TReI Profesorul eficient Programul Gordon pentru imbundatatirea relatiei cu elevii THOMAS GORDON NOEL BURCH Traducere din englezd de loan SavaSieg Vase Oi. Zens tumecroR EON: Maiiera cde. est: Feb Sin ‘unecronrronoci (is and iba recto: Wk rps m. Ueda Copan cogeruni: ae Pos feeb Aseria ite Hate a Rona RON THOMAS sol stor pra Grn prt be be ain Tra Gar ie? hao Se Bur Ei re, 21 ‘son a7ei9-07 5668 1h at 1S rt) 1599 ‘Ti eg: Tear Eos rag ‘sr. Tas (oyna © 181, 208 Br as st © ta Yo 2011 pest prez ati P.2-080 ose Tela +421 200800 Ema: canew@eitvatni ventions Cuprins Cum pot profta profesor din pln de aceast cart ‘ee ct tule acreseard ‘Noa eutortl 1 RELATIATNVATATOR TAVATACEL: VERIGA LIPS Cees crucial in aia profeso eer Aptutintestte, 0 abstract val Atti care jt pe ees se deze 0 alternate ljocl hang” (sing flaote pentru ele de ote vt ide tat flrle Ce e pate fae featur cu omiprezenta probit discpinra ‘Cum s& rezolvdrn controversa autoritar-permisiv ‘UN MODEL DE RELATI EPICIENTE PROFESOR ELEY ‘tur, step jou do Ceinsearo ela und profesor? (modetete de api lata profesor Profesor ntl i proteson teen o een oral Granta mobi din schimbstoareaFereast Compara Com sinelager schimbslintrioare ale fear) Cum si ineloger dente sentiments ft de dvi elev(Cum s&infelegem inluenta medi sau a situa ‘Auta a ceva tolerant miata? ‘Cle atuie problema? De ce este atit de important atibupa poblemel De ce este important Zora fra probleme CE POT FACE PROFESOR ATUNGI CAND ELEM AU PROBLEME De ce ru rupee protests jt a recrea problema enor Luajul ve neaccaptae: ele Dovlsprezece Obstacle dn asa comunicr Dec imbaj accent este atte fiir oscuro ea aa peo ou proba Ce inseamnd de fapt cormunicarea {um stan sacl activ ‘este neasa pentru o Asc At afin De ce caste lai? Sunt dar on prtesar? udu de comune verbal efecto rasp ee: eer rest Cale Dovisezoce Obstacle in olen comunicn ‘etl com na -/MULTIPLELE UTILIZARS ALE ASCULTARI ACTIVE Cum s8 pronovez scutofiente cena pe continut Cum si float Ascutrea Acid pent a fae ft estefan Cum s floes Ascultres Aci pent ita pe le depo Cum se poate profiad grunt de scat centate po elev Cum aa Asctarea Acta in eine cu pri Ca gtreala settle intel Reza ae a 6 8 a 100 108 14 4 NB 118 1a 182 138, 4 190 $5 CEPOT FACE PROFESORIATUNCI CAND ELEWH LE GREEAZA PROBLEME Cum pt rezohete roblemel tbe profsoriar Unde du contuntae neice e ce sunt ineficiente mesajle-salut. Dee egueard mesa de dominare Dee queers meso inte ‘esa a persoana a a vesus mesa a persona ‘De ce sunt deficitare mesafele la persoana a tha De ce sunt mai efciente meal la pera (Cum sé foe un mala persnana Cum. chil ete ut ener wl a a prs {in ce fl profesor spot cea sing probleme Titer de mesaelapetana I poate iscant Ce oe poate veaza ou aul mesa a persana 6 CUM SK SCHINE ATWOSFERA DIN CLASA CASK PREIWTANPINI PROBLEMELE Catea delete ale aide last tpce ‘hum chord! creat soimbarea ‘abode somatic a medi ll de ast Gum sainbogin medi Cum src medi Cum sa limita mediut Cums igi eatrle mihi Cum sa reorganizdim meciul (om simpli medi (ums sistematii mil (um st panos 151 182 155, 157 160 16 163 164 106 189 w. 115 9 181 183 184 186 188 188 189 190 18 132 193 194 195,(Cum sé imbundtaim cliateatimpulipetrecut in clas ‘mens potential al Zoe! de Predae-Inatare TOONAUCTULIN CLASH Ince const confit? Car este cave aerfitebr? Cum ez obi potent conte Coe dou tp de abort tigre: Meta | Matta Autotateain sale de cots Limite considerable ale puter in salad curs Mecnismte adaptative pe cae le loose ele Deca su flaim Metta? Cum efeteaa puter pe cl care cst Cum sunt usttcate prea gl autratea ‘8 REZOLVAREA CONFLICTELOR PRIN METODA .AVANTAJULU! RECIPROC” ‘toda I: rezolarea confictelor pe taza rnp avantjulrcigroc” Cum fctonearé Meta in ase Premise pent aparea Metde Ih ‘etoda I: procsul in ase pas dereohere a problmelar ‘um funioneazé Metoda I nls ‘nregistrarea unl gedit de aplcare a Metde! I Bernat sl ecampense pet pla a Metode ‘§CUM APLIGAM METOOA AVANTAJULU:RECPROC ALTE UTLIZARL ‘ALE METODEN IN TN SCOALA Cum se ezoh canftlepedare-invare pia Metada I Cum se rezoha conte te ele ri Meda ist 210 a 22 a3 22 28 21 240 ot mg 28 a 2 I a9 288 am 25 265 26 we Cum se stables raul spot laselapetnd Ia Meta Ii (Cum se destegnerd seine de stabi a regllor ‘Cum sa abordear4 pobiemele pie inant de profeso in apicarea Metdet ‘nit sua end neces eto Cat este de important ca ele ini sa invete astfel de deprinderi TOCAND VALORILE SCOLI TRA IN CONFLICT Cum identticam a caizune de valor De ce mesajete a persoana I unctionea rar in rezlvareacolilrvaorice De ce nu prea fretoneard Metoda il in rezoiarea callunor valrioe ‘De ce Metod | est inccen invezolarea caiunin vlog De ce este Metta I inefient in ezolvarea cliuntrvaloice (Cum se ez etzunie vaoise 11 OPTIMIZAREA CONDITHLOR DE PREDARE IN SCOALA Caractere protiemate ale salir Ce pot face profesor pet spr feta in car organzael Jin pot ols abe de conrutae in relata ou ef meu?” ‘tm s evenin mat ee inca nvuniar Cum s@ fii un consultant eficient Deven acati evr tt ‘Sugesti de lecture Mata 238 02 308 a 319 322 3 305, 308 328 31 332 38 ug 382 385 363, 365 367 368Cum pot profita profesorii din plin de aceasta carte 1, Profesorii pot folosi Programul Gordon pentru Profesorii Eficienti (PG-PE) cu mai mult succes in scoala atunci cand sunt sustinuji de un mediu de invajare compatibil si acasa. Asadar, igi sugeram sa incurajezi paringii elevilor tai si citeascd gi cartea noastra intitulata Manualul Parintilor Eficace (MPE)*. 2. Profesorii pot aplica mai bine principiile din PG-PE in sala de clasa atunci cand directorul si colegii lor infeleg si sunt de acord cu filosofia PG-PE. Asadar, este important sa aduci la cunostinga directorului gi a colegilor principiile PG-PE. (Capi- tolul 11 sugereaza modalitati prin care poti impartasi expe- rienfele PG-PE in cadrul scolii.) 3. PG-PE este un sistem complet gi integrat. Aptitudinile si principiile sale specifice functioneaza cel mai bine atunci cand sunt foarte bine intelese in intregime. 