CAPITOLUL III ACTUL JURIDIC CIVIL Bibliografie ~ C. Hamangiu, I. Rosett-Baldnescw, Al. Baicoianu, Tratat de rept ei romén, vol. I, Ed. All, Bucuresti, 1996, pp. 76-124; Tr. lonascu $.a., rata de deg civil, Partea generala, vol. 1, Ed. Academiei, Bucuresti, 1967, PP. 251-371; D, Com Teoria generala a actului juridic civil, Ed. $1 inific’d, Bucuresti, 1969; Gy, Beleiy, Drept civil roman, Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ef alla, reviizuti si adiugit3, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007, pp. 127-235; FL, Baias, E Chelaru, R. Constantinovici, 1. Macovei (coord), Nou! Cod civil, Comentariu pe articole, art. 1-2664, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2012; Noul Cod civil, Comentari, doctrind si jurisprudenfa, vol. I-IV, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012; 2. Poy », Tratat de crept civil. Obligatile. Volumul I. Contractul, Ed. Universul Juridic Bucuresti, 2009, pp. 229-489; £. Lupan, 1. Sabviu-Pop, Tratat de drept civil roman, Volumul 1 Partea generali, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2006, pp. 169-280: . Reghin, $§ Diaconescu, P. Vasilescu, Introducere in dreptul civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, pp. 422-644; E. Chelaru, Teoria generala a dreptului civil ~ in reglementarca NCC, Ed. C.H, Beck, Bucuresti, 2014, pp. 99-211; G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil Partea generali, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, pp. 109-289, & Poenaru, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, PP. 106-223; M. Nicolae, Actul juridic civil, in Institut de drept civil. Curs selectiv pent licenta, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2006, p. 6 gu. . Pop, I-Fl. Popa, SL Vidu, Curs de drept civil. Obligate, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015, Pp. 28-272; P. Vasilescu, Drept civil. Obligatii, Fd. Hamangiu, Bucuresti, 2012, - C. Jugastru, Drept civil. qn General a obligatilor, Ed. Univesul Juridie, Bucurest 2017, pp. 20-100; TF. Prescure, R. Matefi, Drept civil. Partea general. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, pp. 124-225; LR. Urs, C. Todied, Diem ena Teoria general Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2015, pp. 197-290; K Larena Wolf, Allgemeiner Teil des Bungelichen Rechts, 8. Autfage, CH.’ Beck, Miinchen Jog) pp. 431-444; Ph, Malaurie, L. Aynes, Ph. Stoffel-Munck, Drept eivi Obligatiile, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2010, pp. 199-621; LZ. Aubert, Inroducee et droit et themes fondamentaux du droit civil avec annexe documentaine st ds. Arnot Cotte Eiliions Dall, Paris, 1998, pp. 216-219; Starck fz “i Am ae Inroduction au droit 4 éd, Lite, Paris, 1996, pp. s43'35%% Ch. Larrounet, Introduction a Iétude du droit privé, tome I, 4° G4, Economica, Paris, 2004, pp. 331-333. , §1. Notiune si clasificare ivi i proli ilor juridice civile in i ; Creativitatea si proliferarea raporturil ice | cele mai multe cazuri au Toe prin actljuridie. Sub acest aspect, aetul jure se dieregg mM one conduite (actiuni) umane. Cel ce sdvarseste un act juridic civil eate legat prin vointa Scanned with CamScanneratid fafa de ceilalti ale o9 raat, oa exter eastatitudine mane al ia ret ged motvatia externa a rectmoasten a” ellie ye wafie intern’ se afld fina indoiala gy ae baza cd ceea ce s-a declarat ¢ Recta (excePti¢: de pilda, testamentyl festator 1U stie de existenfa sa), Totusi, fica de acfiune a omului nu trebuie s domeniul personal, ci trebuie 88 cuprinda si Modelarea rap, constitui, a modifica sau a stinge asemenea raportur, ©; modelatoare prinde contur juridic il constituie tocmai a taoare a individului va avea eficienté juridica numa noscuti de ordinea de drept. ‘Actul juridic civil ar fi 01 yr, ins ns trumentul CU care vointa actul juridic; dar puterea mode. i in masura in care este recu- deci compus dintr-un complex de imprejurati relevante infd exteriorizata de care legea leaga anumite consecinte juridice, Aceast& vointa exteriorizatt in directia producerit de efecte juridice este amburele” actului juridic, ,,piatra sa de construc ie”; de aceea, cine spune act spune de efecte juridice. Desigur, vointa » nu inseamni ined act juridic, dar ea este tului juridic. Cand lipseste aceastd vointa mata, nu avem de-a face cu un act juridic. Asadar, in toate cazurile actul juridic de voinga, el este prin ipoteza o actiune voluntard, un act liber si constient. idic presupune libertatea consimtiméntului, acesta fiind elementul care con- area actului. 4 deci ca notiunea de act juridic este mai larg’ decit cea de vointi arece pentru ca el sd existe mai este necesara si producerea de efecte Ceste consecinfe juridice depind doar de vointa unei singure persoane, © suprapunere intre declaratia exteriorizati si actul juridic, Dacd insi ingura nu poate sd produca efectul juridic voit, de regula va mai A vointa a altei sau altor persoane. camera (gazda) mai bund i o inchiriaz, iar la incetarea raportului juridic de inchiriere (deci Hoc daca X ii opune (unilateral) inchiriatoraui fap eu et i. Dar noul raport juridic de inchiriere nu se poate nas voie si de acordal lateral de vointa a lui X; mai este nevole de acor fudentul X giseste o fntrebuinfatd in dow’ sensuri 9 i juridic” este intrebuinfata in ¢ i" Be op el de operaie juridied (negotium) e de o parte, i Scanned with CamScannera0 DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA, probator, pentru dovedirea operayiei (instr “nnum formeaz un cuplu celebru, Astfel, ci ¢ poate desemna fie operatiuned intelec- iar, pe de alta parte, in sensul de fase mentum), in drept, negotium gi fnstrume se vorbeste despre un contract de vanzare, te ds tuald insdsi (negotium), adicd viinzarea. fie inscrisul care constath aceastt vanzare (instrumentum), adicd inscrisul dresat dup formarea actului, Putem, agadar, foarte nstrumentum, ne interescaz’ in est capitol bine vorbi despre act-megotium si act-instru) ; actul juridie in infelesul de operative juridica (pentnw nouns 12. vedea si /. Micescu, Curs de drept civil, Ed Al Beck, Buen Oe fae hak: m FL, actul juridic poate fi definit Be Tntr-un sens cu totul general, actul Jo ele impun o definitie fa obiect vointa destinatt si product efecte juridice. Inst exigenté Eo ; Vom defini ae! juridie civil ca find acea manifestaré de voinja destinata a producé amumite efecte juridice (si creeze, sa modifice sau sa stingd wn raport juridic civil) in limitele si conditii i obiectiv. tntr-o alta definitie, actul juridic este un ,,act de voinfa destinat si product efecte juridice (in special, sa creeve ‘un drept subiectiv), in mod constient si liber, efecte urmirite de autorul sau autorii sai El este numit juridic pentru c& produce