imbundtatirea caracteristicilor geotehnice ale pamanturilo Sensibile la umezire, prin compactare dinamica intensiva rd. ing. Monica DUMITRU, prof. univ. dr. ing Sanda MANEA - Universitatea Tehnica de Constructli Bucurestit Facultatea de Hidrotehnica, Departamentul de Geotehnica si Fundafi}. Prof. univ. dr. ing. Romeo CIORTAN - Universitatea Ovidius Constanta, Facultatea de Constructi ing. George TSITSAS - GT Ground Engineering & Construction Services}, Una dintre metodele de desensibilizare a loessurilor, paménturi sensibile la umezi compactarea dinamica intensiva. Alegerea parametrifor de compactare (greutate mai, energie de com- Pactare, distanta dintre amprente, numér de faze) $i verificarea aplicsrii procodoului se realizeazé prin Incereari de teren $i laborator specifice. In articolul de fata se prezinté rezultatele obtinute preliminar, in poligoane do incercare, cat $i dupa exe- cufla in Dobrogea, In anil 2009 - 2011, a circa 240.000 m’ de teren compactat dinamic $i desensibilizat,| ‘S-a avut in vedere o grosime de 6 m a stratului de teren tratat. ‘S-a pus in evidenté necesitatea incercarilor de teren (CPT) si de laborator (odometre duble) pentru determinarea parametrilor specific, indicele tasarii suplimentare prin umezire, porozitate, rezistenta struc-) turala, modulul de deformatie, pe terenul natural si pe teren compactat. Criteriile de verificare a imbunatatiril caracteristicilor geotehnice ale péménturilor sensibile fa umeziro, prin utilizarea metodel de compactare dinamicé, au fost stabilite pe baza acestor incercari, aplicand preve. | IMBUNATATIREA In stare natural, in conditii de NP125/2010) pentru a atesta sensi TERENURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE masiv nederanjat, ‘loessurile si bilitatea, in raport cu apa, @ uni PRIN COMPACTARE Pamanturile loessoide,. prin modul pamant, sunt indicele de tasare DINAMICA INTENSIVA, Paménturile sensible la umezire (PSU) sunt, in general, loessurile si pamanturile loessoide, care, in Prezenta apei, se caracterizeaza prin tendinta de prabusire a siruc- furl, conducénd, astfel, la apariia nor ,taséri_suplimentare” sub sarcinile aduse de construct (PSU grupa A) sau chiar sub greutate pro- prio (PSU grupa B). De cele mai multe ori aceste ,laséri supl- mentare” sunt diferentate, din cauza distribute’ ‘neuniforme a’ porilor si volurului mare al acestora, de reguia peste 40%. Pentru fundarea pe astfe! de terenuri, se aplicd o serie de masuri, urmérindu-se reducerea sau elimi narea tasétilor provocate de prezenta ‘pei. Masurile referitoare fa terenul de fundare urmareso, tn primul rand, desensibiizarea acestuia in raport €U apa, pe 0 grosime cat mai mare a stratulul PSU, limitand, astfel, asa Tile la cele admisibile’ pentru con- struct. in gama metodolor de desensi- bilizare a PSU, acolo unde condiile amplasamentuui permit (fr vecinat construite), se poate utilize compac- {area dinamicé, solute folosita in lor de formare, prezintaé o structura specifica. In pofida porozititi’ mari, dar neuniforme (n > 40%), scheletui mineral, prin natura si proprietatile fizico-mecanice ale particulelor, ca si datorita legaturilor chimice dintre acestea, conferé o compresibiltate medie acestor paménturi, atestata prin incercari in laborator (incer- carea edometric’) Rezultatele obtinute pe terenul natural, prin inoercati in-situ (pene- {rari), trebuie interpretate finand cont de specificul acestor materiale (PSU). Astfel, in urma unor incercéri de penetrare standard (SPT), se obtin valori relativ miei ale une lovi- turi pentru un avans de 30 cm (Ncer"), atestand porozitatea mare si nu starea de consistenta In conditii de inundare (saturate) structura acestor materiale se pré- buseste (colaps) prin disparitia unor legaturi chimice, scheletul pierzdnd din rezistenta, astfel incat, in paralel cu eliminarea aerului din pori si patrunderea apei, se pot produce {asair, chiar sub