4, Discuta cu elevii tai despre PG-PE — ce inseamni, de ce si cum il veyi folosi impreuna la clas, Acest lucru ii va face mai putin rezistenti la noile tale metode si ii va face parteneri la o inva- fare mai agreabila, * Carte tradusa in 2008 la Editura Tritonic din Bucuresti (n. red.).5. PG-PE iti aduce aptitudini noi in ceea ce priveste slujba, dar va trebui sa exersezi aceste aptitudini pind atunci cand ti se vor pirea naturale". Tine numai de tine sa creezi oportunitati, atit in interiorul salii de curs, cat si in afara ei, iar acest lucru igi va satisface nevoia de practi a : 6. Elevii pot, de asemenea, invita aceste aptitudini de comunicare si aplanare a conflictelor. Apoi n-ar firau si aduci la cunostinga directorului tau si a colegilor tai programele pentru elevi ale celebrului psiholog Thomas Gordon. Ideea cartii si Cui i se adreseaza Daca nu ar fi fost ca viegile unor copii speciali si ale unor tineri s& fie legate foarte strans de a mea, cu siguranfa nu as fi scris 0 carte despre predare. Acesti copii au fost adusi in biroul meu de catre parinfii lor, care sperau ca fi voi ,repara“ sau ii voi face mai »adaptabili". Desi nu credeam ca pot produce astfel de efecte greu de realizat, datorita pregatirii mele anterioare ca psihoterapeut, atitudinea $i aptitudinile mele m-au facut sa fiu acceptat de catre majoritatea acestor tineri intr-o relatie unici — una bazata pe incredere, una deschisa gi onesta, calda i mutual, Din aceste relagii, cu siguranfa la fel de productive pentru mine, ca si pentru ei, am invatat cum paringii igi ranesc copii fara s& vrea — le distrug increderea in ei, le inabuga creativitatea, le »frang" aripile, le pierd dragostea. Ascultandw-i ore intregi pe acesti tineri, am inceput sd infeleg mai clar cum adultii produc aceste efecte dizabilitante asupra celora pe care vor si-i raneasca cel mai putin. Se pare ca reugesc acest lucru prin felul cum vorbese cu ei, prin modul in care trateaza conflictele zilnice, prin modul in care incearca s4-i disciplineze si prin felul in care incearca si le impuna valorile lor prin puterea autoritafii. Cu toate acestea, intentiile parinfilor nu vizeaza altceva decat binele copiilor, iar eurareori am gasit in acesti paringi acel ceva pe care psihologii il numesc de obicei ,patologic. Lucrurile nu-s greu de explicat: acesti paringi sunt foarte prost informagi. Nu vreau siPoco. spun cA sunt needucafi, pentru ci multi dintre ei sunt avocati, fizicieni, ingineri, minigtri sau oameni de afaceri. Cu toate acestea, educatia lor anterioara nu le-a fost de ajuns pentru a putea cunoaste principiile si aptitudinile de baza ale unei relatii umane eficiente, ale unei comunicari interpersonale oneste sau ale unei rezolvari constructive a unui conflict. ‘Ar putea cineva s&-i invete pe paringi aceste principii si apti- tudini? Aga am crezut, si am proiectat un program de cursuri care i-ar putea ajuta. Acum, dup& mai mult de patruzeci de ani, peste un milion de paringi au urmat acest curs, numit Manualul Parin- filor Eficace, sau simplu MPE. Pe deasupra, peste 4,5 milioane au cumpirat cartea MPE, acum aflata la cea de-a treizecea aniversare. Cu sigurant, parintii trebuie sd ajute la eresterea copiilor lor si multi dintre ei profit’ de oportunitatea de a deveni mai bine informati gi de a fi mai bine pregatiti ca parinti. Este inevitabil ca unii parinti, dupa ce au terminat cursul MPE si dupa ce au observat imbunstatiri in relatia lor copii acasa, si nu doreascé si-ii influenteze pe directorii de scoala sa faca un astfel de curs gi pentru profesori (ceilalti ,parinti* ai copiilor lor). Sunt dator acestor parinti, deoarece prin curajul si grija lor au influen- tat mai multe scoli sa introduca traininguri de eficientizare si pentru profesorii lor. Astfel, s-a nascut Programul Gordon de eficientizare a profe- sorului -- un curs special pentru dascali, care se concentreaza pe relatia profesor-elev. Accasta carte prezinta principiile si aptitu- dinile pe care le-am predat cu succes in cadrul PG-PE timp de mai mult de treizeci si cinci de ani. As fi ezitat sa incep cartea fara si ma asigur cA am alaturi un coleg din cadrul Centrului International de Instruire Gordon" cu © experienta bogata in educatie — ca profesor, consilier si diree- tor. Noel Burch, pe atunci directorul programelor educationale din cadrul organizafiei noastre, cunoaste din propria experienta cum poate o scoala sa devina mai umané prin folosirea aptitu- dinilor si a filosofiei predate in cursul PG-PE. in calitate de consultant si colaborator, el a pa niz icipat alaturi de mine la orga- rea c&rfii, precum sila dezvoltarea stilului si confinutului ei. Pe deasupra, el a adus proiectului experienta dobandita din faptul c4a fost profund implicat in crearea de scoli mai bune atat pentru elevi, cat si pentru profesori. Dr. Thomas Gordon Fondator al Centrului International de Instruire ,Gordon" Solana Beach, CaliforniaCapitolul 1 Relatia invat&tor-invaticel: veriga lipsa Predarea este o activitate general — toata lumea o practic. Parintii isi invata copiii, angajatorii isi invata angajatii, antrenorii isi invaya jucatorii, soriile igi invata sofii (si invers), si, desigur, profesorii igi invata elevii, Aceasta este o carte despre cum preda- Tea poate deveni simtitor mai eficient& decat este de obicei ~ despre cum poate sa aducd mai multa cunoastere si maturitate celor care invafi in timp ce aplaneaza conflicte si creeaza mai mult timp pentru profesori. Desi Programul Gordon pentru Profesorii Eficienti (PG-PE) este un program complet pentru specialisti, metoda si aptitudinile pe care le oferim vor creste nivelul de eficienta oricui e dornic si urmeze aceasta metoda. Adultii petrec 0 perioada incredibila invayandu-i pe tineri O parte din acest timp este ca un premiu, deoarece, ajutandu-i pe copiii de orice varsta s4 invete aptitudini noi, avem parte de o experienfa vesela. Te face s& te simi bine — ca parinte, profesor sau tanar lider — cd ai o contributie la cregterea unui copil, c& ai dat ceva din tine pentru a imbogati viafa unei alte persoane si cA i-ai largit repertoriul de aptitudini.© = Pp Fetes se il Dar asa cum stie toata lumea, sa-i invefi pe tineri poate fi foarte frustrant si plin de dezamagiri. De prea multe ori, parintii, profe- sorii gi asistenfii sociali descopera ca dorinta lor entuziasta de a-i invata ceva folositor pe tineri nu este privita si de ei cu la fel de mult entuziasm. Dimpotriva, uneori invaqatorii se confrunta cu o incapatanare maxima, cu lipsa motivatiei, cu lipsa atentiei, cu un dezinteres inexplicabil si de multe ori cu ostilitate. Atunci cand tinerii, parca fara motiv, refuza sa invete cea ce adulfii le ofera in mod altruist, predatul numai entuziast nu mai este. De fapt, poate fi o experienta chinuitoare care duce la senti- mente de neadaptabilitate, la lipsa sperangei, la exasperare — gi, de prea multe ori, la resentimente fata de invayacelul incapatanat si nerecunoscator. Ce face diferenta dintre o metoda de predare care functioneaza siuna care nu functioneaza, 0 metoda de predare care te recom- penseaza si una ce-ti aduce doar neplaceri? Cu siguranta sunt mai multi factori care influenteaza rezultatul efortului depus pentru a invafa pe cineva. Insa teza acestei carti este ca exista un factor mai important decat toate celelaite -- si anume gradul de eficienta al profesorului in stabilirea unei relatii anume cu elevii. Cruciala este calitatea relatiei dintre profesor si elev — mai impor- tanti chiar decat cum se comporta profesorul sau cui incearca si-i predea. Aceasta carte este despre cum sa obtii aceasta eficientia. CE ESTE CRUCIAL IN RELATIA PROFESOR-ELEV Este esential sa ne concentram pe faptul cd predarea si invayarea sunt doua functii diferite — doua procese separate si distincte. 