UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICINA CATEDRA NR. 13, DISCIPLINA MEDICINA DE FAMILIE VIORELA ENACHESCU VIOREL NICU PARVULESCU SORIN PAULBEZNA LIGIAFLOREA ILEANA PUIU | WEDICINA DE FAMILIE CURS UNIVERSITAR PENTRU STUDENTII ANULUI VICUPRINS CUPRINS 3 5 1 13 13 Definitie. 3 Confinutul medicinii de familie 14 Specificul medicinii de fam 14 Functiile medicinii de familie. 15 Principiile medicinii de familie.. 7 Domeniul de activitate al medicini de fami ic... V7 Rolul medicinii de familie in sistemul de sénatate modern. 18 2. Cabinetul medical. Echipa de lucru, Pachetul de servicii, Management. Legislatie 19 — Ligia Florea. Definitia cabinetului medic 19 Forme de organizare ale cabinetelor medicale... 19 Dotarea minima obligatorie in medicina de familie. 20 Echipa de lucru a mediculuide familie. 21 Pachetul de servic... 21 Managementul cabinetului medi 22 Evidente primare la nivelul cabinetului medical 23 Probleme de legislatie.... 23 3: Diagnosticul starii de sindtate. Activ Monitorizarea bonavilor 26 cronici — Ligia Florea. Diagnosticul starii de sanatate.. 26 Trecerea de la starea de sindtate la starea de boal 27 Problemele medicale ale omului sinatos..... 28 Activitatea preventiva in medicina de familie... . 29 Monitorizarea bolnavilor cromici....0.. 31 4, Particularitatile consultatiei, diagnosticului si tratamentului in medicina de 34 familie. Sinteze diagnostice si terapeutice ~ Viorela Endchescu, Cristiana Paula Barbulescu, Viorel Nic Particularitatile consultati 34 Particularitafile diagnosticului in medicina de familie..... 37 Particularitatile tratamentului in medicina de familie. 40 Sinteza diagnostica si terapeutica... 43 5, Asistenta medicali a familiei si a colectivitit 44 ingrijiri paliative, bolnavul terminal, asistarea mortii — Ligia Florea. ; Definitia OMS a familiei, structurd, funcfii, factorii de care depinde 44 sinatatea familici, ciclurile vietii de familie, rolul medicului de familie. Asistenja medicala a unei colectivitati, evaluare indicatori demografici, 46 indicatori de morbiditate. Asistenfa medical la domicili 48 ingrijirile paliative, ingrijiri in stadiul terminal, asistarea mortii. 50 6. Relatiile cu pacientii, Probleme de comunicare. Drepturile si obligatiile asiguratilor. 52 Obligatiile medicului de familie, Relatiile cu celelalte specialitifi - Ligia Florea. Relafiile medicului de familie cu pacienti sii‘CUPRINS Comunicarea: cale de legituri medic — pacient Drepturile si obligatiile asiguratilor. Obligatiile medicului de familie Relafiile medicului de familie cu celelalte speciali 7. Asisten{a medical a copilului - Meana Puiu. Examenul de bilant al copilului.... Cresterea si dezvoltarea copilului, ingrijirea nou-nascutului Nutritia si alimentatia la sugar si copilul mic..... Vaccindtile.... a Rahitismul carential. Anemia carenfiala feripriv Bolile respiratorii dispneizante la copil Infectile streptococice la copil. Bolile digestive la copil. Bolile aparatului urina Sindromul febril la copi Sindromul de deshidratare acutd la copil. Insuficienfa respiratorie acut8 la copil. Insuficienta cardiaca la copil. Convalsiile. Comele la copi 8, Asistenta medicala a femeii gravide, Metode de contraceptie — Ligia Fiorea.. Date generale despre consultafia standard in obstetrica-ginecologie... Consultafia prenatal Gravida cu rise obstetrical crescut. Planificarea familiald Metode.contraceptive.: 9, Asistenfa medical a pacien(ilor de varsta a treia ~ Viorela Endchescu, Beznd. Introducere. Definirea senescente! Normal si patologic in geristrie Principalele entititi patologice ale varstnicul Diagnosticul in patologia bolnavului varstnic Patologie specificd varstnicului mai frecvent intalnita in medicina de fami 10. Abordarea pacientului hipertensiv.- Viorel Nicu Parvulescu, Viorela Endchescu Definitia hipertensiunii arteriale. Epidemiologie..... Clasificarea hipertensiuni arteriale. Diagnosticul hipertensiunii arteriale... Examenitl Clinie. creer Informafiile paraclinice in HTA. Complicatii si prognostic. linic gi paraclinic in stadializarea HTA., ‘erapeutice in HTAE si HTAS. Principii de dispensarizare, Anexa - Breviar cu medicatia antihipertensiv: 11. Diagnosticul si tratamentul bolilor Ja pacienti ~ Viorel Nicu Parvulescu Generalita... Clasificarea durerii toracice si precordiale. Clasificarea patogenicd a durerii toracice u durere toracicd si precordial 6 101 102 103 105 105 106 107 110 il 119 119 119 119 122 122 126 129 129 130 132 132 137 137 137 137CUPRINS Clasificarea etiopatogenica a durerii precordiale. 138 i 138 141 Informafile paraclinice in durerea toracicd si precordiala. 143 Principii de tratament in durerea toracica si precordiala.. 145 12. Orientarea diagnosticului si tratamentului la pacien| Parvulescu, Sorin Paul Beznd.. spnee— Viorel Nicu 149 Clasificarea dispneti.n... 149 Elemente de fiziopatologie.. 149 Patogenie. 150 Aportul anamnezei pentru diagnostic. 151 Examenul ObIeCtiV..eseesesnse 153 Explorarea paraclinica a bolnavului cu dispnee. 154 Orientarea terapeutica ta pacientii cu dispnee. B » 156 13. Dia iferenfial al tulburarilor de ritm la bolnavul cu 160 palpitatii — Viorel Nicu Parvulescu... Definifie. 160 Aportul anamnezei pentru diagnostic. 160 Examenul obiectiv. : . 161 Investigatiile paraclinice la bolnavul cu palpitatii. 162 Principiile terapeutice. : 168 Anexa~ Medicamente antiaritmice. 5 im 14. Diagnostieul pozitiv, diferential si tratamentul diferentiat la pa 174 in membre ~ Viorel Nicu Parvulescu, Viorela Endchescu. ‘ Duretea nervoasi..... 174 Clasificarea etiopatogenice 174 Anamneza... 174 Examenul obiectiy. 175 Investigariile paraclinice 175 Forme elinice particulare de nevralgii. 175 Tratamentul nevralgiilor. 177 Durerea de origine vasculara. 177 Clasificarea durerii vasculare. 177 Durerea venoasti leek 178 Durerea din bolile arteriale periferice 179 Durerea musculara 181 Durerea osteoarticulara. 