti \ l' li.r r'l I d rrf'!rllr'l/r'Irrril
Dace mintea ta este goald, e$teintotdeauna pretefiE pentru orice; esbedes_
chisi la orice in mintea incepetorului,eriste multe posrbitftiF; in minrea
exp€rtului, sunt pufine (Suzuh, 1920,p 2l).
Tehmca...consH pur ti simplu drn a nu voi s5 remarctm nimic specialqi
din a intimpina cu aceeagi,,atenFe[ber notanu-... tot ceeacc auzim... ASa
cum ne incord;m abenliaintenlionatpa h un anumit prag, tot asrfelin_
cepems5tr alegemlntre anumjtematerjale.. Tocmaiacestlucrunu hebuic
sd il facem; daca in alegeri ne thiddm dupl aFteprrril€ noastle, suntem in
pe colul de a nu gisi nicrodataaltccvad€catceeace
Ftim deja,daci ne ur_
mem inclinafiile,vom falsificaposibilapercepFe(Freud,1912/2004, p 104)
Acordarea unei atentii flexibile, relativ imparliale, fald de tot ceea ce
Psilunalistul trebuiesi aib; ca s(op obfin€r€aunei stiri mental€in carein
fiecar€Fedin e s; simti cEnu a mai vdzut pacientulinainte Dacesimte c;
l-a mai vezut, tratead un pacimt grefit (p.259).
cend observdm ce atenlia noastrd flotanttr, centrati pe prezcnt,
-Atunci
a fo6t defurnate de sentimente puternice sau ganduri rigide, putem men-
taliza (s, dem senscelorintamphte) sau putem incerca;i ne;eintoarcem
in aiciti-acum, agacum facemin meditafie- adicap n inlelegereaa ceea
ce s-a int6mplat Ei apoi indreptareacu glije a abntiei cdtrerespiratiesall
olU exPerienFsen,.oridla caresAne pcrmitiiin(J o dat; se ne;tabilizam
atenlia- conitientizarea.Subiectiv acestlucru poatefi resimtit ca atunci
cAndnc,,trezim"din fransdfunclionirii,ca ti c;m am fi fost pe pilot au-
tomat.Psihanalista MarionMilner (1960/1987) a sugeratin acesiconterrt
c?lterap€ulii ar trebui sd menFnd atenlia concentratactrtreinterior, asu_
prn propriei experie+e corporale.l
I Oinpun<tuldev€dereal lui Mitner{19601198A,
aca.su.<oncenrr...medrrariv! .5!p6 corDutui"
*.n.r.a.J unconrcnin oreAFnenla p.o.nturu't. r?deurutuipo.t. F. unos(Jr,tir ho;ut(e,
hi t p otundD es.; inddc6ipdeat eniF, oeca. eac. er u, ( or sder n. . r . g, obe! a( or put Lf or e-
 lfnte fi, de asemenea,Posibil in PsihoteraPie s5 revenim la momentul mai sunt doar caEva minute de tr;it. in mod imptcit, ata curn am men-
putem aiuta Ia facilitarea unei atitudini meditative, prin interme-
diul calitilii meditative a propriei noastie prezenle,ahnci c6nd relalio-
'ionat,
ndm cu pacientul.In mod explicit, putem incurajao atitudine meditativd
printr-o multifudine de ,,mitcdri meditative" (Aronow, crtat in Cermet ti
colab.,2005).Tinand cont cAmeditarea constedin tlei elemente- c0,1,
Ftientizarcaexperienleiprezentec1rdcceptare-, putem sd ne concentlem in-
brvenfiile asupra unuia sau mai rnultor elemente, la un moment dat,
ln primul rand, existd interventii care atrag atenlia pacientului asupra
experientei din arciti-acvn Ce simli in corp in lcest ftofimt? Cedi oreatn
ac?stmommt? CeaFteplide lo mineacum?Sau: Mi-01ndot seo a cd0i un zA t
bel pefald, acum,cAndoofbifil despreceoape cire nu crcd ci il coflsitkti amu
zrrf. Fie cu o intrebare,fie cu o obseNafie,scopul aici estede a ajuta pa-
,r(los0rconducemPacientulsPre a deveni fie mai Prezentdecetinaintt, cientul se devind, pur Fj simplu, conFtient de ceea ce se intamplh in
m^mpn}|,l nrp?eh+

in al doilea rdnd, putem inteFeni avend ca scopdezvoltareaacceptS-

rii de c6tre pacient a experientei prezente. Frecvent,desigur, pacienlii
nogtri (la fel ca noi toti, in anumite momente)sunt reticenli in a simli pe
mt.ntal me aduceadeseain aici_ti-acum,indrePtand trdirca intalnirir l( deplin ceeace simt. Ei se rigidizeazi in mod autoprotector, pentru a evi-
rilpcuticc intr o direcfie meditatlva Daceam fost PrcocuPatsau d t'rlll' ta durerea,reman blocafi sau se agafi de o emofie anume (cum ar fi fu-
I|[rlt prcacmo[ionalsau Preaintelectual, acestexPcrinrcntrmngi )t rlr' ria), pentru a tine departealtele,caresunt mult mai ameninlitoare (cum
obicci md aduceinaPoi. ar fi ruFinea).Destul de des,ei nu sunt conFtientide aceasHreticenle(per-
fect de inleles) de a-ti acceptaexperienlaagacum este.Facandcongtien-
te aceastarezistenttr adeseaincongtientl, este de obicei o condifie prelimi-
meditativ
Pacientul nari pentru o ,,imbhnzire" a acesteia.Odati ce a fost recunoscute9i
ln lcr'rt)ctri
cecncc funclioneazila clczvoltnrc.mcclil']r'ii ltrnrli(tr"r/n inleleas5,putem sugeraca pacientulsi incercesd cunoasc5aceastelezis-
i( (lirrl('is'rtrirr'rl'rr'l
(in trrrrl)rrl
ii PcntruPici('nl:m('drt'rlrn
(lt' ns('mcrrcn, bnla, pentru a putea sesiza ce reprezing: Cc conftientizezicd simli acu,fi?
conccntrared
,r(('stoi.r), a(nl)tn'rl(',
oxP('rierrlel()r
i|sLrPr.r (rl)rirt''l'r(litrrril EFticon\ticnt cd sar puteasd-li fie fricd si sinli? Apoi poate fi folositor sd-i
( cerempacientului dacdar vrea sd incetcesd se ,,indreptecetre" expcrien-
a o rra (,rl tri l rc aas LlP r i L|nt l i s i n S { l r l (l (l u s n l l a l l i .l f i l ll nf' ,i l l n| r" l l nl rl l l l l l l ' l
16sau sa se ,,relaxezein" e\perienta pe cale d incercats-o evite. in acest
sens,Germer (2005)a propus o foIme de ,,interviu motivational" care avea
ca scop stabilireaunui contextin care capacitateapacientului de a-ti ac-
ccptaexpe enta sb fie cultivatd intr-un mod colaborativ:

L\te pacientuldispussi renunleia a sesimli mai calm- prcbalil duar pen

tn' a sesimli i lial mai riq in timp ce explorcazimai profmd expenenla
 sa - pentru a se simli ultenor mai bine? Poate Pacientul accePtaideea ci dcpresive a lumilor intemd externese afltr
,i decuplarea,pe careo in6l_
un obicei invechit de incordare P€ntru a reduc€ dis(onjorhrl €ste elementul nimla pacientii cu mecanismede apAraredisociative
sau narcisi(e.AI-
dc baze aI problemei sale?Este pacientul dEpus sa exPlorezefaPtul cA s€n' temiind intre acestedou6 moduri de
se afle Pacienfiicu
timentele tec mai utor dac6 le este p€rmrs sJ fie aSaacum $mt? (P ll4) furburare de personalitut" bo.d"rri.ranon^"ntalizare
priilelorminsiisauin.-ril;;i;;;.;;ffi X-i'",lTf;ltff
::;fi iffi
h acelagi sens, am incercat s; comunic pacientilo! mei ideea Parad(! trebuie sd fim capabili sd reaprindem
sau sa refacerncapaciiate^a
tor ie
r{ltl cll rezistenla in fata experientei dureroase o Jine fixaE Pe loc, Pe can(l mentalizare.
r|rbnlligareaei ii permite si fie schimbatd.Transpunandaceasteidec irr Cheiadiciesteprcpria noastr; competenldde
mmtalizare.Atunci c6nd
iuvintc, le putem da pacimlilor un cadru folositor PentruhfelegereaPU perspecrive
asupra
experienlei,
f::iqTT in tocsafim prinsi
('rli vindecdtoarea simplei acceptdda exPerienleia9acum este. qoar -tlpte dtunci cand putem lealiza
|rl und shgurA, o legjturJ ;nt!e redlita;
Suplimentar,putem incercasd-i ajuthm pe pacienlii noFtri sd infclo,r Inremd sr ceaextern;, in loc 6a le e.hivalam sau
sd le disociem,i afurci
4l distinclia dintre evenimentele(inteme sau externe)Pe care le triiiost p.r,:^ i:l"hge pe fiecaredinke noi din punctut
de vederedl sfd_
rl rcirctiilelor la aceleevenimente:.4i obse&atcd doaritunci cAfl.llc sitttll :il9 ""
rrror menrdte subidcente,atunci Dutem sr-i aiutem pe pacienlii
nogtri s;
'ttttil,tost k gindetti lalaptul cd t rDtc| solieitalepnni hniu esteo fott,tti,h factracelagilucru.
