Adele FABER & Elaine MAZLISH Cum sa-i asculti pe adolescenti TE Rc tes coColectie coordonaté de ILEANA ACHIM‘Adele Faber a studiat dramaturgia la Queens College, are studii de master in pedagogic la New York University si 1 fost profesoara de liceu la New York timp de 8 ani de ile. Elaine Mazlish a studiat teatrul 1a New York University, fiind cunoscut’ si ca artist profesionist si compozitor. Adele Faber si Elaine Mazlish conduc de mai bine de zece ani atelicre de lucru cu parinfi si fin conferinte pentru tofi cei interesafi de educatia copiilor ~ p&rinti, profesori si specialigti, Lucrand la inceput alaturi de dr. Haim Ginott, specialist in psihologia copilului, autoarele au devenit in scurt timp experti de renume international in comunicarea dintre adulti $i copii Experienfa lor in cactrul acestor ateliere de tucru a dus la sefierea unor cirfi de mare succes, printre care Liberated Parenls/Liberated Children (cdstigdtoare a_premiului Christopher Award), How To Talk So Kids Will Listen & Listen So Kids Will Talk si Siblings Without Rivalry (carte care sa plasat pe primul loc in lista de bestselleruri a ziarului New York Tantes. {La Curtea Veche Publishing a apirut cartea lor Conn caren eficientt cu copiit. Acast si la scoalt (2002), scris& in colaborare cu Lisa Nyberg si Rosalyn Anstine Templeton. Adele Faber ¢ Elaine Mazlish Cum sa-i asculti pe adolescenti si cum sa te faci ascultat ‘Traducere din limba englezA de Antoaneta Olteanu Cocks BUCURESTI, 2007Descrierea CIP a Bibliotecti Najionale a Romani FABER, ADELE Cum si-iasculti pe adolesceni si cum si te faci ascullat / Adele Faber & Elaine Mazlish; trad: Antoaneta (Olteanu.— Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2007 Index ISBN 978.973-669-419.6 1. Maatlish, Elaine H, Olteanu Antoaneta (trad.) 1599227 Coperta: Giirron AND SwANs PRODUCTIONS wwwwgrifon 10 Copyright foto: Izabela Habur — Problem ‘ADELE FABER, ELAINE MAZLISH Howto Talk So Teens Will Listen & Listen So Toons Will Talk Copyright © 2005 by the Adele Faber and Elaine Maalish Published by arrangement with HarperCollins Publishers, Inc. All rights roserved. © Curtea Veche Publishing, 2007, pentru prezenta versiune in limba roman ISBN 978-973-669-419.6 Ca patringi, dorinta noastra este ca altii sit aibit nevoie de noi; ca adolescenti, dorinta lor este sit nu aibit nevoie de noi. Conflictul este real; avem de-a face cu el in fiecare zi pe mitsurit ce fi ajuttim pe cei pe care ii iubim sit devintt independenti de noi. Dr. Haim G. Ginott, Between Parent and Teenager, The Macmillan Company, 1969AM DORI SA MULTUMIM... Familiilor si prietenilor nostri, pentru c& au fost rabdatori si injelegatori in lunga perioada in care am scris cartea i pentru ca au fost suficient de draguti s& nu ne intrebe: ,,Si cand estimati c& veti termina de scris cartea?” Parintilor din grupul nostru de lucru, pentru dorinta lor de a incerca noi ci de comunicare cu famili- ile lor si pentru c& au impartisit experienta lor mem- brilor grupului. Povestile pe care ni le-au spus au fost 0 sursa de inspiratie si pentru unii, si pentru altii. Adolescenfilor cu care am lucrat, pentru tot ce ne-au spus despre ei si despre lumea lor. Descrierea lor sin- cera a fost pentru noi o ocazie extrem de pretioasa de a privi din prisma lor preocuparile pe care le au. Lui Kimberly Ann Coe, graficianul nostru extraor- dinar, pentru faptul c& a luat toate schifele personajelor noastre si cuvintele pe care le-am atribuit lor si le-a transformat intr-o palet& variat’, extrem de minunati, de personaje ale cSror cuvinte prind via’. Lui Bob Markel, agentul nostru literar si dragul nostru prieten, pentru entuziasmul manifestat chiar de In inceput fafa de proiectul nostru si pentru sprijinul stu ferm cand ne cdutam drumul printre nenumiratele variante pe care le-a avut aceasta carte.8 CUM SAL ASCULTI PE ADOLESCENT Lui Jennifer Brehl, editorul nostru. Ca un ,pirinte perfect”, a crezut in noi, ne-a sustinut in ce aveam mai bun si a scos in evident cu respect locurile in care am putea transforma ,binele” in si mai bine. A avut drep- tate, de fiecare data. Doctorului Haim Ginott, mentorul nostru. Lumea s-a schimbat dramatic de la disparitia lui, dar convin- gerea sa ci ,pentru a atinge obiective omenesti avem nevoie de metode omenesti” raméne adevarati pentru totdeauna. DE CE AM SCRIS ACEASTA CARTE Nevoia exista de mult, dar o mare perioada de timp nu am v&zut-o. Apoi au inceput s& apara