182 Clasificare. 182 Traumatismele articulare... 182 Artritele infectioase. 182 Antritele inflamatori 182 Reumatismele abarticulare 185 Artrozele 186 Alte artropati.. 187 Tumorile. 187 Osteopatia hipertofi 187 Talalgia, 187 Artralgia reflexdi 187 188 188 191 191 Probleme de dispensarizare..... Anexa — Medicamente antiinflamatori 15. Dispepsia si abdomenul dureros ~ Viorela Endchescu. Bolnavul dispeptic....‘CUPRINS Probleme de diagnostic etiologic. Clinica dispepsiilor... Sindroame dispeptice particulare in practica medicala. Strategia terapeutica in sindromul dispeptic. Bolnavul cu durere abdominala.. Clasificarea etiologica a durerii abdominale.... ‘Analiza clinica a durerii abdominale... Tipuri de sindroame elinice in durerea abdominala Examenul fizic la bolnavul cu durere abdominal Exploririle paraclinice in durerea abdomonala. Diagnosticul diferential al durerii abdominale. Principii terapeutice.. i 16. Diagnosticul etiopatogenic si tratamentul diferentiat la pacientii cu hepato spleno- si adenomegalie - Viorela Endchescu, Viorel Nicu Parvulescu Bolnavul cu hepatomegali Clasificarea etiopatogenica. Clasificarea fiziopatologica.. Circumstanfele de prezentare a pacientului cu hepatomegalie.. Aportul anamnezei pentru diagnostic, y Examenul obiect Explorarile paraclinice, Diagnosticul pozitiv si diferential al hepatomegaliilor.. Principif terapeuti sit Bolnavul cu splenomegal Recunoasterea si caracterele splenomegaliilo Clasificarea splenomegaliilor. Clinica splenomegaliilor.. Aportul anamnezei fa bolnavul cu splenomegalie... Modificarile de volum ale splin« Investigafii paractinice..... Principii terapeutice. Indicafile splenectomie Bolnavul cu adenomegalie. Clasificarea adenopatiilor... Examenul clinic. Anamneza si examen obiectiv Investigafiile paraclinice.. Principii terapeutice. 17. Diagnosticul etiopatogenic Viorela Entichescu.. Definiti Clasificarea etiopatogenica a icterelor. Clasificarea biochimica... ‘Aportul anamnezei pentru diagnostic. Examenul obiectiv... Algoritm clinic de diagnosti Investigatiile paraclinice de laborato: Exploririle imagistice Explorarea anatomo-patologi Principii terapeutice.. tratamentul 191 193 195 197 199 199 200 202 203 204 207 208 212 212 212 212 212 213 213 216 221 221 223 224 224 226 226 226 227 228 229 229 230 230 230 231 233 233 233 234 234 236 236 237 238 239 239‘CUPRINS: 48. Diagnosticul etiopatogenic si tratamentul diferenfiat la pacientii cu anemie— 241 Viorela Endcheseu, Viorel Nicu Parvulescu. Definitie... 241 Clasificarea anemiilor 241 Anamuneza si examen obiectiv.. 243 Factorii de.tisc... 245 Investigatiile paraclinic 246 Principiile terapeutice.... 247 19, Abordarea pacientului cu afecfiuni ale aparatului urinar — Sorin Paul Beznd, 249 Cristiana Paula Barbulescu Anamneza. F 249 Examenul clinic al bolnavului nefro-urinar.. 249 Investigatiile paraclinice nefro-urinare.. 251 Sindroamele nefrologice.... 253 Sindromul dureros.. 253 Sindromul urinar. 254 indromul edematos 255 Sindromul cardiovascular hipertensiv... 255 Sindromul de retengie azotatd fix... 256 Sindromul neftit 236 Sindromul nefrotic.. 256 Principii terapeutice 287 20. Diagnosticul pozitiv, diferential si terapia sindromului edemato: 258 Bean. 258 258 Clasificarea etiopatogenica a edemelor. 258 Tablou clinic. 239 Investigatii paraclinice. 260 Conduita terapeutic: 260 Dispensarizarea bolnavului edematos. 262 21, Pacientui cu patologie metaboliea si tulburari ale echilibrului ponderal— ‘Sorin 264 Paul Bezné.. / iil o Obezitatea. 264 Denutritia. 266 Diabetul zaharat. 268 Guta... 270 Porfitiile.... am Hemocromateza...... : 2m 22, Pacientul cu manifestiri alergice in practica medicului de familie— Viorel Nicu 273 Pérvulescu, ViorelaEntichescu : Nofiuni introductive. 223 Componentele mecanismului imunologi 213 Clasificarea mecanismelor imunologice 274 Clasificarea principalelor boli alergice dupa aparatul si/sau sistemul afecta 275 Diagnosticul clinic si paraclinic al bolilor alergice...............» 275 soe 276 miata 279 23. Diagnostic si tratament in sindromul (sub)febril prelungit ~ Viorel Nicu 281 Pérvulescu, Viorela Enéichescu. Definitie 281 Fiziologia si fiziopatologia termogenezei 281CUPRINS Orientarea diagnosticului clini 282 Informatiile paraclinice, 283 Curba termica si probabilitatea diagnostica.. 284 Diagnosticul de excludere. 287 Atitudinea terapeuticd in fafa unui sindrom febril prelungit. pai. O88 24. Probleme de sereening si dispensarizare a bolnavului oncologic — Viorela 289 Endchescu., Principii si metode de diagnostic in boala neoplazica. 289 Etapele stabilirii diagnosticului. 289 Clasificarea metodelor de diagnostic. 289 Screeningul oncologit 291 Metode de diagnostic si stadializare. 292 Simptome produse de afectiunile maligne. 292 ‘Markerii tumorali 292 Probleme de screening si diagnostic in pricipalele neoplazii maligne. 293 Screeningul cancerului pulmonar... 293 Screeningul pacientelor asimptomatice pentru cancerul mamar.. 293 Screeningul in cancerul OvariaM...... 294 Depistarea precoce activa a cancerelor digestive. 295 Depistarea precoce activii a cancerului hepat 295 Depistarea precoce a cancerului de prostatd. 295 Screeningul cancerului de col uteri... . 295 25. Diagnosticul si tratamentul cefaleei~'Viovela Encichescu, Viorel Nicu Parvulescu. 296 Introducere. Definitie. 296 Circumstanje de prezentare a bolnavului cu cefale 296 Clasificarea algiilor cefalice....... 296 Examenul clinic al bolnavului cu cefalee... 298 Forme clinice particulare de cefalee.... 300 Diagnosticul nosologic si etiologic al cefaleei... 302 Exploririle paraclinice.....-.- 302 Principii terapeutice... ve 303 26, Patologia iatrogena — Viorel Nicu Parvulescu, Cristiana Paula Barbulescu 305 Definitie ...... . 305 Factorii determinang... 305 Reactile adverse medicamentoase.. 307 Tulburari digestive minore si majore. 