|. Vinea, N. Porsenna —— Ernest Poldi, Tristan Tzara 1, Lupa, Thompson, Valloton 4 Octobrie, 1915.AVERTISMENT a Aparitia acestei reviste e antipatica. Explicatiunile de rigoare, oricdt de abile, nu pot demonstra utilitatea unui portevoix mai mult, in balciul de surle gi trompete, de azi,-Inutil, de asemenea sa-ti fixezi atitudinea gi s’o cladesti pe o schela de argumente, mai mult sau mai putin simetrice si nete, mai mult sau mai putin noui. Mai ales cand quasi-unanimitatea indrumatorilor si posesorilor de furate comori nationale, — entusiazm, ideal, — sunt gata sa te judece dupa chipul si a lor asemanare. Vom fi deci ime- diat si cu rea credint& asimilafi unui gramofon care canta nasal placile de altul pregatite si agezate. lar massa amorfa si bruta a cititorilor o cunoastem. E onesta si inconstienta victima, intampinata regulat la raspantii de tipuri tavernoase cu ochii mériti de inanitie, cu voce tainica gi lihnita : — vezi acest inel? (pe care-I tine hermetic intre doua degete) e visul d-tale de aur veritabil si piatra filosofala. L’am gasit eu gi numai eu il detin, Ti-I dau doar pentru atat... Si victima scoate si cumpara. esCHEMAREA Trece cu dispret pe langa vitrinele vechi si sigure. Merge acasa ca sa pice o lacrima urinara pe degetele sau pe gatul de pasare domestica a sotiei sale. Tinicheaua intamplator cumparata, devine, poate, o bijuterie familiara, hereditara ca 0 coroana. Atunci ce e mai primejdios si mai zadarnic decat s& incerci sa arati omului falsitatea nestematelor sale ? Cu atdt mai mult, cand sti ca trdiesti intr’o cetate medie- vali, unde ordinea si siguranfa sunt aproape desfiintate. Caci in preajma unei vespasiene, iti cade cu precizie o piatra Sau o maciuca, pe crestetul capului, dupa cum pe vremuri, sub un balcon, degetele bajbaie pe coarde, cAntecul intre- tupt: e aparitia senzationala a pelerinelor negre, a mastilor de cerneala sub catifelate panaguri si a rapierelor goale cu clinchet sec in tntuneric, Sa iesim deci cu platose tari sub veste, S& inlocuim har- file din redactii cu panoplii la indemdni; sa avem bombe asfixiante prin coguri, si creioane cu sis. Cio discutie larga si cugetata, poate mai este cu putinta. Dupa ce si-au golit pantecele hemeticii batrani, iar virtutile multora au sdngerat pe camasi agitate lautelor plebei, si copii siau manifestat in public, pe coli albe ca cearceafu- rile, incontinenta, acum cel putin e randul celor tineri si chemati, la nevoie, sa lupte, s& se intrebe unde vor fi tri- mii. Revista noastra e o intrebare, a unui gtup de scriitori, aiaristi si studenti adresati tuturor,| CHEMAREA Paginile sunt oferite. Dar fara indoiala ca mu vor scrie aci cei ce gandesc cu spatele la realitate: pederastii po- liticei. I. Vinea. AFORISME POLITICE Opinia publica este totalitatea incompetentilor unui neam. Denumirea de publicd ii este improprie, fiindct Sa nu rationea: imte. Judecata este um produs individual; sentimentul singur este social. Opinia publica poate avea simpatie sau antipatie pentru o idee, pentru o chestiune socialii. dar sensu! ei profund, logic si practic, massa nu-l poate intelege. Opinia public’, — entitate afectiva, — este o creatiune minunata a timpurilor moderne, fiindca intereseaz& massele la progresu! colectiv. Din aceasta rezulta un bine, si un rau. Un bine: faciliteazi introducerea unei reforme populare. Un rau: poate zidarnici o idee mare, pe care massa nu 0 intelege. Opinia public’ nu se poate entuziasma decat de o idee simpli. Aceasta usureazi de altminteri sarcina demago- ma gilor. Mai mult decat prin aspiratiile ei de viitor, o societateCHEMAREA traeste prin puterea traditiei, Orice progres se realizeazi pe-un fond natural si istoric, care face unitatea intre trecut si viitor. In sensul acesta, aspiratia cAtre un ideal national este restabilirea legaturilor etnice cw trecutul. * ae Recunostinta in politica externa este ca peisajul in pic- turd sau ¢a fericirea in dragoste: s& nw 0 privesti niciodati de aproape. * . 