Lucrarea 1 —Introducere in Matlab. Lucrarea 1 Introducere in Matlab Obiectivul lucrarii Obiectivul acestei lucrarii este de a oferi o prezentare general a mediului de lucru Matlab. Astfel, in continuare vom incerca s4 abordam urmatoarele aspecte: Ce este Matlab? Structura sistemului Matlab Lansarea si inchiderea Matlab-ului Ferestrele de lucru Matlab Lucrul in Command Window BaRONS Aspecte teoretice si mersul lucrarii 1. Ce este Matlab? Matlab este un mediu de programare foarte performant, destinat calculului tehnic. Numele Matlab este un acronim pentru Matrix Laboratory [1], deoarece tipul principal de date pe care il foloseste este matricea. Evolufia Matlab-ului a permis ca acesta s devina un instrument puternic, utiizat pe scar larga in mediul universitar, fiind pachetul standard pentru cursurile introductive si avansate de matematica, inginerie, stiinte si in industrie, fiind utilizat pentru cercetare de nivel inalt, dezvottare si productie. 2. Structura sistemului Matlab Utilizarea Matlab-ului include: - Matematica, calcul numeric si simbolic; ~ Dezvoltare si implementare de algoritmi; - Modelare, simulare si testare; - Analiza de date, vizualizarea si exploatarea rezultatelor; - Grafica inginereasca (2D, 3D); - Dezvoltarea de interfete grafice.Lucrarea 1 — Introducere in Matlab, Pe langa functionalitatile de baza, Matlab mai include si seturi de unelte optionale (toolbox-uri) care sunt colectii de programe specializate, concepute pentru a rezolva anumite tipuri de probleme. Printre acestea se numara: Control System, Data Acquisition, Simulink, DSP, Neural Network, Fuzzy Logic, System Identification, Image Processing ete. 3. Lansarea si inchiderea Matlab-ului Daca luam in considerare sistemul de operare Microsoft Windows, pentru a lansa Matlab, se poate utiliza: pictograma EA de pe Desktop sau submeniul MATLAB R2018b din cadrul meniului Start. Odata deschis, Matlab poate fi inchis folosind una dintre urmatoarele metode: - Facet clic pe butonul / din coltul din dreapta sus al ferestrei Matlab; - Faceti clic pe # din coltul din sténga sus al ferestrei Matlab si apoi pe Close; - Tastati quit sau exit din line comanda. Aceste instructiuni sunt valabile si pentru versiuni anterioare de Matlab. Toate ‘exemplele din acest manual sunt lucrate in versiunea 9.5 sau Matlab R2018b. 4. Ferestrele de lucru Matlab In functie de sistemul de operare utilizat, aspectul implicit al ferestrei principale Matlab, poate diferi. In figura 1.1. poate fi vazuta fereastra principal Matlab instalat pe un sistem de operare Windows. Dupa cum se poate observa, fereastra Matlab confine cateva ferestre de baza (views): Current Folder, Command Window, Workspace, Command History, Figure si Help (Figurile 1.1, 1.3 si 1.4). Utiizatorul poate modifica amplasarea lor in funotie de preferinte sau, mai mult decat atat, poate inchide sau deschide anumite ferestre. Current Folder — reprezinta o fereastra care permite utiizatorului s8 gestioneze si s& acceseze fisierele stocate pe disc sau in orice alta locatie de pe PC. Prin intermediul ei, el poate naviga, crea, deschide, muta si redenumi fisierele si directoarele din directorul curent.Lucrarea 1 — Introducere in Matlab, De fiecare data cand utilizatorul incearca s& acceseze fisiere sau doreste sa salveze continut, locatia utilizata implicit este directorul curent deschis in aceasta fereastra. Daca directorul curent nu este schimbat de catre utilizator, Matlab-ul foloseste in mod implicit © locatie bine cunoscuta, specifica in functie de sistemul de operare si versiune. In situatia in care o fereastra nu se regaseste in cadrul ferestrei principale ea poate fi deschis& folosind submeniul Home din cadrul meniului de sus, sectiunea Environment, Layout > Show — Current Folder > Docked sau prin intermediul comenzii fi 1ebrowser executata in Command Window. Figura 1.1. Fereastra principala Matlab De exemplu in figura de mai jos directorul