307 Reactii alergice.. 307 Tulburdtri hematologice. 308 Tulburdri cardiovascular 308 Tulburdri urogenitale.. 309 Tulburdri metabolice.... 309 Reactii adverse apdrute la asocieri medicamentoase . 309 Efecte adverse ale medicamentelor administrate la personalul muncitor 311 Efecte asupra sarcinii. 31 Efecte ale medicamentelor asupra mamei, 312 Manifestari nervoase.... 312 Efecte asupra organelor de sim. 312 Rolul medicului in combaterea iatrogeniei... . 313 27. Dispensarizarea bolnavilor eronici ~Ligia Florea, Cristiana Paula Barbuleseu 314 Cadrul general. 314 Activitatea preventiv: 314 Preventie si dispensarizare in bolile cronice. 315 10Grupele de boli supuse dispensarizarii. Evaluarea eficientei dispensarizirii Bibliografie ABREVIERI AINS ~antiinflamatorii nesteroidiene AIT accident ischemic tranzitoriu AHC — ~antecedente heredo-colaterale ALAT ~alaninaminotransferaza APP, APP ~antecedente personale fiziologice, patologice ASAT —aspartataminotransferaza AVC — —accident vascular cerebral BCF — ~bilirubind, colesterol, fosfataz& alcalina BK — —baciful Koch BR —bilirubina (total) BRA — —blocanti de tip 2 ai angiotensinei BRD — bilirubina directa / bloc de ramurd dreaptd (in context) BRI —bilirubina indirecta BRS — — bloc maajor de ramura stanga BSP ~brom sulfon ftaleina CA —carcinoantigen CBIH ~ cai biliare intrahepatice CBP ~calea biliar’ prineipata CH ~crizé hipertensiva / ciroza hepatica (in context) CMO — cardiomiopatia obstruetiva (hipertroficd) CNP ~cod numeric personal CPC ~cord pulmonar cronic CPER ~ colecistopancreatografia endoscopicd retrograda CPK — —creatinfosfokinaza CT ~ computer tomogratie CVM — —conditiide viagé si munci DSA — — defect de sept atrial DT — — * ~ grupuri’sanitare pentéu' personal’si pacienti. Spatiile destinate activi ~ cabinet de consultatie: ~figier: . — sald de asteptare: —sala de tratament; —camera de sterilizare; camera pentru personal; ~ sald de investigatii de laborator si exploréri functionale; —depozit de materiale tilor sunt: Mobilierul este reprezentat din: ~ canapea pentru consultaiis ~birou; “ ~dulap; —seaune, fotoliis —cuiere; - paravane, Aparatura si instrumentele medicale necesare sunt: = stetoscop: ~tensiometru; ~cdintar; ~ taliometru — optotip: , masa ginecologica; —trusd de mica chirurgie; = sterilizator Alte dotiiri — glucometru, electrocardiograf, oscilometru, ccograf, calculator ete DOTAREA MINIMA OBLIGATORIE iN M.F. - Ordinul nr. 153 publicat in M.O. nr. 353/23.08.2003 + tensiometru; + stetoscop: + masi ginecologica; + cantar adulti; + taliometru; + pelvimetru; ‘+ negatoscop; + apasator limba; + deschizator gura; + ciocan reflexes + canule rectale, uretrale, vaginale; + trusi completa de mica chirurgie; + valve, pense col + centimetru de eroitorie; + seringd Guyon pentru spalaturi auriculares + atele Kramer; + termometru 20CABINETUL MEDICAL. ECHIPA DE LUCRU. PACHETUL DE SERVICH, MANAGEMENT. LEGISLATIE ©§. ECHIPA DE LUCRU A MEDICULUI DE FAMILIE Medicut de familie, fie c& lucreazé singur sau asociat, are nevoie de o echipa de Iucru care este aleatuita din: “ —asistenta de medicina generala; ~asistenta de ginecologie-obstetrica; ~ asistenta de igiend (recent asistentii de igiend din teritoriu au fost preluati de DSP); —asistenté de ocrotire: — personal non-medical (contabil, informatician, ingrijitor de curatenie, eretar, administrator). ROLUL ECHIPEI DE LUCRU: ~ ajutd medicul de familie in asigurarea accesiblititit populatci Ia asistenté medical prin: anentei la cabinet, cand medicul de familie efectueaza alte activitati; il pacientitor. in supravegherea str + urmarirea gravidei si lehuzeis + supravegherea nou-nascutilor si a copiilor; + educatie sanitara —contribuie la promovarea stirii de sinatate prin depistarea factorilor de rise; ~ asigura preventie specifica prin — vaccinuri, anchete epidemiologice. asigurd ingrijiri medicale curente la nivelul cabinetului upravegheazA starea de sAndtate a boinavilor croniei prin vizite la domiciliu la indicatia medicului de familie; — contribuie la aeordarea ingrijirilor medicale paliative si terminale; —contribuie la recuperarea si reabilitarea bolnavilor. SARCINILE PERSONALULUI DIN ECHIPA DE LUCRU Asistenta de medicini general: — primeste si inregistreaza pacientii care au venit la cabinet; — identified problemele pentru care au veni ~contribuie fa buna desfagurare a consultatilor: — semnaleaza eventuale urgente medico-chirurgicale; — efectucazd tratamente injectabile, pansamente, spalaturi auriculare, recolteaz& analize, vaccineaz’, ~ sterilizeaza instrumentarul; — desfisoard activitati de educatie sanitards = tine evidenta si completeaza aparatul de urgenta. Asistenta obstetrician’ ~ depisteaz’ precsce gravidele; = tine‘evidenta femeilor insdrcinate (registrul de evidenta al gravidelor); ~examineazA si viziteazi periodic femeia gravida si lehuza; ~ particips la consultatia gravidei, efectuati de cétre medi — urmareste dac& gravida respect regimul igieno-dietic sau adininistrarea de medicamente; —efectueaza imunizarea gravidei la indicatia medicului specialist obstetrician PACHETUL DE SERVICII Serviciile medicale care se acorda de catre medicul de familie persoanelor asigurate in cabinetul stificate, la domiciliul bolnavului sunt urmatoarele: A. Asistentii medicala primarit + servicii profitactice 8) imunizdri conform programului national de imunizari; ») profilaxia factorilor de rise; ) controale profilactice TBC, boli venerice, etc.; 4) examene de bilant pentru copii si ©) depistarea, izolarea si raportarea cazurilor de boli transmisibile; 21Ligia Florea £) supravegherea gravidei si lehizeis 2) planning familial; hi) screening pentru depistarea unor anumite tipuri de cancer. + servicii de urgentit a) asistenté medicala in urgente medico-chirurgicale; +) trimiterea pentru internare sau citre medicul de specialitate. + servieii