greutatea proprio, denumite ,taséri_ suplimentare prin umezire” care se adaug’ celor datorate deformabiltatii scheletului Parametrii geotehnici care pot derile din normativul privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (NP - 125/2010). ‘Suplimentara prin umezire inno 226), ca si rezistenta structural a (pre- siunea minima pentru care se produce fenomenul de tasare suplimentara la umezire, i, = 1%). Pamantutile sensibile la umezire odat saturate, consumandu-si tasérile suplimentare, devin paman- {uri cu compresibilitate mare sau foarte mare. Pentru aceste materiale inmuiate, saturate, valorile indicllor obtinuti prin incercari in situ (SPT, CPT) se pot corela cu starea de con: sistent’ Avand in vedere peticolul apari- til tasailor suptimentare prin umezire, cel mai adesea neuniforme, scopul procedeului de desensibilizare a {erenului prin compactare dinamic& intensiva este cel de modificare a structurii colapsibile pentru elimi area taséilor suplimentare, respec- tiv reducerea porozitati ca urmare a Iindes&rii p&mantului uscat. In aceste conditi, se produce o rearanjare a Particulelor solide, o scddere a volu- ‘mului porilor si implicit, 0 crestere a volumului ocupat de scheletul mine- ral, chiar cu aport de material Dupa compactare, deformabil tatea materialului rezultat va fi, in general, apropiata, dar mai redusa Romania de peste 50 de ani. fi obtinuti in laborator (conform decat a celui initial, structura rigidé conse pains 6° u + Reotuta Constructilor ¢ nai 2016oe parson dn print fiind distrusa, Moduli edometrici ob{inuti pe materiale compactate atesta, in general, o compresibilitate medie a materialelor, fara insa a mai prezenta sensibilitate la umezire (in 200 < 2%). Saturarea materialelor desensibilizate prin compactare (Indesare) conduce la 0 crestere mult mai mic& a compresibilitati, datorité porozitatii sedzute. In aceste condifi, incercarile pe teren de tip penetrare pe materialele desensibi- lizate permit coreléri ale rezultatelor pentru prognoza parametllor geoteh- nici caracteristcl. Aplicarea tehnologiei de _com- pactare dinamic3 pentru desensi- bilzarea PSU se bazeaza pe aceste mecanisme de modificare a staril de ‘ndesare, conducénd la eliminarea tasarilor suplimentare la_umezire prin modificarea struoturii_ matori- alelor (distrusd total sau partial) si prin diminuarea porozitati, nece- sitand adaos de material, crescand, astiel, volumul scheletului mineral, ceea ce, implicit, diminueazd com- presibilitatea globala. PRINCIPI DE PROIECTARE ‘in conformitate cu prevederile nor- melor tehnice, eriterile de incadrare a unui pamant ca sensibil ja ume- Zire, pe baza incercérilor de labora- tor, sunt de dou categorti iar pentru a clasifica materialul trebuie satisf3- cute urmatoarele condi a) Criteri referitoare la compozifie si proprietatfizice: + Pamanturi coezive Pamanturi ou fraotiunea praf (6 = 0,008 - 0,062 mm) in proportio de 50+ 80% + Pamanturi affate in stare nese turaté (S,< 0,8) + Pamanturi cu porozitate tn stare naturald n> 40% b) Crteri refertoare la comporta- mentul mecanic: + Indicele tasarii specifice su mentare prin umezite jsoo fe Va~ loare mai mare sau egala cu 2%. De asemenea, 0 indicatie asupra sensibilitatii la “umezire a unui pamant o constituie gi valoarea den- Bia tn stare usetl'py< 1.6 fom. in acest sens, prin incercari de laboraior trebuie’ cunoscute urma- toarele aspecte relevante pentru scopul lucrarilorreferitoare fa terenul propus a fi tratat prin compactare % dinamica intensivé pana la adan- cimea necesara: ‘a) Natura si compozitia materi- alelor, prin determinarea compozitiei granulometrice si a densitati spec fice (p.) 