efecte juridice; el este izvor de drept” (G. Cornu, op. cit., p. 61). G. Renard definea actu juridic (in general) ca fiind orice manifestare de voint& care, prin adaptarea sa la ordinea juridica, este apt sa produca inlduntrul raporturilor sociale modificirile dorite de autorul sau, - Sub aspect subiectiv, atunci cand o persoana savarseste un act juridic, ea isi concentreazi vointa in domeniul dreptului. Actul juridic este un act voluntar pentru ci himbare a situatiei ei juridice. Dimpotriva, care-| indeplineste urmareste 0 scl i i terial lipsit de orice continut volitional, fie faptul juridic este fie un eveniment pur mat inu ita vointi din care rezulta efecte juridice, dar far ca © actiune animat’ de o anumit aceste efecte si fi fost urmarite in mod direct. De pildd, pentru prima specie, decesul chiderea succesiunii sau, pentru a doua, schimbarea treneazi substituirea unei instante competente teritorial cu alta, Se poate deci refine ca in actul juridic exist intotdeauna din partea autorului su luarea in considerare $i urmrirea voluntara a consecintelor juridice pe care actul le produce, in timp ce in faptul juridic mecanismul de producere a consecintelor juridice se dezvolta in baza legii care le ataseazi faptului, fie c& acesta ar fi sau nu intengional. in sfarsit, trebuie subliniat c& nofiunea de act juridic este intim legati de ideea de previziune. In adevar, prin incheierea unui act juridic (unilateral, bilateral sau multilateral) partile au acceptat sa se afle intr-o situatie juridica determinata, fie & i-au prevazut toate efectele, fie ci ele au acceptat efectele previzute de lege, increzdndu-se in legiuitor. unei persoane care produce des‘ domiciliului unei persoane care ant Drept comparat. in dreptul musulman, actul juridi * 4 . 'man, juridic (intr-un injeles larg) este or (oh eek oe aes lt th considerare Gece aan Gintun arsamblu de acte naturale (his), act fice (11 al-djawarih) si mentale (fi al-kalb) considera ©) igur act. El contine deci nu numai negotium iuris, ci si actul uman care produce efecte de drept; el : tae eee Poate fi la fel de bine o cerere (chiar o rugiminte), " Scanned with CamScannerexpresiile (cuvint, Actele fizice cuprind fearea corpulti si membrelor (de ; qu mise ea &1 Inetmbrelor (de exemplu, 5 men i) 5b) acto srfeplnirit unei obligatii ca neexccutarea uni contin oY ete get inl tle mentale Scapa ulectorll pani _— ae Om nu ex fata lui Dumnezeu, daca rl . in fae daca nua exteriorizat in a responsabil de cle deci i ne le 51 in cuvinte intentia de 4 eplini. Je indep! eae ee ‘Actele juridice astfel injelese se Impart in: J, Volunt trea de spirit a autorului lor inaintea sau in mo ir ane facultitile exercitate conform legii sunt acta dogmatice sau de credinfl. Actele creatoare (iushotay si info fizice; actele de credini (tikadat) Sunt mentale. Seopul pri turilor juridice (vanzare, casatorie etc.), in ceea ce Priveste sa.esie de a face si Se cunoasca un eveniment (marturia in fata magist risirea etc.; 3. acte producitoare de efecte juridice (ithbalan, ea aul, marty donajia ete, i acte extinctve de drepturi ca repuirea sau rumen 4 Act ereatoare de dreptri pot revocable (loajunea) sau ine ee Apoi, aceleasi acte cdnd leaga raporturi juridice sunt numite itl Cana convenfii) si cdnd desfiinteaza situatii juridice, fusukhat, cum ar fi rezoitimea wel vanairi pentru vicii ascunse (pentru detalii, a se vedea L. Million Frp Blan, op.cit, pp. 184-186). * re si invotimtare, dugg Pliniti lor, Actele voli, Creator, infermatoar ormatoare. (thoar'aty Sunt imelor este crearea fapor- Actulinformator, ment Clasificarea actelor juridice civile se poate face dup mai multe criteri. Aste, depot fi clasificate: dupa numarul partilor care isi manifesta vointa juridica la inche- ierea lor; dupa modul lor de formare; dupa scopul urmarit de parti; dupa importanta lor in raport cu patrimoniile partilor; dupa efectele pe care le produc si dupa momentul in care aceste efecte se produc; dupa rolul vointei partilor in determinarea continutului lor etc. Vom examina in continuare principalele clasificari ale actelor juridice civile. 1. Acte juridice unilaterale, bilaterale si plurilaterale (sau multlaterale). Pottivit acestei clasificari, dupa numdrul partilor a céror vointa juridica participa la formarea actului (desi poate mai corect ar fi in functie de necesitatea ca pentru Producerea de efecte juridice sa fie nevoie de manifestarea de voinfa a unei persoane “dimpotriva, de mai multe manifestiri de voinfa), distingem: 4) Acte juridice unilarerale, care sunt rodul unei singure vointe jurdice, adics ut valabil incheiate de cétre o singuri persoand (art. 1324 C. civ ae 2G att numai prin vointa sa poate si determine produoerea de fest JOT. Thee Va putea crea prin voinfa sa singulard 0 obligate ra eu oun +8 deci regula inadmisibilitati actului juridic in detrimental ts 1 atl unilateral nu-i poate contri o ereanfs autor si De BTN dutidice unilaterale care, pentru a produce efecte Dea in alin. (1, Wilgsig ot anume persoane [de exempli, a. el ‘and constituie, modified Sug, 4 actul unilateral este supus comunicarii @ a desnatil et tinge . one ate ori informarea nen F pony Pt al destinatarului si ont. de He tte ae fie comunicate altor persoane pentrt! "Voi aivit naturii actului), dupa cum oak produce &208 cine juridice (de Scanned with CamScannerDREPT CIVIL. PARTEA GENERALA pilda, testamentul, acceptaren succesiunii, renuntarea Ia succesiume, infiinyaren wie “idu, op. cit., PP. 333° fundayii cte.); pentru detalii, a se veden L. Pop. hPL Popa, St si334, exemplu: crimotogie de Ww estatlo ~ mBrturisie 96 men — inte. prin cS oon unilateral pe acela care dupa — mv fs eget su, adicd pe acela cfiruin i se va transmite patimonial textatrate (rt. 1038 C “ Pritt fea tngelegem acea dispozitie din eureney Tia testament testatorul last pentru timpul fn care rm pam o liperala wren rt Sai me ra atau, ee festamentul reprezintl.un tipar juridie fn eare sunt menonate une! vine aninn iar sero sensu, insearan legatul ca atare (pent! UH ANE Te Irept roman femareabil, a se vedea MD. Bocyan, Testament), volutia succes ree nent in dreptul roman, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000; pentru o,anali mpl ses mentului in dreptul pozitiv, a se vedea D. Chiricd, Tratat de eee ees es ia fi liberalitafile, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2014, p- 239 sani de asemencn, a se veden “AL. Bacaci, Gh. Comanité, Drept civil. ‘Succesiunile, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2006, p. 60 s.u.). fn exemplul de mai sus, daca testatorul a incrcat legatul cu o sarcind (de pilds, obligatia de a institui o rent viager pentru un tert), legatarul nu va fi tinut de aceasta | decit daca accepta