Capitolul 9 Acvatoriul Marii Negre 9.1. Evolutia preCuaternara a acvatoriulul Marii Negre ‘Conoastereaevotutiel Misi Negre presupune analiza a dout aspecte cevolufia moriogenitics prin care $a ajuns Ta stadiul actual al bazinulu, frezenatlsuetint mai sus, i evolufia avatorilu ada succestunen de Prenimente eare au culminat cu rodelul actual al masei de ops din ba- Sin Problema evolufe}acvatoriulul Mill Negre de Ia sfirsitul Neogene Fibpana ty presenta format oblectul a numrosse atu si resansie te Baca anazl gi date wat! frmayunilr sedimentae trarsresive {ie Miocenul superior (Messiian), ecvatoral fScea parte din Mares Sermatied extinad din Bazinul Vienne), Bazinul Pannoni, prin strirstoa- Fae de In Porle de Fier, Bazinal Getic, peste actuale cimpie costes & Marit Negee, pind in bazinele Caspic si Aral (fig. 32) Fig. 29. Marea Sarmatic din Miocene! superior (Messilan (ups Tso)La Inceputul Piocenului, Marea Sarmatics se fragmenteaz8 in bazi- rhe mai mici, prinire cae si Marea Meotict, care ocupa bazinul actual ‘dine al Maril Negre conectats Ia restul Oceania Planeta si extinzan- ‘duse mult spre nord, peste Campia Coster) a Marii Negre i continuan- ‘dust, prin mineca de lz Maid cu bazinele Caspica $1 Aral (ig. 40) “Marea Meotiea era un acvatoriu marin tpi, cv ape care avea saitate de 34-35% si cu biosfera dominata de specit marine Fig 40, Maven Mesie dela Ingpatl Posenais (dupa hit /sww gre unep hein images bs eo? gH). Spre sfleptul Plocenuu, aevatoril Mari Negre se restinge te- cAndurse la marea-lac Pontiana, fara legatura cu Ocearul Planet, p3s- {tind legatura rural cu kazinul Caspic (fig, 41), Apele erau dull, et Viefuitoare dulccole, prezente tn fauna actuid ca rlicte pontice La Inceputul Custernarulu, Marea Neagra este un le Izolat, cu pa dulce, aflat sub influenja schlmbarlor clinatice mujove specifice alter rane perioadelor glaciane cu cele intrglaciare 9.2. Evalutia acvatoriului Marii Negre in Pleistocen Incepind de la stdritalsecolulu al XIXtea,evolfiacuatemard a scratorilut Mit Nege a fost analiza de numero cercetStor cre ot ‘ilza teheicl sedimentaogie, aheolgice stoic tgeomorfoloice,& lsoractvtateo pute eapiza ate (. Vespremean, 192): *"Perioada primelorcecetn 9 sntze (1890-1045) in care a fost ppuse hazel cunoastert evolve comterare 4 aevatriulul Mari Negre pls stabiluea principal etape 91 stad pres gia nomencat Aeestora (NA. Andrusov, 1889, 1918, A.D. Arhanghelsl, 1833, AD.evo Nee ” Fig Al. Marea Pondana de la stv Pllocenat (dupa aceagt sus ea Ta fig. 4) Achanghelshi, NIM. Strahov, 1998). Apar primele sinteze, inte care cea realizatt de C. BrBtescu (1942) este cea mai reuyt ‘Ferjoada aprofundarlor (1945-1951), tn care se execuld ceretirh e deta asupra Sedimentelor, faunei si chimismulul cu rezaliate ine- alte (MLV. Muratow, 1961; LA. Neveskala, 1963, 1966; Yu Neprocinoy, 1968; ET. Degens, D.A. Ross, 1970; D.A. Ross, ET Degens, J. Mac Ivaine, 1970; EX. Degens, DA. Ross, 1974; AB. Ostrovaky et al, 1977; ET. Dagens, A. Paluska, 1979; P. Kuprin etal, 1980; Gl. Caraivan, 1981) * “Perioada sintezelor recente, in care, pe Hingh analiza criich a rezullatelor anterioare se adue argumente noi pe baza cercetrlor auto- tiloe respectivi (C1. Varuscenko, 1984; CI. Varuscenko et al, 1987; Gl Caraivan, O. Selariu, 1985; V. Yanko, 1991; LF. Chrics, 1995, TA. Repina, 1985, NDucet etal, 1999; RD. Flood et al, 1999; A'A. Velichko, 2001; AA. Teatskin et al, 2001; HK. Wong et al, 2002; A. Tehepalyga, 2003; WBE Ryan et al, 2003; ¥. Yilmaz, 2003; V. Yanko-Hombach, 2003; (©. Algan, 2003; A. Prelsnger, S. Aslanan, 2003; AS. Gilbert, 2003; MLN, Cagatay, 