'b) Starea naturalé de umiditate si consistent a materialelor, prin deter- minarea umicitati (w), densité (o) si a ‘gradului de saturatie (S), limita de Plasticitate (w,) si limita de ourgere (wi), tespectiv'a indicelui de plastic {ate (ip), ca gia indicelul de consi tenia (Ic) ‘e) Starea naturaldi de indesare, prin calcularea porozitti (n), @ indi- celui porilor (e) sia densi in stare uuscatd (pq) d) Compresibiltatea gi sensibil- tatea la umezire, prin determinarea, pe baza incercarilor duble in edometru, a indicelui tasarii speci- fice fa umezite (ingoq) i modulior de deformatie (Mzoa am) Pe probe natu- rale si inundate Pe teren sunt necesare investi- galii prin foraje ou prelevarea de probe netulburate si tnoercari de penotrare ale caror rezultate se vor interpreta corelandurle cu datele din laborator. Pentru reliefarea eficientei proce- sului de compactare dinamica este relevant noua stare de indesare obfinuté, atestaté prin inceredri de teren si de laborator, Parametri ‘geotehnici necesar a fi obtinuti in jaborator sunt: densitatea tn stare uscatd (pg, porozitatea (n), indicele porilor (@), indicele de tasare supli- mentara prin umezire (ipago), moduli de deformatie edometrica (Mao 300) pe probe cu umicitatea naturala si saturate, Rezultatele incercaiilor de teren nay Si q, obtinute se pot corela intre ele.” Conform experientel si normelor tehnice internationale si nationale, eficienta compactatli dina- mice se ‘cuantific’ pe baza incor- carilor in situ de penetrare siisau presiometrioe. Parametii de compactare Din faza de proiectare este nece- sar A fie prevazufi parametrii de compactare, care se definitiveaza pe bbaza unor poligoane experimentale. Principalii parametti sunt: + Energia de compactare, care se stabileste in funotie de caracterist- ile terenului (natura, porozitate, grad de saturare, nivelul apel subte- ane) si adancimea necesara a fi fratata, rezultand greutatea maiului si inaltimea de batere; lizate la compactare, in functie de relatia intre lucrul mecanic in regin. + Distanfa dintre amprente (mas ‘mea ochiurlor elelei de compactare)| * Intervalul de timp intre doug} Jovituri suecesive; pe aceeasi amprenta; ’ = Numarul de faze de compactare| tare pe faze; * Intervaiul de timp dintre fazel de compactare. Trebuie realizat) aproximativ 23 ki de autostrada. Investigate gaoteh- | nice pe traseul autostrazil au evi) denjiat existenta unui pachet de pana la 12 m grosime de pamanturi | loessoide avand sensibilitate la umezire pe coa. 6 m, agezat pe un | strat de argile rosii_ cu concrefiuni calcaroase. Dupa adancimi de circa 28 m se intlneste, pana la 40 m, Toca de baz constituité din calcar | degradat in masa argiloasa. Prin studille geotehmice nu a fost la adancitni de 40 m. Peniru realizarea autostrazii sunt prevazute, pe acest teren, rambles de 5- 11 minaitime si podur rutiere, Din cauza naturii 51 star de inde- | sare a primului strat de teren, ca $i necesitatii de limitare a tasdrilor diferentiate la 25 mm/100 m, a fost | propusé imbunatalirea terenulul pe o suprafaté de aproximativ 240.000 m* si 0 adancime de 6 m, prin compac- tare dinamica intensiva, Pentru proiectarea, realizarea si verificarea solutiei de imbundtatire @ terenului loessold prin aceasta iehnologie, au fost intreprinse cer- cetairi specifice, de laborator si de teren, calcule si prelucrati ale rezul- tatelor care au condus la stabiliroa procesului tehnologic de executie a motodologiei de verificare a cal {alii (eficientei) lucrarilor de com- pactare. Stabires parometior A fost realizat un poligon exceri- mental pentru stabilirea paramettilor de executie, in functie de natura terenului cairn pagina 3 ‘+ Rete Consteutilor #1 2086pian spans ‘Au fost determinate urmatoarele: a) Greutatea maiului si inéitimea de cadere b) Distanta intre amprente; aceast distanié ce realizeaza pe santier, la inceperea fiecérei faze, in felul turmator: pornind din centrul ampren- {ei se masoara, pe doua direct per- pendiculare, cotele terenulul si se ‘observa pand la ce distanta se pro- duce suprainaltare apreciabil8; dis- tanla inire amprente se alege cel putin egala cu latimea zonei de influ- entre) i. 3) ‘c) Energia