medicale curative a) anamnezi, examen obiectiv, diagnostic prezumtiv; ) examene paraclinice minimale la nivelul cabinetului si complementare prin trimitere la medicul specialist; ©) diagnostic medical definitiv; 4) prescriere de tratament medical si igieno-dietetic: «) servicii de mic& chirurgie (plagi, perfuzii intravenoase, infiltratii, sondaje vezicale); ) supravegherea asiguratilor pentru afectiunile care necesita dispensarizare, in colaborare cu medicul de specialitate; 2) asistenté medicala la domiciliu (tratamente injectabile, pansamente, monitorizare); hi) servicii medicale de ingrijre si de recuperare, la indicatia medicului specialist; i) educatie medico-sanitara: |) eliberarea de acte medicale, preseriptii medicale, + servicii speciale 4) activitati in caz de epidemii; +) asigurarea organizarii accesului continu Ia asistenta medicals ) asigurarea asistenfei medicale pentru persoanele asigurate gi neinscrise pe lista proprie (numai in caz de urgenté medical’, conventie de reciprocitate sau in cazul esigurarii permanentei); 4) consiliere pentru un stil de viata sanatos. + activitati de suport a) eliberarea de acte medicale (centificat de concediu medical, certificat de deces, certificat ‘medical pentru ingrijirea copilului bolnav, certificat prenuptial, conform prevederilor legale), b) eliberarea altor acte medicale legale solicitate de asigurat sau de autorititis ©) organizarea activitatii de evidenta, completatea la zi a fisei medicale de consultatie, a registrelor medicale gi raportarea statistict, B. Asistenqit medicala de specialitate din ambulatorin Asigurafii au dreptul la asistenta medicala de specialitate in ambulatoriu la indicatia medicului de familie cu respectarea liberei alegeri de cAtre asigurat a medicului specialist acreditat. ‘Asigurafii se pot prezenta direct la medicul specialist in urmatoarele cazuri: a) urgente medico-chirurgicale; b) afectiuni confirmate care permit prezentarea directa la medicul de, specialitate (diabet zaharat insulino-dependent, hemofilie, leucoze. limfoame hodgkiniene si nonhodgkiniene, status post transplant de organe, infarct miocardic,in primele 12 luni de la externarea din spital, malformatii congenitale care ummeazi sa fie pregatite pentru interventie chirurgicala, diverse forme de cancer in primii 5 ani de la depistarea imbolnavirii, bolnavii cu pacemaker, proteze vaivulare, by-pass coronarian, insuficienfa renala cronica care necesita dializa, psihoze). C. Asistena medicald spitaliceaseit Internarea in spital este posibili pe baza trimiterii medicului de familie sau @.medicului din ambulatoriul de specialitate. D. Servieti farmaceutice Asiguratii au dreptul Ia medicamente, cu sau fara contributie personal, conform preseriptiei edicale emis de eatre medicul de familie sau de c&tre medicii din ambulatoriu sau spitale pe baza scrisorii medicale, MANAGEMENTUL CABINETULUI MEDICAL La nivelul cabinetului medical, medicul nu lucreazé singur ci impreund cu echipa de Ieru aleatuiti din asistenta de medicina generala, obstetriciand, pediatra si alaturi de personalul nemedical (economist, informatician, ingrijitor curdtenie). 2CABINETUL MEDICAL. ECHIPA DE LUCRU. PACHETUL DE SERVICII. MANAGEMENT. LEGISLATIE fin scoput bunei desftisurairi a activitatii 1a nivetul cabinetului medical, medicul intocmeste regulamentul de organizare si functionare precum $i fisele de post, prin.care fiecare angajat ia la cunostingd sarcinile si obligatile ce-i revin, {In afara problemelor legate de coordonarea activitatii echipeide lucru, medicului ti revin si sareini legate de organizarea fii a dispensarului, dotarea lui cu aparaturd si materiale saniare. in fiecare an in cadrul relatiilor cu Casa de Asigurari negociaza contractul yi respectd clauzele contractual. Un rol important din activitatea medicului de familie se regaseste in completarea ‘actelor* nedicale, a evidenjelor contabile si a raportdrit activitatii depuse. Pentru desfigurarea in conditii optime, medicul de familie are obligatia sd-gestioneze eficient ‘ondurile financiare (salarii, cheltuieli medicale, cheltuieli de intretinere) & EVIDENTE PRIMARE LA NIVELUL CABINETULUI MEDICAL La nivelu! dispensarului medical existi o serie de acte medicale in care se noteaza activitatea sdesfagurata, in mod curent, Datele furnizate de aceste documente medicale permit raportati statistice care onstituie indicatori de morbiditate (sistem informational). Evidentele primare cuprind: ~ lista asiguratilor inscrisi; ~ fig8 de consultatie adult; ~ fig de consultatie copii; ~ registru de consultatii; — registru de tratamente; ~ registru de vaccinari; ~registru de evidenta a gravidelor: ~ registru de evidentd a botnavilor cronici; — registru de educatie sanitara. PROBLEME DE LEGISLATIE in cadrul asistentei medicale acordata de medici si de personalul sanitar, un rol important revine sistemului informational. in organizarea sistemului informational exista o serie de cerinfe si principii, stabilite prin legi sau alte regiementari (ordomtante de urgenta, ordine ale M.S, decrete, hotirari ale Guvernului Romaniei, instructiuni, norme metodologice). ‘Cu rol important in practica medicala pot fi evidentiate urmatoarele: A. Ordonanta de urgenti 150 publicati in M.O 838/20.11.2002, privind organizarea si fanctionarea asiguririlor sociale de simatate, prin care se abrogi Legea asigurarilor sociale de sanatate nr 145/1997.Aceasta prevede: + obligativitatea existentei asigurarilor sociale de sanatate ca sistem unitar; + alegerea libera de c&tre asigurati a casei de asigurari de sindtate; + alegerea liberd de catre asigurati a medicului de familie; + drepturile i obligatiile asiguratilor; + serviciile medicale suportate din fondul national unic de asigurari sociale dt Sanatate; + relatiile caselor de asigurari sociale de'sénatate cu furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente; + finantarea