2003; G. Lericoais et al, 2003). ‘A ezullat o sullitedine de abordari sintetizate recent (E. Vespre means, 1992, 2003) Se observa cf, pe parcursol efortulul de cunoastere 2 evohitel acvatoriulul Marti Negre, se renunft replat ta prezentarea Simplifictt.a succesiuni unor bazine lcustre 9] matine in favoarea ex- Perit evolujist printro succesiune de etape si stadt transgresive gl egresve, precum si a altemanfel submergentlor si emergeneior in ca- “ru aceluiagt stadit, Se obuerv8, de asemenea, persistena numeroaselor0 eon Ma ere ‘desumici pent aceleal seevent sedimentare, majoitatea autorlor pre fesind termeni proptl, de unde terminologia stofeass, cx mumeroase Sinonime, a varstlor tranegresinilor 9h represiunilor ‘Din punct de vedere geograic inteeseaza osciatilenivelului ape- Jor, ipul acvatoruful (lacustna sau mari), precum gi lepstura cu bazine- le alsturate (Marea Caspica si Marea Mediterant), Tstorlacualemard a acvatoriuhul Marii Negre este legata de shim barileclimatice si tectonice din cadrul bazinulu, precum si din regiunile inconjuratoare Sunt bine cunoscute condiite climatice din Peistocen, care se ca- ‘acterizeazd prin succesiunea perioadelor glaciae cu periondeleintergla~ Gore, ceea ce induce succeslunea fazslor transpresive cu cele repesive. ‘Abia tn ultimit 40 ani $a slabilit complexitatea cimatics 2 Holocenulu, onsiderat mult timp neafectat de schimbarl marcante, ‘Clima din Hofocen(ultimi 10 O00 ani) prezinta oscil cu amplitu~ dine mai mic, dar suficiente pentru a afecta, fie i numai prin procese Steric, rivelul apelor, generind seit de emergente gl submergenie pe 0 Secvengd genersit transgresiva, dup modelul lal Kv Falbridge (1965). ‘Regimal tectone este activ atti partea central a bazinulu, unde predomind subsidenfs, cit sl pe margini, unde allerneazi procesele de Fidicare cu cele de eubsident 4. Admiind ipoteza unei subsidente acele ‘ate in Peistocenul medin (ET Degens and A. Paluska, 1978), acvatoriut ‘Marit Negre a fl fost timp indelungat un lac putin adnc leat din timp in timp ct Marea Mediteran3, adancirea sa datordndu-se unor orocese tectonice recente Legatura ct Marea Mediterand, prin strimtorile Bosfor si Dardanele si prin matile Marmara gi Egee a realzat nu rumai in functie denivelat Spelor (apa cum stshnea C. Brdtescu, 1942), dar gin functie de morfolo~ fh celor dout strimtor, afectate de procesele tectonice foarte intense Bcstgurate pe alisiamental falilor si bazinelor din spatul Est-Anato- lisn, De soe nu putem raporta legitura dintre acvateriul euxinic gical medieranean la addncimen actuald a Str. Bosfr, pa cum s-3 eerut tna inte de cel de al dolla rizboi mondial (C, Britesct, 1942) Poort recent fa dovedit 4 St. Boafor este rezultatul proceslor tectonic recente, ina~ {inte de deschidores acestelalegatira dintse Marea Neagrd i Marea Mar- ‘mata fleinduse prin culoarul marin Sakaria (E, Gokazan et aly 1997; UAE Aksu etal, 2002; RIN Hskott etal 2002; FY. Oktay et a 2002). De ailfel comunicarea dintre Marea Neagrs gi Marea Marmara prin cloarul Sakarya a fost sustinutd ca mult timp th wena (M. Phannenstie, 1948) egatura cu Marea Caspicd a furctlonat cu intermitenta pe alinia ‘menttl Culoarulai Mani, activ inca din Sarmatian. ‘Potivt eoncluzillor din stadiel actual al cuncasteri,evoluia acva torlulut Maril Negre a trecul print-o sucresiune de cinc etape: Ceaud,est Mb Nee im Paleo-Furinics, Usunlar, Karangat gi Neo-Euxinic, flocare eu unul sau mat multe stadiitranresiv-regresive gl cu mat multe faze de suibrn ‘gent i emergent ‘Prezentim mai jos principalele rastturt ale etapelor gi stadilor de cevolujie a acvatoriului Marit