8 La obarsia oricirei Idei mari este convingerea. Ideologul politic enunti 0 parere, o formula, o credinfa. Fanaticul 0 exalteaza, facdnd-o susceptibili de asimilarea afectiva a masselor. Oratorul fi di haina estetied si mo- rala. Demagogul o profaneaza. * ae Omul politic cuminte lucreaza cu manusi, Demagogul, — cn unghiile goale. Patimasul, vesnic gata de atac, — cu méanusi de box,oie CHEMAREA Entuziasmul este forta care face popoarele s4 meargi inainte; intelepciunea este forta care le conserva. Camera ar infatisa oarecum entuziasmul. Dar care este rolul Senatului intr’un sistem parlamentar ? N. Porsenna. SENTIMENTE $I INTERESE Doua matroane, oneste si clocitoare, pe platforma de detimal a pragului. Picioarele albe gi late si-ascurideau varfurile in pantufle pretioase de covor, purpuriu migalite. Calcdie roz reesiau la spate. Bluzele vechi se descopciau in ceafa, de tensiunea blajina a carnurilor; in fata, grei, se conturau, ca niste gropuri de valoare, sAnii, Transpiratia decenara imper- meabilizase desigur stofa din aceste regiuni reliefate. Judecam dup decolorarea si strilucirea fibrelor transparute; si pentruca ambele statui de grasime serpuitoare si in cari cape- tele rasariau ca butoanele, din sonerii, tindeau zadarnic spre scurgere. Se discuti! Erau petitoare, sau mame cu fete de maritat. — Astazi tinerii nu se mai tnsoara decat pentru parale. Il sti pe Costica al bacanului care si-a cumparat un fono- graf de a tras glasul nevesti-si pe suluri,. Nu vrea s& iea fata far’de zece mii in palma...* CHEMAREA Da las’ ca gi altfel bine nu le-ar merge. O sti pe Veta. Aia de fugi anu trecut cu dla. Zice ca s’au luat din sentiment, La inceput au dus-o ei cum au dus-o; acu iata-i cum rabd& s&racia; siea, nici nu-i mai arde de cas4. D’abia misca. Ca daca nu ie interes... , N’am mai auzit continuarea. Observam in aceiag vreme cu desfasurarea gandurilor, declansate de acest crampei, Iucruri surazitor de insemnate. Prin mahalaua pietroasa si cu uluci, treceaw scriitori, dela diverse reviste, cu pas de inmormantare si lungi bucle lustruite. De dupa geamuri cu mus- cate si garoafe diau ochi de codane. Dintre cei cari au urmarit evolutia multora, din coloanele de corespondenta a le Duminicei, pana in publicatiuni pentru educatia chiar simbolista a lectorilor. Reflexiile mi se tntrealtoiau ciudat si umorist in creer; evolutia multor fecunde peruci de foburguri, imi zic, e in spre ziaristica si nu Poezie. Din foburguri, de pilda, au fost transplantate in presa cotidiand, cuvintele pe cari se patineazd azi atat, de sentimente si de interes. E drept c& unii stiu, vag, frantuzeste. Ba citese si explicatia pozelor din Petit Parisien illustré. In 1912, hingherii balka- nici au isgonit cdinele Stambul, traditional prin docilitate, in spre cutia lui asiaticd. Sie teribil sd treaca un asemenea convoi prin marginile capitalei. Prizonierii sunt liberati de avantul Bucurestean. In 1912, voci mizericordioase trompetau eri yeCHEMA BA actiunea noastra in folosul Turciei. Atunci au rasunat mai suges- tiv cuvintele de sentimente si interes. Astazi ele sbarnaie pretu- tindeni, stereotip exploatate in toate foile,ca niste muste de Iulie. Victoria, in aceste hartueli de roiuri, se precizeaza, apasat. Un singur popor a ascultat de tnclinarile lui afective : Italia. Doua alte natiuni, deprinse cu tunul, se svarcolesc in aceiasi lupta interioara, si se decid pentru ceeace noi numim politica realista, de interese. Dar nedumirirea noastra trebuie sa fie aiurea. Lipsa unui elan altier apasd pe freama- tul ostilor. In