liberalitatea; inc& 0 dat vointa singulara nu poate crea obligatii in sarcina unui tert. — ; | Actele unilaterale pot fi atat patrimoniale (testamentul), cat si nepatrimoniale | (recunoasterea filiatiei unui copil din afara cAsatoriei; recunoasterea paterni matemnititii poate fi facut si prin testament). De alt parte, ele pot sa priveasc: = recunoasterea unui drept sau a unei situatii preexistente (de pilda, recu- noasterea de datorie, recunoasterea copilului etc.); — transmisiunea unui drept (testamentul, acceptarea mostenirii — art. 1106 C. civ. etc.); ~ abdicarea de la un drept prin care acesta se stinge (renuntarea la succesiune - art. 1120 C. civ.). in consecinfa, putem deosebi: 1. acte cu caracter declarativ; 2. acte cu caracter translativ; 3. acte cu caracter abdicativ sau extinctiv. Tot in categoria actelor juridice unilaterale sunt incluse promisiunea unilaterali (art. 1327 c. civ.), promisiunea publica de recompensa (art. 1328 C. civ.), revocarea promisiunii publice de recompensa (art. 1329 C. civ.), denuntarea unilaterala a com jaca ete. (Peto trate monografic a actu unilateral ase vedea Mi rinilabenlle Jeare Cauca cee Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006). Sunt apoi av bundoara, confirmar $esc © situafie preexistenta sau pregitesc un contract , confirmarea unui act juridic lovit de nulitate relativa june de a executa o obligatie naturala; in dreptul te relativa, promusnuned nale etc.; angajamentele unilaterale sr fee onSituirea unei societi usa se prevede altfel, dispozitile lepale oval ere. Mention’im ca daca prin ee ™ punzAtor actelor unilaterale, 'contracte se aplicd in mod cores Scanned with CamScannerOU juridic ciyip Ppromisiunea publica de recompensé a jul al XLX-leaatat in doctrina staing, ogg f ory i °C ined di see ii urmatori: dac o persoang a “ohtong, Prop din nif urma e 4 ierdut gato en ne i a en Prins pe inhi wre Pe ae i rin care PI compens: ACeluia care 7 2 din pareyy wna il recompenseze pe pasitor? te Hi aduce obigety Pier ean ‘i obligt Noul Cod civil a Tezolvat aceastg Problema prin art. 1328 gi rin influenta Codului civil Berman (§ 657 si g 658). Asta = Si art, 1329, eo reeompensi in schimbul execuast Prestatit este oi, Fi dacd prestafia a fost executaty, fr a cun ae} Daca prestatia a fost executata vj sc impate tne ele, potrivit contetaes seeasla mu Se poate stabili, Tecompensa se 4 t de mai multe st executatd separat eae aie cea dintdi rezultatul fart. 1328 alin Qiao Bek care a insite, a se vedea M. Avram, Natura juries > promishegs Pentru aceasts Dreptul nr. 6/2001, p. 19 s.u, Stimit mutte gj if © discunit june 1 Cea autohtona it jurai Persoane, ri de instant (in eazul care reprezinta arte din pret sau din art 945 alin. 2) 18): iv, in cadrul actelor juridice unilat statutare, in care manifestarea de vointi firi si fie nevoie de acceptarea altui ‘wociatiile, cAsdtoria, Tecunoasterea fili; odeclaratie unilaterala de vointa, emi: erale se pot deosebi doug subcategor ete a este sufi ficienta pentru a se forma actul Jjuridic, i subiect de drept (de exemplu, fundatile si latici etc.), si acte nonstatutare, care reprezinta is anume in vederea intalni rii ei cu acceptarea Nu trebuie confundat actul unilateral in care se exprima o singura vointi cu Contra von iilateral, cate, ca orice conventie, presupine acordul dowd sau mai Mal wt esi, in general, numai un singur contractant isi asum’ obliga fat de Ofer a Pula, donatia presupune acceptarea de catre donatar a ae et : Sit fic ins £2 gratificatul sa fie obligat cu ceva; obligatia subzisté, asadar, PN donatr, care trebuie s& predea bunul. inti sunt izvoare de obli- § teptul Nostru civil, manifestarile unilaterale de vointa sun ie anime jrevi- Me je civile numai in mod exceptional, in cazuie coil BSI Aceasta Categorie este inst numeroséindretul public. vointa a i gatidice bilaterale — actele incheiate prin elizarea Se al poate Site (flecare parte putand fi constituité din mele de consinjdimdnt. Actele s Ounta a fiecdreia dintre parti poarté sr sontractul este, potrvit noulul © Se numese contracte sau convenfii. Cont Scanned with CamScannerDREPT CIVIL. PARTEA GENERALA Cod civil il, acordul de voinje dintre dows sau mai multe constitui, modific , Persea . itui, modifica sau stinge un raport juridic (art. 1166 ) Me CU intentia de a Exemphu: Mi : cup bic pune hui V; Eu vreau s8 cup biciceta ta FAspunde: “De acord™ Aconal de vind al celor doi a avut lo gate oY contract dé vanzane-cumparare valabil (desigut, dct mu exist alte eaure de sec ve de infin citate), Alttel va fi cazul fn care M fi spune lui V: £4 vreau si cumpae bi Pentru 300 de lei fi Aich taeee et co na gi deci contractul nu se incheie, t esential (prequl) nu exista un acord de v Erimologie: contract” deriva din latinescul contrahere (a inchei trage fmpreuna), ing convent", din comvurire (8 Yeni Impreund, Thee dreptul nostru civil, conmact si convenfie sunt sinonime, In Contractul poate fi unilateral sau bilateral, El este bilateral sau, dupa cum x exprimd legiuitoral, sinalagmatic (sinalagma in limba greact inseamnd inp ei atunci cind pire se oblied reciproc una fay de cealalti; aceasta inseam ef acelagi timp fiecare dintre pArjile contractulu are atatcalitatea de creditor, ct si pe « de debitor. Contractul este sinalagmatic, dupa cum spune Codul civil in art, ie i interdependente. in caz contz:: atunci cind obligatiile nascute din el sunt reciproce contractul este unilateral chiar dacd executarea lui presupune obligafi in sarcina belor parti. Bundoard, sunt contracte sinalagmatice: contractul de vanzare-cum contractul de schimb, contractul de antrepriza, contractul de arendare, contractul de depozit cu titlu oneros, contractul de intrefinere etc. in contractele sinalagmatice, o parte isi asuma 0 obligatie mumai pentru ci si cealalti parte isi asuma 0 obligatie; de aceea, dependenta prestatiilor reciproce exe evident: o prestafie (apreciati economic) este fard sens in lipsa celeilalte. O pres este sivarsiti numai pentru cd si cealalta parte se obliga la o contraprestatie. intr. sens larg, aceste contracte ar fi contracte de schimb, deoarece partile schimba intre ele prestatii care, in ochii fiecirei parti, sunt egale. Principiul de bazi al contract sinalagmatice este unul vechi, din timpul romanilor, exprimat in formula do ur desi dau ca si-mi dai). Dar, cum stabileste Codul civil, in contractul sinalagmatic obligs fille reciproce nu sunt numai juxtapuse, ci $i interdependente, in sensul cf pent fiecare dintre parti creanta de care beneficiaza si datoria de care este fit sunt de nedisociat. fintr-un contract sinalagmatic, alaturi de obligatiile prine vanzitor de a transmite proprietatea), pot exista si obligatii obligatia vanzitorului de informare