scrisori ca aceasta: Draga Adele si Elaine, AJUTOR! Cand copiii mei erau mici, How to Talk So Kids Will Listen era Biblia mea. Dar acum, cand au 11 sirespectiv 14 ani, m-am trezit in fafa a cu totul alte probleme. V-ati gandit s& scrieti o carte pentru parinti despre adolescenti? La scurt timp dupa aceasta, am primit un telefon: Asociatia noastré civicd intentioneazA si organizeze conferinfa anuala , Family Day” si speram c& ne veti oferi c&teva indicii prefioase despre cum si ne descurcim cu adolescentii. ‘Am ezitat. Nu am mai prezentat niciodat& un pro- gram care s& se fi concentrat exclusiv pe adolescenti. Dar aceast’ idee ne intriga. De ce nu? Am putea pre- zenta o trecere in revista a principiilor de baz ale unei comunicari eficiente, numai ca de data aceasta vor fi folosite exemple cu adolescenti si vom arata, prin rolu- rile jucate, care sunt tacticile.10 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Prezentarea unei lucrari noi este intotdeauna o Provocare. Niciodata nu poti fi sigur daca publicul va rezona cu ea. Dar a facut-o. Oamenii ascultau cu atentie si raspundeau entuziasti. in timpul intrebarilor si al raspunsurilor voiau si afle care sunt opiniile noastre despre tot, de la interdici si gasti, pnd la rispunsuri obraznice si esecuri. Dupa aceea am fost inconjurate de un mic grup de parinti care doreau sa stea de vorba cu noi in particular. Sunt o mami singuré si baiatul meu de 13 ani a inceput si-si piard& vremea cu cei mai rai baiefi din scoala. S-au ocupat de droguri si de cine mai stie ce atceva. fi tot spun mereu s& stea departe de ei, dar nu vrea s4 ma asculte. Ma simt de parca lupt intr-o batilie deja pierduta. Cum s8-1 fac si ma asculte?” Sunt aga de suparatd. Am vazut un e-mail primit de fetita mea de 11 ani de la un coleg de clasa: «Vreau si fac sex cu tine, Vreau si-mi bag cocoselul in pasirica ta» Nu stiu ce si fac. Sa le dau un telefon parintilor lui? Sa fac 0 reclamatie la scoala? Ei ce ar trebui si-i spun?" wTocmai am descoperit ci fata mea de 12 ani fumeaza marihuana. Ce ar trebui s8-i spun?” Sunt speriata de moarte. Ficeam curafenie in camera fiului meu si am gisit o poezie, scrisi de el, despre sinucidere. La scoala inva bine. Are prieteni. Nu pare s& fie nefericit. Dar poate este ceva ce nu am reusit s& vad. Si-i spun ca i-am gissit poezia?” Fata mea isi petrece mult timp pe chat in ultima perioada cu un baiat de 16 ani. Cel putin el a zis cS are 16 ani, dar cine poate sti? Acum vrea si o intlneasci. M& gandesc si merg $i eu cu ea. Ce parere avefi?” iW DE CE AMSCRIS ACEASTA CART in magina, pe cand ne intorceam acas%, am vorbit frd intrerupere: uite cu cAte trebuie si se confrunte parintii acestia!... in ce lume diferita traim ast&zi!... Dar oare vremurile chiar s-au schimbat aga de mult? Oare noi si prietenii nostri nu eram ingrijorati de sex, dro- guri si de presiunea prietenilor si, da, chiar de sinuci dere, cand copiii nostri erau la varsta adolescentei? Dar, oricum, ce auzisem in seara aceasta prea a fi mai rau, mai infricosaitor. Erau si mai multe motive de ingrijo- rare. $i problemele incepeau mai devreme. Probabil pentru ci pubertatea incepea mai devreme. Dupa cateva zile am primit un alt telefon, de data aceasta de la un director de coal’: -Acum desfasuram tn program experimental pentru un grup de elevi atat de la gimnaziu, cat si de la liceu. Am dat cate un exemplar din cartea dumneavoastr’, How to Talk So Kids Will Listen, fiecarui parinte inclus in program. Deoarece cartea dumneavoastri ne-a fost de mare folos, ne intrebam dact nu afi dori s& va intélnii cu parinfii si 8% moderati céteva intélniri de lucru cu ei.” Lam spus directorului ci ne vom gandi la propune- rea lui si vom reveni. in zilele urmatoare ne-am reamintit de adolescent pe care i-am cunoscut cel mai bine — copii nostri. Ne-am intors in timp gi am inceput s& ne amintim anii din adolescenta copiilor nostri, pe care de mult iiingropasem — momente intunecate, pete luminoase si clipe in care am fost cu sufletul la gura. incetul cu ince- tul, am reintrat pe terenul emotional al anilor trecuti si am retrait aceleasi nelinisti, Inc o dati ne-am gandit la ce anume facea ca acesti ani si fie atat de dificili. Nu era vorba c& nu am fi fost prevenite. inci de la nasterea copiilor nostri am tot auzit: ,Bucur-te de ei acum, eat sunt ined mici”, ,Copii mici, probleme mici; copii mari, probleme mari.” Mereu gi mereu ni se tot spunea ci, la un