serviciilor medicale; + organizarea caselor de asigurari de sandtate; + control, rispunderi, sanetiuni. B. Legea 306 publicati in M.O 578/30.06.2004, privind exercitarea profesiei de medic, Precum si functionarea Colegiului Medicilor din Romania, prin care se abroga Legea nr 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, infiintarea, organizarea si functionarea C.M.R, republiéata in M.O 650/12.12.2000.Legea cuprinde:*" ~ dispozitit cu privire la exercitarea profésiei de medic ce se face numai dupa obtinerea calitatif de membru al C.MLR, pe baza autorizatiei de liberd practicd acordata de M.S, pana la aderdrea Roméniei la Uniunea Europeana dupa care aceasta competenta trece in responsabilitatea C.M.R. BLigia Florea 3. DIAGNOSTICUL STARII DE SANATATE. TRECEREA DE LA STAREA DE SANATATE LA STAREA DE BOALA. PROBLEMELE MEDICALE ALE OMULUI SANATOS. ACTIVITATEA PREVENTIVA iN M.F. MONITORIZAREA BOLNAVILOR CRONICI. Ligia Florea DIAGNOSTICUL STARII DE SANATATE Starea de séndtate este definita de OMS, ca starea de bine fizic, mental si social, in absenga bolii saw inflrmitait. Starea de sanditate a unei familii va fi in strdnsa corelatie cu sndtatea fiecdrui membru al su, cu interactiumea existenta intre membri familiei si interactiunea familiei cu alte sisteme sociale. Se pare ci diagnosticul stirit de sindtate privita ca ,stare de bine”, va fi dificil de apreciat, in contextul evolutiei continue a societati ivindu-se catalogari de ordin subiectiv referitoare la ce semnificd bunastarea, calitatea vieti, pretentile individului Sanitatea nu poate fi priviti ca un proces static, deoarece este influentata de o multitudine de factori ce tin de organism si mediul inconjurator. DEFINIREA STARII DE SANATATE, Reludnd definitia OMS, pentru a defini starea de sinatate se face referire la bunastarea fizica, mentala si sociala: A. Bunistarea fizied ~ se referd la aspect exterior (parametrii antropologici-indicatori staturo- ponderali) precum $i la buna functionare a organelor gi sistemelor in functie de ciclul biologie (crestere, ). sex, ras, Criteriile de apreciere vor fi clinice si paraclinice. B. Bundstarea mental — este reprezentaté de echilibral psihic al individului. cu o imagine corectd despre sine si a realitati, Criteriile de apreciere sunt: = capacitate de adaptare la schimbaris ~comunicare eficienta, —comportament etico-moral; —relatii optime intre membrii familie’ (sot-sotie, parinti-copii, copii-bunici); ~activitate utila a membrilor familieis = absenta conflictelor. C. Bunastarea sociala — este determinata de bundstarea fizica si mentala a membrilor familiei in strnsi corelatie cu factorii sociali, Prineipalele criterii de evaluare sunt: ~ habitat corespunzator (locuinta ct conditii igienico sanitare corespunzatoare); ~alimentatie echilibrata ~ realizare profesionali; = petrecerea timpului liber si a concediilor de odihna intr-un mod armonios; ~ accesebilitate la sistemul sanitar gi educational Cu cat factorii care concurd la starea de sAnatate, impletiti cu elementele bio-psiho-sociale sunt numerosi, cui atit sporeste dificultatea in a stabili cat mai complet si mai aproape de realitate, diagnosticul stirii de sinatate & _ Criterii pentru stabilirea diagnosticului stiri de sinatate Pot fi grupate astfel: A. negative: ~ inexistenta manifestarlor clinice ale unei boli —absenta bolilor cu evolutie in accese, pusee; — absenta bolilor asimptomatice; = absenta unor boli sub alta masei; —absenta factoritor de rise B. pozitive: —dezvoltare armonioasé, functionalitate normala a organelor gi aparatelor; ~ echilibru psihic; ~adaptabilitate si pastrarea vigor. 6DIAGNOSTICUL STARII DE SANATATE, ACTIVITATEA PREVENTIVA, MONITORIZAREA Rezuménd, aprecierea diagnosticului starii de sinitate se stabileste pe criterii 4) negative: absenta semnelor de boali; ) povitive: manifestiri ale buniistiriifizice, mentale si sociale. i TRECEREA DE LA STAREA DE SANATATE LA STAREA DE BOALA Avand rolul de a acorda asistenté medicala de prim contact, de a rezolva urgentele medicale, precum si celelalte activitati de ingrijire gi profilaxie, medicina de familie, se confrunti in permanent cu © multitudine de probleme. in cadrul asistenfei medicale continue, medicul de familie are in supravegherea sa pacienti de la nastere pind la moarte, fiind martorul trecerii acestora de la starea de sAndtate la starea de boal. ‘Modalitati de trecere de la starea de siniitate la starea de boali A. Dupa modul de debut Deoarece bolile, in evolutia lor, au 0 perioad& mai lunga sau mai scurta de instalare, medicului fi revine un rol foarte important, de a cunoaste modalitatile de debut ale acestora. Bolile pot debuta: VD acut: infarct miocardic; = pneumonie; = pleureziis ~ otite, sinuzite; ~meningite. 2) supra-acut: soc anafilactic; —edem glotic; — hemoragii cerebrale; = emboli pulmonare. 3) tent (insidios}: — HTA; ~ ateroscleroza; ~ hepatita cronicas, ~ cancer. B. Prezenta factorilor de rise: ~fuumat; ~aleool; ~alimentatie; —toxice; = droguri —sedentarism; ~ stress, la care se adaugi varsta gi sexul. C. Afectarea mecanismelor de reglare si imunitare ce se regsesc in cadrul unor: 1) boli genetice: —anomalii cromozomiale (sindrom Down, Turner, Klinefelter); = tulburiri genice (fibroza chistied, galactasemia, hemofilia, B talasemia) 2) boli imunitare: ~ reactii alergice (astm brongic, rinita alergica, urticaria, socul anafilactic); ~ reactii mediate de complexe imune (vascullite, poliartrita cronica reumatoida, glomeruloneffita); ~ autoanticorpi —anemie hemolitic. D. Nesatisfacerea nevoilor energetice ale organismului legate de : — oxigen — este vital in schimburile gazoase produse la nivelul plimanului, dar si pentru alte organe ca muschi, cord, creier, fieat, rinichi care sunt mari consumatoare de energie si ATP, rezultate in lurma procesului de oxido-reducere. In