'tsyitri;Lnt?l1i dai scamacdtdedife glndcFlinlrnci cAnderti in 1ltd stnn rh
A-linvitapepacient,,citirea
mintii,,princitireamintiilui
l|r sfargiLputem intervcni din punctul de vedere al insight uIiLrr l,r
inrr mcditareane permite accesulexperienFalin specialprin faPltrl ( n Pentru a citi mintea pacientului trebuie se rezonim
cu exDerienta in_
lilndurile si sentimentelenoaske sunt fluide, evenimentementalc in l'('l rra ei gi sJ o oglindim in mod hdel _
rrl|ncnti schimbare,gi nu ,,realittrli"concrete,care nu se schimbtii I'rtr !l tfel, ii permitem pacientului si vadd
'turtlti']|tnft simlinct ? CPan t r nbr.tt'i?Ili I,h dn iaa n 'h n uth i sale minF. MentalizaEa noashe im
tthi'lthllrinl?snh,nenLlo/l{lp? Experi(nla subicctivic,rrc( st('('hs(r \.'l'r
frj in mare parte nonverbalAla indi
i|l mod noncritic(nu ca o ispravi)se va schimbadc obicci:cxpr-'rit'ttft tt,' ciile,in mareparte nonverbale ale pacientului _
un rol cruciai in
pllctlliIva deveniin mod tiplc mai Fuli,l ncplicuti, Inr cxPoricnl,r
l'1,1,rl acestproces inte.subiectiv O atitudine meaitativiloaca
poate, de asemenea,
l'\, mni pulin pldcutd(Segalgrcolab.,2(102) crette acesttip de rcsponsivitateintuitivd, automatd.
Mentalizareanoas_
r a sublinia sau a explicaanumite fa_
Facilitarea
mentalizErii neclare,contradictorii9i/sau deran_
; jrnplicitul,, (Allen & Fonagy;2002;
Marc pflrtc din sufcflnla pn('i('nlilornoflri 11r('sullrtn('('F('crrl (h'rlt',
himbareBoston,2002).
volLrrc snu dcraicrur do ln rr ntilrrlin(' (l( nl('rtt,lliTnrt'Inl,\ tk' ( \l,t r lt'rrln Totu9i prea multd lechne explicitA ,
l)oPr('si,rsi traLrmilnr'r('zolval,l,Prrr'rrnt1i ltrlhttr,\rilt'rh' Pr'r'$nl,rlll'rl"lll te submina capacitateain dezvoltare a
l1(.fr(.rnf potfi krat('inlol('s('encx('rrlplirlo,,,rri,r/r,r1,r1'l,r'tt(l'tl't'tllt'lltl lc Siminteacelorlalli.Fonagyatragea
tt1l,n'ltnrlSn)it sltulrt1"1\,ti luiiN,tlittrl ititltq,iihr rthttttlii" (Allrttt! In care terapeutul ii spune pacienfulr
p.28) l)r'r'\rrDl)lrr,|l,r'i( rtlii(lt l'r',\l!l lrn"'\( In1,lr,l,rr,rr''d
l r 'n',rtiy,2(l{)2, FultAratacum."). El rccoDandd in schi
9l irrrhrr,rlahrr tlt sint nrr (\r l,r' rl,lr I rtlr'tltnli'ltI lt'rl,r('l,rlrllt,, I | ,l rlrrlIlt' cunoa$ter€" _mcare terapeuful clarifict experienla
pacienfului, punAnd in,
rol[\lii (('r(Ll( ,rh In lrl'lrrl r,|rr\ Inl,r ,r'r'.rhl'rt'rlrl\nlnrtr lft.lr.lri,observandaspecteale interacfiurulprezente,
",.rl'l.ll" 'h restabilindfaptelesi
,rt.i mai departe (,,Modr in care te comPorti acum lll,i surPrinde, singu-
nrl mod in care ar avea sens este dace ai fr suPerat. Este adev5rat?")
lD ceea ce p vette intelPrctarea, el sugereazd ce .,ceeace conteazi ntr
ortc' destinalia, ci cdldtoria in sine": decat se-l luminim Pe Pacient cu in
il8lrt-urile noastre, princiPalul scoP al oricSrei interPretSri Pe care o facem
nr trcbui sd fie ilcurajarea ProPdului Proces interPretativ al Pacientului
(|onngy, comunicare personale, 2006).
D€ exemplu,cand Ellen a inc€Putin mod rePetats: intarzie la Sedinle,eu
nln devenit din ce in ce mai deranjatde acestlucru Odati, in loc si ia c.'
.rtareaceasteenervare(sau,mai degrabe,intArzi€rcaei), am reutit si o ir)
terpretezintr-o manierd carc i-a stamit cunozitatea AdmiFnd ce am Pu
lUt 5.i mA enervezin le8:rtuti . u inur/ierea ei - detr nu dm vrut acc'l lr'
cru -, m-am intrebat cu voce tare dacd s-ar simli mai in siSuranltt sl
inceap; o ceard ti sEcreezedistanli decetsi se simtSaFoPraH 9i si 'ilti
sr\ tie respinsi de mine. S-a uitat tanditoare pentru catevamomentc lr ''
spusapoic6 azi,venindsPremrne,gi a dorjt o cea a,fAr;sefiesig!rl(l'
cc: ,,Totce gtiu estece ur;sc si fiu dePendentlde tlne . Poatedacdlc (.'lt.'
vcz, Pot sAmA suPtu Petine fl toate ludunle legatede ideeade a avenll i
lillfrr
in de mine Pur 9i simPlu ar.. disPhrea" Ulterior r'ncadrul terapici 'l
inccput sa observeimPuisul shude a incepe o ceaiti So Parectr,adftoir I rl
maredificultate.a fost caPabili sd seop.Pascidin a dn curs acc*lui itrrlnrlt
n|'rtrrr
9i si imp;rtigeasci in schrmbcu mine accstlucru/ Pcntru n P!'t(lr
doisil intclesem
pacientului
Mentalizarea terapeutului
ti intervenliile
Si\ incercim stl intervenim in modLlri cililesi1se Poll lv('.lsci\fll Il"\ l
k'l)ncicnlil()r nogtrr adcscn insciDrrli\ si\ nc ntloPtilnr In rrl'ri lrllrll
'('vn rt llx'
!l(' ln ci dccet ccencc cr('d ci ci sLlntcnpibili si fn( i\' Astt( 1, ltl rrr
"
rllonl P('PilfcLrrsulhrraPici('h)rttlfilc 11()irsll('!['ilinrPIit (r,ltl tl('rl lt 'lrrI
vrrr ll rl)orllr'lll ,rt'r lt'l rlx rl t"l I'tl
l)li(ir) F)t(lrli.lltrl li'r(l('rrr(rltrllr,llt
l(,rr1('virlun in mod c()fi'(t rnF,rcit,tltrnkrr l)rrzrrll,l rh'.r rrx rrl,lll/,r (r,lll'
rlro ltucl(r;rlii)li nrotlrrl krr tlt' r'xPltilt)li I ) | (' ' || ' ' || i II It | | | (L[' I't ltlvrrlutrll
psihir'I, e[ ltrclin(lt'r('s tr (h'llx'rll,tlizdl|,) l,r r'nrr |l,rf Rl llrt rlt lrlrr"rnl
ApreciereaexactS,din mers, a capacitifii de mentalizarea pacientu-
lui nu esteun lucru ugor-Aga cum a fost discutat in capitolul4 Scalade
FunclionareReflexivdcompusede Fonagyti colab.(1998)poatefi de aju-
tor, la {el cum poate fi gi obseNaFialui Main (1991)cd abilitateametacog-
ni6ve esteevidentiatii de con)tientizareafaptului cE aparenlelegi reali-
tatea difer6, cd oamenii pot avea diverse puncte de vedere asupta
aceleiagirealitdli 9i cd acestepmcte de vedeie se pot schimbade-a lun-
gul timpului. Totuii, adeseaavem doar o impresie,un simt intuitiv, de-
spre mesura capaciteFiipacientului de a folosi cuvintele noastreatunci
cand acesteatrec dincolo de ceeace pacientul gandegtesau simte in acel
moment. Va fi sau nu de ajutor sd piezentdm o altd perspectiveasupra
experienfeisubiectivea pacientului? Pentru cA rdspunsul la aceasd in-
tiebare se poatemodifica de la un moment la altul, imi regandescadesea
judec6lile clinice Fi ajustez,,profunzimea" inte.venliei mele, piactic, in
miilocul situaLiei.