moment dat, acest copil dragalas al nostru se va transforma intr-un strain posac care ne va critica gusturile, ne va contesta regulile si ne va res- pinge valorile. Deci, chiar daca fusesem oarecum pregatite pentru schimbari in comportamentul copiilor nostri, nimeni nu ne pregitise pentru sentimentul c& am pierdut ceva. Pierderea unei relafii vechi, stransa. (,,Cine este per- soana aceasta ostila din casa mea?”) Pierderea increderii. (,De ce se comport’ asa? Am facut oare ceva... sau nu am facut?”) Pierderea satisfacfiei de a fi util. (,.Nu, nu trebuie s& vii. O s mearga cu mine prietenii mei!) Pierderea sentimentului c& suntem niste protectori atotputernici care fi pot fine pe copii lor departe de pericol. (,E trecut de miezul noptii. Unde este? Ce face ea acolo? De ce n-a venit inc’ acasi?”) Si chiar mai mare decat sentimentul de pierdere era frica noastra. (,Cum s& fi ajutém pe copii nostri sA depaseasc& fra probleme aceasta pericada? Cum sa depagim noi aceast’ perioada?”) Daca asa stiteau lucrurile cu 0 generatie mai de- vreme, ce se intamplé oare cu mamele si tatii de ast&zi? [si ctese copiii intr-o societate care este mai saracd, mai brutala, mai eruda, mai materialist’, mai sexualizats, f AM SCRIS ACEASTA CARTE 13 mai violent& decat era inainte. Cum s& nu se simti p&rinfii din ziua de azi depasiti? Cum sa nu se simt& impingi la decizii extreme? ‘Nu este greu de infeles de ce uni reacfioneazi mai dur — instituie reguli si pedepsesc orice abatere, chiar dac& e mic&, finandu-si adolescenfii strans in frau. Putem, de asemenea, s& infelegem de ce alfii renunti, de ce nu ridic’ mana, cautd o alt& perspectiva de intele- gere si sper la ce e mai bun. Dar ambele abordari — /F4 cum fi-am spus” sau ,F& ce vrei” — inl&tura orice posibilitate de comunicare. De ce ar vrea un ténar si fie deschis cu un parinte care il pedepseste? De ce ar cduta el indrumare la un parinte care fi permite orice? Dar totusi bundstarea adolescentilor nostri — uneori chiar siguranta lor — presupune tocmai a avea acces la ideile gi valorile Parinfilor lor. Adolescentii au nevoie si-si poat& exprima indoielile, s8-si impartageasc temerile gi s& exploreze opfiunile alaturi de un adult care s-i asculte fara si-i judece si s4-i ajute s& ia decizii responsabile. Cine altcineva decat mama si/sau tata vor fi alaturi de ei zi de zi, in toi acesti ani critici, pentru a-i ajuta si reziste mesajelor ademenitoare din mass-media? Cine ii va ajuta sA reziste presiunii anturajului? Cine fi va ajuta si se descurce in fata gistilor si a cruzimii, a dorintei de acceptare, a fricii de respingere, a terorii, excit&rii si confuziei adolescentei? Cine fi va ajuta si se lupte cu impulsul de a se conforma si cu efortul de a fi sinceri cu ei ingisi? Poate fi extraordinar de greu sa traiesti al&turi de un adolescent. Stim. Ne aducem aminte. Dar, de aseme- nea, ne aducem aminte cum, in tofi acesti ani tulburi, ne-am impus anumite tactici care ne-au ajutat s& navi- gam pe cele mai agitate ape, fara si ne scufundam.4 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCEN’ Acum este momentul si transmitem mai departe tot ce a fost atat de util pentru noi. Si si invajaim de la aceastA generatie de astazi tot ce este util pentru ei. Lam sunat pe director si am programat primul grup de lucru pentru parintii adolescenfilor. NOTA AUTORILOR Cartea aceasta se bazeazi pe numeroasele ateliere pe care le-am finut prin fara si pe cele pe care le-am finut pentru p&rinfii adolescentilor, separat si impre- una, in New York si Long Island. Pentru a spune cat mai simplu posibil povestile lor, am comprimat toate aceste grupuri numeroase intr-unul singur, iar noi, autoarele, am devenit o singur& voce. Desi am schim- bat numele si ordinea evenimentelor, am pastrat cu sfintenie esenta adevarului experientelor noastre. Adele Faber si Elaine Ma: ish1 A FACE FATA SENTIMENTELOR Na stiam ta co s& mat astept in timp ce alergam prin parcarea din fafa scolii imi fineam cu greu umbrela din cauza vantului si ma intrebam dacé alteineva si-ar fi parasit c&minul caldut intr-o noapte asa de rece side urat& pentru a veni la un atelier despre adolescenti. Sefa departamentului de consiliere m-a intémpinat si m-a condus intr-o clas unde m& agteptau doudizeci de parinti, vorbind animat. ‘M-am prezentat, i-am felicitat pentru curajul de a infrunta aceast vreme urdt& si leam dat ecusoane pe care fiecare sa si le completeze. Cat timp scriau si