lipsa oxigenului, glucoza este degradati in acid piruvic si acid lactic, rezultand o cantitate mic& de energie; — apa —nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2-3 Vzi. Apa ajunsa in tubul digestiv este absorbita intrand in compartimentul circulant (spatiu vascular, interstitiu celular) $i in urma metabolizarii va fi eliminata prin rinichi, piele, respiratie degrevand organismul de substantele toxice; —hrana ~ este necesara pentru obfinerea suportului energetic, dar si in sinteza proteinelor proprii. {in absenta unei alimentatii corespunzatoare se. poate produce: « carent& de fier => anemie feripriva: 21Ligia Florea ‘+ carenti de iod => hipotiroidie; ‘+ carent& de vitamine, caleiu = rahitism; « carenta de proteine => afecteaza structira somatic, sistemut imunitar gi sistemul nervos. E, Excese de substante energetice Pot genera afectiuni ca aterosclerozs, HTA, obezitate, guta etc. F, Suprasolicitarea informationala Omul-nu este numai produsul informatiei genetice ci si al informatiilor provenite din mediu; ‘existé 0 capacitate limita de a primi informatii si cdnd acest prag este depasit, se instaleaza sindromul de suprasolicitare care poate genera boli psihice, Factorii care intervin in producerea sindromului de suprasolicitare sunt — obosealis, —anxietate; — insomnie; — cefalee: —ameteli; = palpitatis —tremuraturi G. Nesatisfacerea nevoilor de ordin superior (psihologic si social) pot genera stiri de frustrare si boli psihice. Se refera la probleme care tin de: ~afirmare pe plan profesional, apreciere, prestigiu, demnitate; — afectiune, iubire, protectie; ~ acces la viata culturalé si spiritual. % PROBLEMELE MEDICALE ALE OMULUI SANATOS Medicul de famitie, in ingrijirea sa, are pe langd oameni bolnavi si oameni slnatosi, care in anumite situatii apeleaza la serviciile acestuia. Clasifiearea solicitirilor A. Supravegherea medicaki a copilului sindtos — in scopul aprecierii nivelului de dezvoltare somato-neuropsihicd. Examenele periodice au un scop preventiv, de depistare precoce a unor deficiente morfo-funetionale, vicii de postura, tulburari senzoriale (auz, vaz), intarzieri de dezvoltare neuropsibic’ B. Efectuarea de vacciniri = la copii, in scopul obtinerii unei imunizarii specifice; — la adultii care calatoresc in anumnite zone (Africa, America intertropicala etc.) efectudndu-se vaccinarea antimalarica, antiholerica, antitifoidica ete. CC. ingrijirea gravidei—consultatia prenatal’, urmarirea activa a sarcinii, prognosticul sarcinii gi al nasterii tratament preventiv: i gonococice la nou-ndscuti; ~ profilaxia anemiei feriprive la gravide; = tratamentul medicamentos al contactilor in cazul bolilor transmisibile (chimioprofilaxie, sterilizarea purtatorilor de streptococ i hemolitic, etc). E, Solicitarea unui aviz medical la: —angajare; ~ transfer; —schimbarea locului de munc’: ~ recrutare; —examene; =conrursuri, = intrare in colectivitate; = solicitarea altorinstituti. F. Solicitarea unui control medical periodic ~ cu rol in depistarea precoce a unor modificari ale starii de s&ndtate, Contralul medical periodic se poate efectua gi in cadrul examenului de bilant care recent a devenit obligatoriu pentru pacienti. 28DIAGNOSTICUE STARII DE SANATATE, ACTIVITATEA PREVENTIVA, MONITORIZAREA G. Consultafia prenuptial — solicitata de viitori soti - consti in examen clinic general si evaluarea sofilor din punet de vedere psihic, al bolilor cu transmitere sexualé si al bolilor infecto- contagioase (Rx pulmonar, test HIV, VDRL) ACTIVITATEA PREVENTIVA IN MEDICINA DE FAMILIE Spre deosebire de ceilali clinicieni, care desfisoar’ mai ales o activitate curativa si mai putin preventivd, medicul de familie este singurul medic care impleteste activitatea curativa cu activitatea sa principal, cea preventiva , de preventie primar, secundard si tertiard atat la nivelul individului cét si la nivelul comunitati in conceptia OMS, activitatea medicala primara are un rol important de prevenire a imbolnavirilor, investitia la nivel individual si comunitar este mai eficient8, mai acceptabilA si nu solicit dotiri speciale gi costuri ridicate, Activitatea medical primar ~ orientatd spre sinatate; — orientats spre preventie; ~ orientata spre bolnay, ~nu solicita dotari speciale; — este mai iefting; —acorda asistenti de prim contact; ~ asigura continuitatea asistentei medicale. Scopul activititii preventive ~ se regiiseste in urmatoarele preocupari ale medicului de familie de agi aduce aportul in: = promovarea starii de sanatate si cultivarea unui stil de viata sanogenie; ~ impunerea normelor igienico-sanitare eficiente; — prevenirea aparitiei imbolnaviritor; — depistarea precoce a bolilor; — reducerea consecintelor bolii asupra calitiii viii individuluis = evitarea deceselor premature crescand speranta de viata Medicul de familie pentru a realiza aceste obiective isi va indrepta atentia spre trei programe nsemnate ce cuprind: = preventia primara; — preventia secundara; ~ preventia tertiard. > Preventia primard Se adreseaza omului sAndtos si are drept scop prevenirea aparitiei bolilor prin: — cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului; ~combaterea factorilor de ris —combaterea carentelor; ~combaterea factorilor patogenici; — educafie sanitard; = atragerea. organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale in actiunea de-prevenire a imbolnavirilor. Misurile de profilaxie primar sunt indreptate asupra individului si a colectivitatii din care face parte si in care igi desfasoard activitatea A. Activitatea de preventie primara la ce cuprind: ~ respectarea normelor igienico-sanitare (igiena corporala, alimentara, a locuin(ei); — comportament sanogenic; ~ educatie sanitara ce se realizeaza prin convorbiri individuale sau de grup, conferinte, brosur, anticole, postere; ~ evitarea factorilor de rise ~ fumat, alcool, tutun de