PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURE TI Primar General Choe Beda, " maa pe, DP.GJE cone Sef Serviciu pispoziyi Nr: GGL din_ 2.0% Joje Avand in vedere referatul de specialitate al Directiei Generale Dezvoltare si Investitii - Directia Cultura, Sport, Turism; In conformitate cu prevederile 0.U.G. nr. 189/2008 privind managementul institutiilor publice de cultura, aprobata prin Legea nr. 269/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Ordinului ‘Ministerului Culturii nr. 2.799/2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si desfdsurare a concursului de profecte de management, Regulamentului-cadru de organtzare si desfasurare a evaluérii ‘managementului, a modelulul-cadru al caietului de objective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum si a modelului-cadru al contractului de management; Tn temeiul art. 61 alin. (5), art. 63 alin. (1) lit. d) si alin. (5) lit. a) sic) si art. 68 alin. (1) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicaté, cu modificarile si completérile ulterioare; PRIMARUL GENERAL DISPUNE: Art. 1 Se aproba Caietul de objective pentru institutia publicd de cultura de interes local at ‘Municipiului Bucuresti Teatrul Evreiesc de Stat, in vederea organizarii si desfasurarii concursului de proiecte de management, Caiet prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta dispozitie. ‘Art, 2 Caietul de obiective aprobat conform art. 1 va fi adus la cunostint publica prin afisarea pe pagina de internet a Primariei Municipiului Bucuresti (www.pmb.ro - sectiunea Acte Normative si sectiunea Anunturi) si a Teatrului Evreiesc de Stat (http://teatrul-evreiesc.com.ro/), precum si prin afisare la sediut institutiel. Art, 3 Directia Administratie Public’, Directia Generala Dezvoltare si Investitii - Directia Cultura, Sport, Turism, Directia Managementul Resurselor Umane si Teatrul Evreiesc de Stat vor aduce la indeplinire prevederile prezentet dispoziti. PRIMAR GENERAL, Gabriela FIREA PETRESCU, Director Executiv DCST @2|@ Bd, Regia Eleabeta nr. 47, cod pogtl 050013, sector 5, Bucur Romania 5 “Tel. 021-305.55.00 hip pmb 10ANEKIKE / £1 8PE 8 86/ to pe. CAIET DE OBIECTIVE pentru concursul de proiecte de management organizat de Primaria Municipiului Bucuresti pentru TEATRUL EVREIESC DE STAT Perioada de management este de 4 ani, incepand cu 2017. 1. Tipul institutiei publice de cultura: institutie de spectacole de repertoriu Conform prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, Primarul General conduce servictile publice locale, printre care si Teatrul Evreiesc de Stat - institufie publicd organizata prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Totodata, Teatrul Evreiesc de Stat are obligatia de a aplica normele, regulamentele si metodologiile elaborate, potrivit legii, in domeniul culturii si patrimoniului national de organul de specialitate al administratiei publice centrale - Ministerul Culturii. th sensul prevederilor din 0.G. nr. 21/2007 privind institutiile publice de spectacole si concerte, precum si desfasurarea activitatii de impresariat artistic, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 353/2007, Teatrul Evreiesc de Stat este _persoand juridicd de drept public care realizeaza si prezint& producti artistice si functioneaz ca institutie de spectacole de repertoriu, find inregistrata in Registrul Artelor Spectacolului, Sectiunea: Institutii de spectacole sau concerte, in baza Deciziei de aprobare nr. 74/18.12.2009 cu certificatul de inregistrare seria C nr. 0000012. Teatrul Evreiesc de Stat este institutie public’ de cultur’ de interes local al municipiului Bucuresti, persoana juridicd de drept public, finantata din subventii de ta bugetul local al municipiului Bucuresti $i din venituri proprii. Obiectivele institutiei sunt urmatoarele : * valorificarea optima a potentialului artistic al artistilor din cadrul teatrului; * continuarea traditiei artistice a miscarii teatrale nationale; * afirmarea personalitatii artistice si promovarea valorilor teatrale autohtone in strainatate; * asigurarea conditiilor optime pentru producerea si realizarea unor creatii teatrale valoroase, de anvergura, din literatura evreiasca, din dramaturgia national si