dis- cutau unii cu alfii, am avut ocazia s& studiez grupul. Erau persoane foarte diferite, un numar aproape egal de barbafi si de femei, cu origini etnice diferite, unele cupluri, altii singuri, unii in costume, alfii in blugi. Cand mi s-a parut cd tofi erau gata, i-am rugat s8 se prezinte si s4 ne povesteascé despre copiii lor. Au fcut-o fara nicio ezitare. Unul dupa altul, pa- rinfii isi descriau copii a cror varst’ era cuprins& intre 12 si 16 ani. Aproape tofi subliniau dificultatea de a se intelege cu adolescentii in lumea de ast&zi. Dar mi se parea totusi c& sunt oameni care se controleaz8, care nu se deschid, avand grija si nu dezvaluie prea mult, prea curand intr-o sala plina de straini.18 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI — fnainte de a merge mai departe, am spus, vreau si va garantez ¢& tot ce vom discuta aici va fi confidential. Tot ce va fi spus intre acesti patru pereti va rimane aici. Nu este treaba ninvinui al cui copil fumeaz’, bea, chiuleste sau face sex mult mai devreme decdt am fi dorit noi. Suntem toti de acord cu acest lucru? Oamenii au dat din cap in semn de aprobare. —Suntem cu tofii parteneri intr-o intreprindere extraordinar’ — am continuat. Sarcina mea este si vi prezint metode de comunicare pentru a vA ajuta si avefi relajii mult mai satisfacdtoare inte pArinti si copii. Sarcina voastra va fi s& testati aceste metode, si Je puneti in practic acasf la voi si s& ne spunefi tuturor care este rezultatul. Ce a fost sau ce nu a fost de folos? Ce a mers sau ce nu a mers? Unindu-ne forfele, vom gisi cele mai eficiente c&i de a-i ajuta pe copiii nostri sk depaseasca aceasta perioada de tranzitie dificil de la copilarie la maturitate. ‘Am facut aici o pauz& pentru a urmari reactia gru- pului. — De ce trebuie sa fie 0 ,tranzitie dificili"? a pro- testat un parinte. Nu-mi amintesc si fi avut o perioad’ asa_de dificil’ pe cand eram eu adolescent. $i nu-mi amintese sa Ie fi dat alata bataie de cap parintilor mei. — Asta pentru c4 poate tu ai fost un copil cuminte, a spus sofia lui, mangaindw-l si batandu-l usor pe mana. — Da, poate ci a fost mai ugor sf fii ,,cuminte” cand eram noi adolescenti, a comentat alt barbat, Azi se intampl& chestii de care nici nu putea fi vorba inainte. — S& presupunem ci ne intoareem toti ,inainte”, am zis eu. Cred ca sunt lucruri pe care le putem invita din adolescenja noastra si care ne-ar putea ajuta si ne facem o idee despre lucrurile cu care se confruntA azi AACE FATA SENTIMENTELOR 19 copiii nostri. Haideti sa incepem prin a ne aminti ce era cel mai frumos atunci pentru noi. aie Michael, bairbatul care fusese ,un copil cuminte”, a inceput si vorbeasea primul: fF —Cele mai frumoase lucruri pentru mine au fost sportul si prietenii. Altcineva a spus: . —Pentru mine a fost libertatea de a pleca si de a veni cand doream. Mergeam singur cu metroul. Plecam in oras. Luam autobuzul si ma duceam la plaji. Ce mai, distractie! Au intrat si alfii in discutie: : —SA mi se permit s& port tocuri inalte gi si ma machiez, si faptul c& asta producea o puternict im- presie asupra baiefilor. Eu si prietenele mele aveam o pasiune pentru acelasi baiat si tot timpul ne intrebam: Crezi c&-i place de mine sau de tine?” : — Pe atunci viata era mai usoara. In weekenduri puiteam s& dorm pana la pranz. Nu aveam nicio grija legat8 de serviciu, de plata chiriei, de intretinerea fami- liei. $i niciun fel de grija pentru ziua de maine. Stiam ca ma puteam baza mereu pe parintii mei. —Pentru mine a fost 0 perioad’ in care puteam vedea cine sunt si experimenta diferite identitati, pu- team visa la viitor. Eram liber si ma ipostaziez dar, de asemenea, aveam securitatea dat& de familia mea. O femeie a dat din cap: —Pentru mine, a spus ea trist, cea mai frumoasi parte a adolescentei a fost cand am iesit din ea. M-am uitat la numele de pe ecuson. —Karen, am spus, se pare ci adolescenja nu a fost cea mai frumoasa perioada din viata ta. —De fapt, a spus ea, a fost o mare usurare s& scap de ea.20 CUM SA- ASCULTI PE ADOLESCENTI — Sa scapi de ce? a intrebat cineva. Karen a dat din umeri inainte de a rispunde: — Sia scap de grija de a fi acceptat... si de a ma stra- dui prea mult... si de a zémbi prea mult pentru ca oamenii si ma placa... si de a nu m& adapta niciodats.. de a ma simfi mereu ca un strain. Si alfii au inceput si brodeze repede pe aceasti tema, inclusiv unii care numai cu cdteva minute inainte vorbeau atat de frumos