mestecat, grdsimi, sare, cafea in exces, etc.; ~ interzicerea consumului de drogu = depistarea in timp util a unor afectiuni cu transmitere geneticd (spondilita ankilozanta, miastenia gravis, poliartrita reumatoida, diabet zaharat etc.); 4 individual insumeaza o serie de masuri si norme 29Ligia Florea ~ imunizari conform programului national; = servicii de planning familial; — supravegherea gravidei sia lehuzei; ~ administrarea de fier si acid folic in scopul prevenirii aner rahitismului ~imunizare d-Te pentru prevenirea tetanosului nou-nascutului; ~ administrarea iodurii de potasiu in zone gusogene; ~ chimioprofilaxia TBC; itatea de preventie primard la nivel de comunitate Individul traieste, de obicei, intr-o familie, iar familia traieste intr-o comunitate care este supusd permanent influentelor factorilor de medi. Acestia, de cele mai multe ori influenfeaza starea de sinatate a familiei, Pentru a realiza obicctivele preventiei primare si a preintampina efectele negative asupra colectivititii, medicul de familie trebuie si-si indrepte atentia catre: 1) combaterea factorilor patogeni ~ fizici (radiatii, temperatura, zgomote, presiune), ~chimici (pesticide, detergenti, hidrocarburi); ~ biologic’ (virusuri, bacteri, parazit, ciuperci); ~ sociali (soma), sirécie, stress, supra-aglomerari populationale), 2) respectarea normelor de igien’: ~comunal, ~alimentaras; —a munei 3) educatie sanitara continua, 4) atragerea organizatiilor guvernamentale/neguvernamentale in vederea igienizarii mediului Limitele sistemului de profilaxie in asistenta medical primara privese «) imunizarea principalelor boli infectioase: + existenta copiilor firs acte de stare civild, motiv pentru care nu au cod numeric personal (CNP); + abandonul scolar, + dificultatea aplicérii programului in zonele rurale izolate; ») educatia comunitard pe probleme de sAnatate; ©) promovarea alimentatiei adecvate, a folosirii apei potabile si a masurilor elementare de igien’; 4) ingrijirile de sindtate materno-infantile, inclusiv planificarea familiala: + morbiditate si mortalitate infantil la cote ridicate; + serviciile de planning familial se lovese de bariere religis + avorturile la cerere se efectueazi cu prea mare usurintd: + adresabilitatea scdzuta a femeii gravide la servictile medicale, in anumite medi sociale; + deficit de personal medical calficat in zonele rurale; se si educationale; Gy Preventia secundaria Cuprinde metodologia actiunilor de depistare precoce a bolilor. Pentru a depista prevoce aparitia bolilor, medicul de familie trebuie sa fie bine pregatit profesional sicu un simt clinic deosebit. Depistarea precoce a bolilor se realizeaza in trei direct A. in cadrul consultatiilor curente — medicul are posibilitatea ca prin mijloace clinice si paraclinice, si depisteze afectiuni ca: diabetul zaharat, HTA, aterosclerozi, neoplazii, ce au 0 perioada mai Lunga asimptomatica. * mijloace clinice: ~depistarea fattorilor de ris —antecedente heredo ~ colaterale; ~ mésurarea taliei, greutati, tensiunii arteriale; ~ examen clinic general; = depistarea leziunilor precanceroase. + mijloace paraclinice: —hemoleueograma; 30DIAGNOSTICUL STARII DE SANATATE. ACTIVITATEA PREVENTIVA. MONITORIZAREA ~glicemie; ~colesterol: —trigliceride; examen sumar de urin’; ure; ~ creatinind; =VDRL; —test HIV; KG; Rx toraco-pleuro-pulmonara; = frotiu Papanicolau, ~ mamogratie la femei peste 50 an ~tuseu vaginal / tuseu rectal; -IDR la PPD. B, Metoda controlului periodie Se adreseaza omului s&ndtos si consta in efectuarea unor examene medicale ca: ~ examen de bilant al copilului in scopul urmaririi dezvoltarii somatice si neuropsihice; — examen medical la intrarea copilului in colectivitate; —examen medical prenuptial; examen medical la angajare, recrutare; — control periodic al persoanelor ce lucreaza in medi cu noxe; — control periodic al salariatilor din sectoral alimentar; — control medical al contactilor. C. Metoda screening-ului ~ se aplica in cadrul unor campanii organizate, cu personal bine pregatit, asupra unei mase largi sau a intregii populatii si consta fr: — depistarea activa a unor boli cu o perioada lunga de evolutie asimptomatica (tuberculoza, diabet zaharat, cancer); in prezent existé programe nationale de screening pentru depistarea unor boli transmisibile (Iues si tuberculoza), precum si pentru depistarea unor boli netransmisibile (cancer de col uterin, mamar, colon, prostata) in colaborare cu serviciile de specialitate; = stabilirea unor masuri terapeutice eficace si precoce. Sy. Preventia tertiari Cuprinde totalitatea masurilor luate i handicapului cu reinsertia sociala a bolnavului. Mijloace de realizare: a) precizarea corecta a diagnosticului; ‘ ») tratamentul corect gi eficace in functie de stadiul clinic al boli i particularitatea pacientului ©) monitorizarea corecta a tratamentului 4) controlul periodic al bolnavului pentru a sesiza in timp util aparitia complicatilor, ) aplicarea masurilor recuperatorii in timp util; 4) sustinerea psihica, familiald si sociala a bolnavului scopul prevenirii complicatiilor, agravarii bolilor, evitirii MONITORIZAREA BOLNAVILOR CRONICI Date generale Medicul de familie, pe Langa faptul c& este confruntat cu diferite probleme ale asistentei medicale de prim contact (urgente medico-chirurgicale, cazuri noi de imbolnavire), prin rolul siu de supraveghere medicala continu, are datoria de a urmari activ pacientii cu afectiuni cronice. Datorita caracterului progresiv al bolilor cronice, prin monitorizarea: pacientilor cu astfel de afectiuni, medicul de familie igi aduce contributia, la prevenirea complicatilor, evitarea agravarii. si instalarii handicapului, fotul in scopul reinsertiei sociale a bolnavului ‘Tipuri de boli cronice mai freevent intainite in practica medicului de familie: = boli cardio-vasculare: HTA, cardiopatie ischemic, valvulopatii, insuficienti