Negre in Cuatemar pe baza datelor din Ieratura de specaltate din ulimit 100 an sinetizate de nol (E- Vesp ‘means, 2003), cu menfiunen ch varstele9iLimtele dinte etape gl stad sunt inci departe de a fstabilte eu precale din cause lipse datSsilor formafiunior sedimentare prin teknietsigare Etopa Cenuda, destisurats timp de cca 350 000 de ani, intr 750 000 $1400 000 de ani BLP (B.P, Before Present, nainte de prezent). fn aceasts laps, acvatoriul a tecut prin dou stad ‘+ Stadia traragresiunii Ceauda, desfagurat fa interglaciaral Gunz ‘Mindel (tre cca 750 000 gl cca 500 000 de ani BP), cu tel faze {in care nivelul apelor depigea cu putin pe eel actus, svatoriul (Mari Negre find in legtturt ca Marea Caspics sl cs Marea Me- eran Faun er Tout dn spc ponte relies spec iadiul regresionli Post Ceauda, desfAgurat in timpul glcatiuni “Mindel Ginze cca 500 G00 gi era 450 000 de ani BLP, in ete nivelul apelor scade cu cea 65-70 m sub nivelul actual, acvatoral prezen: Uindu-se ca un Iae Lolat et aps dee ops Peleo Exinct, desfagurata timp de cca 125 000 ani, ntre ca 4450 000 de ant BP cca 325 000 de ani BLP, cu dous stad * Stadial transgresiunii Paleo-Euxinice (numitd si Eusinl Vechi) corespunzatorinterplaiarulul Mindel-Riss I, intr cca 450 000 $1 cea 375 000 de ani BP, cind nivelul apelor ereste cu putin peste nivelul actual, reftcandurse logatura cu Marea Mediterant ‘+ Suadial rgresiunt Paleo Busine, tre 375 OU st 325 000 de ant BP, cw amplitudine de cea~5 m si durata de nusnai cca 25 O00 de fan pe @ steven? climatica mat rece din intenglacarel Mindel- Rise | tape Usurdar, destguras timp de cca 200 000 de ani, inte cea 325000 gi ea 125,000 de ani BP. Cea mai mare pare a autorilor ita mai Sus sunt de acord cf fn aceasta etapa se suoced urmatoarele sta trans sgresve gi regresive: ‘+ Stadial ansgresiunil Paleo-Uaunlar, tre cca 325 (00 gl 320 000, dle ani BP, cind nivelul mari cogte peste cotele actuals intrind in legstura cu apele Mati Mediterane prin Culaarul Scary + Stadia regresiv cu amplitudine mict, ntre cca 20 O10 si cco 250 000 de ani BP, th care legitura cu Marea Mediierana se Intrerape 9f se revine a aevatoril Incustra izoat. + Stadiul tansgresiunii Uzurlar medi, destagurat inte xa 260 000, 451 240 000 de ani BP tn timpulinterglaciaruluk Riss E-Riss Mtn ‘are so refocelegatura cu Marea Mesiterand prin culoarul Sakarys,we Geo Mi ee + Stadiul egresiv Ununlar media, fate ca 240 000 185 000 de ani BP, cw intreruperes legaturit cu Marea Mediterans. + Stadia transgresianii Uzunlarfinal8 desfisurat intr cea 185 000 fica 170 000 de ani BP, in care nivelul mari era cu coa5 m peste el actual, legitura cul Marea Mediterand reatizinduse prin Culoarul Sakarya + Sadi! regresiunit Post-Uzunlar desfipurat inte cea 170 000 420 000 de ani BP, in timpul ebruia nivelul apelor Marit Negre xa cu 65-70 m sub cel actual Flap Ravangat, deafigurats timp de cea 70 000 de ari tne cca 120 000 oi cea 50 000 de ani BP, cui doul stad * Siadil transgresiunii Karangat desffgurat inte cca 120000 gi cen 7 000 de ani BP, in timpul nterlaciarulu Riss I-Warrat, cid hivelul apelor a cescut pita la maximum 10 m dessupra cotelor fctuale, contactal cu Marea Mediterand filnd foarte acti, prin Culoaral Sakarys 4 Stadia! regrestunil Post Karangat desfayurat tnize cx 70.000 si ra SU 000 de ani BP, in timpul periondei glaciare Wiirm 1, cnet fivelul apelor a scdzut pind a cca -80 m fat de cotle actual Euapa NeoEsiniel, eu 0 drat da cca 30 000 ani, desfurata in tirapul suocesiunil de glacafiuni gi iterplaciatunt specific intervalulut Warm si perioadet postplaciare care a urmat. In aceasts etapa au