despre anii lor de adolescent’: — Pot si confirm si eu. Imi amintese ci ma simteam asa de ingrozitor si de nesigur. M-am ingrasat foarte tare si uram felul in care aritam. — $tiu ca am vorbit mai inainte de pasiunea pe care le-o provocam biietilor, dar adevarul este cA era mai mult un fel de obsesie — si-i placi, si te desparti de ei, s&-fi pierzi prietenii din cauza lor. Ma gandeam nurai la biiefi gi asta se reflecta in notele mele. Era cit pe ce s& rman repetenta. — Problema mea din acele zile era presiunea la care eram supus de niste tipi, ca si fac Iucruri care erau periculoase sau rele. Am facut o multime de prostii —Imi aduc mereu aminte ci eram confuz. Cine sunt? Ce imi place? Ce nu imi place? Sunt autentic sau sunt 0 copie? Pot si fiu eu insumi si s& fiu totusi accep- tat de ceilalti? imi placea acest grup. I-am apreciat onestitatea. — Spunefi-mi, i-am intrebat, in timpul acestor ani nebuni, v-a fost de folos ceva ce au spus sau au ficut parintii vostri? Oamenii isi riscoleau amintirile. — Paringii mei nu au strigat niciodata la mine in fafa prietenilor mei. Daca ficeam ceva rau, cum ar fi sé vin tarziu acasd, iar prietenii mei erau de fat’, parinfii as- AFACE FATA SENTIMENTELOR 21 teptau pana cand acestia plecau. Abia atunci ma mus- truluiau. — Tata avea obiceiul s4-mi spuna: , Jim, trebuie sa te lupfi pentru convingerile tale... Daca ai dubii, consul- constiinfa... Sanu te temi mereu c& gresesti, pentru ca altfel nu vei avea niciodata dreptate.” Ziceam mereu: ,,lar incepe”, dar uneori chiar mi-au prins bine vorbele lui. —Mama m& obliga mereu si ma perfectionez. ,Poti mai mult... Mai verified... Mai f 0 data.” Nu ma lasa in pace in nicio privin{a. Tata, pe de alta parte, credea ca sunt perfect. Asa c& stiam la cine sai ma duc in diferite situafii. Am avut parte de o combinatie bund. — Parinjii mei insistau s8 inva tot felul de lucruri — cum sa fin socoteala economiilor mele, cum s& schimb un cauciuc. M-au obligat chiar s& citese zilnic cinci pagini in spaniola. Uram atunci acest lucru, dar pana la ‘urma am obtinut o slujba buna tocmai pentru c& stiam spaniola. —Stiu c& nu ar trebui si spun asta, pentru ci pro- babil aici sunt multe mame care lucreaza, ca si mine, dar chiar imi facea plicere si stiti ci mama era acasé cind ‘veneam de la scoala, Daca mi se intampla ceva suparator in ziua aceea, puteam sa-i povestesc totul. —Deci, am spus, multi dintre voi afi avut experienta unor parinti injelegatori in perioada adolescentei. — Ei, asta e numai o fata a lucrurilor, a spus Jim. Pe lang& vorbele bune ale tatdlui meu erau destul de multe lucruri care ma afectau negativ. Nimic din ceea ce féceam nu era suficient de bun pentru el. Si avea grijS s&-mi spund asta. Cuvintele lui Jim au deschis z4gazurile. A tagnit un torent de amintiri neplacute:22 CUM SA-I ASCULTIPE ADOLESCENTI Mama m-a sprijinit foarte pufin. Aveam o gré- mada de probleme si aveam mare nevoie de indru- mare, dar tot ce primeam de la ea erau aceleasi povesti vechi: ,Cand eram la varsta ta...“ Dup& o vreme am invafat sa fin totul in mine. — Parintii mei obisnuiau s&-mi induca acest com- Plex de vinovatie: ,Esti singurul nostru baiat... Astep- tam mai mult de la tine... Nu dai tot ce pofi.” Nevoile pirintilor mei erau mult mai importante decdt ale mele. Faceau ca problemele lor sa fie proble- mele mele. Eram sage copii si eu eram cea mai mare, si trebuia sa gatesc, sii fac curat si si am grija de fratii si surorile mele. Nu mai aveam timp sa fiu adolescent. — La mine a fost invers. Am fost asa de cocolosit si de protejat, incat nu eram capabil s& iau niciun fel de decizie fr& aprobarea piirinjilor mei. A trebuit s& fac terapie ani de zile pentru a incepe sX am putin incre- dere in mine. — Parinfii mei erau din alta fara, cu o cultura total diferita. La noi acas& totul era strict interzis. Nu puteam cumpara ce voiam, nu puteam merge unde voiam, nu puteam purta ce voiam. Chiar cand eram major, la liceu, trebuia s& cer permisiunea pentru orice. O femeie pe nume Laura a vorbit ultima. — Mama era la extrema cealalta. Era mult prea ing’- duitoare. Nu impunea niciun fel de regula. Veneam si plecam cand voiam. Puteam s& stau afara pana la ora 2 sau 3 dimineata si nimanui nu-i pasa. N-am avut niciun fel de interdictie, n-a intervenit in niciun fel. Chiar mA lisa si ma droghez in cas’. Cand aveam 16 ani, lam cocaina si consumam alcool. Cel mai ingrozitor a fost cand a inceput sa-mi fie