0 deosebire important este aceea ci procesul de predare este sustinut de catre o persoana, in timp ce procesul de invatare se petrece in interiorul unei persoane. Pare evident? Desigur. Dar merita se ne gandim la asta. Deoarece daca procesele de pre- dare-invatare functioneaza eficient trebuie si existe o relati unica intre cele doua pari — un fel de conexiune sau legatura intre profesor si elev. Majoritatea carii acesteia se ocupa de aptitudinile de comuni- care pe care trebuie sa le aiba profesorii pentru a crea aceste cone- xiuni. Aceste aptitudini esentiale de comunicare nu sunt foarte complexe — cu siguranta nu sunt greu de inteles de catre orice profesor — desi au nevoie de practic’, precum orice fel de aptitu- dine, cum ar fi golful, schiatul, cdntatul la un instrument muzical. Aceste aptitudini esentiale pentru comunicare nu presupun din partea profesorilor cerinte neobisnuite de a invata ,filosofia educatiei, ,didactics“ sau ,principiile dezvoltarii copilului“ Dimpotriva, aptitudinile pe care le vom ilustra se refera in primul rind la vorbire — ceva ce majoritatea dintre noi o facem cu ugurin¢a. Deoarece vorbirea poate fi distructiva pentru relatiile interumane sau le pot intari, dialogul poate separa profesorii de elevi sau fi poate aduce impreun. Din nou, pare evident. Ins& din nou meritd si ne gandim la asta. Efectul pe care il poate produce vorbirea depinde de calitatea side alegerea pe care o face profesorul in a utiliza cel mai potrivit dialog in funetie de fiecare situatie in parte. Instructiunile noastre in ceea ce priveste eficienta profesorului se invart in jurul unor operagiuni elementare pe care profesorul deja le face zilnic, Este vorba despre un set adiional de aptitudini, despre un plus perceptiv si dezvoltational. Spre exemplu, s luam lauda, Orice profesor stie cum sa-i laude pe elevi. Cursul de eficientizare a profesorului pleaca de la acest lucru. Vom demonstra cum 0 modalitate de lauda ii poate face pe clevi sa se simta neintelesi si ugor manipulati, pe cand o metoda putin diferita fi va face probabil pe elevi sd te perceapa ca pe o persoani sincera, cdreia ii pas cu adevarat.Prfesleet Studiile — ceea ce inseamna volume intregi — au aratat cat de vitala este ascultarea pentru a facilita procesul de invatare.' Aici, din nou, fiecare profesor, cu cateva exceptii nefaste, este echipat din punct de vedere biologic si asculte si este versat in actul ascultarii a ceea ce copiii comunica. Profesorii fac asta zilnic. Cu toate acestea, ceea ce ei cred ca aud nu este neaparat cea ce elevul incearca sa comunice. Cursul nostru de eficientizare a profesoru- lui va va invata o metoda simpla prin care puteti verifica acurateyea a ceea ce ascultati pentru a fi siguri cd ceea ce auziti este ceea ce elevul vrea cu adevarat sa spuna. In acelasi timp, acest lucru ii va dovedi elevului nu numai ca |-ati auzit, dar gi cd L-afi ingeles. Cao paranteza, vom puncta si unde nu este deloc potrivit sa ascultati pe copii. In unele momente, atunci cand le predafi la clasa sau acasa si considerati c4 purtarea lor este de neacceptat, sfatul ,Fii un bun ascultitor“ trebuie ignorat. Vi vom arata de ce in aceste momente trebuie sa le transmitegi propriul vostru mesaj, fcdndu-i pe copii sa priceap’ faptul ca interfereaza cu drepturile voastre — si vom demonstra cum puteti trimite un astfel de mesaj fara riscul ca ei sa se simta pusi la colt sau chiar in defensiva, Pare necesar acum sa facem o observatie: Aceastd carte nu este despre ceea ce parintii si profesorii ar trebui sd-i invete pe copii si pe tineri. Aceasta problema trebuie lasata celor mai experimentafi in crearea unei curricule, in formularea obiectivelor educationale si in luarea unor decizii in ceea ce priveste ce este important pentru tineri s4 invefe — la scoala sau acasa, De fapt, opinii legate de astfel de probleme variaza de la un cémin la altul, de la 0 scoala la alta si de la un tip de comunitate la altul. } David Aspy, Flora Roebuck si Consorfiul National pentru Educagie Uma- nista. O cercetare care s-a efectuat timp de gaptesprezece ani pe teritoriul a patruzeci si doua de state americane ial altor gapte fari se poate sintetiza cam aga: elevii invafa si se comport mai bine dac& sunt tratafi cu un nivel ridicat de infelegere, griji gi onestitate, spre deosebire de situatia in care nivelul acestor concepte este sedzut. Idee preluata din Carl Rogers, Freedom to Leam for the 80's (Columbus, Ohio: C. E. Merrill, 1983), pp. 199-219. Cursul nostru se bazeazA pe urmatoarea premisa: calitatea relafiei profesor-eley este cruciala daca profesorii vor sa fie eficienti in a preda orice — orice materie, orice ,continut", orice aptitudine, orice valoare sau credinya. Istoria, matematica, engle- za, literatura sau chimia — toate pot fi facute interesante pentru tineri de catre un profesor care a invafat cum sa creeze o relatie cu elevii in care nevoile profesorului sunt respectate de catre elevi i nevoile elevilor sunt respectate de catre profesor. SA recunoastem: pana gi baschetul, desenul, gimnastica sau educatia sexuala pot fi predate astfel incat elevii sa se plictiseasc si sd se opund invatatului — daca profesorul creeaza relafii in care clevii se simt neingelesi, umiliti sau evaluati gresit. In majoritatea gcolilor o mare parte din timpul de studiu este ocupat de problemele elevilor pe care profesorii nu sunt pregatiti sa le rezolve sau de problemele profesorilor create de catre elevii rebeli pe care profesorii nu i pot controla. Aptitudinile si meto- dele de eficientizare ale profesorilor pe care vile oferim in aceast carte le vor drui profesorilor mai mult timp pentru predare, oricare ar fi materia predata. Ele vor face loc si pentru mai mult timp pentru un proces real de invatare. in fiecare capitol vom introduce un nou set de aptitudini; fiecare va mari ceea ce numim ,timpul de predare-invatare“ — perioade in care