Dace imi iese sau nu bine, este o probleme care poate fl determinatd
empiric in colaborarecu pacientul,ale cdrui r5spunsuri jmplicite sau ex-
plicite sunt desful de elocvente.Probabil cuventul ,,colaborare,,nu este
prea potrivit pentru furia, frica in cregteresau blocarea pe care le putem
evoca,supraestimandceeace estecapabilsd audd pacienful.Interpretdri-
le neacordatesunt de obicei resimtite ca fiind acuzajii sau abandonuri,
atunci c5nd capacitateapacimfului pentru reflectare este,pe moment sau
in mod obiFnuit,mult mai comprcmisd decat ne-am agteptat.in cel mai
rau caz,incredereanoashe mult prea mare poate se il facd pe pacient sd
se simti inadecvat.
Ca reguld, oferirea unor perspective sau inberpretdri altemative este fo-
lositoareatunci cand capacitate metacognitivda pacienfului esteputer-
nice. In schimb, cand aceastec pacitate este inlibatd sau trebuie se fie
aprinsi, alte intervenlii sunt probabil mai adecvate.
Putem clarificaexpedentasubiectivea pacientului ajutandul, cel mai
important,se identifice sentimentelecale se aJlAIa baza comportamentu-
lui 5iu ;i coniextulace\torsentimente.C6nd o astfelde clarifiiare are suc-
ces, poate diminua distresul ti confuzia care, altfel, ar putea prcvoca ac-
liLrniautodistructivedin parteapacienfului.Pentru pacient,aceastapoate
fl o lcclic puternicd - o experien'Ebeiti a valorii mentauzerii. Impac-
tul |r(.iastfel de experienteesteposibil sd fie la fel de mare atunci cturd
pntimentele de neinlelesale PacientuluiaPar in le8eturtrcu teraPeutul, de necesitatepsihica.De aceea,estede obicei important ca terap€utul sI 429
tu oiutorul caruia sunt clarificate,inlelese9i domolite. investigheze,in ttrceresau in col.rborare,Iogicaemogional5a abiliEtii apa-
EmpatizareaexPresivacu exPerienlasubiedive a PacientuluiPoatefi, rent limitate a pacientului de a mentaliza(S€ligman,199).
,lo lsemenea,de aiutor,dar numai atatadmP cat emPatianoasha nu esh' Atunci cand intalnim o inghelare temporarl a functiei refleive a pa-
lmitntd la sentimentelemanifesteale pacienhrlui,ci estelf,rgite la emoli' cientului.esledc obiceide djutors; luim in considerare c"""." u
l!, p0 ci,rrepacientulesteincd incaPabilstrle simta 9i sd le exPrime Aceas- rut recentin relatia noastr; cu pacientul. privind inapoi in acestfel,"pe-
pu-
lll opozifie €stein sPeoal sernnificativd atunci cand sentimentele exPrimn- tem descopericd am declangatdin gregealdrugineapacientului,am aiins
Ir' (dc cxemplu de furie sau ostilitate) acoPerd alte sentimente (d(' o zond de vulnerabilitate sau am intrat intr-o trecerela act a unei expe-
L['Dcndenldsau vulnerabilitate, sl zicem) a cdror exPrimare PaI€ mult m.rl riente (in mod obisnuit) disociate.Toatedcesteapot fi rupturi pe termen
dar dre un Potenlialmai adaPtdti\.AdesearasPunsurrl'' saurt,dar au nevoie de atentieimediaH ti repararep€ntru a asigurafap-
IKrhl('matica,
rx|ftlritrc de conbatrans{erne Pot aiub sArecunoattemsentimentel€de cnrl tul cd limitdrile mentaliz?triicolaborative a pacientului vor fi, de fapt,
(Bateman& Fonagy,2006)- doar temporare.
lrl.iontul se probejeazd
Alti\ date,contratransfurulnostru teflecti in PrinciPaldificultateano.rs Desigur,cabodatl, capacitateapentru mentalizarese dovedeFtea fi Ij-
lrl dc a tolerareticenla(sauincaPacitatea) Pacientuluide a mentali/il mitatd in moduri mult mai persistente.Diferifi pacienli pot aveaproble-
Alunci ciind frustrareafali de PersPectivaunidimensional2lPtrstratdlofltl me sl gandeascdFi str simtd in aceeagi,,respi!alie,,mentald. Unii se tem
do pncicnt a Seneratun imPas emPatic,Poatefi aiutor sd oferim Pacifrr se nu fie copletifi sau si se dezintegrezedacdvor gandi ti vor simli libel
luhri informalri periodice desPrereacliilenoastrefald de dificultdtilt' lx' Unii au o nevoie psihici de a men/ne disocierea 9i se simt anenintali de
ldre lc prezrnti in a lua in consideraremai mr t de o PersPectivansulnn integrareape carementalizareatinde se o faciliteze.Unii pacientise simt
dxpcricnlci sale.Aici at Putea sPune:,,Pem;surd ce vorbim me sinll irrr constrinti de interdicliile impotriva cunoagterii, care ades€a acompania-
l,rh' zl trauma ti violarea.Alli pacienti,pentru a-9iprotejasentirnentullcr fra-
ndrlit: pc de-o parte, vreau sd ttii cAinleleg imPortanla Pe.sPectivt'i
o altd (lnr srrlrl gil de identitate, trebuie sI sustine fantezia ca existd doar o singure per-
iu n'.llildtca durerii tale. Pe de alth Parte,am PcrsP(ctiv;,
illlr'iiu nt c2idacaincet se o exPrim, ai Puteacredec5 nu te asaultsnrri I spectivAasuprdrealitatii- 9i ca terapeutulo imptrtesestepe aceasta
nLrr,(rlllcorlcctalcu tine.Decinu:'unt 'iAur cLlm.lr tr('buisi I'r'rr,rrhz (Seligmdn,2000t.ln sfariit. sunt pacienli ca Ellen pentru careacceptarea
(l(| [ccstccuvinte,modelezmelltalizarcr] ti invit Pacicnttlls.\aolirb()lr'/t' opliunii de a gdndi gi a simti pentru ei in9iti inseamndrenuntareala spe-
Strg('rez prczcnlaunor p€rsPcctivc nlternativc, chinrdnc:1ilc('sl(\lr.lrrrill ranla lor neincetdteti asurnareasarcinilorde doliu durcroase,degi potin-
l(.ro$tilc Astfr,l,adeseadesc()piirci nbilit.rtcamcir d(' cmlrnlr^l ( lr |,r iialeliberdtoare-
(ir''lltlrlcsl('rcfiicuti Adcscnsi Pncienlrr :'esimt u'\urnllPelrlrtr st rlrlll Drncolo de evaluareacapacit fii reflexive a pacientului - puternica
''1
rrcunrrlr.lipulin sin8urigimai.nPntlil'sI rri sc nltrttrr('ine('('n(r.r rh\! sau slab;. temporar inhibaH sau in mod cronic conshansl -, poate fi de
rrl r' (lih'nr.l.onlun.i D$r l,,x k lllii x' |r(,1l( nre(lc cr\'.l(( l('rrl\'tlllr|,rl! un mare ajutor se obs€rvtrmnafura atitudinii ,,prereflexive"a pacientului
rlc Fptrs,ei iliu li| un .rnumitniv('l(i\ ntl nl.111' ,|r'l'rtir'(l('o ,rll,llx'lril{'tll fald de experiente.in orice moment, pacientui echivaleazdmintea 9i lu-
vil, pentlu ail n lor nu.r Ptlltrls,\ l('tt'dtl(:ls(rl('rilll,l mea- sau le decupleazd?9i pe parcurs,pacientultinde sl keiascdintr-o
l)lll liin!l fnL)hrlc,l sc{)frLrl nt)slrul)l ineil)lrl('Ft('(l(,,l N(\](rrl rllrIlr'lrlli realitatesubiechvecareestepredominant concret?lti neinterpretabile-
i1illorllrtrlllii'illliglllllll, d rllllrlli lllrrx l
i \r l ) rx i c r r l ( (llr r p |1) r r o ll('xiv, sau irltr-una in cate dorinlele Fi gSndur e in mare parte 6eechilibreazd?