rau. {ned mai simt furie fata de mama pentru cé nu m-a ajutat deloc si ma structurez. Mica distrus mulfi ani din viata. A FACE FATA SENTIMENTELOR 23 Grupul tacea. Oamenii simteau impactul vorbelor pe care le auziser’. In sfarsit, Jima comentat: — Poate c& p&rintii au intentii bune, dar ei chiar pot istruge un copil. : Dar am aisravienal tofi, a protestat Michael. Am crescut, ne-am c&sAtorit, am pus bazele familiei noastre. Intr-un fel sau in altul, am reusit si devenim niste ‘adulti functionali. — Poate ca aga e, a spus Joan, femeia care ficuse terapie, dar ne-a luat mult timp si multi energie ca s& uittim lucrurile rele din trecut. ap — $i totusi rman lucruri pe care nu le poti uita niciodata, a adaugat Laura. De aceea ma aflu aici. Fata mea incepe s& se poarte intr-un fel care ma ingrijoreaza §i nu vrean si repet ce a ficut mama cu mine. Comentariul Laurei a readus grupul in prezent. Incet, oamenii au inceput si dea glas nelinistilor euurente legate de copiii lor: ; — Ce ma preocupi este noua atitudine a fiului meu. Nu vrea s& traiascd dupa regulile nimanui. Este un yebel, Asa eram si eu la 15 ani. Dar am ascuns acest lueru. El da totul pe fats. Continua s& forteze nota. —Fata mea are numai 12 ani si, in sinea ei, doreste foarte mult sa fie acceptata, mai ales de catre ‘Dilefi. Mi-e teama cA va ajunge intr-o situatie compro- Mnl|Atoare, numai pentru a fi mai popular’. : —Pe mine mi ingrijoreaza activitatea scolar’ a fiu- Jui meu. Nu se mai concentreaza deloc. Nu stiu daca tute prea pasionat de sport sau pur si simplu este lenes. —Singurul lucru de care pare preocupat fiul meu Sunt noii lui prieteni si dorinfa de a fi cool. Nu-mi place Mel vid in compania lor. Cred c& au o influentd proasta Abupra lui,24 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI — Fata mea pared are dubla personalitate. in socie- tate este 0 printes’ — dulce, plicut’, politicoas’. Dar acasi — nici vorbi de aga ceva. Dac fi spun c& nu poate face ceva sai nu poate avea ceva devine foarte obraznica. —Parca ¢ fata mea. Numai ci devine obraznici tocmai cu noua ei mami vitrega. Este o situatie foarte tensionata, mai ales cand suntem toti acasa, in weekend. —Sunt ingrijorat de tofi adolescentil. Copii de astizi habar nu au ce fumeaz& sau beau. Am auzit atdtea povesti despre petreceri la care baietii strecoart droguri in bautura fetelor. Atmosfera era inc&reati de anxietatea colectiv’ a grupului. Karen a ras nervos: — Ei bine, acum ca stim care sunt problemele, avem nevoie repede de niste raspunsuri! — Nu exista raspunsuri rapide, am spus. Nu si cand e vorba de adolescenti. Nu puteti si-i protejati de toate pericolele din lumea de ast&zi sau sd-i crutati de agita- fia emotional a anilor de adolescenja, sau s4 sc&patide cultura pop care ii bombardeazi cu mesaje nesin’- toase. Dar daca putefi s& le creati un anumit tip de climat in familie in care copilul vostru si-si poata exprima liber sentimentele, existé marea sansi ca ei s& fie mai dispusi si vA impiirtageasca sentimentele. Mai dispusi si ia in considerare perspectiva voastr’ de adulfi. Mai capabili s& v4 accepte restrictiile. Mai dor- nici s& fie protejati de valorile voastre. —Spui c& mai exist’ inci speranta! a exclamat Laura. Nu e prea tarziu? Siptimana trecut&é m-am tre- zit cu acest teribil sentiment de panic’. Nu ma puteam gandi decat la faptul ci fata mea nu mai ¢ 0 fetita si c& nu mai e cale de intoarcere. Stateam in pat, paralizats, FACE FATA SENTIMENTELOR 25 gi ma gandeam la toate Iucrutile pe care nu le-am facut cum trebuie cu ea, si apoi m-am simtit foarte deprimat& gi foarte vinovata. Apoi am avut o revelafie. Hei, inc’ n-am murit, inc’ nu a plecat din cas’. $i eu o si fiu mereu mama ei. Poate voi reusi si fiu 0 mama mai bund. Te rog, spune-mi ci nu e prea tarziu. a — iti spun din experienja mea, am zis, c& nu e nicio- data prea tarziu s8-ti imbundtatesti relatia cu copilul tau. — Adevarat? — Adevarat. Era timpul s& incep primul exercifiu. —S& zicem ci eu sunt adolescentul vostru, am spus grupului. O si vai spun cateva lucruri gi o si va rog st-mi raspundefi in felul in care este cel mai sigur co 88-1 enervati pe copilul vostru. Haideti si incepem. Nu stiu dacd vreau si ma duc la colegiu. P&rinfii” mei au sarit imediat: Nu fi ridicol. Binefnjeles cé te duci la colegiu. —Este cel mai prostesc Iucru pe care |-am auzit vreodata. u ; —Nu pot s& cred ca fi-a trecut prin minte si spui asta. Vrei s& frangi inima