de batore (numar de loviuri pe amprenta). Energia de com- pactare, pentru o singura lovitura, se stabileste, pomind de la adancimea de compactare, cu relatia: Hem+JM+h unde; H - adancimea de com- pactare necesara (m), M - greutatea | @ le maiului (), - inaltimea de c&dere a maiului (rm), m - coeficient al conaiti- ilor de teren din amplasament, care depinde de natura terenului, stratifi- catie, grad de saturare, porozitate, greutate volumicai etc. (fig. 2) Energia total de compactare se stabileste in functie de: * tipul terenului care trebuie Imbunatatt * adancimea necesara af tratatd; + cenntele finale ale proiectulu d) Numarul de faze de com- paciare (fig. 3). Acest paramettu, foarte important, se estimeazé_ in functie de reacfia terenuluj 1a efor- turile dinamice. Intre faze, incercéirle geotehnice trebuie s& verifice rezultatul compac- tari, care nu se termina decat atunci cand incercarile atesta valori care $8 ‘asigure 0 buné comportare a lucrilor. in general, experienta araté c& sunt suficiente doué faze de com- pactare de adancime, care se rea- lizeazé, de reguld, cu energii de ‘compactare egale, Suni cazuri cand energia_din prima far foot mai mare cu 20% - 1% deca energia utlizata la faza a doua. in acelasi timp, constatarea lunor neomogenitatl ale terenului, la executarea primetfaze, a condus ta crosterea energiei de compactare in faza a doue. Pentru stabilirea tehnologiei de luory, au fost efectuate In polgon si thoaret Ge penetrare cu con (CP) pentru cunoasterea stariiinitiale $1 finale (dupa. compactaro), 36 Ind sare/consistentS. Au fost efectuate si investigalli pe baza de foraje, cu prelevare de probe netulburate. Pe aceste probe s-au realizat incercari geotehnice de laborator, In toraje S-au executat incercairi de penetrare standard (SP), Pe baza rezultatelor obtinute prin prelucrarea datolor, s-au calculat parametrii geotehnici neceseri pen- tru verificarea lucrailor. & -&- Seg ee Ete Programul experimental Tinand cont de consideratiile din} capitolele anterioare ca si de preve-) derile normelor tehnice, pentru verifi- carea eficientei (calitatil) lucrarilor de ‘mbunatatire prin compactarea inten- siva a terenului pe o adancime del circa 6 m, $-a propus si realizat un} program de incercari de teren si la- orator pe terenul natural ~ inainte de compaciare si, apoi, pe terenul compactat, Acest program a cuprins: a) incercari pe teren: penetrair tip | CPT, foraje geotehnice cu adancimi de peste 6 m in care s-au executat penetrari SPT si din care s-au prele- vat probe tulburate si netulburate. b) incercéri de laborator: dete minarea granulometriel, densitatilor ‘in diferite stari, umiditatilor, plas cititi si consistentei, ca si incercan | ‘edometice duble. Pentru a permite calcule de esti- mare a capacitati portante a terenu- lui compactat, s-au realizat si incerc&ri pentru determinarea para- metrilor rezistentel la forfecare, | unghiului de frecare intemaé @ si coeziunii c. S-au efectuat incercari rapide de forfecere direct& de tip U.U. (neconsolidat - nedrenat) si C.U. (consolidat - nedrenat). Stabllirea cerinfelor calitfi lucrrilor testarea Principalul scop al lucrarllor de compactare intensiva a constat in desensibilizarea terenulut la aotiunea apei, In acest sens, au fost stabilte urmatoarele cerinte de verifiare @ terenului imbunatatit: 'a) Pe baza incercarlior de laborator: + Sciderea indlelul tasirj spect fice Ia UE2Ie Inayp® 2% * Cresterea” densitaii im stare scat p,> 1,6 g/m’ + Reducerea porozitain < 40% + Cregterea modulior edometrici Mbco.seo pentru materialul compactat ata in Starea de umiditate naturala {w) cat gi dupa saturatic (Wy) Din punct de vedere practio, este necesara compararea valorilor aces {or parametri corespunzétori pentru terenul inainte de compactare cat si dupa compactare. Comparatia se realizeaza intre vaiorile corespunzé- toare diferitelor straturi cat si prin raportarea lor. Atestarea calitatii lugrarilor corespunde satisfacerl urmatoarelor cconditi: * Imaocegrmp / Imsoonat < 1, CU Inonoame © 8% * Pdcomp! Peat” 4 Peony! Maat I + Mace.soccamp w/ Maposoonatw™ 1 foo0-a00nanwsat™ 4 canter ngagce o> + Rete Constructor # ai ZO Tfp omednpaa Pentru caracterizarea_globalé a terenului compactat pe 6 m adan- cime s-au efectuat aceieasi_ com- paralii pentru valorile medi ale acelorasi parametr. 