curent este Informatica_Aplicata, care se afd in C:\Users\icondrachi\Desktop\ gi confine un fisier numit test.m (Figura 1.2) © > FI EL > > Users » Icondrachi * Desktop > Informatica Aplicata Current Folder © [Ai Exitor- CAUsers\Vcondrach\Desktop\nformatica Aplicata\testn Name testm [| ‘Bltestm 1 % primal meu program Figura 1.2. Current Folder si calea de lucruLucrarea 1 —Introducere in Matlab. Command Window — reprezinta o fereastra ce permite utilizatorului s& introducd comenzi si s4 vizualizeze rezultatele afigate. Ea este parte component permanenta in cadrul ferestrei principale si nu poate fi inchisa. Simbolul ,>>" din Command Window indica faptul ca interpretorul Matlab este gata pentru a primi comenzi in scopul executiei. In limbajul stiintelor informatice, acest simbol este numit ,prompf’ [2]. Un prompteste un simbol sau un grup de caractere folosite pentru a reprezenta disponibilitatea sistemului de a efectua urmatoarea comanda Inainte de a lansa o comanda este nevoie de control, prin urmare inainte de a invata cum sa lansati comenzi, este important sa stiti cum sé le intrerupeti. Daca o comanda se executa in bucld sau executarea ei dureaza foarte mult, ea poate fi intrerupta utilizand combinatia de taste Ctri-c. Workspace — reprezinta o fereastré ce permite utilizatorului sA exploreze si s& modifice confinutul spatiului de lucru (workspace) din cadrul Matlab-ului. Ea confine toate variabilele sau obiectele care au fost definite. In situatia in care fereastra nu este afisata in cadrul ferestrei principale ea poate fi deschis folosind submeniul Home din cadrul meniului de sus, sectiunea Environment, Layout + Show -» Wokspace -> Docked sau prin intermediul comenzii workspace executata in Command Window. Command History - aceasta fereastra contine istoricul tuturor comenzilor executate in Command Window in sesiunea curenta sau in sesiunile anterioare. Pe langa comenzile propriu-zise mai sunt memorate data si ora corespunzétoare fiecarui inceput de sesiune de lucru In situatia in care fereastra nu este afisata in cadrul ferestrei principale ea poate fi deschisa folosind submeniul Home din cadrul meniului de sus, sectiunea Environment, Layout + Command History + Docked sau prin intermediul comenzii commandhistory executata in Command Window. Figure — reprezinta 0 fereastra care poate fi folosita pentru a obtine o reprezentare grafic’. Ea poate fi deschis& prin executia comenzii figure in Command Window. in urma executiei acestei comenzi va aparea fereastra din figura 1.3. Dupa cum se poate observa, aceasté fereastré are o bara de meniu care permite utiiizatorului sa editeze interactiv reprezentarea graficelor.Lucrarea 1 — Introducere in Matlab Help (Figura 1.4) este o fereastra interactiva si poate fi utilzata pentru a obtine detalii sau documentatii despre diferitele componente din Matlab. Aceasta fereastra poate fi deschisa folosind submeniul Home din cadrul meniului de sus, sectiunea Resources, si w apoi executand clic pe pictograma Help | 2. neue on so Figura 1.3. Fereastra Figure ra0Ic > est > em taig Figura 1.4, Meniul Help 5Lucrarea 1 — Introducere in Matlab, In ceea ce priveste seturile de unelte din Matlab unul dintre cele mai importante dintre acestea este Simulink. Simulink este un toolbox utilizat pe scar& larga in industrie pentru modelarea, simularea si analiza sistemelor dinamice. El ofera o interfata graficd ce poate fi folosita pentru crearea modelelor sub forma unor diagrame construite din blocuri. De exemplu, un tip de bloc este amplificatorul, sumatorul sau integratorul. Simulink ofera posibilitatea de a pozitiona, de a redimensiona si interconecta blocurile pentru a simula sisteme complexe. Toolbox-ul de Simulink se poate vedea in figura 1.5. Figura 1.5. Toolbox-ul Simulink 5. Lucrul in Command Window Dupa cum am mentionat si mai sus, Command Window este o fereastra care poate fi utilizata pentru executarea rapida a