privind bunul transmis). Regula est contract va fi valabil incheiat in cazul in care paitile cad de acord asupra © daci cele neesenfiale nu vor putea fi ulterior ne ni (a se vedea art. awe oe pale (bundoari, pent accesorii (de exempt e cia sJementsl esenfiale ale contractului; va apela la instanja de judecata pentru completarea contractulu C. civ,, intitulat ,,Incheierea contractului”). Asadar, reciprocitatea presupune ca fiecare parte si fie creditorul oblis* celeilalte pirti, iar inferdependenfa presupune ca cele dou obligatii fie con® hate una de cealaltd; interdependenfa obligatilor trebuie analizati si in feat? aac ied with CamScanner Scanniia de neexe- tu ontrac “tl comottinnes pentru neexecutare si teor a se vedea la Aubert E Savaux, op. cit., p. 64), ie ih pene: deci, criteriul care ne indicd daca No jnalagmatic) sau nu este existenia obliga tit ente avem de-a face ae cu un c or principal contract le reciproce si inter- categorie de contracte este cea mai im af - ortanta sj : 4 ‘ge regula, oamenii actioneazi in interes rope cea mai des i Propriu si sunt inc! 7 er jai dach concomitent primesc o Tinati sa faca 0 se numai t contraprestatie care |i pst sada, in aceastl accept, contract ete un cor de vine ee oo ventbilt a produce efecte juridice si recunos eee inanifestat cu He imp un act juridic bilateral. ace! partile trebuie, prin inelegere, SA stabileasca to, ctului (essentialia negotii); de la caz la caz, tipul cot jjemente apartin essentialia negotit. ‘A doua categorie — pe care am amintit-o — 0 constituie contractul unil cesta Se aflé in vecinatatea actului juridic unilateral; astfel, de regula, cae ae asc numai drepturi, pentru cealalti numai obligatii; totusi, cum am ardtat, metul este unilateral ,chiar dac& executarea lui presupune obligati in sarcina snbelor parti” (art. 1171 teza final C. civ.), Existenfa sa se explicd prin aceea ci Iegiitoral a considerat ca pentru astfel de situatii nu este de ajuns doar un act juridic inilateral, pentru cA nu este bine ca cineva si fie silit si accepte ori si i se impund drepturi; este nevoie deci de o conventie la care si cealalta parte si consimta. ate elementele esentiale ale 1 contractului ne va spune care Exemple: testamentul, dupa cum am aritat, este un act juridic unilateral. Legatarul universal desemnat prin testament va primi la moartea titularului patr- moniul acestuia. Legatarul va avea aceasti calitate fird sau chiar impotriva vointei sale, Dar acest lucra nu-l prejudiciaz’, deoarece el poate renunfa la mostenire; de alta parte, el va dobindi nu numai drepturi, ci si obligati. Donatia, in schimb, este un contract unilateral; pentru ca donatorul si fie obligat si doneze un bun donatarului, iar acesta s8 fie indreptafit s& ceard ceea ce i s-a promis, trebuie si existe un consens (in forma previzuta de lege) in acest sens. Asadar, nimiinui nu i se poate face o donatie impotriva voinfei sale (unele except pot fi posibile). Cine ar primi o donatie de 1a o persoand compromisd sau care ar urman imterese meschine? De alti parte, pozitia juridica a donatarului nu este intotdeauna ‘vantajoas’, pentru cl o donatie poate fi grevata de sarcini. In sft, ar fi neplicut a impotriva vointei tale si ti se doneze obiecte compromifatoare sau inutile (de ¢xemplu, un caine care musca). | S-a-vorbit uneori in doctrind de existenta unui contract sinalagmatic imperfect ‘neazul unui contract unilateral care in executarea sa este grevat de o sarcin pentru Perea neobligaté. Se pare of noul text (art. 1171 C. civ.) exclude aceasé HEP ht = ™oment ce spune, asa cum am vazut, ca in lipsa interderen eae ee, ee pari” =< chiar daca executarea lui presupune GbiET Centra pe article, ef, nee detalii, a se vedea A. Moise, in Noul Cod civil. : cit, p. 1225), Scanned with CamScannerDREPT CIVIL, PARTEA GENERAL, 216, ft tori sting inte conven g jn doctrina ai fo specie a acestui Ben; conventia. ar Ct: conventia este iar conn ifestare de voinig oe", deci o manne coe bat sa cat ite in doc sr anterarn si Stecara, rowing mi inzee ii in doctrina a fH, cel Steen, cuprinz juridic. La noi, in do 1 Col maj ager ge un err otusi, dacd orice contract este 0 convent %** contractul erg ia presupune un acord de voinfe care pr, ie, 7 q sinonim cl convenfia. lic, nu orice conventie pildd, cesiunea de crean(a fart. 1566 et. Ci odluce efe i este un comiracl, Convent ice efecte. Juridicg, rt lief. De pild, cesium i ain dar nw tit $i debitor prin eare se stinge 0 oblige 1°: te o conventic : 5 €@ Ur «oj deci mu este un contract; Ta fel, remiterea de datorie (art, 145] GQ cjg obliga 7 jceastt distinofic este academict si nu are un interes Practc (pj, ea ral op. cit, p. 229); de accea vom folosi aceste dous notiuni eu val Malaurie ¢ 3 loare de ile iulilterale (plurilaterale, colective) sunt acle acte tag ee rene vointa mai multor parti. incor deosebi dul speci. Pe de o pate, acteleunilaterale colectve, care suite dintean ménunchi de voinfe identice, de declaaji unilaterae de Vvoing, const Fron decile hate de adie generale dint-o socetate sau actele prin con empl ie 0 uniune, 0 asociafie, un sindicat, un partid etc. De fapt si legea votag ; Palament eonstituie tot un asemenea act Este de refinut cin cadrulacestor ace este vorba despre un schimb de prestali intre parti (cum este in contact, e ttngre in comin a unui cop; puterea unui singursubiect de dept nu et sufceae pentru atingerea scopului urm: Contract de societate presupune acordul a dousi sau mai multe persoane care se obligi reciproc si coopereze pentru desftisurarea unei activititi i si contribuie la aceasta prin aporur inst, in bunur, in cunostnfe specfice sau prestafi,cuscopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar Putea rezulta fart. 188] alin, (1) C. civ.) Trebuie apoi precizat cd hotirarile luate, de pilda, de adunarea generat a uni Fe ade miele legi, sunt obligatori chiar si pentru asociafii care mu au lit pre la adunarea generala sau care au votat impotriva : ipotriva (a se vedea art. 23 din OG. 1. 