Italia nu se uiti ci Franta a luptat in 1859 pentru Italieni, Legata de aceasta amintire e insa Savoia si Nisa. Apoi, in Mediterana, tn Tunis, tn stralucire, Franta e rivala Romei. Si alaturi de ea lupti Anglia, aliata.despo- tica. Astfel explicam penibila campanie Italiana; asalturile delicate; lipsa loviturilor intrepride si ferme in munti gi ape. E diferenta intre felul cum sangera Franta pe toate paraginele lumei, si ofensiva de melc a Italie, care are in fafa-i litoralul Austriei, Albaniei, ca un pantec de femeie, in oferta, Mobilizarea anevoioasa a Bulgariei si tumultul nemul{u- mirilor evidentiaza acelas lucru, in situatie contrara. Bulgaria lupta pentru Tracia si Macedonia, pentru locul ei la marile omenirii, Isi face inst um dugman din Rusia care a_platit, dela 77, cu bani si cu vieti crearea unui stat nou si a unei armate. Mai dureros, Grecia se rasuceste intre alternative arzd-we oO ie ae a a ® : 4 CHEMAREA toare. Svarla peste un umar antic discul ofertelor Quadruplei, pentruca in aliant& se aflé Italia, Dar nu uita: Navarin, Missolonghi, Sinope... Soldatii a trei natiuni, mor, ori asteapta s& moara, in iadul artificial al unui iureg reglementar, in care ordinul sefului inlocuieste avantul, iar indoiala tempereaza fiorii victoriei ori dezolarea infrangerei. Nu e macar starea sufle- teascd a unui vanator paralitic constrans sa ucida vanatul din rockingchair, la fereastra pavilionului din padure. Razboi stupid cerut de cei ce-si inchipuiau ca vorbesc pentru ratiu- nea libera si rece, pentru interesul pur; respins de cei cari respira prin toate orificiile, trecuturi istorice si datorii roman- tioase. Iar noi chemati sub steaguri maine, s’ar zice ca vom acceptaé povara morala a Italiei, sau a Greciei si Bulgariei; cuvintele sentimente si interese vor agasa din nou, fnaintea tacerii generale. Apoi ranitele vor fi mai grele, aprovizionarea mai anevoioasa ca in 913, pedepsele mai nesuferite. Captu- rarea unui pahont inamic va fi trambitataé ca o mare bi- ruinfa, santul unei mosii va fi vestit ca un enigmatic obstacol, Inaintarile nu se vor face dimineata, pe roua, nici ziua, pe soare, nici noaptea pe intuneric. Poate pana atunci insa, sa se incheie armistitiul. Ori poate se va face reeducatia publicului nostru. O sa se stie atunci ca sentimentele nu pot fi decdt laolalté cu interesul care e decisiv si primar, ca tot ce e util, stimuleaza, intareste si exalta. Ca cei ce se mag he¢ CHEMAREA miruiesc cu titlul de intelectuali si se despica in realisti si sentimentali sunt aproape deopotriva de degenerenti, Nea- mul romanesc nu va isbi cu barda scenica gi voinfa deza- gregata. Si va fi astfel pe deasupra multora. Lv. N Orne Ionas Gradisteanu. Un trup inert si nevertebrat. Umiflat si buhait, grav si mitocdnos, intunecat si ursuz, vesnicului doritor de portofolii nu-i sunt nici odat& boii acasi. Cand intra greoi si apasat in incinta camerei si se Strecoara cu gratia unui elefant printre banci, pe figurile vesnic vesele gi inviorate ale deputatilor nostri se lasi ca © umbra urAtul si plictiseala. Inform si sumbru, vesnicul cautator de potcoave de cai morti, in atmosfera vie a vietei noastre politice, pare un calorifer cu apa cildicici menit si moleseasci orice si- Sub sprincenile ridicate ca un accent circomflex, ochii mici, ca doua orificii, cu ploapele pe jumiatate perdelele unei case clandestine, cu gura vesnic, larg si imens deschis& asezata in mijlocul unei fete diforme si mediocre, nu stii daci trebue s&% vezi prostie sau incon- stienta de copil. ate ca. a GeCHEMAREA Semn caracteristic? Poarta pe nas o pereche de ochelari si dedesupt 0 pereche de mustiti amorfe. In acest adaos, menit s& completeze o figura faramitata, se reproduce in- treg personagiul otova al purt&torului. Totul la