l" l' h ' llllrlrrl' lt ' d
lrlrr'r ' t ' t lrr
lllr u , l f ( ' s ,l l ( .l( lr ( sJ io rl'lr'lrrgtr'rhrr''r'rr1'r''r l)acientiiaflali inh-un mod de €chivalenrepsihicd echivaleazeceeace
nrr D l , r l i A, i r r .lin l( '( lc,l irl((r\.rs.rrlrlr'lt'*rrtr,lrllrrlrrl" h ' \ l' l|irt rr' t rlt llr' A rl simt ii cred cu ceeace este real ti adeviiat. Ca terapeuF, s€rcina noashA
k . l rL ,o rrsl r. t r r glr i' r r llt r l \l ' r' rl ,r' l rl l r,l (l ,l rl rl rn !l l rl l tl r l k' rh' l rl t {r' l rl rl l | | rrl l c(r nstfclde pacientiesteasemandtoare cu ceaa pirintelul carese implictr
ln relalia cu copilul, oferindu-r in acelagitimP acestuia,in mod imPlicit, Spre deosebire de acetti pacienli a cAror experienti a realit:llii tinde sl
douA perspectiveasuprajocului: estein acelaqitimP ,,real" ti ,,Pretinde fie ,,realtr"inh-un mod insuportabil,pacienlii aflafi in modul ,,pletindere
c11".TrebuiesI suslinemcapacitateaPacientuluide a conservasentimen- ce" sr.rntsuficientde capabilisd lasedeoparteacesterealitStiinsupotabi-
tul propriei galeexperienleti trebuie sd Prezent5mP€rsPectivealtemati le. Primii pot fi descriti ca preo<upati sau fdrd solutie ti sunt adeseamult
vc, care s5 lintr cont de comPlexitatea acelei exPeriente. prca copletiF de experienla lor ca se poate sd s€ tAndeasc5 la aceasta.Ul-
l)crmitand existenlaperspectiveiPacientului, in timP ce ne-o menti- timii sunt cei care resping ti sunt adeseamult plea delimihfi de experien-
nom p€ a noastre, Poate fi in mod sPecial o sarcinE Provocatoare, afuncr la lor pentru a avea sentimente desprc aceasta- sau le este teamtr si-9i
(lnd ne simlim inconfortabil si fim vdzuti ata cum ne vede Pacientul $l rccunoasctrsentimentele. Fste esenlial se-i reqrnoattem pe pacienlii care
lolu9i exactacestaestelucrul pe caretrebuie strincerctrms5l facem llrl funcfioneazi in modul pretindere, pentm ce adesealasd impresia ce fac
Focicntcu o istolie de atatamentdezorganizatsau/ti traumd estede obi_ ce€ace hebuie in terapie, cind, de fapt, nu se intampltr acest lucru: ei par
(ri incapabil,cel pulin initial, de a-l vedea Pe teraPeutca Pe o persoann sA ,,hrcreze",dar este putin probabil si fie productivi, pentru ctr in-
tlcmnd de incredere. Dacd vlem s; fim considerali vreodate demni de in sight-urile lor gi experienla lor despr€ rclalia terapeutice nu Di au bazele
rrr'dcre,trebuiese fim capabit sAaccePttrmPacientLlla9acum este,oricnl in realitateaemotional5.
dc inconfortabilar fi pentru noi acestlucru. Admiland ca fiind plauzitri Priolitatea berapeuhrluiaici estede a evita se concluzionezecu pletinde-
ll pcrspectivaunici, intunecatea Pacientuluiti Pastand in minte in n((' r€a ctr pacientul absentemolional este,de fapt, prezent. in schimb;ar ftbui
lofi timp - 9i cateodat;comunicand- punctede vedercalternativc,njrl sd obEervlm cat de gr€u ii €stepacienfului se Ecunoasci impactul experien-
llm la creareaunui spatiu de srguranlain carePacientulsd inceaPi s,l i(' lei nedorite satL probabil inh-un sensmai larg, se simti sentimentele pro-
h in considerarepe sine 9i pe ceilalfi inh'un mod mult mai comPlcx li\'i funde. Desiglu, hebuie si urmem gi flruI rogu aI afectului ahdg6nd atentia
dcnt cd nu stricd fapful cd acestcomportamental nostru ridicd Pacicntrl pacienfilor noEtri asupra s€mnelor unor scrltimente la ca-r€acegtiaar putea
lui dubii le8atede agtepterih salecelemai tele: ,,Dferenla dinlrc peret';t fi reticmli sau de cale nu iti dau seama.Unii pacien;i gdsesco semnificalie
foarte importante atunci c6nd Ie putem cla.rifca fuga lor Eflexd fale de s€n-
li6 pacientului asupra terapeutului desPlecum iFi imagineaz2lctr estc Fl
cum esteacestade faPt Poateatutala Punercaintre ghilimel€'acxP('ri('rl timmtele de careau devenit deia congtienfi.Interyentiile noastrecheieaici -
lci de transferca un citat" (Fonagygi colab.,An2, P 37lll inclusiv cabodatd, dezvdluiEa explicite a unor aspectedin p.opria noastri
I)lezcntarea unor interpretiricomPlexelducc Pufin creik'rii c(nlll)lt expe enti emolionaltr - sunt menite nu numai a face experienla pacimtu-
xltllliiBindirii pacicntului.Tenclinla pacicntuluidc n cchivrlaPtrl iii xltrI lui cu noi mai ,,reald", ci qi de a r€a.lizabgeturi intre anumite falete ale ex-
iaPtclc cstc ft)ilrteProbnlrilsil [i( tlr/h' perienlei pe carepacientul a tr€buit sd le tind deoparte.
|lu scntinlc tcle9rcrcdinfelccr'r
cdttrde ('forturilepcrsistente ale teraPeululuide n obs('rva,do n (h'lltlrlil Pringi fie in modul de echivalenttr psihici, fie in cel de pretinderc, pa-
fi d('a cxpk)ra$chrmbtrrilc pernranclltc nlc ('xPcricnlei ('nr()lirnl,rh ,l lrn cienfii noFtri relalioneazecu experientalor intr-o maniere dezintegratl.
ci(r1tului. l)()atcfi in nrodspNialdc aiukt sii Pttte'))i(l('ntilicil ill lrrrll'rerll Conform lui Fonagy gi colegilor lui, prin intermediul integrtrrii acestor
riteurnstanlclc,ntcrne s.u inlcrpcrson.rl('(irr('nltrnd.l ltn(it'tlllrlrrrnlill modud prereflexive copilul invati se mentalizeze - sA ,,s€ joace cu r€a-
c()plcsil(),rrc dc distrcs inlclcgcrcnnccsltnl.lctori (l('(l,llrlnlitli l'(',rk',lrl litaiea" (Fonagy & Target 1996),in loc strse simtd coplegit sau rupl de
Irrro o modnLtatc (l('u;ur.rn'. l)c-t ltrrrgrrl
lintltrrlrti, l)o'lt(' In(llrl'r ltllt rl oceastaNoi fac itam aceastdintegrarein psihoterapieprin intermediul
.rlu|nitil m.lsur.lc()rl$ti('rrliTrr('n ('lilx'r,lkr,r|1',l r,l t'\|t'rl1'rtld
l),|(i('rlttlltri intervenliilor pe care le-am descris mai sus 9i prin intermediul asigurarii
rir irrlcrlrcrsonnl,l nu !'sleo t( llc( l,rr('(lrtt'(l.r.l |r..llitnlil,t i lrl.rl(l|.Xlnlti unci relalii securizante, in car€ pacientul poabeajunge sAse vadtr pe sine
DR,riuslrl idir)sincr,rlii .rl f,lstttrrrttrfil(nrllh['r llvo l,r l\',rlllnlilt'{rl ri p .9 insu$i in mintea terapeutului - ti s; se simtd in inima acesfuia- ca fi-
( itnl to t r t i , Ind o fiinlA ganditoare,cu sentimente9i dorinJe.
 meditarea
Mentalizarea, teraPeutului
ti contribulia
Capacitateanoastrede a interveni in acestemoduri ti de a oferi o ast-
fcl de relatie seculizanta depinde intr-o mare m;suri de caPacitateanoas-
trA de integrare. La fel cum pacientii nottri au fosf influentati de ceeace QiAl;^^"- f;^
Lr r v vStqttE
flgurile lor de atatament au putut sau nu sd S6ndeasce,sd simtd sau s6
doreasce,istoria noastrd de ataqament din coPibrie gi dincolo de aceasla
('!rtecea care in mare m;sud determind Sama de exPeriente subiective Pe
Ains}.orth, M.D.S. (1963) The development of infant-mother interaction
('aresuntem capabihsi ne-o permitem noud gi altora.
among th€ Ganda. ln B.M. Foss (Ed.), Dete.mt ants of infant behal,ior(vol.