profesorilor li se permite de citre elevi si predea, iar elevii sunt motivati de catre profesorii lor si invefe, APTITUDINI TESTATE, NU ABSTRACTII VAGI Aptitudinile si metodele oferite in aceasta carte au fost predate la mii de profesori din Statele Unite si din mai multe {ari in cadrul Programului Gordon pentru Profesorii Eficienti (PG-PE)’. * tn englezi: , Teacher Effectiveness Training — T-E.T." (n. red.).Petes eet Conceput in anul 1966, PG-PE a fost acceptat in toat lumea deoarece se adresa profesorilor din scolile private si publice — profesori care predau la gradinia, scoli primare, generale silicee. PG-PE a evoluat in mod natural de la primul curs de eficientizare, numit Manualul parintilor eficace, pe scurt MPE, si a fost predat {in Statele Unite si in alte patruzeci gi trei de ari. Profesorii si inspectorii au inceput s4 auda de la parinti despre ce au invafat in cadrul MPE si sa intrebe daca acel curs nu se poate fine si profe- sorilor din districtul lor, pentru a putea aplica aceleasi tehnici de comunicare si metode de rezolvare a conflictului asupra clevilor din salile lor de curs. fntr-un an s-a dezvoltat un curs special pentru profesori, construit pentru a se mula perfect pe problemele speciale de relationare pe care le au profesorii la clas& cand se vid deodata in fafa a treizeci sau patruzeci de elevi. Aceasta carte include aceleasi principii, aptitudini si metode care au fost dezvoltate, perfectionate si testate de-a lungul cola- borarii noastre, profesorii din cadrul PG-PE, Multe dintre ilustra- file si studiile de caz din carte au fost conturate plecand de la experientele acestor profesori. Bazandu-se pe aceasta experienfa, eficientizarea profesorului pe care o descriem pas cu pas in aceasta carte este indreptati catre dezvoltarea unor aptitudini specifice — adica, ne vom concentra pe lucrurile practice pe care profesorii le pot spune i face zilnic la clasa, si nu asupra unor concepte abstracte de educatie. Experienfa cu profesorii formagi in cadrul PG-PE ne-a facut si devenim mai critici fafa de educatia formala a majoritafii profe- sorilor; se pare ca didactica fi familiarizeaza cu termeni, idei gi concepte fara a le da modalitaji practice pentru a Je pune in aplicare in clasa. Vorbim despre concepte ca ,respect pentru nevoile elevului“, ,educatie afectiva", ,climat in cadrul salii de curs", libertatea de a invaja", ,educafie umanista*, ,profesorul ca persoana plin de resurse“, ,comunicarea in ambele sensuri“ si multe altele la fel. in cadrul PG-PE la astfel de idei si concepte sunt adaugate ceea ce oamenii de stiinya numese ,definitii operationale* — este vorba despre definifii oferite in termeni de operatiuni specifice, lucruri pe care profesorii chiar le pot face, mesaje specifice pe care le pot comunica. Sa lum, de exemplu, un concept pe care profesorii Lau auzit de nenumarate ori — ,respectul fata de nevoile elevilor*. Ceea ce lipseste este operatiunea specifica pe care o poate face profesorul si care ar dovedi respect fata de nevoile elevilor. Devine mai mult decat evident ca ei pot face conceptul si devina realitate atunci cand invafa in cadrul PG-PE despre a Ill-a Metoda, metoda simpli de a rezolva conflictele dintre elevi gi profesori. Cea de-a Ill-a Metoda este un proces in ase pagi: profesorii si elevii incearca sa rezolve problema pana ajung la o solutie care permite ca nevoile profesorului sa fie respectate gi, de asemenea, si nevoile clevului sa fie respectate. Metoda a Ill-a ofera profesorilor o unealta specifica pe care 0 pot folosi zilnic pentru a se asigura cd nevoile elevilor lor sunt res- pectate fara a plati pretul ignorarii propriilor lor nevoi. In cadrul PG-PE, respectul fata de nevoile elevilor devine ceva mai mult decat o notiune abstract pentru profesor — el invatd cum sa transpuna ideea in realitate. La fel se intampla gi cu conceptul de ,democratie in sala de curs". PG-PE le arata profesorilor aptitudinile si procedurile nece- sare pentru a crea o adevarati democratie prin ,gedinta“ de stabilire a regulilor, in cadrul careia toti membrii clasei, inclusiv profesorul, participa la stabilirea regulilor pe care toati lumea trebuie s4 le respecte. PG-PE le ofera, de asemenea, profesorilor $i alternative la folosirea tradigionala a autoritatii (cea ce evident este opusul unei relatii democratice). Multi profesori au descris PG-PE ca fiind o experienta in invatarea metodei prin care s& scoata la iveala ceea ce, pana acum, erau doar niste abstractii idealiste pe care au fost invatati sa le pretuiasca.| APTITUDINI CARE fl AJUTA PE ELEVI SA SE DEZVOLTE »Dezvoltarea* sau ,cresterea* elevului este un fel la care subscriu toti profesorii gi toate colile. Cu toate acestea, metodele de pre- dare folosite de majoritatea profesorilor si aprobate de majoritatea directorilor de scoala nu ne asigura ca elevii vor deveni inde- pendenti. In loc s& sustind dezvoltarea responsabilitdfii, majori- tatea profesorilor i directorilor ii controleaza pe elevii de toate varstele, de parca n-ar avea incredere in ei si in spiritul lor responsabil. In loc si incurajeze independenta, gcolile sustin dependenta elevilor fafa de profesorii lor — pentru a determina ce sa invete elevii lor, cand ar trebui sa invefe si, desigur, cat de bine ar trebui sa invete. Acesti profesori nu-gi doresc elevi iresponsabili si depen- denfi — cei mai multi dintre ei chiar nu si-i dorese. Insa profesorii trebuie sd invete aptitudini si metode prin care sa ajute o persoana si-si regaseasc propria directie, propria responsabilitate, propria determinare, propriul control si propria evaluare. Astfel de calitati nu se dezvolta accidental; ele trebuie intretinute in mod deliberat de catre parinti gi profesori. in cadrul PG-PE artim ce se poate face pentru ca dezvoltarea sa se intample, pentru a nu ramane un simplu ideal. in capitolele 3 si 4, de exemplu, profesorii pot invita cum sa foloseasca 0 aptitudine de consiliere numita ,Ascultarea Activa, care le va imbunatati eficienta in ajutarea elevilor ale ciror probleme se repercuteaz asupra procesului de invatare. Insa acest ajutor este dat intr-un mod prin care elevul descoperd singur solufia, in loc sai se dea solutii sau sugestii — modalitatea tipica prin care majori- tatea profesorilor reactioneazé la elevii cu probleme. Atunci cand elevii au responsabilitatea de a-si rezolva singuri problemele, rezultatul este o cregtere sporita a responsabilitatii si a increderii in fortele proprii in intalnirea descrisi mai jos dintre un elev si profesorul lui, trebuie observat cum profesorul