d. Gra- disteanu este mediocru, dela linia fruntei inguste si inca- patanate pana la curba indiferenta a inteligentii. Mediocra culoarea prului, mediocra atitudinea, mediocra activitate, mediocru mersul, expresie mediocra, mediocra dunga dela pantaloni, mediocrii butonii dela camasa, Cand il vezi tre- cand pe strada in trasura sau in automobil, sau cand il vezi la teatru in stal saw in loje, intrebi fara sa vrei pe vecinul de banca: «Cine-j domnul mediocru din loja?» Personalitatea d-lui Gradisteanu ne evocd omul care ma- nanea 15 chilograme de carne pe zi, salteaua de lana um- flata, uriasul din poarta cireului, bordelul din coltul strazei, trombonul sergentului-major, zgomotul obscen al basului intr’o orchestra de lautari, poftiti la bilete domnilor, repre- zentatia incepe acuma, lonas, f4 0 reveren{a publicului, lonas ridica piciorul drept, Ionas tine un discurs, lonas fa tumba. In discursurile d-sale din ultimul timp, adorabil model de ineptii, se veded aceeasi inconsolabila dorinfé dupa un portofoliu. D. Gradisteanu se vara in toate mocirlele po- litice inchipuite, se urcd si vorbeste de pe toate tribunele improvizate, i leste motiuni s 10 = ise si cu picioarele, com- 1MAREA promitte orice actiune, numai daca toate acestea ii dau pu- t de departe, umbra unui portofoliu. strivit, lovit de toate partile, omul acesta se taraste si pe branci, se agita, rasufla, imprastie in jurt-i mirosul pieii tabacite, se umfla, nu vrea mult, n’a vrut nici- sa intrevad; Mic la sufle odat& mult, ci ingfnd vesnic cu aceeasi insistent&: «un locsor, oricat de mic». Privifi activitatea-i din ultimul timp: sa stie cum in gasca politicianilor de parada, tine un discurs la o e, o frica cindaté il cu- intrunire, iscaleste timid 0 mo prinde, cu at&ét mai puternica, cu cat simte toatit groza- via ei: Daca i s'ar uit si numele ! t Ww —VACANTA IN PROVINCIE Pe cer pasarile nemigcate Ca urmele ceZlasa mustele Stan de vorba servitori in pragul grajdului Gi-au inflorit pe carare ramagigele dobitoacelor ‘Trece ‘pe'strada domnul in negru cu fetifa Bucuria‘cergetorilor la inserare Dar am acasa un Polithinelle cu clopotei Sa-mi distreze intristarea cind ma ‘nseli Sufletul meu un zidar care se ‘ntoarce dela lucru Amintire cu miros de farmacie curata Spune'mi servitoare batrana, ce era odata ca nici [odata, Si tu verigoara chiama-mi atentia cand o s& cfinte [eucul Sa ne coboram in rapa Care-i Dumnezeu cand easct Sa ne oglindim in lacul Cu matasuri verzi de broasca Sa fim saraci la intoarcere $i sa batem Ia usa strainului Cu ciocul paserilor in coaja’ de [primaveri ‘Sau sa nu mai mergem nicaeri: Doliu atb la fecioara vecinului Tristan Tzara.CHEMAREA PRINCIPIUL NATIONALITATILOR Dupa stirile pe cari le primim de pretutindeni se poate vedea starea de spirit a intregei Europe, favorabila unui rasboiu in Balcani, ca si o anumita pres& din tara. Succe- sele trec&toare ale unei sau ale celeilalte grupe, desteapta sperantele nationale ale unora si alimenteazai lasitatea altora. Drepturile fiecarui om sunt cu totul uitate. Suntem cuprinsi deodati de un misticism salbatec, vedem inaintea noastra numai rasboaie si sdnge si asteptim ca izbandirea gandurilor noastre sa ni le aducd tunul sau dinamita, Se vorbeste de at&ta timp de principiul nationalititilor, dupa care natiunile trebuesc si incapa exact in aceleasi li- mite. Turcia va tine de acl si pana acl, dupa care limitd ar fi teritoriul Bulgariei, pe urma al Serbiei, Greciei, si asa mai departe, pentruca intre aceste doua sau patru lini sunt numai turci, numai bulgari si numai greci. Lasand Ja o parte faptul c& impartirea ar fi, in Balcani destul de factice, gandindu-ne la invalmaseala si amestecul cu neputinta de diferentiat al populatiei, principiul in sine ne pare barbar de vreme ce nu