26/2000 cu privire la asociafi i funda : De altd parte, conventille colective, care, Ia fel ca si contractul, au la bazi ut a in fond eid contractul colectiv de mune’, ee constiule cone 7 salatial,reprezentali prin sind SU OFganizatia patronals, pe de o pate. P| * prin care se stabil a ae sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalts pate. dkeptri si obliga ce descr Sontiite de munca, salarizarea, pecum iat | & Prin deogare dela pinegne oi porturile de munes [art. 229 alin. (1) C. mus} SR ede ca bil Telativitii efectelor actului Juridic, asemenea conver?! vi Aeoarecestabilese pentru vitor So" Cle au 0 pronuntath tending norma’: fete Se situeazi Ia frontera dint ey eri impersonald. Aceastd categore® Far ‘Norcle dreptulu obiectv (a se vegas ait€® Propriu-zse si cele care cust? “8 Tr Steffnescu, Tratat de dreptl mi a Scanned with CamScannerActul juridic civil 2i7 + Dreptul individual at quwets Bucuresti, 2007, p. 190 sus M. Gy 3M. Ghe wolte® universul Juridic, Bucuresti, 2015, pp, naa) pb, Bd ice multilaterale trebuie dit ticle urd en trebuie distinse de contrary “ath 0 ee i puri de contracte care ins, denen mene ce ep a yn ansamblu unitar. si, disparate de constracte i act, Exempt: donatia cu sarcin& (un amesiee de dinzare ¢j fa intrun vagon-restaurant (un amestee inte contnct ye eh estaia gator ; dar se pot enumera si trei inure ge restaurant 5 yl de transport dar Se era $i tel tiputi de contracte(contractal dee tapt este i acelas timp un contat de anspor de ea mem Aelia fn reali: transport de ealitor, locatiune gi contact deo panisor, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2003, , 9 ele juridice multilaterale se disting de grupul de ee vrai multor acte juridice bilaterale aac) eed i ae Grupul de contracte sé compune dintr-un contract principal si mai mute contracte accesorii (subcontracte) care sunt dependente de contractul principal cole de contracte cuprind mai multe contacte distinct, fia a fae din ele in incipi, un contract unic. Una dintre varietafile grupului de contracte este reteaua de contracte, foarte utilizata in materie comerciala (a se vedea Ph. Malaurie, L dynes, P.Y. Gautier, op. cit., p. 9; a se vedea, de asemenea, studiul reusit al cole- gului nostru A. Circa, Grupul de contracte si relativitatea contractuala: actualitati si tive, in Culegere de studii Jn honorem Alexandru Bacaci, Ovidiu Ungureanu, ap.cit, pp. 217-228). ince cbiectv. Exemplu: pe ling un contract de antreprizi pentru. construirea unui imobil pot fi incheiate mai multe contracte de subantrepriza (pentru detalii, a se vedes 1 Deleanu, Grupurile de contracte si principiul relativitafii efectelor comtractuli, in Dreptul nr. 3/2002, p. 12). Alte exemple: imprurmutul asociat cu o vnzare sau cumpi- rarea unui vehicul nou in schimbul predarii unui vehicul wzat. in unilaterale si bi- sau multilaterale Importanta clasificarii actelor juridice it diferd de la o categorie de acte la alta. eae din faptul ci unele consecinte juridice ~ numai anumite acte unilaterale (anume previzute de lege) sunt producatoare defect juridice; _ > la actele juridice bilaterale (spre deosebire itz8 consimyiméntul numai dacd cealalté parte sta sav, dupa c® ea asupra ciruia a purtat eroarea era sential pentru inchei 07 alin. (1) C. ta i cla vicina Sin ts actee bilateral mama dak Pvt I contractant (in actele juridice unilaterale, dolul imbract ici si provine numai de fa un tert); ire de actele unilaterale), eroarca : az, trebuia si sti jerea contractului ‘ine de la fied sau Scanned with CamScanner218 actele jue yyy acotd 1 insit except — de regu, de col potll revorale care Vill 0 ontracte IM ambele repuli comport si emarcim invazia unor contracte egg pe Shane Fema wi un os wa oe Te extn ring Fini engl. Este eh i a parking, manayement acon ae + iat roring, 5. precum: camping Franch jnow-how, marketing, engineering, sponsoring ete cotati it, desi de ome alien, Dy ate, deo bund perioadl a apart ¢ nou elasifieae w contctlor care ahaa att arte er: contrete incheate fre profesionisti $i consumatori (de tence consumatorit) 31 cOnNTS incheiate intre profesionist incipit senator int LI77 C. eiv. stabilese: «Contract inehiat eu comet ae ei speciale si, fm comple dispovitilor prezentull ead matorit a i va vredeas P. Vasitesct (coord), Consumerismul contractual. Repere rene i 9 cna consi 2 St uh Cl M06: J. Goicoviet, Dreptul Tonsumafici, Ed, Sfera Juridied, Cluj-Napoca, 2006}, ‘rep eonumator su consults (din lat consumere ~ a distuge), pe ings Deep cata de ares echlibrul flee Par, ensul de al protea pe eel mai trie gi mai slab contra celui puters aF° si unele inconseevenge, $i anume: a) orice provecie cost nut si conduce in ocrestere a preurilr; b) orice protecieexcesivi se ‘atoarce fmpotriva aceluia pe care vrea sirl protejeze; protectia si informayiie tind st frag din consumator un incapabil major sau un elem Hite cum s-a ardtat, tutla eneralizt i refuzl isculi sunt oala mortal & societijilor industriale contem- porane (Ph. Malaurie et alii, op. cit, P- 218), De accea, acesti autori spun cd spiritul Pesan fet inativa, iar consumatoral nul mai face dect sf consume: rept consumului ar trebui consumat cut moderatie (ibidem). Din legislajia speciala in materie amintim: Legea nr. abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si cons ‘mului, Legea nr, 240/2004 privind rispunderea product generate de produscle cu defecte, Legea nr. 363/2007 privind combaterea practi incorete ale comerianilor in relajia eu consumatori si amonizarea reglementirilor cu legisatia europeans privind protectia consumatorilor. angte-savo agnenitele easings Penlinss sin 193/203 privind clauzele sumatori (Codul consu- orilor pentru pagubele icilor 4 titlu gratuit. Dupé scopa rimonial po fi Jeilalte pati wt mult sat 2, Aete juridice cu tt oneros si acte junidice cu uric pra een lor, actele juridice civile cu confinut pat at) Ase iii ox titlu oneros, prin care partea care procura ce a ai ae a a, in schimb, s& obyind un alt folos patrimonial mai n ara ort a a Asadar, in actul cu titlu oneros, fiecare parte are un interes ee cea de catia in schimbul a ceea ce ea di (de exemplu, contractul & parte urmatestes8 isi cure alin, (1) C. eiv. dispune: ,Contractul prin car? fiecs Eeroa in avantaj in schimbul obligafiilor asumate este “2 ti Unel i . su ne ant sun bin-venit. Ast, a prima vedere, ar peach contact oy ty onras se conind cu caraterele contract sinalagmatic. in ad@% Sanit cl gO ate ca ele ae et obligafilcr, este cu itu ones He u sarcind poate fi analizaté ca un contract sinalagm Scanned with CamScannerActul jutidic clit si chiar un contract unilateral py a ratuit te fo Ju gr mutul unei sume de bani cu dobanda in care ni © cu titlu of al rai im id. imp ‘si restituie imprumutul si sj sci doba e yd i be un asus $i Si plaiteasea, dobind; ntl py Acte juridice cu title Sratuit, prin care 9 pai fird a urmari si primeasc’ nimic Pa yc. iv. statueaza: ,,Contractul prin care una dintre parti aio parti un beneficiu, fir a obfine in schimb vreun oe De pild’, donatia in care objinerea Proprietaii unui -estatie; dispunatorul se sariceste, gratificatul se imbog: = 0. Capayind, Titlul gratuit in actele juridice, Ed. R ners; de prumutatul isi ), dar din care impr parte Procura celcil in schimb. in goog Pat Un fos acest sens, art, 1172 urmareste s& procure avantaj, este cu titlu bun se face fird nicio afeste (pentru detalii, a . i i, 1-74); de asemenea, imprumutul de folosinta (Comada, meni