cardiacd, arteriopatie obliteranta: boli ale aparatului respirator: astm brongie, BPCO, bronsita cronica; 31Ligia Florea ~ boli ale aparatului digestiv: ulcer gastro-duodenal, litiaza biliard, colon iritabil, hepatite cronice, citoze;, — boli ale aparatului genito-urinar: pielonefrita cronica litiazd renala, insuficienta renal, adenom de prostatas ~ boli endocrino-metabolice: obezitate, diabet zaharat, hipo / hipertiroidii,dislipidemii; ~ boli ale sistemului nervos central: epilepsie, Parkinson, accidente vasculare cerebrale, sclerozi in placi: — boli ale séngelui: anemii, trombocitopenii, sindroame hemoragipares — boli psihice: nevroza, psihoza, dependenta de droguris ~ boli de ochi: glaucom, cataractas, - neoplazii; La nivelul cabinetului, medicul de familie are obligatia de a inregistra aceste afectiuni intr-un registru special — registrul de evident a bolilor cronice. in acest registru, care va fi compartimentat funotie de tipul afectiunii cronice, medicul de familie va nota urmatoarele: ~numele si prenumele bolnavului/adrest ~ data nasteri (inclusiv codul numeric personal); ~ data luarii in evidenta pentru tipul de boalt cronic’; ~ afectiunea (diagnosticul complet) de care suferd bolnavul; — observatii -iesirea din evidenta — prin vindecare, deces, transfer, schimbare de domicilit, Registrul de evidenti al bolnavilor cronici are o importanté semnificativa, pentru medic, care cunoaste in orice moment patologia pacientilor avuti in ingrijire, pe grupe de iafectiuni si grupe reprezentative de varst Registrul de evidenta al bolnavilor cror centralizatoarelor (sistem informational) lunare, trimestriale, semestriale, anuale. ce vor fi trimise serviciului de statistica medicals din cadrul DSP a judefului respectiv. Acesta, prin centralizarea datclor, va _obtine evaluarea incidentei i prevalentei (indicatori de morbiditate), existente in teritoriu. Datele culese de ta nivelul judetelor vor fi trimise la Ministerul ‘SAnAtitii, unde vor fi analizate gi vor constitui suportul pentru editarea .Anuarului de-Statistica Sanitara” constituie. un important. suport in real Particularititi ale monitorizrii bolnayilor cronici A. Depistarea (diagnosticarea precoce) Este foarte important ca medicul de familie s& realizeze acest lucru, deoarece boli ca HTA, diabetul zaharat, ateroscleroza, dac& sunt depistate in stadiul de debut, inainte de aparitia complicatiilor, ‘Vor avea rezultate si o evolutie mai bund. Acelasi fucru se poate spune si despre depistarea precoce a unor afectiuni neoplazice, al ctiror tratament in faza primara va conduce la o afitudine adecvata si la 0 supravietuire importants B, Identificarea factorilor de rise Depistarea factorilor de rise are un rol deosebit in aparitia si evolutia bolilor cronice: —alimentatie necorespunzltoare — obezitate, ulcer gastro-duodenal, cancer gastric, gut’, HTA; ~ alcool —hepatite, ciroze, hepatosteatoze, cancer gastric, psihoze; ~fumat — cancer bronho- pulmonar, arterite, HT, cardiopati ischemice: ~ stress — uleer gastro-duodenal, HTA, CIC, tulburiri psihi ~ sedentarism - obezitate, dislipidemii; — factori genetici — HA, diabet zaharat, poliartrita reumatoids, schizofrenie. C. Confirmarea diagnosticul = prin examen clinic minutios, examene paractinice, totul in strdnsa corelatie cu antecedentele heredo-colaterale $i factorii de rise; ~ este important de a diagnostica gi bolile asociate (ex: eardiopatia ischemica si diabetul zaharat ~ diabetul influenteaza si agraveazd evolutia anginei pectorale). D, Ierarbizarea afectiunilor — este necesari deoareve: = nu toate bolile de care, suferd pacientul sunt la fel de grave si importante, gi de multe ori ele nu pot fi tratate simultan; de aceea un ulcer gastric va fi mai important de tratat decat 0 boald artrozica si 0 HTA cu valori mari decat un colon iritabil E, Sinteza diagnosticd: — utili in scopul elaborari strategie’ terapeutice; = medicul tine cont de intregui context patologic al bolnavului prin diagnosticarea tuturor 32DIAGNOSTICUL STARII DE SANATATE. ACTIVITATEA PREVENTIVA, MONITORIZAREA afectiunilor si stabiliriilegaturilor dintre acestea (ex: in tratarea HTA Ia un obez vom cduta si corectim intai greutatea sa, scdderea greutatii contribuind la diminuarea valorilor tensionale); F, Stabilirea obiectivelor consta in: ~ incetinirea procesului patologic; ~ prevenirea complicatiilor, ~ ameliorarea calititi vieti si prelungirea ei; = prevenirea invaliditati: + exemplu pentru HTA: ~reducerea valorilor tensionale ~ combatered factorilor de rise — prevenirea complicatiilor pentru organele fint& = reducerea morbiditatii asociate = imbundtatirea ealitaii vietit + exemplu pentru astm brongic: = combaterea factorilor de rise ~ prevenirea crizelor de astm ~ prevenirea complicatiilor = prevenirea leziunilor ireversibile ‘imbunatatires calitaii vietii G. Elaborarea strategiei terapeutice are in vedere: 2) inventarul grupelor de medicamente eficiente; b) alegerea unei grupe eficiente conform criteriilor stabilite de OMS (eficacitate, siguranta, standard de calitate); «) alegerea unui medicament din cadrul grupei; ¢) stabilirea modului de administrare, a duratei si dozei ¢) informarea pacientului despre tratamentul prescris, avertizarea asupra react 4) monitorizarea tratamentulu; 1g) alentie Ja asocierea medicamentelor; h) raportul cost/beneficiu al medicamentului. H. Atragerea pacientului in aplicarea tratamentul ~ pacientul va fi informat despre afectiunea/afectiunile de care sufera; ‘motkil de manifestare al boli ~ necesitatea tratamentului, avantajele sale; — importanta suportului psihic al familiei, 1. Colaborarea cu specialistii de profil deosebit de utila pentru: —confirmarea diagnosticului; ~ investigatii lirgite de specialitate; ~ schema terapeutica; ~ sesizarea precoce a complicatilor; — tratamentul urgentelor, ~evaluarea rezultatelor. lor adverse; 3