'b) Pe baza incercarilor in si + Compararea valorilor specifice Noo (SPT) $i Ge (CPT) efectuate ‘nainte si dupa compactare. ‘Atesiarea cali lucrétior cores- punde satisfacerii conditei ca rapor- {ul valorilor dupa compactare cu cele pe teren natural sa fie suprauniter. REZUITATELE LOR EFECTUATE IN LABORATOR $I PE TEREN Pe baza incercairilor efectuate In teren si in laborator a rezultat o&, pe grosimea de 6 m, terenul natural este constituit din prafuri argiloase si argile préfoase in stare nesaturala, cu indicele tasariisuplimentare la Uumezite nggg = 2-6%, onfirmand caracterul” PSU - grupa A, materi- alele avand compresibilitate de la medie la mare. Valorile medii ale principalilor indici _geotehnici obtinuti pan’ la adancimi de 6 m, pe 45 de probe {uate din 9 locatii, sunt prezentate Tn tabelele 1 si ‘Se remarcé indeplinirea tuturor condifilor de verifcare si totodats, buna concordant tntre rezultatele de laborator si de teren; rapoartele intre caracteristicle de deformabil- fate din laborator (Mooo.aoo) $i teren sunt, practic, similare pentru cole doua situati. S-a confirmat posibiltatea uti- lizarii_unor corelafii Intre_valorile modulilor de deformatie edometrici si valorile specifice din incercaiile de penetrare, conform EREN 1997- 2:2007. Tin relatla Egey = a * go, pentru zona studiat3, Gey = 4,4. Se con- firma, astfel,” 03 pentru aplicarea Tabellt Prametl determina aborator Peart | yom neumi | Toe Compt Rapor ie | Nena Meter (compacta) 7 dein or. Gteiae | vated [vstod | Vator [vatos | vatod | Carina de Inicpint Caactestie} Modi [Caracestie| Medi | Medi | aesare 1 Hee] ao-a0 | 2 | ao-ne foo [aoe | t Da acestor corelati, in cazul unor __ Pentru reliefarea eficientei proce: paimanturi cu comportament spe- cific, sunt necesere, investigalii in amplasament, pentru objinerea valorilor propri pentru coeficientul a. in figurifo 4 si 5 sunt prezentate valorile porozitatilor gi media rezis- tentelor pe con obtinute thainte si dupa compactare, ‘CONCLUZII Pe amplasamentul autostrazii, terenul de fundare este alcatuit, pe primii 6 m, din pamanturi loessoide sensibile la umezire. Conform proiectului a fost nece- sari imbundtatirea acestui_ strat, respectiy desensibilizarea in raport cu apa. In acest scop, a fost utiizata tehnologia de compactare dinamica intensiva ooas vote SSSSSR SEES ESSA es co 65 70 Fig, 5 Reprezotarea gaficé a meceirezuitteor bint prin inercari CPT sului de compactare dinamica est rolevanté noua stare de indesare objinuta, reflectaté prin _parameti specific! determinali in laborator $1 pe teren, ale céror valori se pot corela intre ele, Urmare a metodologiei aplicate s-au stabilit cerinfele pentru. para- metrii_ de compactare dinamiea intensiv si de atestare a calitafi lucraior. Prin programul experimental desféisurat si prelucrarea statistica a datelor, a rezultatat od in toate locatille pe adancimea de 6 m lucrétile de compactare au fost ef- ciente. Terenul imbunatat astfel a devenit insensibil la umezire, pre- zentand, totodat, 0 deformabliitate mai redus& faja de cel natural necompactat. BIBLIOGRAFIE 4. NP - 125 | 2010 - Normativ privind fundarea construcfillor pe pamanturi sensibile la umezire; 2. Lucrare de Dizertatie - Imbunététirea paméntunlor loessoide prin compactare dinamica intensive - Masterand: ing. Monica DUMITRU, Coordonator: prof. dr. ing. Sanda MANEA, 2011 3. IPTANA - Consolidarea dina- mica intensiva a terenuriior slabe la fundarea construcfilor pentru trans- porturi, Bucuresti 1982.