en : rae de voluntarat, prin care 0 persoand fizicd numita voluntar e obligh ee 3 juridicd numita organizatie-gazda si presteze o activitate de interes publi | fara a obfine © contraprestatie materiala (Legea nr. 78/2014 privind reglementarea acivitatii de voluntariat in Romania); Sponsorizarea (Legea nr. 32/1994 privind 9a izarea), mecenatul, care este 0 donatie atipica [art. 1 alin, (3) si (4) din Legea 1, 32/1994), clauza de preciput (art. 333 C. civ.). Delimitarea celor dou tipuri de acte are la baz un dublu criteriu: economic si pathologic. Elementul economic presupune un transfer de valoare dintr-un patrimoniu fnaltul; in actele cu titlu gratuit diminuarea patrimoniului autorului actului trebuie sa fe fuctul unei intenfii liberale (animus donandi sau animus testandi). Pe plan psihologic, intentia altruista de a gratifica permite delimitarea liberali- tifilor de alte contracte oneroase, dar care au o aparenta de liberalitate (de exemplu, | vinzarea unui imobil cu un pret sc&zut nu reprezinti o donatie dacd vanzatorul nu a aionat cu o intentie liberala, desi cumparatorul se imbogiteste, iar vanzatorul sari- «este). Trebuie deci ca absenta contraprestatiei sa fi fost dorita, ,urmarita”, in termi- rologia codului, Variaate a done. Lepea nt. 982006, Til Vi nares pees Jantului de organe, fesuturi si celule de origine umand in scop terapeutc”, aoe cf, fn Sates prin donate se infelege subiecul in via sau in sae oe Toarte cerebral, compatibil genetic cu potenfalul primitor cae, n scop tapes doneazi fesuturi si/sau organe umane, iar prin primilor se injelege pe Se benefciazi de reaizarea unui transplant; art. 14 lie) gi) sabllese. Soest © ‘rngplanul de organ, tesuturis celule mu pt face obiec Se te in scopul objinen unui folos material sau de até nur, donarea se fics 1 Et Umantar si are caracteraltrust, Din corelarea acestorprevederi cu ans ©u Codul evil (art 68 gi art. 81) rezulth ci acest fel de donaie Prem Ponticularitit: a) consimtimantul donatorului trebuie twat rae poate avea loc Anexa nt. 1 la Lege; dimpotriva, revocarea consimlmiht tT sume excind in forma simplas b) earneterul nepatrmonial a! obieetull TTT Ty Slonganele umane nu pot fi evaluate pecuniar si mu pa ee donafia nu poate a ia nu poate avea ca obiect organe unice Sau VHAE TTY cret a opera GSS! 6 afectatune specials: in seop teapeutcs ©) Ts moive de neeste Primitor; exceptie, divulgarea persoancl a Scanned with CamScannerDREPT CIVIL. PARTEA GENERALA 220 outicd Su eo rear. rerapeuticd Td protee upliment, Cateye eee e de studit I Reflect wie ea 2004, pp. mentionat int iiss in Me peopriue7ise Ct acelagi sens, a Se Vedea D Chinicg, Liberalitatile iifice, in RRDP a. 472008, p. 19, nota 9 Lise mai ardtat, €2 puterea OMUlU asuprA Corpulud ghu nu este elo prermecie a A010) ase ecu, asa cum aM aboolutl, ificarii rezida in consecintele juridice diferite legate de © categorie ‘Astfel, capacitatea pirilor se apreciaz diferit (de exemply, Testrins’ nu poate nici cu consimfAmantul ocrotitorului, acre sau all rminorul cu CAPS, forma actelor juridice cu titlu gratuit este mai riguroasi decit ; juridice cu ttle aivros, rispundered contractuald este apreciati cu mai multi severita: scteor eu ty vila oneros: actiunea pauliand are mi multi sorti de izbanda si efecre ta contractele et Ct or cu titty gratuit; daca in cazul actelor oncroase eroars mai puternice in ca neta, indiferentd, ea are un rol decisiv in cau libel. rsoanei . " a, ae generozitatea se adreseazA unei anumite persoane. 3, Acte juridice comutative si acte juridice aleatorii. Actele juridice cu tity oneros pot fi subclasificate jin: : ; ; : 2) Acte juridice comutative (din lat. commutare — a schimba), in care par cunose sau pot cunoaste din chiar momentul incheierii lor existenta si intinderes drepturilor si obligatiilor ce le revin, pe care le privesc ca fiind valoric echivalente. acest sens, art. 1173 alin. (1) C. civ. stabileste ca: ,,Este comutativ contractul in care, la momentul incheierii sale, existenta drepturilor si obligatiilor partilor este certi, ix ntinderea acestora este determinata sau determinabila”. Exemplu: in contractul de vanzare-cumpirare, vnzitorul stie exact suma pe care o va primi drept pret, iar cumparaitorul stie precis ce bunuri va primi in schimbul acelui pret, ambele pirti considerand ci preful corespunde valoric bunului (ci prestafile lor reciproce sunt echivalente). b) Acte juridice aleatorii, in care existenta sau intinderea obligatiilor (cel pe ale neia dinte pit) depinde de un clement nesigur (numit alea — hazard, pisle ea wm tees i leheerea actului posibilitatea unui cdstig sau riscul unei pierdet de loterie ete) De ictul de asigurare, de rent viagerai, de joc gi pariu, de inmetire™. care in reulecinier in contract de intrefinere (art. 2254-2263 C. civ.) coor a vebnere ( rs ieee anterioara era nenumit, intretinatorul 1a data incheierii act? Mint 9 noes et ttetinerii pe care o va presta intretinutului pand la inetresd® Schimbul invetingie onic $84 mai mare decét valoarea bunului ans © intinderea prestatiilor vad inde Ge neetimutal_ nu Cunoaste acest Iver ee inttetinutul Invdoea, Sn de un eveniment vitor si incert, adicd durata care, prin natura lui sav prin yan 2) Cel. statueaza: Este aleatori cont unui céstig si o expune fotodatt Battilor, ofa eel putin uneia dinte Pt ati la riscul unei pierderi, ce depind de un ever Scanned with CamScannerRe Actul juridic civil sacert” (DET a sito f ae qleatorii, Ed. Hamang tel f ern, 1, Bucuresti, 2009, p. 45 5. init fie asupra existentei insesi a prestatiei, 4 ; mentul alea o a » fic numai a pear ett ai asupra intinderii uncia poi P exemplu, asupra existenfei: asigurarea j; : De ee crue 34 plbleascl nesta daca i ssiguTtion Ml vitae unui mobil Goce bun asigurat nu ard; as Soe: ste coal vinziil unui mobil in schinbul uni rene vase cumparatorul va plati mai mult sau mai putin in functie de timpul pe care-1 ae 7 eeaorul i a afirmat c& in cazul vanzarii bunurilor viitoare din Ee umparatorul gia. asumat riscul nerealizarii bun incendiului in care r-un gen limitat, atunci si t wului, acest rise asumat forma vanzarea intr-un contract aleatoriu. Un contract Pur gratuit nu poate fi em iu (a se vedea, pentru 0 discutie asupra noului text — ai 7 iv. — it cl text art. 947 C. civ. dela 1864 -, 4 Moises in Neal Gate - ntariu pe articole, op. cit., pp. 1220 si 1221). . Nota bene: exist contracte care prin natura lor sunt aleatorii, dar exist si te care pot deveni aleatorii prin manifestarea de vointa a partilor. De pilda, iozarea unui uzufruct, a unor drepturi succesorale, a unor drepturi litigioase (a se vedea 1. Popa, Vanzarea de drepturi litigioase. Retractul litigios, in PR nr. 4/2004, 1p-89-105). pci Importanta clasificarii actelor juridice oneroase in comutative si aleatorii decurge din faptul cA, in unele privinte, regimul lor juridic difera (de exemplu: numai contractele sinalagmatice si comutative pot fi anulate pentru leziune — art. 1224 Civ, iar nu si cele aleatorii). 