Noua relafiede atagamentpe careo trdim in PsihoteraPiesau analizi
Z pp. 67-112).New York: Wiley.
pcrsonaldaparefrecvent,in mod predominantin acestjstoric,pentru cli-
Ainswortt! M D.S.(1957J.Infancyin Uganda.Infa t careand thegrowthol laoe
nlcieni- a dror alegerevocalionaleesteadesea,in Parte,rezultaful unL'i Baltimorc: Jolm Hopkins Universrly Press.
$pcranteinconFtientede a vindecareni de ata9amenttimPudi. In noua rc- Ainsworttr, M D.S. (1969).Object Elations, d€pend€ncyand attachmeneA theG
Inlie de ataFamentavem ca scop sd le asigurim Pacienfilor no9tri exPc-
rlenle repetatede desp ndere,prin intermediul meditdrii ti al mentaltzti- Ainsworth, M.D-S. & Eichbe€, C, (1991).Effects on infant-motlE! attadment
rli ce pot sd formezeun cenku competitival organidrii, atat Pentrumirll(,
of mother's uruesolv€d loss of an attachment figure, or other traumatic ex-
aAtFi pentru creier ln acestmod, astfel de experienleau Potentialuld( n perience, ln C-M. Parkes (ed ), Attachmentact6s the life.Vcle (pp 760-185).
tnlocui modelelede lucru de nesiguranfeab Pacientuluicu unele de ,,si' New Yo*: Routtedge
guranF ca9dgata"
Ainsworth, M.D.S., Abhar, M C , Waters, E., & Wall, S. (1E78r.Patternsol zttac-
Capacitateade mentalizarea pacientului esteatat o unealtd crucinl,l, hment:A psychologicalstudv ol tha Stnnge Situatidr. Hilsdale. Nr: Erlbaum.
cft ii un muloc pentru ,,rescderea"naraliunii autobiograficea Pacr(.Illlr Allen, J.P, & Fonagy, P (2002) ThedeLzlopngntof mentalizingan l its rcle in psy-
hri - povestea pe catepacientulo folosegte Pentrua da scmnifrcali('vi(' chopathologyand psychothelapy(Technical Report No. 02-0046).Topeka, KS:
lii sale.Astfel, mentalizareafaciliteazi dobandircaunei minli carc iii ('rlr' MenninSer Clinic, Res€archDepartment
nuk)r.Meditallr esteo unealLa valoroas'i\imil.trl. ln ['c s,i , l),)v(st(n\ r
Amni, F, Lewis, T., Lannon, R., Loui€,A., Baumbacherc, Mccuiness,T., et
vinla". meditareatransform; autorul.
al (1996).Affect, attaclunent/ memoryr Contributions toward psychobio-
acestorabilitdfi,pslhotcrapiil,
I'rin facilitarca afunaicAnd('sh'ofi(l('rl
logic integatron Psychiatry,59,213 237.
ll1,of!'rilo noui expcrienfhdc sigrrranficit'cnrcPonk'bon('ficiir r)ri(\'lln
Aron, L. (1991).The patient's €xperience of Lhearalyst's subjectivity. Psychoa
cicrrl.Dar fali dc pacicnliicarenu coPii(satrvor nv('ilc()PIi), c(nrlrilnlli,r
nalyticDiilogues,1, 29-57.
k,r pcutuhripoatcnrcrgc mult mai dcPilrt(',
P('nl|.trctrar('P()l('lrlinllrl rlt'
Aron, L. (1992).Interpretation as expression of the analyst's subjectiviry Psy
l. rll
inrF 'v.lic^' fr('(rlr' tl('rl('r'rl
nrlrp('l.rnlrrl(ioz.rvnrrLrir'l(tr(.rr('tinds.l chornolytb Dialwe' 2, 475-505.
c ncsigurntrl.r
t('ri(),rrtr nnl(.ri().Io.
fi tr.tumol('B('r1(.r.rliikn Arcn, L. (1996).A meetingol nnds: Mut aliry in pslchomalysis Hillsdale, I.Il
Analytic Press.
Arory L. (1998) The clinical body and the refl€xive mind. ln L. Aron & FS. An-
derson (Eds ), Reldrionalpercpectites o lhe bod! (pp. 3 38). Hillsdale, Nl:
Analytic Press.
Index
abilitateade nentalizr€ 461, 455,469,4n
Abilitat€anarativ! 470
Abilitatea reflectivl 472
Actiprarc 22, 37, 213,214,2r5, 252,U9,
,374 377,395,3'8,414 416,419,4m,
423,457
Atuct42,126,176,270,279,a^57
Atuctpo,inv 42,457
Aiffworth despre34, 459, 467,463,473,
474
Aineworth 9i 35, 3Z 38, 60, 72, 133,143,
457, 458,459,M, 463,474
Ainsworth, Mary 15,25,27,32,436,457
Ambivalenla,terminolo8ie12t 468
Ami8dala 102,r03. 106,r$, rr5, $8,3r9,
374,W,48
Aminti.i €noFonak roa, a6a
AminHrile somatice96,474
Angajaftent, dialog terapeuticai 102,465
Anonimitabeanaliticl 458
Ann€hte 31, 133,141,171, laz, 2ffi,29z
293,317,34+3fi, !54 416,418,454
AgtePthilepacistlrlui rol-r€spcmsivitatea
contratransferului251,465
Aria lui Broca152 158,385,450
Armoniza& afectivl 109,457
Ala9am€nrele rntim€30,45a
atagamentul ambivalent3E,$, f$,45E,
459,467, 477,473
Atapamentul dezorganizat40,47,42"729,
13tJ,144,458,459.463,465,472,473,
4n
ata9amfltul dezo€anizat $i 451t,465,472,
473,477
Ata9amentul evitant37,42,133,141,451
459,463,467, 470
atatamentul evitantti 141, 458,467,471)
alatammhll sigur 149,45& 459,473
Atatammtul teraputic 459,475,476
atitudinemeditatrvsfafi de experienld
463,469
adtudhea de mentalizareti 398,473
atitudin€i meditativ! fari de €xFieqn si
lu, 15s,472"473,O4
AtitudiM Eflecdvl a?z aB, 475
Adtudirea sirelui fall de experienldO It
89,153,178,779,18t, 783,785,787,789,
197,793,195,797,799,201, m3,M,2O7,
w. 211,213,215,217,219,474
altf,dt!,copettea Si 476,+,rt
aulodezv utu€ati 240,465
autodezveluireasinelui ti 455,472
B
B€njamn|,lesGica81,223,460
Biolo8iaevolutionista$, 466
B',ff1,Vlilftid 22,72,4&
Bollas,Chist'rpher 18,155,460
Bowlby despre27, 32,47,467, 477,473
Bo, lby,Iolnzs, n,66, a!'6,457,l4
c
ca un procesd€ dezlncorpobre 469,470
calitatea€omuniclrii Fi 458,459,447, 473
caliktea r€laliilor d€ atatam€nt tirnpuii
91,4:n
inn nu sut r€cdoscute 356,455
( i{tul beni8n I92, 197,460
flllroi corpului 375,470
(ldDllica.ea33, 35,59, 458,459,463,473
( llvi,ul 181,228,304,318,463,477,171
( tmportament 15,2a,35,39, 40,41,43,4,
\l , 52,!3, 55, 56, 59, 61,A, 69,97, 125,
l2e, r33, t44, 143,tW,192,794, 22A,235,
255,z(fr,269,2ALn4, 353,376,fi7,393,
197.430,4&0
( omF).lamentuI nonvcrbal, incorpo@
ti 9, 205, 35, 470
( omunicarer colaboratjvA744,461, 468,
't?5
(\, unicarea dintre terapeut ti pacient
4 a, t,4 6 3
, (nrt('nicareanonve$alA1ro,177, 167,174,
114,377, 459, 46r, 464,41,7.470,472 475
(i'nr.rcrll fi?ic, ave$iNea faF de 3E,40,
5 4, 12 1 ),1 2 2, 47r
( \nrliiarer 72, 76, 248, 389,4$r
ronlincma ti 76,461
(inthtrrnsfcr 18, 166,196,223,224,233,
Ly, z15, Z1a,239,263,279,28t,297, y.n,
305,320, 327,332,334,3A, U5, 34l, U9,
357, 37| ,393, 42A,462,465, 468,472,473
r(nllrnlransl{ruI fi 234,477
( ,ntt.rhtnsfcrul $mari. 376,32, 474
i(nrrribulrilc la 46{J,465,458
( i !) lf ( t 3 7 ,4 l , 42,61, 121, 12 9 ,1 3 a ,1 5 a ,
162,240,279, 283,284,2a6,305,340,348,
:r53,3rJ3,403,40{r,4 t4, 1146 , 461, 462, 463
( r tr h,xuol rb i roli( r . l 105, 471
( rlrt.\rl pft fnDril 105,115,3n, 385,46{,,
( r'rk \ul fn.tnnrtrl Il)5, 46e
( nrll, K(n Nth 45, .'niil(ru
162
, | l1& nrrli i ..r ft. R$pnr8 ?7\, ?Vt, ?tt7, .t5.t,
' l ,t l , 1 7 1 ,,Ir7 ,,t{,1
t rrnrr)k r.,' oeFn'!11,1llr), .l(ri
( r rn th n rr n l, ' liinr r l. lll r , lh (r,l 7 ?