transfera responsabilitatea catre elev prin folosirea Ascultarii Active 0 modalitate de a raspunde astfel incat ascultatoral primeste feedback si reflecteaza asupra mesajului transmis. La clasi se studiase Revolutia americana, iar elevei i s-a dat ca tem sa scrie un referat despre orice aspect al acesteia. ELEVA: Am venit si va vad pentru a-mi da o idee despre ce as putea scric in referatul meu. PROFESORUL: Nu stii exact despre ce sa scrii — nu-i aga? ELEVA: Cu siguranya, Ma gandesc de cateva zile la asta, dar tot nu am nicio idee, $tiu ci dumneavoastra trebuie sa aveti o idee. PROFESORUL: Chiar te-ai straduit, dar fara niciun rezultat deo- camdata, ELEVA: Ce au scris alti elevi pentru a avea un referat bun? PROFESORUL: Vrei un subiect pentru ca al tiu si fie exceptional, PROFESORUL: Se pare ca te simfi obligata si obtii nota 10. ELEVA: Exact! Parinfii mei ar {i foarte sup3rati daca nu ar fi aga. Dintotdeauna au vrut si ma descurc la fel de bine ca sora mea mai mare, Este foarte desteapti PROFESORUL: Crezi ci ei ar vrea sa te descurci la fel de bine la scoala caea. ELEVA: Da. Dar nu sunt ca ea. Ma intereseaza alte lucruri. Mi-ag dori ca paringii mei s4 ma accepte pentru ceea ce sunt — diferita de Eva. Ea nu face altceva decit s8 invefe. PROFESORUL: Crezi ci esti o persoana diferita de sora ta, iar arinfii tai trebuie sd recunoascd acest Iucru. ELEVA: $titi, nu le-am spus niciodata ce simt. Cred cd 0 voi face acum. Poate nu o si ma forteze atat de mult sa am 10 pe linie. PROFESORUL: Deci te gandesti ca ar fi bine si le spui ce simi. ELEVA: Nu am ce pierde. $i poate o sa ma ajute.Prem eheert PROFESORUL: Numai de castigat, nimic de pierdut. ELEVA: Exact, Dac nu m-ar mai impinge de la spate, nu ar mai trebui si ma ingrijorez atat de mult pentru notele mele. Poate chiar ag invaya mai mult. PROFESORUL: Poate ai profita mai mult de scoala. ELEVA: Da. Atunci ag putea scrie un referat despre ce ma intere- seaza si chiar ag invafa ceva, Va mulfumese cd m-afi ajutat cu problema mea. PROFESORUL: Oricand ifi stau la dispozifie. Prin faptul ca s-a abfinut si-i dea elevei lui cu probleme o solu- tie (sugerdndu-io idee sau dandwi sfaturi), acest profesor a folosit Ascultarea Activa cu succes, iar rezultatul a fost cd eleva a ajuns la adevarata problema (presiunea paringilor) gi la propria solutie pentru a rezolva problema. In aceasta scurta interactiune, profe- sorul a contribuit mult mai mult la dezvoltarea elevei lui decat dacd nu ar fi folosit Ascultarea Activa. In capitolul 5 le vom arata profesorilor cum pot invata sa transmita ,mesaje la persoana I“ atunci cand elevii se comporta in contradictie cu functia lor de profesori. Mesajele la persoana plaseaza responsabilitatea direct asupra elevului prin modificarea comportamentului — ii dau o sansa si-si modifice comportamen- tul din consideratie pentru nevoile profesorului. Ca rezultat, elevul este apt s4 raspunda cu un comportament ales de el in- sugi — si astfel se dezvolta si mai mult in sensul responsabilitafii si maturizarii. ‘Acestea sunt doar doua exemple de aptitudini pe care profe- sorii si alti adulfi le pot dobandi pentru a putea contribui la maturizarea responsabila si independent’ a elevilor. Este timpul ca adultii nu doar sa isi doreascd un comportament mai res- ponsabil din partea tinerilor, ci si s4 invefe s4 incurajeze responsa- bilizarea tinerilor carora le predau. Deja stim prin ce aptitudini si metode vor obtine acest lucru; nu trebuie decat sa fi invigam pe parinti, profesori si directori ce alternative au pentru a capata Putere si autoritate. Atat timp cat viefile copiilor sunt controlate si directionate prin pedeapsi si ameningiri sau prin recompense sau Promisiuni, vor ramane vesnic niste copii, fird a avea sansa si actioneze responsabil — pur si simplu nu se vor maturiza. OALTERNATIVA LA JOCUL ,HALEI-HOP* Din cate inteleg elevii, scoala le cere sa joace un joc, pe care John Holt in cartea sa Freedom and Beyond (Despre libertate $i alte subiecte) il numeste jocul ,halei-hop.“? Profesorii fin un cere si spun: ,Sari!* Elevii sar si, daca reugesc s& treaca prin cere, atunci Primese un biscuit. Apoi profesoriiridica si mai sus cercul si spun »Sari!* Din nou, ined un biscuit dac& reusese. Dupa care ridick cercul si mai sus si mai dau un biscuit gi tot aga, Aceasta nu doar ca este singura modalitate prin care majori- tatea scolilor incearca si-i faca pe elevi sa aiba performante; in Plus, se accepta de societatea noastra ca ,asa e normal si fie“ Scolile reflecteazd modul traditional de gandire al societai noastre. Folosirea de recompense pentru a-i motiva pe elevi sa invefe cea ce au decis uni profesori, directori sau inspectori scolari cd arfi bine pentru ei este un obicei adanc inradacinat atit in mintea profesorilor, cat sia altor membri ai societifii. La urma urmei, este acelasi joc pe care Iau jucat gi ei in scoala gi acelagi joc pe care parintii lor au trebuit si-l joace, precum gi parinfii Parintilor lor. Ce alté metoda existi? De ce si schimbim ceva? In ultimii ani, de fapt, profesorii din multe gcoli din intreaga fara au fost prezenti la programe de pregatire care le promiteau sa le ofere si mai multd eficienga in motivarea elevilor si indepli- neasca anumite cerinfe scolare sau si-gi schimbe comportamentul > John Holt, Freedom and Beyond (New York: Dutton, 1972), pp. 77-78,erp =. considerat xecorespunzator. Specialistii in stiinte sociale au dezvolat o giinta complicata i avansata numita ,inginerie com- portamentals" sau »modificarea comportamentului care-i poate face pe profesori mai eficiengi in ceea ce fac de sute de ani — incercarea ée 2 invita pe copii cum sa se poarte si de ai deter- mina sisi indeplineasca sarcinile promifandu-le si dandute iferi ense. sal rege jocului shalei-hop* sunt destul de evidente, raspunsurileelevilor la el sunt destul de variate si uneori neagtep- tate. Un eleypoate decide deodata ca este prea greu sé tot sari aga cd refuza simai sara, chiar daca stie cd urmeaza biscuitul daca reugeste. Un alt elev se plange ca sare cat de mult poate, dar nu face decat simimeze gestul de a sari, Un alt elev se enerveaza sil acuza pe profesor c&aridicat cercul nejustificat de mult, Jar un alt elev parasege jocul descurajat pentru c& prietenii lui au invagats& sara mai sus$i acum il ridiculizeaza cA e cam ,slabut*. ; Pentru profesorii gi directorii care sunt dezamagiti de aceasta metoda de educafie, sau ale caror probleme nu au fost rezolvate de acest joc,conceptul nostru de eficientizare a profesorului poate fio alternaiva promitatoare, deoarece