universal, care au ca scop promovarea actului de cultura si educarea publicului spectator, tinand cont de traditia miscarit artistice de expresie idis; * exploatarea_consecventé a fondului de dramaturgie national si universal, clasic’ si contemporana; * diversificarea ofertei culturale si cresterea gradulu! de acces si participare a cettenilor la viata culturala; « stimularea inovatiei si creativitatii; « sustinerea spectacolelor atat in limba idis, ct si in limba romand, spectacolele adresandu-se cu precadere publicului tint cunoscator al literaturii evreiesti, dar si publicului larg; * consolidarea imaginii institutionale, cu un loc bine definit in peisajul teatral al Bucurestiului, cu elemente de profunda originalitate si modernitate; + cultivarea/educarea permanent a publicului realizand astfel atragerea unui numar cat mai mare de spectatori; * valorizarea creatiei teatrale contemporane in context european si international; + identificarea si lansarea de noi talente pentru arta spectacolului din Romania; * racordarea la standardele europene privind dotarile, echipamentele institutiei si de hosting, prin calitatea serviciilor culturale oferite si a celor adiacente (reparatii teatru, vanzare bilete, promovare, marketing); DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STAT+ initierea si implementarea unor proiecte culturale de cercetare si analizé teatrala; « accentuarea profilului propriu in acord cu statutul de teatru bucurestean profund conectat la realitatea cultural, in conformitate cu proiectul de management; + diversficarea ofertel culturale prin programe ample care si atragé noi categorit de public in indtcabaiilandet co aes 24 unr u . ional prin participari . sternation pein iécstr culturale de anvergur, valorificand potentialul artistic si imaginea special pe care institutia o detine, contribuind la promovarea imaginii Bucurestiului; + implementarea unor structuri europene de organizare, functionare, mediatizare si marketing al spectacolelor si evenimentelor organizate; © promovarea limbii idis, a literaturli, a dramaturgiei de limba idis si a patrimoniului cultural exprimat in aceasta limba; © promovarea culturii evreiesti contemporane; * includerea in repertoriu a unor spectacole care promoveaz’ toleranta, prietenia, nevoia de comunicare intre oameni, stiind c& purtatorii de cultura ai unei tari deschid prin mijloace de expresie specifice 0 poarta de cunoastere publicului larg, contribuind din plin la apropierea si intelegerea dintre oameni; * promovarea de texte contemporane valoroase cu scopul celebrarii trecutulul, a mostenirii culturale a Teatrului Evreiesc de Stat si a pieselor din dramaturgia clasic& evreiasca; * promovarea si conservarea culturii si teatrului idis prin programe de cercetare stiintifica, conservare si formare. Alte informatii relevante: Obiectul de activitate Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti asigur&: realizarea si promovarea de product{i/coproductii artistice constind din spectacole, teatru experimental, pantomim&, dans, concerte din folclorul evreiesc, cu precidere din repertoriul clasic si contemporan, preponderent in limba idis, in vederea unei mai bune cunoasteri si comunicari intre cultura romadneasca $i cultura evreiasca, Teatrul Evreiesc de Stat aflandu-se la confluenta intre spiritualitatea evreiasca si cea romana. i Misiunea Teatrului Evreiesc de Stat este de a contribui la dezvoltarea cultural a comunitatii prin realizarea si prezentarea unor producti teatrale moderne, diverse, valoroase dedicate genului dramatic sau liric si unor activitati culturale de anvergura care sa reflecte tendintele actuale in arta teatrala, asigurand astfel o prezenti constant& a institutiei in circuitul cultural local, national, european si international. Ill, Date privind evolutiile economice si socio-cultural specifice comunitatii in care institutia isi desfasoard activitatea Municipiul Bucuresti este cel mai important oras al Roméniei si capitala a t2rii. De asemenea, tinand cont de suprafata si de numérul populatiei, este si un mare centru urban european. Aici sunt concentrate majoritatea institutiilor politico-administrative si culturale ale tari: Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Sediul