D rv i h l l ri 0 ,l (l :1,l :rl r,;' r' r),
(h l, rr l i trn r!rl l, r 77,, 1( , N
deminarizarca 229, 475
deplgir€africij de sigurdF a pacientului
374,321,1n
Dependenla in terapie 462
Deprcsia 67, l5E, lA5, 413,424, 462
Des.rierea siguFplin de ctle 474
D$€nul fanili€i 52, 12O122,45s
desomatizarea9i 387,388,389, 39O,45&
462,463,466,475,4:n
desprc cxperlentele pr€nahle 45E
Deza.tivarea parasimpadca,expenenta
corPoralati 176,47I
dezvoltareasinelui ti 92,461,1165, 1168
Dezvoltaleasinelui Vezi Sinele,dezvol-
rarca 5, 87, 92, 461,4ti2, 465, 468
Dczvoltarea vorbidi 458
DaloS l€rap€utic463,4t{, 465
dialogul t€raFutic Ai469,472
Diferc 9terea9,94,2r4,227, M3
disoci€rea71, ll3, 132,162,192,226,228,
229,234,272,313,315,377,316,319,320,
347, 388,399,429,4A, 463,67, 470, 477,
t74,475,477
Distilcfia aparenla/ realirab 63, 64,219,
45tl
DiversitateareprezcntalionaE472
E pierder€a
efcclepc lclmen lLrngale 4Z 458
efdt('lc pc lcrmcn 1un8.12,459,4(l), ll'1,
463,466,467, 471,474
c fc .tc l op t l (.rm .n l ung ,rl L'12, 45.r,n.' l ),
462,+67, 17i, 474
Iiknl.lD,l'.rul l7:1,.lr'l
Ill.rsri(it,\h..r 461,47]
lin,'li( 75, 1.16,l7:1,:1:ll, :rd),:17(,,
c n r| rl i .' ti (.n rh rnl .r(rr(tr {6:r,,l 7s
l i n p .rrn 2 5 ,rr7 ,7 :r,tt,' ),I l {,, 1,16,
2 | ]],2 t' i ,2 2 0 ,? ,t5,2' i ,t,2dr,278,:!r], l .' I
l i ,,,rr l i l , rl l l , 4 5 1,nrl , n6' i ,,t7tt
l l l rl L rn l ' i , Il ,' r i i , Ir' 1,l rl l ,:' l r,," )' ' l r!
rv n l ' ri r.i h th u rl r ' 15" .l rrl
l 17
l { ,l rr (! l ;rr,,l l r),l ,l l r,l 4t, l l l ,,' rrrl , .,,r.'
IIt, r,,i , rtr,, r r,l , r7r,,ttr
Evmtti 170,315,331.465,4T
evo.irile331,4Z/
exerciliicliniceti 464,468,470
Exerciliiterapeutice 472,475,475
Exp€tienla .oryoraH 91,94, 174,372,37s,
3n ,37a,3a3,4g), 461,443,465,67 , 469,
47t,476,4n
Exp€rienlacorPo.aHr75, 462
Exp€ri€nlanonve.balr 5, %. 154,155,156,
rfi, t6E,2i7,334, 4s8,466,449,476,477
experfenlanonverbalJtr 5, 155,458,466,
469,470,476.4:n
ErperienlapFverbali I 5. 175,33r, 457,
471
Experienlasinelui 465
erierimle corpora 37,376,39r, 42't,457
Experienleevmate462,464
eip€rpnlele evocate9i 475,476
Expresfa faciah73,106,161.r73.174,3fj,
465
Exprcsiilefaciale,ihitar€ de cetr€coPiiz,
'tr)6,\73,316,455
Expresivitatea, hEerile la actin Psi.hote
raPie9i 370,465
F
Fazad€ detatare, ti 266,462
fenom€nulde bazAde siguranli35,473,
474
478
Fereashade tole.mll 378,388,
465
148,171, 15)., t53,754,7s5,756, 757,\59,160,161
Fica 47,61,92,7M,127 ,129,732,
181,185,189,191,202,235,2+1,2l3,255,
{21, lr'l
2*, 2*, zff, 267,2n, m, 2n, ?a3,245,
28n,Tfr , 292,293,?94,?95,n7, 298,302,
t' ,r,,,rti l
308,343, 4,v6,m,335,386, {11,419,
427. 157, 465,476
[r'cd de abandonr27,288.294,295,457, 247,24a.249,2Sr,25}255.
I\rnctnnar€acorticlt. ,162,478
l\lri.r ,1(r,
57,60,62, 92, 123'
127,l3l,l5E,
'63, tal, 192,194,202,228,260,278,285,
?8r,,2q0,295, 298,299,302,308,336,342,
343,X4, #, 374,376, 3lll, 382,M, 3f7,
411.,415,4t9, 423,427, 458
G
G6ndiFa conttienti 105,461
crupul de Studiu al P(r-esului de Schim_
be U, 745, 167, 249, 4L5,46\
H
Hiperachvareasislemuh,i n(tvos Pnr.sint
patic, etPerienlacorfxtnlr 9i :178,Ul
Ape.aclivnrea sistemuhrin.^(^ s(ttFrlr
776,475
I
Idmtilicsreaproidtivl I 71,172,239,315,
377,320,460,461,466,471,477
Isarhia colticali ll5, 4lt2
ilNtrare 28,183.238,258,396,4An,470
iluskarea197,463,465,466,469,47O,472,
475
imagin€aspireleiduble41{,469
itrplrcareapersonalAa ter.Peutuluiin 46E,
476
impucar€aPersondr a kraPeutului in te_
49,5r,53,55, 57,59,6r,$, 6,67 ,69,7r,
73,75,76, n,79, 8r,a3.E,a7.89.9r,,
95, 97, 99, r01, 103,rD4, 705,107, r09,
771-715, 117, 719,721,123,125,127, 729,
131,133,741,742,143, \44,145,r47, 149
162,',t63,165,167 , l$,769,171, ]'73-777
179, r81, 183,18tr87, 189,190'195, 197
7q), ?at.wL xB,2o5, m7 .209,2ll,213
\5, 2!7, 279,?20,221,223,?2>?27,229,
2$, 23t, 233,2i5. L37,2:9, 241,243,245,
257,Lry, 26r,
2(r3,266,267,269,271,273,n 5, m, m,
za\ 283,2A5,287,2$, 29r,2v3,295, 2q7,
299,nl, fi3, 3f5, n7, v8, 311,313,375,
317, 319,327,321,325,327 ,329,331,332
333, 335, 332 339, 341,343,345,347 , 349
 35t, 353.397,398, 475,477, A2, 431, 412,
4{12,465,467, 468,469,470,477,474,O5,
476
In rclaFa de vinde(are 84, a68
fncorporarea9i 164,178,197,457,45A,46n,
464,465, 469, 470, 471,4n, 474
IncRderea in sine, r€3p'ngeM s6rii men-
tale91251,474
Itrrluenta frgur'lor d€ atatamdt asupra
140,462
InfluenlareciprocAmutuali 342 470
lnilierea pacientului in ps,hoterapie261,
475,176
lnsulnSi 1 0 5 ,107, 109, 458, 4 5 7
ffrrlrirea 114,183,192,197,402,461,462,
4 $, 47 2 ,4 7 5, 476, 4n
ftrrllrireasinelul r€flectiv461,462,464,475,
476,4n
l|lli:8rareacorp/m'nte 45E,470,475
lnlcgrareacre|erului219,450
ffrfcri!cliuneaterapeutic!23,224,274,398,
420,463
Inkrpretarea 167,168,205, 2M, 255,2A3,
3tx, 3x,337 , 370,381,389,394,426,X8
lnt.'rsubieciivitatea22, r/, 80, 81, 83, 64,
146.223,459,46t, 462,463,464,467, 4$,
46t),47u,47i, 472,474,475,476
IntcrsLrb iectiv itatea ii 459, 467, 462,46X,
464,467. 469, 470, 471, 472, 474, 475,
hrtcrviulde Ata;ammt al Adultului 19,44,
45, 4U,52, t 7U,26A,457,458, 459,463,
4 7t , 47 3
lrl.lqicron ll, 32,33,6t1,8(,, 8,1,,t6,99, lO5,
t 1. , ,II9 , I4 8, 159, 1{, 167, 17 4r9, 5 ,Ie 8 .