este o solufie care le ofera elevilor maimulta libertate, mai multa responsabilitate, mai mult directie, msimulta putere de afirmare la scoala gi relagii democra- tice cu proiesorii si paringii lor. 0 SINGURA FILOSOFIE PENTRU ELEVII DE TOATE VARSTELE SI DE TOATE FELURILE Majoritate:cartilor despre procesul de predare susfin ca diferite aptitudini, metode, strategii sunt puse in aplicare pentru fiecare dintre grupele de varsta ale elevilor — ca si cum o pedagogie diferita ar fi necesara pentru fiecare grupa de varsta. Predarea la prescolari, se spune, este foarte diferita fafa de predarea la liceu sau la generala. Desi este adevarat ca trebuie luat in considerare fiecare stadiu de dezvoltare al copiilor pentru a determina mate- rialele folosite si experientele educationale, relatia umana de baza dintre profesor i elev rimane aceeasi. Aptitudinile si metodele pe care le prezentim in aceasta carte si in metoda noastra de training (PG-PE) sunt la fel de folositoare si aplicabile pentru predarea eficienta la toate grupele de elevi, incluzand chiar si studentii, Profesorii nu trebuie s8 invefe un set de aptitudini pentru prescolari, altul pentru elevii de gimnaziu, altul pentru copiii de liceu si asa mai departe. Filosofia noastra este cd elevii de toate varstele sunt fiinfe umane gi, impreuna cu profesorii lor, vor invita despre relatii umane, bune sau rele, depinzand de modul in care sunt tratati de catre profesorii lor. Similar, consideram ca s-a pus prea mult accent pe alte dife- renfe dintre elevi— culoarea lor, originea etnica, IQ-ul lor, abilitatile lor, statutul economic gi social al familiilor lor. Practica universali de clasificare, testare, evaluare gi stercotipizare a elevilor nu este numai nenecesari, ci si daunatoare. A adus in gcoli © metoda de gandire deloc departe de modul in care doctorii igi privesc pacientii — de exemplu, ,cazul meu de alergie“, ,pacientul meu cardiac“, ,pacientul meu cu ulcer". De prea multe ori, scolile igi privese elevii nu ca pe o persoana, ci ca pe nigte cazuri fara identitate: nemotivatii, talentatii, handicapatii educationali, cei fara cultura, cei handicapati economic, cu IQ mare sau mic, cei hiperactivi, cei cu probleme emofionale, cei cu sau fara potential siasa mai departe. Efectele devastatoare ale acestor diagnostice si incadrari in diferite grupuri de elevi au fost expuse in studii de cercetare.’ Acestea demonstreaza clar ca astfel de clasificari nu * Robert Tauber, Self-Fulflling Prophecy: A Practical Guide to Its Use in Education (Westport, Conn.: Praeger, 1997). O selecjie de sapte sute de articole si disertafii pe tema efectelor stereotipizarii asupra elevilor.ePP mx numai ca scad increderea elevilor, ci influenteaza asteptirile profesorilor (,profetia autoimplinita*) si astfel scad calitatea invatamantului. Noi credem ca intre elevi existd mai multe similitudini decat diferente. Cu tofii sunt, inainte de toate, fiinfe umane. Cu tofii au caracteristici umane, sentimente umane, rspunsuri umane. Eficienta profesorului poate sa fie astfel bazata pe 0 teorie gene- rald a relafiilor umane — presupunand, dupa cum o facem noi, ca profesorii sunt si ei oameni. Toi copiii sunt incantafi atunci cand invat cu adevarat gi se plictisesc cand nu se intmpla aga. Cu tofii se simt descurajati atunci cand sunt certati cd au esuat. Toti copii igi dezvolt& mecanisme de aparare impotriva egecurilor pentru a face fat demonstratiilor de putere ale profesorilor. Toti copiii au tendinta de-a deveni dependenti, dar cu toate acestea se upta din risputeri pentru autonomie; tofi copii se enerveaza gi se razbund; tofi copii igi dezvolta stima de sine atunci cand reugesc ceva si o pierd atunci cand lise spune ca n-au fost la inaltime; tofi copiii igi pretuiesc nevoile gi isi protejeaza drepturile civile. Aptitudinile si metodele noastre sunt create pentru acest manunchi de caracteristici comune tuturor elevilor. De aceea pro- fesorii considera PG-PE ca fiind folositor pentru un copil consi- derat ca avand ,probleme mentale" la fel de mult ca si pentru un copil considerat ca find ,inzestrat“, pentru un elev de culoare dintr-o familie saraca la fel ca pentru un alb dintr-o familie bogata. Aptitudinile de ,Ascultare Activa" din capitolele 3 gi 4, de exem- plu, vor face minuni cu tofi copiii pentru cé toate tipurile de copii trebuie sa fie auzifi, infelesi, acceptafi. Aptitudinea de a emite Mesaje Ja persoana I in confuntarea elevilor care intra in conflict cu profesorii gi cu colegii lor va reduce drastic tendinfa defensiva a tuturor tipurilor de elevi, deoarece acestia se apara atunci cand sunt atacafi. $i mai de folos fata de elevii din culturi diferite, cu sistemul lor propriu de valori, sunt metodele subliniate in capitolul 10 pentru gestionarea inevitabilelor conflicte valorice dintre elevi si profesori. CE SE POATE FACE IN LEGATURA CU OMNIPREZENTA PROBLEMA DISCIPLINARA Nu exist nicio indoiala ca elevii se comport inacceptabil si creeaza probleme profesorilor si celorlalti elevi. Pentru majori- tatea profesorilor disciplinarea elevilor este cea mai mare proble- ‘mA. Ei pur i simplu nu-gi permit si treaca peste aceasta problema la scoala gi in sala de curs. Nici aceasta carte nu ignora problema discipline. Dar noi abordam disciplina intr-un fel care poate fi nefamiliar multor profesori. A fost o revelatie pentru noi sa descoperim in cadrul PG-PE ci foarte putini profesori au fost pregatiti pentru ceea ce ii asteapta intr-o sala de clasa plina de elevi energici si nebunatici. Atunci cind, in sfarsit, profesorii ajung la clasa, ei vor in mod natural sA predea, nu sa disciplineze. Majoritatea profesorilor tineri spera cd nu vor trebui niciodata sa disciplineze, pentru cA sunt convinsi cd sunt profesori atat de competenti si stimulativi, incat problema disciplinei nu va aparea. Majoritatea profesorilor mai experimentati gasesc ca disciplinarea, desi o aplica, este odioasa, precum si neadecvata. $i ei vor s4 predea. Ca profesori, ei vor satisfactia suprema de a-si vedea invataceii invajand. Ce nu functioneaza? De ce atat de multi profesori igi petrec att de mult timp incercand s4 pastreze disciplina in clasa? Raspunsul nostru este c& profesorii se bazeaza prea mult pe disciplinarea prin pedeapsa, ameningari cu pedeapsa sau prin blamari, iar aceste metode pur si simplu nu functioneaza asa cum trebuie. Metodele represive bazate pe putere duc de obicei la rezistenta, rebeliune, razbunare. Chiar si atunci cand schimba comporta- mentul unui elev, comportamentul vechi revine imediat ce profe- sorul