comenzilor, deschiderea de alte ferestre, rularea de programe si gestionarea software-ului. Urmatoarele elemente sunt cateva notiuni despre crearea si editarea comenzilor [1]: - Inainte de a introduce o comanda trebuie sa ne asiguram de pozitia cursorului (|). El trebuie sé fie plasat nga prompt (>>).Lucrarea 1 —Introducere in Matlab. - Daca 0 comanda introdusa este urmaté de apasarea tastei Enter, aceasta va fi executata. - Se pot introduce mai multe comenzi pe aceeasi linie, separarea fiind realizata prin adaugarea simbolului punct si virgula intre ele. In momentul in care tasta Enter este apasata, ordinea de executie este de la stanga la dreapta - Nu exist posibilitatea de a corecta direct 0 linie care este deja afisata si apoi sé o executati - O comanda introdusa anterior poate fi reluata prin simpla apasare a tastei sageata in sus (1). Cand comanda este afigata la prompt ea poate fi modificata folosind sagetile stanga si dreapta (- si —), tastele Backspace, Delete si apoi poate fi executata, Pentru a derula inainte prin comenzi utiizati tasta sageata in jos (|). - Daca o comanda este prea lunga pentru a se incadra pe o singura linie, aceasta poate ficontinuata pe linia urmatoare introducand trei puncte (...) apoi apasand Enter. Astfel, continuarea comenzii va fi introdusa pe urmatoarea linie. - Daca la sfarsitul unei comenzi este adaugat punct si virgulé, comanda este executata ins réspunsul nu este afisat in Command Window. ~ Semnul ,3” marcheaz un comentariu in Matlab. = Comanda cic sterge tot continutul din Command Window. Aceasta nu schimba nimic din ce a fost introdus inainte ci doar curata fereastra. De exemplu daca a fost definita © variabila anterior, aceasta este memorata in Workspace si poate fi utilizaté in continuare. - Comanda clear 11 sterge tot din Workspace. Variabilele definite anterior nu mai pot fi utiizate in continuare. - ans este nume de variabila default in Matlab Matlab este un limbaj care lucreaza cu expresii. Acestea sunt interpretate si evaluate De exemplu: >> testl = 2 in termeni ingineresti se creeaza o variabilé test 1 creia i se atribuie valoarea 2. Ce se intampla de fapt? Matlab aloca un spatiu de memorie numit test:1, adicd creeaza o matrice 1x1 (cu 0 linie gi o coloana) in care stocheaza valoarea 2. Daca variabila test 1 exist deja, atunci Matlab va inlocui continutul initial cu noul confinut si va realoca un spatiu de memorie nou, doar daca este necesar. Variabila este un nume simbolic format dintr-o litera sau dintr-o combinatie de mai multe litere si cifre, utilizaté pentru a memora valorile introduse. 7Lucrarea 1 —Introducere in Matlab. Numele variabilei ne permite sa citim/scriem valoarea din/in memorie si s& folosim valoarea in expresii matematice, in functi si in orice instructiuni si comenzi Matlab. Un nume de variabila este valid daca are ca prim caracter o litera, urmata de alte litere, cifre sau caracterul underscore (_). Lungimea numelui poate fi de 63 de caractere si nu poate s contina semne de punctuatie sau spatii intre caractere. @ IMPORTANT: - Matlab este case sensitive, adicd face diferentierea intre litere mari si mici. De exemplu: AA, Aa, aA si aa sunt nume de variabile diferite [1] Declararea variabilelor Forma generala de declarare a variabilelor este: nume_variabild = expresie sau expresie Expresia este 0 combinatie de operatori si operanzi. Exemple’ >> a=24+3 »2” este nume de variabila; »=" operator de atribuire; »2 + 3” este expresi rezultatul expresiei este memorat in variabila ,2".Lucrarea 1 — Introducere in Matlab, >> 543 ans = - in acest caz numele variabilei si operatorul de atribuire este omis; - rezultatul expresiei este memorat intr-o variabil cu numele ,ans”, - _,ans” reprezinté nume de variabila implicit in Matlab. In Matlab exista deja predefinit, un numa de variabile frecvent utilizate. O parte dintre acestea sunt prezentate in tabelul 1.1 Tabelul 1.1. Variabile speciale