211,221 ,232,242,243,24t!,27 t, 277, ltll'],
4 t7, 42t . 424, 430, 466, 470
lrtruchipl(-,r, c,)nrunici(, n.nv..LDlI l7l,
174,X44,.161,4116, 47 | , 476, 47t]
xtrhnr (\Dre\r nl.rlrn[l 15,71,76,.]l, 1\7,
.t69,,t70
K r i! ln( "Br lll
K e8, rnIn i u l l l l . l|l\
K h. lt rM rl ,Iri ,,1l) ,l7l, lF l, nr i, {
Mod€ldedevalorizare, PacienFi€arcres- pacienti pieocuPali 9i 310, 457, 459' 462'
L ping 9i 263,462 4U, 4$, 467, 470
la teraFut 13a,145,2, 247,nO, n2, 2A7, Pacrcnlii.e FsPing 124,725,276' 240'
model de lucm intem 9i 462
342,114,479,422,473 Modelard 94, n6, 147,3r7,3"19'393'470 2(I.,267,nO,277,n3,275,2n ,278'279,
lateralitateaii 109,458,466,46E Modeleale haosului46r 2ar, 2a7,zff, 457,459,462,$! 4&, 166'
Lurnearcptluntalionala, atitudin€am€di modet€de 45,47,52,53,55,, ,99 727' 469,470,475
tiat'vt faF de exlErienlAti 20,45,473 1Z5,l?f,740,t42,rfi,226,259,v8,397' paoenlii car€resPng9' 124, l6'2a7' 457'
'
Lyons-Ruth I<arlm13,Z/, U,, 143,167, 458,459,4(n, 461,454,M, 475,4n 452.464,6. 459,470,475
468 modetede turie fi haos9i 459,460'475. pacimFineszotvali r30,313,4&,452 463
4n ;acietir oreftupati 262 288,289,290,294
M Model€de luctu contradictorii 125,451
' 2.5. 2qi, 3A7)A6,467,462,464,469.47A,
Maindespre70,459,461,467 hodele de n€aiubrar€9i 4sE,475 472,474,476
Main Mary 5, 13,16,25,28, 40,43,44,45, ModeL€Iede lucru 46, 6e 93, 95,732'153' pacientutnerezolvat314,324,4&' 452'
47,49,!n, 57,s3,5s,57, 59,67,62,63,5s, la2,227,22a,269 31a,373,342,432,467' #+ 457, 469,O0, 472 476,4n
67, 7t7, 118,4$, 46a 478 PacienhnpreocuPatt 288,289'291'293'
meditatia18,21,1$, r e!4,185,210,212, modelul d€ lucru intem ti 460,456,46E 295,87, A9, n7, 3A3,W, W' W' 47r
213,275,216,2t7, 2 t8, 287,3r0, 326,327, modul d€ exPen€nld de e€hivalenFPsi- Pasivltatea127, 3U, 477
375,$4, s6,3,8, 39', 415,416,4r8, 4r9, hjcAffi,472 Peiiol, evaluAriab 16,28,7), 4r,92" 107'
420,422,432,458,465.469,471,475 Modul de exper'€nll d€ mentalzae 469 132,157,
1A3,104,',129, l7l, 180,lEE,19.
meditalieti 2r1,409,458 m3,n6, zffi,2A9, m,381,3a4, 462
Modul de exPrienF simulat 47r
Memoria56,r02,105,107,157,159,249, modul sjmulatal exPerienlei 465,475,
275,388,4b4,465,456,469,471,478 476,477 Pie;derea50,60,132,2I4, 275,264'26s.
zfr.,2ffi,28a,3n,327, y7, 473,459452'
Memoriaexpliciti 159,275,388,465 Modularea,Pacientulf,erezolvatti 319, '
Me^ralie.arca6,Z\, 67,69,m, 77,74,n, $, 470 fi3,48
u, 97, 115,178,779, tAz,185,187, te | , hoduri de €rPerienFti 66,70'71' 462' pietde@^i 214,275,zfF,459,462'463
'\96,2, 2lA,2lt, 216,219,220,243,251!, x5,475 Pozilia paranoid-schizoidi,incorPorarea
296,3 lO,325,327,329,373,392,393,t().1, Monitorizarcam€tacogniti'tl 62,6' 469 )j 181,471
395,396,397, 394,399,400,,101 , 402,10i1. ti 226,
intersubie(livitat€a
Multiplicitatea, Pr€iudecaF 299,335,336,421,460
405,407,4n, 411,1t3,4 t4,415,417,4|r1. 470 Pr€cupar€6,terminologieU,39 ' 139' 24!J'
419,421, 423,+L5,426,427,421t,42e,.ril| . vn,3x,471
432,462,4lrl, 464,4t15,ltttl, 46e,47| , 17t. N privirede Nmblu 457,468,459,4Q, W'
175.176,477 atatamentul\i 77 98,457' 463,464,466,467, 46a,W, OO, 472,473'
neurobiologia '
Mrnt.,lia(l crf li.il,l l(h, 3(,7,465 4t/], 463,459,170 474,475.476,4n
Menl,rlln(\rFi6,67,711,80,97, t ls, ti8 Prcblemeleobsesionale43,471
2{X),210,216,321,,:127,
1e5,3e7,3')e,
1:'),1.)l,Tq],r,I
{lr), .t0t,.t0:1,.t05, .l'7, .t(|lr
o prcesele relalionale142,459,4{{' 461,
4(A,472,476
Ogden Thonas 245,471
4r1,.113,4r1,4 15,4 l7,,tl8,4 tt,'12t,4.,\ oglindireaafectelorcoPilutui'73, 465,471 Prol&Ji^ 1.87,303, 377, 477
425,,t27, 428,42\t,41t,4111, 46],4ht,,ti t. promovareadialoSului teraPeuticAi476
47\,47ll,477 P I:.ote.l\a 72,735,26/J,472
472
M.l,n('tnili.'1lr.:11,l,l,{':',ol. rr.;"'8. lrtl l'.rnlrJi bo.dcrlinc 301,460 Pmximitabea 28,29,5,4,80,90,129,135,
PsiholoFa budEta rZ 19,420, 460
pn.idrli nehotirai 4sZ 458
nn. ld( i' r i[ llr . r Fr ' l l , , l o f l , , l 7 l , l 7 \ l).trietrlintrualvali 4t1. 465 Psiholosiade doua_Persoan e 8, 476,477
psihofqgi,ade doua-P€Foane;i 4fa, 476
llil, l , {l , l r , , l , l \ 7
r ' l lll|[ k $ l' , . l l l , , r I l . 4 l . l , l l x , l l I l l l
pifkrli Prd{uPati 290,2vl. 31X,31O.#7,
,t5e.!60. !62, 1lA, 4lJ5,467,47O Psihopatol€a 42,70,349,'172
, 111,l17. l. l . 11 l . l '1 . r , l . r , k l . l n , t l , {
 ( l r i h 1 r r r ,r .'l I
f"ihot€rapia11,13,15,70,U,87,lla,749, Rol-r6ponsrvitatea, contratransfer 462, Stabilrr€a [mitei ,162,474 Te r a Pi a .o m Po r ti .\fn l i l :1
172,174,l80,r93,t95,2t2"2t5,277
,2t, 465,173 Srabihea lim itelor 302, 3O5, 323' 4l3' 476 422,463
229,249,255,257,2$, 274,2n, 2U, zffi , Rutirca, tEnslatar€a erFrienlei o.po.ale stabiliratea 59, 458, 459, t152,453'4l$' 467, Teminarea 30, 65, 123,137,267,'175