poate fi infiptuit decat cu sabia si limitat cu sange. Cu toate asetea insa, ne infatisam de atata timp un regat ie a Romaniei care si aiba drept fruntarit isa si dincolo de Bucovina, tara visati de toti Romanii. Si deodata vezi intreg visul minunat, paman- turile acestea dumnezeiesc de frumoase supuse meschi- nului politicianism dela noi, intrigelor de buduoare, vani- =itatei umflate a cAtorva parveniti, sufletelor ce se framant’ in atmosfera de desnadeide si putregai. Cine sunt cei ce au indraznit s4 murdareasca visul nostru, -| cante beti la rascruci de drumuri si si fact din ele o f nealta a lacomiei? Ce fel de credinta este aceea pe care o imparte pe bani in piat& si la cArciuma? Translivania? Afi crezut vreodaté c&i domnii cu ghete de lac ce se vor plimba in automobil iniproscAnd cu stropii N sdngelui nostru, in urma regimentelor, s’au gandit serios la acest pamant? Afi crezut vreodata cd altul este gandul lor decat socoteli meschine de astizi si de maine. S'an strecurat hoteste in sufletele nestiutorilor si vor si m&njeasc&i cu noroiul socotelelor lor toate simt&mintele noastre curate. Ni-e scarbé de fafarnicie, si sub puterea revoltei noastre ii vom prabusi cu socoteli cu tot. Maine are sa fie tarziu dndva are s& hati miezul nop- tei. Are sa fie frig si sub atlasul imaterial a Junei, trupurile lor vor tremura. Piticii se vor ascunde in mantale cu gu- leru! de bland, iar altii infricosati dup’ camin. De ce si mai asteptim pani maine si pana ce va fi frig. Sa sune miezul nopfii cu dona ceasuri mai de vreme si in sufletele noastre | ‘dsune tacerea credintei noastre sfinte, s arnicii si plece, noua nu ne trebuesc socoteli, si maine si nu fie prea tarziu. 83 Ernest Poldi.y) JURNALUL_SAPTAMANIL Patatut Ateneutui: Concert de gala. Boris Mezentzov ¢ uriagul din Wilde, domesticit pentru copii. Timbrul sau il simpi de-o intin- A dere uraganatics, —rejinut tnsé pentru placerea cari nu-si clamea patimile: asta-i da rotunziunea intima gi aerul de bunstate profunda al superiorilor. ‘Temperamentul, —ni I-a aratat in salbatecia cAtor-va cantece chzicesti. Anna Lokoshina — pune gratie sprintena in nota finala, nebanuita, cAntecul te last nehotirit, fiindcd astepti, ulterior, intregirea acor- dului tonic. De aceca surazi. Boris Troianowsky — canta din bala- laika, 0 mandolin& cu trei coarde franta in mijloc, a fost cel mai aplaudat fiindea a stiut sa epateze pe tofi necunoscatorii cu tehnica sa minunata si cu agilitatea care pared cA vajde; in definitiv, bun cAntaret in cite-va bueapi ritmice dar destul de mediocru in cele vulgar sentimentale. Aimée Newtonowa, —dansatoare, ne-a aratat poze antice pentru uzul dansurilor caucaziene in care tamburinul fine loc de vas grec} si drapata ins, intr'un costum cu totul disgratios, Dar asta-i arta rodnica, ori cum. se 1S eesCHEMAREA naftalinei, odajdiile de sacerdot literar. Multa intransigenfa la critici. Ei exemplifica crezul lor de adevarata poezie cu mostre : Sufletul daca mi-ar fi o tloare, Semn iubirii mele fi las da, Stema dac’ar fi stralucitoare, Drum arept. D-1 Torga, si-a scuturat de cristalele fulgurii ale Fruntea alba fi-ap incorona, paar aE sau: Cand pe aceasta foaie Tu te vei wita Cugeta Ia mine Si nu ma uita, (1. U. Sorien). altul: (d, Scdunaru) Ta, taica, toporul gisascute-mi-I bine. Si pune-mi de graba gi 'n teaca un cutit, De maica, n’am grij; ea las’ si se inchine, Sa-si vada de moarte feciorul pazit. Din cind in cand, corespunzator vomitivelor ingerate, scrie Fagetel, si expectoreaza rustic Tomescu. Atte reviste: Flactra, Zari senine, Versuri gi Prozt, Jos Nemsii, Tribuna, Fat-Frumos, ete...PRETUL 15 BANI we Redactia gi Administratia : ANUL I. No, 1, CALEA VICTORIEI, 34 21,023, ‘Tip. Profesional’, Dim. C, Ionescu, str, CAmpineanu 9, Bucuresti,