iese din clas sau se duce la tabla. in cadrul PG-PE profesorii invafa alternative la strategiile bazate pe putere gi autoritate — metode care le dau de fapt maiPp = multd influenga, nu mai pufina. Ei invafi cum si conduca 0 »sedinfa" in care se stabilesc reguli decise prin implicarea tuturor elevilor. Un rezultat al unei astfel de ,sedinte* este cd elevii sunt mai motivafi sa urmeze regulile, pentru ca le vad ca fiind si regulile lor, nu numai ale profesorului. Un alt beneficiu al acestor »sedinte" este ci profesorul petrece mai putin timp cu restabili- rea regulilor. Atunci cand profesorii deprind metode de a disciplina fara folosirea puterii lor, ei descopera c4 folosesc un nou limbaj atunci cand vorbesc despre disciplina. Limbajul traditional despre putere este inlocuit cu un limbaj ce nu implica apelul la forta. Profesorii spun cé nu mai folosesc cuvinte ca indrumare, control, pedeapsd, ameningare, fixarea limitelor, punerea legii in aplicare, duritate, mustrare, dojand, ordin, cerinta imperativd. Pana si termenul de disciplind se pare ca dispare din vocabularul lor. {in locul acestor termeni, profesorii incep si foloseasci un nou limbaj — de exemplu, rezolvarea problemelor, a conflictului, influen- fare, colaborare, confruntare, cooperare, decizii luate impreund, lucru cu elevii, intelegeri de comun acord, negocieri, nevoi implinite, rezolvarea problemelor. Atunci cand profesorii renunta la putere si autoritate, ei nu mai folosesc vechiul limbaj referitor la tipul de disciplinare ineficient. Ei incep si foloseasca acele cuvinte referitoare la alte genuri de relatii in care metodele nonautoritare sunt absolut necesare pen- tru satisfacerea nevoilor de ambele parti — de exemplu, sot-sotie, prieten-prieten, coleg-coleg. Ce profesor va vorbi despre ,discipli- narea“ partenerului sau a unui prieten? in cadrul casniciilor, sau al prieteniilor, profesorii nici nu se gandesc (daramite A si vor- beasca) in termeni de ordin, comanda, pedeapsd, mustrare, setarea unor limite, reguli. Motivul este evident: puterea si autoritatea vor distruge inevitabil aceste relatii. In capitolul 7 vom arata cum. puterea $i autoritatea anihileaza in mod evident relagia dintre profesor si elev. CUM SA REZOLVAM CONTROVERSA AUTORITAR-PERMISIV Dupa cum stiu cei mai multi paringi si profesori, exist in multe scoli din fara gi din lume controversa daca scolile ar trebui si fie stricte sau indulgente, ,libere* sau rigide, tradigionale sau progre- sive, centrate pe elev sau pe profesor, conservative sau liberale, autoritare sau permisive. Aceast controversa se pare ci nu are solutie; apare mereu ca o problema importanta care polarizeazi paringii, profesorii, directorii si presa, Membrii Inspectoratului candideaz cu platforme care fie sunt ,conservatoare", fie ,libe- rale.“ Paringii se cearta in cadrul sedinfelor daca scolile sunt prea permisive sau prea stricte, Directorii se plang ca sunt admonestati de parinti care cred ca acestia sunt prea permisivi, precum gi de paringi care ii considera prea stricti. Se pierd sau se castiga simpatii in functie de situarea sistemului prea de ,dreapta" sau prea de ,stanga* fata de majoritatea valorilor comunitafii— mai ales atunci cind se discuta de ,autoritate" contra ,libertate" in relafiile cu elevii. Eficientizarea profesorului gaseste calea de mijloc prin aceasta controversa. Arata ci cele doud pozitii opuse sunt ambele niste filosofii distructive nu numai atunci cdnd este vorba despre tinerii din scoalt, ci gi in toate relatiile umane. fn capitolul 7 vom arta clar cum cele doua pozitii, indiferent care din ele ar fi, sunt abordari de tipul ,cineva castiga, altul pierde* si filosofii bazate pe putere. Cei care dorese strictete, autoritate puternica, mustrari vor ca adultii si-i controleze pe elevi prin autoritatea gi puterea pe care o au. Cei care doresc permisivitate si libertate pentru elevi sustin, fra sa vrea, conditiile in care elevilor li se permite si-si foloseasca puterea pentru a face viafa amar profesorilor lor. Orice model de scoala va fi ales, cineva va avea ceva de pierdut.Po Aceasta carte prezinta alternative la cele doud filosofii. Profe- sorii vor invafa cum sa aplice reguli in clasa fard folosirea fortei. | U | ) Profesorii vor invata si despre prequl pe care trebuie si-l plateascd daca aleg si fie stricti sau permisivi— centrati pe elev sau pe profesor. Speranta noastra este c& profesorii vor folosi metoda »castigului reciproc", pentru a evita conflictele inevitabile din nl m 0 é eQ sala de curs. ; Predarea la catedra poate si trebuie sd fie una dintre cele mai agreabile si mulumitoare meserii, insa, din pacate, pentru multi profesori, nu este. Ce se poate face in privinga asta? Recent, un profesor a spus: Cand am inceput si predau, ma vedeam ca lider al unui grup vesel de elevi, gata si inveye, sa exploreze, si descopere. Nua fost asa. Nu ma mai bucura s predau. Urasc fiecare ora, fiecare zi de predare, La fel si elevii. Ma simt ca un stapan de sclavi care flutur’ biciul deasupra capetelor unor copii lenesi al caror interes este $4 seape de munca, Ei mint, ingala, se parasc si par interesafi in a face ct mai pugin pentru a trece clasa. Cel mai rau dintre toate este c& mi s-a spus cde acum voi fi evaluat dupa cat de bine se descurea cila testele standard! Un numar socant de profesori sunt de acord cu frustrarile acestui pedagog. Aparent, majoritatea profesorilor isi incep viaja profesional cu ideea cd vor avea parte de bucurii si impliniri, insa descopera viaga scolar ca fiind plina de diferende, o lume in caretrebuie s4 find piept elevilor in ceea ce pare de multe ori o lupta pentru supraviefuire. ‘Atunci cénd profesorii traiesc aceast& dezamagire, incearcé si-gi dea seama ce s-a intamplat. $tiu c& ceva a mers prost gi simt c& ar trebui sa existe o explicagie pentru faptul cd predatul nu este o slujba satisfacatoare, aga cum credeau ei ca va fi. Ce poate sa fie? Uneori ii condamna pe profesorii lor de la facultate pentru ca nu le-au spus cum este ,lumea adevarata*. Unii spun: ,Copiii sunt diferiti fafa de cum erau cand mergeam eu la scoala sau: ,Scoala la care lucrez cu siguran{a nu este la fel de buna ca cea in care am invatat eu“. De multe ori sunt invinuiti directorii, deoarece clasele sunt prea pline, conditiile de munca sunt slabe sau plata este mica. Tot ei sunt invinuifi si atunci cand exist o problema cu moralul, cu lipsa unui spirit scolar sau cu atitudinile nepoliticoase din partea elevilor. Mai rau, unii profesori ajung la concluzia ca vina este in totalitate a lor, ca