4. Liberalitati $i acte dezinteresate. La randul lor, actele cu titlu gratuit pot fi subclasificate in: a) Liberalitéyi, adic& acte prin care o parte transmite celeilalte, cu titlu gratuit, un buy sauo fractiune din patrimoniul stu sau chiar intregul siu patrimoniu (de cxemplu: donatiile, legatele testamentare). Potrivit art. 984 C. civ., liberalitatea este ‘tu juridic prin care o persoan’ dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in Pate, in favoarea unei alte persoane, iar alin. (2) al aceluiasi articol adauga: ,,Nu se Wi face liberalitati decat prin donafie sau prin legat cuprins in testament” (pentru li, a se vedea D. Chiricd, op. cit., pp. 15-33). Totuji, in aceast& categorie intra, cum am aritat, si mecenanul (reglementat de 8 din Legea sponsorizarii nr. 32/1994), prin care 0 persoand fiz sau juried Rati’ mecena transmite dreptul de proprietate asupra unor bumuri sau mijloace ait cltre o persoand fizicd cu activitate filantropicl: pent desfiigurarea unor in domeniul cultural, artistic, medico-sanitar sau stiinti ic. aa s igus de pilda, nu-langajeazA pe dispunttor cu obliga de gunn a bai, AdicA impotriva ‘deposedirii de catre un tert. AE coe Tctul nu suférd o pierdere, ci mumai o lips de estes agadar, el ms : Scanned with CamScannerDREPT CIVIL. PARTEA GENERALA O figurii juridicd aparte o reprezintd Mtheralitdjile remney ratorll, Ret. AAS alin, (1) tito) G. civ, pune ef nu sunt supuse raportul drut hy Honite, danaille remuneratorii ete. Darurile obignuite (Uberalitati Mm obisnuit cu diferite ocazii aniversar®, ‘lementul material (valoric) sau volitiv jodice) sunt cadourile care ye Togodn,bote,pomeni ete: acesins te iene reprezentind, tnt-o opine, aun ieee semnificatie juridicd. ori au fost definite ca find acele liberalitagi care sunt Liberalitajite remuneral acute pena a recompensa un servild Ae cela de a salva o persoant de Ia moane, —i Herat sau acte cu tly oneros este unerT. dif siavem in vedere att elemental obicctiv (micso ssubiectiv, de la caz Ia caz (pent detalii, a se Vv Suecesiunle gi liberalitaile, op. cil» PP- 100-102; ‘supra, pp. 258-260). b) Acte dezinteresate, adic acte prin care tite gratuit, dar ford a-si stiri propriul su pi folosint& (art. 2146 C. civ.), mandatul gratuit situatie, 0 persoand procurs ‘alteia un avantaj sale. Acest avantaj poate s4 constea intr-o fol intr-un credit nerambursabil (de exemplu, 0 redea: ; J. Popa, Mosteniri si liberality, ct, dar neevaluabil peciniar, cum ar f arte. Calificarea actelor remuneratori ea find cil. De aceea, pentru aceasta trebui area patrimoniului, ct i elementul D. Chiricd, Tratat de drept civil, o parte procura celelalte un folos,cu atrimoniu [de exemplu: imprumutul de (art. 2010 C. ciy.) etc.]. In aceasta gratuit, fara insd a dispune de bunurile losinfa Gmprumutul de folosinta gratuit). cautiune) sau intr-un serviciu neram- pursabil (depozit, mandat gratuit). e din faptul c& si de ca depind anumite Importanta acestel clasificari decurge consecinte juridice solemne, pe cind actele dezinteresate sunt, in pri tnaterie de succesiune (mostenire), liberalit3tile pe cand actele dezinteresate, nu. 5, Acte juridice cénd urmeazit a-si produce eff a) Acte juridice intre vii cefecte ined in timpul viet partilor (chiar dack Gupi. moartea partilor prin transmisiune sue contractul de uzufruct, de renta viagera, precum $1 ffectele numai in timpul viet parfilor si isi inceteazi e favoarea clreia s-a nascut dreptul; dimpotriva, safle sunt transmise succesorilor, de pilda, in diferite. Astfel, sub aspectul for intre vii si acte pentru cauzd de moar' fectele, actele juridice pot fi: (acte inter vivos), destinate prin rmei, liberalititile sunt acte incipiu, acte consensuale; tot astfl in sunt supuse reduetiunii si raportului, te. Dupi eriteriul simpult esenta Jor si producl pot prelungi si tuneori efectele lor se ). Aste cesorala activa sau pasiva) * eontractul de intretinere i prod fectele Ia decesul pari i in unele contracte, drepturile $ obi contractul de inchiriere, de impuns oe vnzare cu plata in rate (a se vedea E.l, Prediger, op. cit, p. 99) destinae # b) Acte juridice pentru cauzi de moarie (acte mortis causa), cesenfa lor si producd efecte juridice doar la moartea partii (de exemplu: test tament, donafia de bunuri viitoare, asigurarea asupra iefii etc.). ). sti Importanfa acestei clasificiri rezida actele mortis causa sunt limitate ca numar le diferente de reglementare sle reglementate de lege Scanned with CamScanner| E p k f ' inter" id ole nu sunt neapiirat solenine, puttind fj gi ech ann lu ‘mn in cauzi de moarte este diferiti de cea de a di iene i E in timp ce actele le ‘Ipacitatea de a ¢ spune prin acte int se © Vii ete, icte constitutive, translative sau de an ove, actele juridiceeivile ot ee ae cal a) Acte constitutive de drepturi, adic& act turi juridice avand in continut dreptut gi i neexistind anterior (de exemplu: actul de ituirea unei ipoteci, csitoria, actul de im lul $i nanura efectelor pe que Se creeaz4 intre parti Bali corelative, care iau astfel Constituire a unui drept de wrufruct, Parfeala sau Partajul etc.). Tot astfel, ac orturi d 7 sae Se tice Andee ran Hi de creant4, precum: contractul jncheiate pentru a produce efecte in viitor. L : by te transltive de dept adica acte prin care anumite drepturi se transmit din patrimontul tre parti in patrimoniul celeilalte (de exemplu: contractul de vinzare-cumparare, donatia, testamentul, cesiunea de creanti etc.). ¢) Acte declarative, adica acte juridice prin care parfile isi recunose sau isi confirma sau igi definitiveaza ori isi consolideazi anumite drepturi care au existat anterior momentului incheierii actului. Efectele juridice ale actelor declarative retroactiveaza, ele urca in trecut pani la momentul nasterii raportului juridic din care acele drepturi au izvordt initial (de exemplu: confirmarea unui act juridic anulabil. tranzactia; aceasta din urma poate produce si efecte constitutive sau translative etc.). Nota bene: a nu se confunda actul declarativ de drepturi, care se refera la actul juridic privit ca negotium, cu ceea ce indeobste este cunoscut sub numele de declararii, acestea din urma, de regula, sunt acte unilaterale care sunt date cu diferite scopuri care pot sd nu aiba nicio legatura cu dreptul civil sau nici macar cu dreptul privat; de pild3, declaratia de avere, declaratia de venituri, declaratia de compatibilitate/incompatibilitate ete, (pentru detalii, a se vedea J. Reghini, §. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit. p. 473). Importanta acestei clasificdri decurge tocmai din caracterul retroacti "(ex func) al efectelor produse de actele declarative, spre deosebire de actele constitutive si cele translative, care produc efecte numai pentru viitor (ex nunc). . | __ Drept consecinta, actele juridice declarative nu pot fi desfiintate prin a fue, asa cum pot fi actele translative; persoana clzeia i se recunoast Mt et Printr-un act declarativ nu poate fi considerata succesor in drepturi al celeil ae 2ctului; de reguls, numai actele constitutive i translative sunt supuse PUPNes Imobiliare, nastel svake cepa i es 1. Acte de conservare, de administrare $1 de dispozitie. Doe spores a ete pe care unele acte juridice 0 prezinta in raport cu pal ele incheie, actele juridi fi 2 : i ra unor drepturi in patrr Im 4) Acte de conservare, prin care se urmareste pista ee “nit! persoanei, consolidarea i preintémpinares pierderii lor: Scanned with CamScannerPARTEA GENERALA gemenea ace presupun cies Mai mici decat valoarea ¢ regu a jaacirui salvare se tinde; ele ofera numai utilitati si presupun ui . i in care se impiedicd ca un dr . a unei prescrip prin oe Un drept s& se Exemplit: ine lune racic, creditor care rclam in juste plata 7 Ln rerupe, astfel, prescriptia creanjei sale; acte de conservare AM ”. ve i se daioren” ect sau a unui privilegiu, somatia, intocmirea unui ° 5 Sat font apo: insert uni in jnventat, depovitul gratuit ele. trebuie refinut ca actul juridie conservatoriu se intinde asupra con. Nota bene: web! 1u asupra conservaril bunurilor in materialitatea lor (de pilda, servarii drepturilor, a De aceea actul conservatoriu const in indeplinirea unei repararea ui imobi yi conservarea unui drept at fi compromisa sau existenta unui formal Seal de stingere. Datoritd caracterului lor, aceste acte pot fi inde- sr ae incapabil fard o autorizare prealabild. . plinite s! in care s¢ tinde la punerea in valoare, la normala ‘Acte de administrare, Pt be cer oe ee si exploatare a unui bun sau a unl patrimoniu, fara pierderea (instrainarea) Tui ele folosese pentru a-t fructifica si presupun 0 gestionare normala si curenti, ‘Actul de administrare reprezinta un act de o gravitate medie. xemplu: A icin un imobil pe o perioad mai mic& de 5 ani, a valrifiea recall ¢ casa dabinzilesumelor datorate, incheierea unel asigurér, a incheia un vrervact de arendare pe un termen obignuit etc. Menfiondim c& locafiunea unui imobil pe o perioadd mai mare de $ ani este consideraté un act de dispozite (art. 1784 alin, (3) C. civ. deoarece tinde si angajeze viitorul patrimoniului sau si compromita vvaloarea lui. . °) ae de dispozitie, care au ca rezultat iesirea unui bun din patrimoniul parti ca ee - a fara intentia de a-l inlocui (de exemplu, vanzarea, donatia) sau ees i plea reale (de exemplu, constituirea unei ipoteci, a unui gah ae cake st a le asemenea, un act de dispozitie si renunfarea la un dept mee care ae angajeaza viitorul bunului sau patrimoniului; patrimonil Sor cera Ea valoare care nu mai este reinvestita; actul de dispozitie p. 540) Inadevir ule opera, deg ee Roland. L, Boyer 2 tts cleat de ct de dispose ee cansreul uml rep Pr coproprietaii obignuite ,orice act hie cu ti hes pare, Tae a aie ‘3 desi mu eva putea inchea decd eu Eee en conteres oer . (4) C. civ). ordul tuturor coproprietarilor (att. Exemplu: constituirea unei oh ea unei asupraimobiluui sito sarcina (care pases gee, B28 4 operatiune proprietarul pune datoreaas, creditondt inne oe Sein care face ca, in cade Scanned with CamScannerM8 UN proces, inclusiy i transferul uh a cecutdirii silite, ; pa la cealalt (art. 2267 C. civ.), Fa imp top echivaleazsi cu otnstrinare— transi O renunjare ceca cee re est alienare, alth parte, unele acte de instrdinare de maj micé importa i _, gctelor de dispozifie, ci in aceea a actelor de administrare, Doni cate. rs isabile (recolte) sau a bunutilor car strate, De pilda, 110 ee cn trantadt, 7 © Necesiti cheltuiel bunt instaindi se impiedie8 o pierdereiminenj Si, totodat, nea fea respective. , Se Valorific’ ¢ vanzarea ive. Prin ile 3 ‘conomic yun fh isan b ‘Nota bene: in aplicarea acestei clasificdri, nu Consistenja in val i aa actului trebuie sa fie luatd in considerare. Valoare, ci natura Importanta acestei clasificari rezulti din capacitatea diferita c diferitele categort de ae sm ef din Teglementatile diferite exist reprezentare, mostenire, efecte fata de terfiin cazul desfiinarii unui act ete in adevar, actele juridice de conservare pot fi incheiate si de persoanele eu capacitate restrans& si chiar de persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu: aaele juridice de administrare pot fi incheiate si de persoanele eu capaci te exercifiu restransa, fara Incuviinfarea ocrotitorului legal, cu conditia de a nu fi lezionare (s& nu-l prejudicieze pe minor), iar pentru incapabili ele se vor incheia yalabil de citre reprezentantul legal al acestora, fird inst sd aiba nevoie de incu- viingrea instanfei de tutela; actele de dispozitie se pot incheia, desigur, de persoanele cu capacitate de exercitiu deplina, de minorii cu capacitate de exercitiu restransa, dar cu incuviintarea ocrotitorului legal si a instanfei de tutel4, iar pentru cei incapabili, de cltre reprezentantul legal, cu autorizarea instanfei de tutelé. Dintr-un alt punct de vedere, referitor la reprezentarea conventionala, actele juridice de dispozitie care se incheie prin reprezentant reclama un mandat special, pe cand celelalte acte juridice pot fi incheiate de reprezentantul care are un mandat general (pentru unele detalii, a se vedea C.7. Ungureanu, op. cit, pp. 137 si 138). ji eruta parfii pentru fente in materie de 8. Acte consensuale, acte solemne $i acte reale. in functie de criteriul cerinjelor de formare valabild a actului juridic, avem: : b a) Acte juridice consensuale, care se pot incheia valabil prin simpla manifestare Voinjei partilor, indiferent de forma ei de exprimare fart. 1174 alin. (2) C. civ.}. »Contractul este consensual atunci cdnd se formeazi prin simplul acord de vointa al itor”. fn general, dreptul nostra este dominat de principiul consensualismuui Sprimat de art, 1178 C. civ. in materia contractelor translative de drepturi fal (dar aplicabilitate mai larga), principiu potrivit caruia actul juridic Some si igi efectele indati ce partile si-au dat consimfaméntul la incheierea i ea .») Acte juridice solemne (sau formale), a caror valabilitate este ei i ps primarea Consimfaméntului parfilor intr-o anumitd forma solemni ce ot cee a Glidtatem sau ad solemnitatem (de exemplu: donatia, ee Bg: te Poteet Conmactal rine ert ie ate suficientS, fiind Bo » in aceste acte simpla manifestare Scanned with CamScanner LU