Guvernului, Palatul de Justitie, Palatul Postelor, Ateneul Roman, Academia Romana, Opera Romana, Universitatea, Teatrul National I.L. Caragiale, etc. Prima atestare documentara este la 20 septembrie 1459, intr-un act emis de Vlad Tepes, domn al Tari Romanesti, dar, cu sigurant&, asezarea este mult mai veche. in primele documente, orasul apare mentionat si cu denumirea de Cetatea Dambovitei sau Targul Bucurestilor. Din 1862 pana in prezent, devine oficial capitala, mai intai a Principatelor Unite ale Moldovei si Munteniei si mai tarziu a Roméniel. ‘CAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STATOrasul Bucuresti are o suprafata de 228 Kilometri p8trati si o populatie estimata la 1,9 milioane de locuitori, dupa rezultatele ultimului recensdmant. Confesiunea ortodoxa este majoritar’, dar in capitala Roméniei coexisté numeroase minoritati etnice si religioase. in ultimii ani, dezvoltarea teritoriala accelerata a orasului a dus la efectuarea unor studii de urbanisticd, care au avut ca rezultat formarea Zonei Metropolitane a Bucurestiului, aflata inca in stadiul de proiect. Astfel, Bucurestiul de maine va cuprinde pe langa Sectorul Agricol Ilfov si o serie de orase si comune din judetete limitrofe. Capital european, Bucurestiul’ joacd un rot important in regiunea Central si Est European’ flind avantajat de pozitionarea geografica (este situat la intersectia a doua culoare transeuropene de transport si in apropierea culoarului Dunérii). Prin suprafata si populatie, Bucurestiul este plasat, ca marime, pe locul zece in Uniunea Europeana. in realitate, marele centru urban cu 0 suprafati de 228 km? (reprezentand aproximativ 0,8% din suprafata t&rii).' Cel mai important centru urban al farii noastre, Bucurestiul este totodat’ si cel mai mare centru cultural al Roméniei. Orasul se bucurd de o viata culturala intens&, dinamic’, novatoare, sustinutd de numeroase institutii publice de cultura, universitati dar si de entit’ti non-guvernamentale de profil. Conform documentatiei_emise de Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismulu‘?, ca parte a Regiunii de dezvoltare Bucuresti Ifov, municipiul Bucuresti are cea mai mare aglomerare urban’, industriala si economicé din Romania cu un mediu economic atractiv datorat structurii institutionale existente, fortei de munca calificate si sistemului de comunicatii bine dezvoltat. La nivelul Bucurestiului, sectorul serviciilor este bine reprezentat in domeniile telecomunicatiilor, intermedieri financiare, educatie si cercetare, transport, turism si servicii culturale. Numarul mare al locuitorilor, serviciile diverse si multiplele activitati economice confera Bucurestiului statutul de cea mai mare piata din Roménia si din sud-estul Europei. Evolutia istorica, economicd, sociala, culturala si teritoriala marcata prin realizarea zonei Metropolitane a determinat dezvoltarea generalé a metropolei, precum si implementarea unor proiecte inovative de dezvoltare si cooperare in cadrul zonei si in afara el. Concentrarea culturalé a Bucurestiului este maxima si este sustinut’ de muititudinea instituiilor publice, private, organizafiile non-guvernamentale care activeaz& in spatiul cultural, cultural-social, cultural-educational. Indiferent de subordonarea lor administrativa (subordonare central sau local, institutii private sau organisme neguvernamentale) oferta cultural pe care aceste institutii o sustin este valoroasa si are un caracter permanent. ‘Municipiul Bucuresti are in subordine 26 de institutii publice de cultura, din care: 16 institutii de spectacol, 2 muzee de important& nationala - Muzeul National al Literaturii Romane si Muzeul Municipiului Bucuresti, Centrul de Cultura ,Palatele Brancovenesti de la portile Bucurestiului”, Biblioteca Metropolitana Bucuresti, Casa de Cultura ,Friedrich Schiller”, Universitatea Populara ,,loan I. Dalles”, Scoala de Art’ Bucuresti si 3 servicii publice de interes local: Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic, Centrul de Proiecte Culturale al municipiului Bucuresti - ARCUB si Centrul de Creatie, Arta si Traditie al Municipiului Bucuresti (CREART). Daca ne referim numai la spatiul institutiilor teatrale - identificém 16 dintre cele mai