ei nu sunt ,facuti pentru a fi profesori*. Multi fgi dau demisia anual, descurajati, frustrati si suferind de un senti- ment de esec personal. Desi toate aceste explicafii sunt oarecum valabile, ele sunt departe de adevar. De exemplu, profesorii de la universitati, cu toate cunostinfele gi expertiza lor, nu igi pot transfera experienta citre profesorii din scoli. Fiecare persoana trebuie si experi- menteze viafa in scoala in modul sau propriu, iar acea experienta nu este transferabila. Unii profesori igi avertizeaza studentii cd predatul este o slujba grea $i solicitanta, dar pana cand profesorul incepator nu incearca singur, nu poate sti cu exactitate in ce feluri slujba este dificila si epuizanta. in cea ce priveste obiceiul de a da vina pe diferentele dintre elevi, este pufin probabil sa fi avut loc schimbéri majore la tineri intr-o perioada de patru sau cinci ani de cdnd proaspatul profesor a terminat scoala, ajungdnd acum la catedra. Schimbarea pe care oamenii o percep atunci cdnd se intorc la scoala in calitate de profesori nu este o schimbare in natura umani; este o schimbare de roluri, Una din caracteristicile institutiei pe care 0 numim »scoala este separarea rolurilor de ,profesor* si ,elev". Credem ca directorii scolilor sunt mai degraba victime decat cauze ale problemei. Nu spunem asta pentru a-i apara pe directorii incompetenti. Dar ¢ clar c& problema deziluziilor profesorilor este atat de raspandita, incat aproape tofi directorii ar deveni incom- petenti dacé le-am atribui vina pentru aceste dezamagiri. Conditiile de muneé si plata se pare ca nu sunt nici ele de vina. Profesorii din scoli cu conditii ,ideale“ de munca gi cu clase de mérime mica se simt la fel de frustrafi si de nesatisfacufi. $i evident, daca esti platit mai mult pentru o slujba nesatisfacatoare, asta nu inseamna ca ea va fi mai satisfacatoare. De aceea, de cele mai multe ori sindicatele profesorilor nu au reusit si rezolve aceasta problema a deziluziei si a nemulfumirii. Ele s-au concen- trat pe imbunatatirea conditiilor de munca, pe cresterea benefi- ciilor si a salariilor (nu c& acestea nu ar garanta imbunatatirea predarii), dar multi profesori au ramas mai departe frustrati si deziluzionayi, simtindu-se ineficienti si neajutoragi. Experienta cu sute sau mii de profesori ne spune ca, departe dea fi nigte ratati, majoritatea dintre ei stiu foarte multe despre procesul de predare, Pur si simplu, ei nu au foarte multe sanse sd 0 demonstreze. In cazul in care cauzele ,disconfortului* profesorilor nu sunt cele pe care ei le cred a fi, atunci care sa fie? MITURI, ASTEPTARI SI JOCUL DE ROL Pentru a incepe sa intelegem problema, trebuie si aruncim 0 privire asupra definitiei profesorului ideal pe care majoritatea profesorilor se pare c& 0 adopt. Aceasta definitie, credem, se bazeaza pe cAteva mituri unanim acceptate despre profesori si predare,teu eet Verifica-te. Crezi in aceste idei despre ce inseamna un ,pro- fesor bun“? Mitul 1. Profesorii buni sunt calmi, nu se enerveaza gi sunt ‘mereu temperafi. Nu-gi pierd cumpatul, nu arata emofii puternice niciodata. Mitul 2, Profesorii buni nu sunt partinitori si nu au prejudecati. Cei de culoare, caucazienii, hispanicii, copiii prosti, copiii destepfi, fetele, baietii arata la fel pentru un profesor bun. Profesorii buni nu sunt rasisti sau misogini. Mitul 3. Profesorii buni pot si isi ascund adevaratele sentimente fata de elevi. Mitul 4, Profesorii buni au acelasi grad de acceptare fata de toti clevii, Ei nu au niciodata elevi preferati. Mitul 5. Profesorii buni creeaz un mediu de invatare stimulant, liber gi, in acelasi timp, mereu linistit si ordonat. ‘Mitul 6. Profesorii buni, in primul rand, sunt consecventi. Nu manifest schimbari bruste, nu sunt partinitori, nu uitd, nu fac greseli Mitul 7. Profesorii buni stiu toate raspunsurile. Sunt mai inteligengi decat elevii. Mitul 8. _Profesorii buni se sprijina unii pe ceilalfi. Bi fac .front comun* fata de elevi indiferent de sentimente perso- nale, de valori sau de convingeri. Pe scurt, ,profesorii buni“ trebuie si fie mai buni, mai inte- legatori, mai inteligenji, mai capabili decat majoritatea oamenilor. Pentru cei care accepta aceste mituri, predatul inseamna ca ei trebuie sd fie peste conditia umana fragila si si demonstreze tot timpul imparfialitate, organizare, consecvenfa, empatie. Ei tre- buie sa fie, intr-un cuvant, virtuosi. Eroarea esentiala aici este simpla: aceste mituri le cer profe- sorilor sa isi renege umanitatea. Acesta este un lucru pe care ei nu il pot face decat prin jocul unor roluri si prin autoamagire. Cu toate acestea, un numar foarte mare de profesori sustin, undeva in adancul lor, un model ideal de ,profesor bun* care include cateva, dac4 nu toate miturile, si uneori chiar mai multe. Acesti profesor se compara cu acest model — si nu reusesc si-i facd fafa. In aceasta carte vrem sa inlocuim definitia de ,profesor bun" cu un model care nu doar c4 este mai uman, mai tangibil si mai real, ci este gi unul care le va permite profesorilor si renunte la rolul pe care i joaca si sa fie ceea ce sunt: niste persoane. Un profesor cu o experienta de 25 de ani igi aminteste senti- mentul de frustrare atunci cand s-a zbatut cu problema renuntiri la rolul de ,profesor bun": In cea mai mare parte din cariera mea de profesor mi-am asumat rolul de ,superprofesor*, Intentiile mele pareau cat se Poate de juste. Voiam sa fiu un profesor pe cat puteam de bun. Din cand in cand, din frustrare, renuatam la rolul meu si deveneam eu, o persoana. Atunci cand se intimpla acest lucru, relatia dintre mine si elevii mei se schimba, eram mai apropiati, mai firesti. Acest lucru ma inspdiminta, deoarece am fost invaat sa pastrez distanga dintre mine si elevi; am fost avertizat c& ,familiaritatea duce la dispref* si ca ,voi pierde controlul* asupra situatiei daca elevii ajung si ma cunoasca. Cu toatea acestea, oricat de speriat am fost cand am renuntat la rolul meu, am recunoscut cd acum era momentul cel mai potrivit in care eu puteam preda, iar elevii puteau invafa cu adevarat, Uneori, in aceste momente de autenticitate, elevii spuneau sau faceau lucruri care nu-mi erau pe plac. fn acele clipe ma reintor- ceam la rolul de profesor pentru a pastra controlul, ordinea sau pentru a-mi exprima disconfortul. ‘Am petrecut ani buni oscilénd intre eu cel real, atunci cand puteam preda, si rolul de profesor, atunci cand pastram ordinea. Acest profesor aduce in discutie un alt subiect. Vorbeste despre doringa de a avea relajii mai apropiate cu elevii, dar se teme ca,