fost Identficate urmatoarele stad * Stadil transpresiunii Surjskl destAgurat inte cca 50 000 st cca 28 000 de ant BP, in timpul interplacarului Warm I-Worm 1, nivel apelorcreseind dea cca “BO m la cea -10 m fa de cotele actuale ‘Stadiul regresiunit Post Surojkl desfasurat ince con 26 000s cca 20°00 de ani BP, in tmpul glaclaiuailor Warm 1 i Warm I, tind nivelal apelor seade pana la cea ~110- 130 m. ‘Stadhal tansgresiunit Neo-Euxinice trai desfaqurat fntre cca 20000 de ani BP 9 actual. Aceststadiu corespunde transpresiu~ fit Flandriene din Oceanul Atantic si Marea Mediteran8 ai se Cuprapune perioadel postglaciare de la sfdrsitul Pleistocenulul st din Holocen, Asupra acest stu au fost efectuate numeroase erceir, rezultatele find contradictor inc, tn special din tpsa Gatrilor corecte a formatiunlor sedimentare st resturilr fost 49.5, Evolutia acvatorlulul Marii Negre tn Holocen -Evoluyia holocend a acvatosiului Mari Negr, ignorats complet in recut (€. Britescu nicl ni aminteste de posblle oscil ale sivelulut imal in Holocen), este tratats in prezent prin dou grupe de ipotezeeta i egre 103 somone ais © Prim® ipoteea considers cf acvatoriul Marit Negre a prezentat ‘ill pe © cui continu ransgresv’ Incepnd dit postg iar pind tn prezent (fig. 12, a), +a douaipotez3 sustine © crestere catastrofala a nivel mir Prima ipoterd lansatd ned de Ia fnceputl secolulul al XX-len, ca umeroase contributl in perioada postbelics, a fost relusts, ia ulti ‘al, pe baza descoperillorrezulate din cercetiile recente ‘Nivelul Marti Nepre in perioada virfulut ultimel lciajiunt (cca 20 000-18 000 de ani BP) se fla La ‘+ 180 m GW. Ryan et al, 1997; C, Winguth etal, 2000) +90 m (NM, Kaplin and EA. Scerbakov, 198; A Julian etal. 1987); 0 m PA. Pirazolli, 1996; AE, Aksu etal, 2002) ‘Sa stabilt c& volumul de apa cyprine ine nivel actual af Mari Negre si izobata de -110 m este de 54 000 Km’. Considering volumel ig. Crosters nivelului Mant Nege in Posglaa. o,eaform modal cu ‘ae lntisb conform mecklull eu esters. (dupt Ee Vspremeents Sa)ot eo Mt eae faportulul fluvial actus (950 kon pe an) creterea de nivel arf fst ree rests in mumal 185 ani desigur fara lua in ealcl pierderle prin eva porare sl aportul din precipitate atmosferice (AE, Aksu et al 2002) Th procent se erede, apronpe uranim, cl nivelul Mari Negre dup ultima placatiune a evoluat pe o curba de crestee continu sau ca ai Thule pattere Ia cae nivelul mart stafiona o enumita perioada de timp. “Abtorit rus si ucraineni sustin © creslere transgresiv pe fondu careia sunt oscil inne 2 115 m (AB. Ostrovski etal 1977; C1. Varus- enko et al, 1987: AL. Tahepalige, 2002), PA. Picsezoli (1996) consicera cA nivelul a crescut incepind 17 000 ani in url, pe o curba de crestere lent. "AE. Akai! etal (2002) demonsteaz’ ci nivelul mci a inceptt 38 creased incepand de la -110 mew 17 060 ani tn ums, la 100 m (15 000 sarin tami, atingdna nivelul aca la § 000 ani in urm, Pe acest Shits glacioustatich, autor identified dou perioade de stetienare fhvelulud mei Astfel, inte 12 00 si 10 00 ani in urmd nivelulstafio- Piet la 30 m, far inte 9 000 si # 000 ani in urma, nivel stafionenca ina m.Explicatia ete legata de relaile dite Marea Neagra a baz tele Marit Mediterane prin Culoseul Sacarya 9 St. Bosfor, dupa cum + ‘rifat mai su, La eaplolul in care analizim Str. Bosfor. "A doua fpostaes, lansatt de CW. Pittman si WBE. Ryan in ana! 1930, ia care au aderat recent numeroyi autor, consider8 cd in petianda $00) deani BP si 7 200 dean BP, Marea Neaged ena un lac eu aps dulce Br eneat nivel se afla eu 120-256 m seb cel actual ONDE. Ryan, CN. Titman gi