bunicilor tai? sent Toti au inceput s& rada. Am continuat si-mi exprim ingrijorarile si doleantele: Dee trebuie siduceu, mereu, gunoiul? — Pentru ci nu faci nimic aici, decdt s& mananci si si dormi. — De ce trebuie sa te plangi tu mereu? — De ce fratele tau nu face atatea nazuri cand il rog peel si ma ajute?26 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! Astiizi, un polifist ne-a finut o lunga prelegere despre droguri. Ce prostie! Nu a ficut decat sf ne inspiménte. — Sate inspaimante? A incercat sa te ajute siti bagi mintile-n cap. > Daca te prind vreodata c& iei droguri, abia atunci © st vezi ce inseamma si fii inspaimantat. — Problema cu voi, copiii de azi, este c& voi credefi cé stifi totul. Ei bine, afla c& mai aveti incd multe de invatat. Nu-mi pas& daci am febra, in niciun caz nu voi lipsi de la concert! — Aga crezi tu. in seara asta nu te duci nicdieri, decat in pat. — De ce vrei si faci ceva aga de prostesc? Inca esti bolnav. — Nu e sfarsitul lumii. O s& mai fie destule concerte. De ce s& nu asculfi tu frumos ultimul album al trupei, sf inchizi ochii si s&-ti imaginezi o& esti la concert? Michael a pufnit: —O, da, asta ar trebui s& ajute foarte mult! — De fapt, am spus, in calitate de copil al tiu, n-am auzit nimic care ar putea si ma ajute. Mi-ati ignorat sentimentele, mi-afi ridiculizat ideile, mi-ati criticat rafionamentul si mi-ati dat sfaturi pe care nu vi le-am cerut. Si a fost atat de usor pentru voi toti. Cum asa? — Pentru cd asta e in mintea ne stra, a zis Laura. Asa am auzit si noi cand eram copii. Vine de la sine. — $i eu cred cA e natural, am spus, ca parintii 8 alunge sentimentele dureroase sai supAr&toare. Este dificil s4-i asculttm pe adolescenfii nostri expriman- du-si confuzia, resentimentele, dezamagirea sau descu- rajarea. Nu suportim s8-i vedem nefericifi. Aga ca, A FACE FATA SENTIMENTELOR 27 plini de bune intenfii, le ignorém sentimentele gi le Impunem logica noastri de adulfi. Vrem s& le arkt’m. felul ,corect” de a simfi. Si totusi, faptul ca fi ascultam Je poate da cel mai mare confort. Faptul c& putem sa le acceptim sentimentele nefericite fi va ajuta pe copii ‘Nogtri si se confrunte cu ele. —O, Doamne! —a exclamat Jim. Dac& sofia mea ar fi fost aici in seara aceasta, ar fi spus: ,, Vezi, asta incercam flsfi spun si eu. Nu-mi vorbi de logic’. Nu mai pune fonte aceste intrebari, Nu-mi mai spune unde am gresit stu cum ar trebui sé fac data viitoare. Doar ascuiltal” —$tii de ce mi-am dat seama? a spus Karen. Cea mai mare parte a timpului ascuft pe oricine, in afara de coplii mei. Dac& unul dintre prietenii mei este sup4rat, fn niciun caz nu ii spun ce ar trebui sa facd. Dar cu opiii mei este altceva. Preiau controlul. Poate pentru ef fi ascult ca un parinte. $i, ca un parinte, simt cf tre- bule sa rezoly lucrurile. —Aceasta este marea provocare, am spus. SA ne Achimbim felul de a gandi din cum trebuie ew s& Wolv lucrurile in ,cum fi determin pe copiii mei si tezolve singuri lucrurile”. ‘Am ciutat in servietd gi am scos desenele pe care le pPregitisem pentru aceasta prima intlnire. — Aici, am spus, sub forma desenelor, sunt cateva principii de baz& gi tactici care pot fi utile pentru adolescentii nostri cand sunt nelinistiti sau suparati. in flecare situatie puteti vedea contrastul dintre felul dis- iiflel care le poate accentua supdrarea si cea care fi Ponte ajuta sa treacd peste ea. Nu exist nicio garantie #K toate cuvintele noastre vor produce reactiile pozitive Fedate aici, dar cel putin nu au cum sé facd rau.28 ‘CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A-FACE FATA SENTIMENTELOR: 29 in loc sa respingi sentimentele... Identificd gandurile si sentimentele acd 0 $4 vorbest, OSA) ppaibine. ‘Abby, cova e-a nec Tiebuia sim) astept la asta Mereu tite cu ate fete. | Mama nu vrea ca Abby si se simta riu. Dar, ignorand supirarea fetei, fara si vrea, o sporeste, Damian sp sunt singuala care {ine cu adevarat, Mama nu poate alunga toata durerea lui Abby, dar, ficind-o si-si exprime gandurile gi sentimentele, © ajuta pe fatd sX fack faf& realit3fii si si prinda curaj ca si treaci peste acest incident.30 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 31 Fa-le cunoscute printr-un cuvant sau sunet In loc s8 ignori sentimentele... (Oh... mmm... of... inteleg) (0, nal Maina trebuie s& prezint locrarea Sespre Shakespeare acd ru-t planific {otul dinainte, tm Dar acu Febuia so Termin Doha ach it cd infra cia si 