318,331,347,4m, $2, 46a,472 w, 376, 4!3, 423, 429,474 469,473, +.,5 t€njnologie 45a, 459, 471
prihoterapiati 468,472 staremenlalaPieocuPatl9i 458,465 Tipuri de atagahent33, 56, 458,459,463,
S Starea mentala d€ r€sPin8€rc 79' 124' 453 A(f,, 477,473, 474
R fthele 129,473 Stareammtali nerEzolvatA/ dezorqtiza'.a tipuri de atagammt9i 45E,4n, 474
llispunsul persoanei ingdjitGre 1i14,467, Schimbarea terapeuric: 117,755, \67 , 202, 4n Tonul vo.ii, ca 9i comuicare nonverbala
47t,473,474 358, 387, 4t4, 475 sr;ri mmtale 40, 53, 59, 6A,61,6a,74' 87' lA6, K'7, 274, 312, 331,335,$6, 379,476
Rnlionahenl, ataiament dezorganizatti SchoreAll6n 92, 99, 473 111,119,121,130,131,133,14t 195,196, Trans{er eohc, pa.imF pre(nPati ti 300,
130,137, 9,472 scopulile 78, 82, 169,241, 254,262"263, tg9, zfi , 219,2n, 229,318,332,394' 395' 465
'IraNIeNl t(5, rzl 173,24, Ps, 23o,237,
f(rrlitatea externe20, 70, 71,76.94, tAt, 268,Zn,476 401, 476, 421. 424,A8, 475
tt7 , 189,791,3:n, 394.396, Aa'5 Seli8lrm Stephen 13, 172,474 Stem Dmicf 78, 84 90, 9r, $ , 167' 2l\'217 2i2. Lat\,Lr/, 3!&. 3ol, 305,3r7, 3m, 3,
n$nr)a*erea 16, 54 68, 73, aL a3, U, rr9, *ntunent 17, 19, 74, 75, 76, 8t),82, lc[, ll1, 223,M5 xt, 96, 377, 428.474, 476. 477
| (19,183,197,21O.219,220,222,22i,224, 125.137.139,151, t6E, t7t, 187,199,2(n, Stiru de sine 125, 139, 289,474 traNlatar€a exPerienteicorPoralein 458,
267, 8,272,275,2a7,297,307.332,347, 207,2t3. 2t6, 2t7, 218,229,237,254,2A3, st.ategia de hiPeractiva!e 139,289, 290' 463,465, 466,473, 474
:t49, 36t, 363, 369, 3a9, 464,470 296,302,306,3t4, 375,377,325,327, 332, 293,464 transmiterea in tre goeraFl 459, 463, 467'
n&:finftea23O,4n 336,338,353,360,366, 36a,373,380,382, Strategia primari d€ ataFaf,ent 737, 471 468,473,477
RtdrscriereaEprezentalio^da 206,472 402,413,428,45 strategiiatentionale9i 462 477 |lauma 9i.303,4n, 466, 470,477
l{'rfl0clia18,468,469,472 Separarea29, 3r, 50, 51, 54, 75, 120,722, StrateSlide adaPtale135,457 Tr ecer ila act 84, 160,187, 224, 225, 238
r('Ilccliari 18,468 726,264, 267, 288, 297,474 strat€8iide atatament129,457 239, 240, 242, 332, 348, 349, 350, 356'
RtgiuneadoMlateEl, 105,4Al Shaver,Phillp 13,19,474 Stratetii de dezactivare 140,il62 35a, 368, 369,370, 462, 464. 165, 467,
kLgloreafecHva18,23,8Z 93,rr4, r37, 142, siegel, D4jel99, 178,474 Shesul 1E4,386, 475 45A,472
t92, t96, 2$), 324,457 SinelecoNt uit sodal 226,474 Struche creierului 100,160 Tr@ri la .ct in psihoteraPie 462, 467
ryllanla arccnlA 21, 72, 73, 74, 76, 87, 114, SineleemoFonal91,46l su€c6ul teraPiei Fi 458, 159,467, 473 t r e. er ilelr act in 165,166, 767, 351, 37
t 37, t 39, 775,797,276,220,E7, 370,393, Sinelemeditariv 20,21, %, 98, 219,459 Sullivd, Har.y Stack 226, 47s 393, 465, 471, 475,476
4 15,460,465 sinele rep.ezentational 93,94, 460,467, Tr e. er ilela act t i 246, 2E3, 474, 177, 47
nl{lirua mutuale 78,61/461 4 7 t,4 7 3 ,4 7 4 ,4 76 T 4n
,,ltc8uli de atatam€nt"56,453,473 Sinelesomalic90, 91, 161,474 teonaahtammtuluiti 13,23,468 105,135
101,102,
Trunchiulcer€bral10o,
l li'lnlii tcra p e ur ic d12,17, 18,2 2 ,E5 ,8 9 , sinele.falete87,96, 11fr,177,23(,,2(,8,2A9, Teoriaminlir 66,67,475 460
th6, t69, 190, t96, 23A,235, 252, 260, Teoriilerelalional€166,362,42
261, 279, 307, 302, 3A5,313, 314, 315,
329, U6, 361, 418,419,425,43t, 171
Sist€mu I comportimcnti | 28,459,460,465 TerapeuFi 11,12,96,141,146,749,lsa,164' U
:t20,324, 331, 333, 334, 341, 3115,:t46, S i s l c m !ll i m b i .l (l{ 1,l (12,105,109,l l 6,.l r,rr 7($,776,$3, l&, 194,216,222,223, 224' umnizaiea rolului 229,476
354,3 8 2 ,4 3 1 ,462,456,470 ,4 7 2 ,4 7 5 , Sistemtl ncrvosnukNmr lt,l, ir88,.159 84, 2i6, 237,239,245,246,29' 26 274' utilizareaceE€tanilui Fonagy457,458
476,4 7 7
ld'lili.r t('n|tl(utici J 315,462,4Z), 477
S i l o a l i ,r
s k l i n rJ i ]3,3{ i ,:l t,40,
50,51, 52, 5:], 5.1,55,56, 57, 5r't,59, 0')
4l ,,l l ,,15,,18 z7E,279,2A3,333,3?4,y4, U7 , 157,399,
419,42r. 452.O6, 477 w
l{,.hln' Pllrnrto<)pil 345,471 |l9, tzt, t22, 126.t29, t1t,2ta.),271,)\ l Te@peuJn fi 149,333,334,462,4T Wmiott D W 37,72,74, 82,85,14f'17l
ll,lrll ()wrn 13,226,472 457,151t, ,159,,16:t,17,t,175 terap€utulri 17,3,15,351,369, 4m' 469' 4m 455
l(t rt/rDl.re 18, 25,62, l (19,3{r:1,41)rl, ,t7l S rl l n l rn s l rl i n .r Ai l sh(nl l ! l \1, ,l ri i , I tl
l('pn.zq\tlrilc Drnt,rle,t4, 105,tHl, ,tl,,)
l(rrllr!r)rivitalcnir.\Di/,r1,1 (r',,45(, S rl rL rl rt s l r,\n r,\ A irr* l ni l r rr,l ' ,7,n' !n,i rr
l{ ,r |DDri vi h t(ns enlilr v ill2I , I ,l ' /,,1 7 a ,| l ,t1 ,,t7 4
ll ' ,riirrn l .,2 2 4 ,2 25,215,2: 1rnk),,l
,, I,t,n 7 l . !c n rrtr' n ' I' , rl i l h ,l (,, 171
,t7h ,l ' i rd l ,'rl n h l i l!t I' rJ,I' rl l ,l l ,l , I t\,,t tt, n tx
K / rn! ,r'!,.r,(n r lhlr ll lt t , lr , l
,ltiliLlr
llilrl