predefinite in Matlab Nume A aahllé Descriere variabila pi 3.141592653589793 eps Cea mai mica diferentaé dintre doua numere (2.2204e-16) in Matlab » 2018. a4 ‘Sunt versori, utilizati in definirea unui numar complex. Unde: i,j = 0 + 1.00004 realmin | Cel mai mic numér in virgulé mobila (2.2257e-308) in Matlab 2018. realmax | Cel mai mare numar in virgula mobila (7.7977e+308) in Matlab 2018. nt Infinit Not-a-Number. Variabilé folosité atunci cand Matlab nu poate determina o valoare numerica. Exemplu: 0/0, Inf-Inf, Numele acestor variabile nu sunt cuvinte rezervate, prin urmare ele pot fi suprascrise. Ca orice limbaj de programare, Matlab este la randul su capabil sa efectueze caloule matematice simple. Tabelul 1.2. Operatori aritmetici intre doi scalari Tip operatie Simbol Exemplu Adunare + 1+2 Scadere - @-5 Tnmultire * 2*3 Impartire la dreapta / 7/3Lucrarea 1 — Introducere in Matlab, Impartire la stanga \ 7T\3=3/7 Ridicare la putere a 342 Un lucru important de mentionat este ordinea de executie a operatillor. Matlab executa calcule in functie de ordinea de prioritate ilustrata in tabelul 1.3 Tabelul 1.3, Ordinea de executie a operatiilor Nivel de prioritate Operatia matematica Se executd parantezele. Daca exist paranteze imbricate se vor 1 ta ‘executa mai intai cele din interior. 2 ‘Se executd operatia de ridicare la putere. 5 Se executa operatiile de ordinul 2. Inmultirea si impartirea, acestea avand prioritate egala. i Se executd operatille de ordinul 1, adunarea si scaiderea acestea avand prioritate egala. Operatiile cu prioritate mai mare vor fi executate inaintea operatiilor cu prioritate mai mica. Daca intr-o expresie exista doua sau mai multe operatii care au aceeasi prioritate, expresia va fi executata de la stanga la dreapta Utilizatorul are posibilitatea de a controla modul de afisare a numerelor in Command Window cu ajutorul comenzii format. Tipurile de afigare disponibile in Matlab sunt listate in tabelul 1.4. Tabelul 1.4. Tipurile de afigare [1] Comanda Descriere Exemplu >> 290/7 Este folosit pentru afisa valoarea cu format short ie de 4 cift . ificati Jans = ‘o precizie de 4 cifre semnificative. cee >> 290/7 Este folosit pentru afisa valoarea cu format long $ lans = 'o precizie de 15 cifre semnificative. pawccerioner tel 10Lucrarea 1 — Introducere in Matlab, Este folosit pentru a afiga valoarea [>> 290/7 format short |cuo precizie de 4 cifre semnificative Jans = 'si exponent. 4.1429e+01 Este folosit pentru a afiga valoarea [>> 290/7 format long e |cuo precizie de 15 cifre lans = isemnificative si exponent. }4.142857142857143e+01 >> 290/7 Este folosit pentru a afisa notatia format short g A lans = ‘stiintifica cu 4 cifre zecimale. pare b> 290/7 Este folosit pentru a afiga notatia format long g : : lans = ‘stintifica cu 15 cifre zecimale. pawce eee y >> 290/7 sormat bank ESt® ce pentruaafiga 2cife f° zecimale. a Este folosit pentru aelimina linile |... pi ‘goale cu scopul de a permite - ormat compact ° _, ans = lafigarea pe ecran a mai multor linii aa (cu informati “ Este folosit pentru a introduce lini [>> 290/7 format loose _goale (format opus formatului lans = \compact). 41.43 Bibliografie [1] A. Gilat, Matlab An Introduction with Applications. Fifth Edition” , Wiley, 2015 [2] J. Michael Fitzpatrick and Akos Lédeczi ,Computer Programming with MATLAB. ‘st Revised PDF Edition", 2015. Cerinte: 1. Sa se parcurga exemplele prezentate. 2. Sa se calculeze: a. 243*5 b. Zya02 4 1Lucrarea 1 —Introducere in Matlab. 1+ 1+ 4 1+5 d. 2+3*(5+2) 343 eee 3 f. 142/3+4 g. 24+3*(5+2) 13 2 i 1-2/3+4 j. 5,2-3,401 Sa se efectueze calculele: realmax + 3 realmin + 2 inf - inf realmax - realmin inf / inf o * int NaN + 3 emeaoom Pentru a=12, b=a—5,5 si c=3h/4, caleulati a. ats (ap Kora) © ath b. S48 6 ate) a-e Folosind fereastra Help cautati informatii despre: Command Window, Workspace, Command History, Current Folder, clear, clc, format, script, figure. 12