cole, 1097). La 7 200 de ani Ba avut loc o transeresune Tense rapids i intone datoratlinvazil apelor M. Meliterane prin St. Bosfor (hg #2, b). Nivelul apelor a crescut, intr-un singur an, de Ia PYDO ra (dupa uni autri), sau de la 156 m (dup afi, a.con—10 mf Ge colle actuate, aulort asocind aceasts calastrof& naturals oo mt fotoputut Bible (ou presentat mai sus la Str. Bosfor uneleaspecte de tala a ipotezei Ryan) Pesioldd cuprinad inte 7 200 BP st prezent se carscterizesz4 prin tendinta generala de oscllafie aproape de palierul curbeiloistice(eurba SeeeMte tanogeesive post pleclare prezentate mai sus (ig 13). Este ‘orba ue osuccesiune de emergente (perioade de setdere a nivel care Tere nd exondaren uscatulu) st submergente (perioade de cestere & ‘hvalull cane determin’ inundarea uscatulUi) in concordant cu evolufia imei in Holocen (E. Vespremeans, 2003) Te baza datclor recente din literatura, a datelor arheologice din Ro- iania rerullate din cercelirile in spatiul orapelor antice Histra, Callats, ‘Tumis i pe baza cercetirilr prope pe tral romfnese al Mali Negre, "vespeemeanu (2003) prezintao tentativa de identificare a scons le sullmergente si emergent (ig. 43) a ciror teds8tur, amplitdine $1106. eat Hi eae rit le considerim cu tot informative, urmind a fi precizate in vitor, find vor fi accesible datirile precise ale formatiuniler sedimentares1 3 saterialulul fosi * Emergenfa Pontiniant se destagoar8intre 7 200 gi 6 200 de ani in turmé avdnd o duratd de 1 000 de ani, oamplitudine de eca 63m lun ritm de 65 mm/an + Submergenta Kalamitiand ge desf2soar8 inte 6 200 yi 4 680 de ani in unm’, avind o durata de 1 520 ani, 0 amplitudine de 17 m st sin rtm de cea $1118 mun/an, + Ennorgenta Eprisin desfaqurat® ttre 4 680 si 4 400 de ani in uurma are o durats de 280 de ani, o amplitudine de cca 25 rr sun itm de cca -8,92 mn/sn. Submergenja Djemetiniana se desftyoar8 intre 4 400 gi 4 (00 de ani in urmd, are 9 duralt de 400 de ani gio amplitudine de ca Sim, ca un ritm de +735 mm/an ‘+ Emengenta Fanagoriand,desfagurata inte 4 000 st 2.500 dean in ‘urma, avdnd o durats de 1 50) ani, 0 amplitudine de cca -10 m hun sun de 666 mm/an. «+ Submergenfa Elenistict, inte 2 500 gi 2 100 de ani in urme, cu 0 ddurata de 400 de ani, amplitudinea de cca 7,5 m i un nim de $1875 mm/an TEmergenfa Romana intze 2100 91800 in uema, cu durata de 300 dle ant, amplitudinea de 1. m siritmul de 433 mam/an. + Submergenfa Medievaladesfasurata fntce 1 800 9 800 ani tn uri, timp de’? 000 de ani, cu amplitudinea de 3m sl eu rtmul de +3, man. + Emergenta Kereonians se desftgoarIntre 800 g1 200 fn urm ane ‘odurats de 600 an, amplitudinea de 1m gun ritm de 06 mm/ + Submergenta actuals, din wltimil 200 de ani, dar evidents abia ‘dup anal 1950, dupa cam vom vedea mat os ‘Menfiontim caracterul provizoria al cote! nivelulul apelor mari fal vitezei proceselor de crestere sau descrestere al acestora, Tnomentul de faa este foarte dif de stabilit cw precizie inten. sitatea 9 tml proceselor de osellafie, din cauza faptotuic8 acesten sunt Fezultatul convergent a cel putin te fcteri: desftgurarea eustatisma flobal tranemis in Marea Neagra, procrsele neotectonce care afetea23| bifereatit repiunile costiere (in sens poaty, neyativ sau stafionar), schim- bile climatice ‘Curba reals a evoluie}nivelului mari in Holocen va putea stabi litt corect nurmalatunel ctnd vor dispune de sufclente dataet precise a ‘vaste formafiunilor sedimentaretranspresive qa orizonturior dle mlag- tina din chmpille Utorale deltaice 9 lagunere, care reprezint® arava in fare sau conservat tonte urmele sehlmbtvllor nivelulah mai