02, A Mama are intentii bune. Vea ca fiul ei si aibs R&spunsurile minimale, empatice, ale mamei il fac rezultate bune la scoala. Dar, criticandu-i Pe fiu sx se sim’ infeles si-] ajutX s& se concentreze comportamentul, ignorandu-i nelinistea pe ceea ce trebuie si facd. si spunandu-i ce sa facd, ajunge ca totul si fie si mai greu pentru el,32 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! fn locul explicatiilor logice... =| Et pd Ayes Cand tatal raspunde Ia cererea nerezonabil& a fiicei sale cu 0 explicajie rezonabil4, ea devine si mai frustrata. A FACE FATA SENTIMENTELOR 33 Ofera in planul fanteziei ce nu poti oferi in realitate Daci ai favut vole, a § ‘vst chiar aoum permis Oferindu-i fetei in planul fanteziei cea ce-si doreste in realitate, tatal o face si-i fie mai ugor sa accepte realitatea.a4 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 35 Accepta sentimentele si schimba comportamentul inacceptabil In loc sa renunti la decizia mai buna... Darruma mai | Tolnu eed deo oare deloc. 7 idee bund. Sti ce a I Darcy pce mal ca che Torogh A hoe {cere in rine! O s&:am gr}a!0 si md controle, Bale, OF | [acumincicafa medicubi ferct cand glezna] |g te adhinegi cite mui po, face! seva el : ‘pind dispare umf “a iY Ea a zl Pentru a-] face fericit pe fiul ei si pentru a evita Aritandu-si infelegerea faté de situatia neplacuta un conflict, mama nu fine cont de judecata sa in care se afl fiul, mama face ca acesta 54 accepte mai buna si adopta calea minimei rezistente. mai usor regulile ei clare.36 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT Comentariile au inceput chiar inainte sa-si termine tofi lectura. — Parc ai fi fost la mine acas&! Tot ce nu trebuie spus este exact ceea ce zic eu! — Ce mi nelinisteste este ca toate aceste scenarii au finaluri atat de fericite. Copiii mei nu vor renunta deloc Sau nu vor accepta atat de usor. — Dar nue vorba de a-i face pe copii si renunfe sau s& accepte. Este vorba de a incerca s& asculfi cu ade- varat care sunt sentimentele lor. — Da, dar ca sa faci asta trebuie s& asculti in cu totul alt mod — $i s& vorbesti in cu totul alt mod. E ca si cum ai invaja o limba complet noua. — Si, ca s4 te simti bine cu o limba straina, am zis, ca S& tito insusesti, e bine s& exersezi. SA incepem de acum. $a zicem ca joc din nou rolul adolescentului vos- tru. © s&-mi exprim aceleasi ingrijorari, numai ca, de data asta, mama si tata vor reactiona apeland la una dintre tacticile pe care tocmai le-ati vazut in ilustratii. Oamenii au inceput imediat si risfoiasci paginile cu desene. I-am lisat cateva clipe, inainte dea le expune din nou lista mea de nelinisti. Unele dintre raspunsurile grupului au venit destul de repede, pentru altele a fost nevoie de timp. Oamenii incepeau, se opreau, reformu- lau si, in sfarsit, tsi gaseau cuvintele potrivite. Nu stiu daca vreau si ma duc la colegiu. — Mise pare c& ai niste indoieli reale referitor la asta. — Te intrebi, probabil, daca intr-adevar colegiul este potrivit pentru tine. — Stil ce ar fi misto? Daca ai putea sa te uiti intr-un glob de cristal si ai putea s& vezi cum ar fi viata ta dacd nu te-ai duce la colegiu... sau daci te-ai duce. AFACE FATA SENTIMENTELOR 37 De ce trebuie si duc eu mereu gunoiul? — Baiete, am inteles cat de mult urasti acest lucru. —Nu este activitatea ta preferata. Maine vom vorbi despre rotatia sarcinilor. Dar acum am nevoie de ajtito- rul tau. —Néar fi minunat daci gunoiul s-ar scoate singur afara? Ast&zi, un politist ne-a tinut o lung’ prelegere despre droguri. Ce prostie! Nu a facut decat si ne fnspaimante. —Deci crezi c& a exagerat incereand sé-i sperie pe copii s& stea departe de droguri. —Tactica asta a infricosrii chiar c& te-a enervat. —Mi se pare cA ai vrea ca adultii si dea copiilor o informatie clara si s& aiba in acelasi timp incredere in ei ¢X vor lua hotirari responsabile. Nu-mi pasa daci am febra. fn niciun caz nu voi lipsi de la concert! —Ce ghinion sa fii bolnay, tocmai azi, din toate zilele! Doar astepti acest concert de atatea saptamani! —Stiu. fn sufletul tiu, erai pregatit si mergi. Pro- blema este ci, la o temperatura de 39°C, trebuie sa stai fn pat. —Chiar dacé stii c& vor fi multe alte concerte, sunt sigur c& nu ai fi vrut si-l ratezi tocmai pe sta. Cand exercitiul s-a incheiat, oamenii s-au uitat mul- sumifi unii la al — Cred ca am inceput si inteleg, a zis Laura. Ideea e 88 incerci sa exprimi in cuvinte sentimentele pe care