mari institutii publice de spectacol din capital ca aflandu-se in subordinea autoritatii locale: Teatrul Odeon, Teatrul Municipal Lucia Sturdza Bulandra”, Teatrul ,,C.1. Nottara”, Teatrul de Comedie, Teatrul Tineretului Metropolis”, Teatrul de Revistd Constantin Tanase”, Teatrul Mic, Teatrul wMasca”, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul de Animatie ,Tandarica”, Teatrul lon Creanga, Teatrul nExcelsior”, Circ & Variete Globus Bucuresti, Opera Comica pentru Copii, Teatrul ,Stela Popescu” si Teatrul Dramaturgilor Romani cu argumentul valorii activitatii acestora, a prezentet lor permanente in spatiul citadin al influentei lor progresive in educarea si cultivarea locuitorilor, in stimularea consumului cultural de calitate, in initierea unor activitati specifice, in dezvoltarea culturala a orasului pe termen mediu si lung. ' Planul de dezvoltare durabila a Municipiului Bucuresti 2009-2012 giunea de dezvoltare BucurConform ,,Planului de dezvoltare durabiié a municipiutui ducuresti 2009 - 2012”, obiectivele strategice pe care Primaria Municipiului Bucuresti le urmareste sunt: cresterea gradului de acces si participare la cultur& prin stimularea accesului la cultura si dezvoltarea fenomenului cultural, Petratine di hunurlar ryltirate mobile si ic pata de = ¢ 2a $i proms mesa promevaray divers’ “Hi eultucale, enrifinires Conform datelor cuprinse in Barometrul de consum cultural 2015? realizat de Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturalé (INFCC) de pe langa Ministerul Culturii si Ide itatii Nationale, cu privire la indicatorul CONSUMUL CULTURAL IN SPATIUL PUBLIC - MERSUL LA TEAT:.., 63% dintre respondenti nu merg deloc la teatru, iar 16% merg mai rar de o data la 4-6 luni. in ceea ce priveste EVOLUTIA PARTICIPARI RESPONDENTILOR LA ARTELE SPECTACOLULUI IN PERIOADA 2010-2014, cea mai atractiva forma a artelor spectacolului ramane spectacolul de divertisment si muzica, in timp ce participarea la teatru a inregistrat o crestere semnificativa de la 19% in 2010 la 36% in 2014. Tn ceea ce priveste IMPORTANTA CULTURI IN ROMANIA, studiul realizat de specialistii INFCC releva c& pentru 67% este foarte sau destul de important. Spectatorii tineri, cu varsta mai mic& de 35 de ani, reprezinta o parte important a publicului artelor spectacolului (aproximativ 40%, pentru toate sub-domenii in acelasi timp, sondajul indicd faptul c& peisajul artelor spectacolului nu pare si includa 0 preocupare pentru categoriile de varst la care se formeaz obiceiurile de consum, respectiv 14-18 ani, intrucat din analizele realizate pentru aceste categorii a rezultat cd nu exista dimensionata nici o ofert explicit’. Detalierea acestor activitati le regisim in Barometrul de consum cultural 2015: Conform datetor cuprinse in Activitatea unitatilor cultural - artistice pe anul 2015%, cercetare realizata de Institutul National de Statistic’, reteaua_institutiilor si compantilor_de_spectacole si concerte din tara a cuprins, in anul 2015, un numar de 254 de unitafi, dintre care 174 unitati de bazi 51 80 de filiale si sectit. La nivelul unitatilor de bazi, institutiile si companiite de spectacole si concerte au fost reprezentate de 57 de teatre dramatice, 27 de centre culturale, 34 de ansambluri artistice, trupe de dans si de divertisment, 20 de filarmonici si orchestre simfonice, 15 teatre de animatie, 9 opere, 4 coruri, 4 orchestre populare, 2 teatre muzicale, de estrada si de opereti $i 2 circuri In functie de tipul institutiilor si companiilor de spectacole, in_anul 2015 cei mai multi spectatori s-au inregistrat la teatre, unde au mers 2.423 mii de persoane (41,7%), in crestere cu 12.3%, respectiv 266 mii spectatori fata de anul precedent. La teatrele dramatice s-au desfasurat cele mai multe reprezentatii: 10.715 reprezentatii (47,5% din totalul reprezentatillor la institutiile si companiile de spectacole de spectacole si concerte). In profit teritorial, cele mai multe institutti si companii de spectacole si concerte au functionat ‘n regiunea Centru (46 unitati de baza si 18 filiale si sectii), urmat& de regiunea Bucuresti - Ilfov (31 unitati de baza si 16 filiale si sectit), iar cele mai pufine in regiunile Nord - Est (14 unitti de baz si 2 sectii) si Vest (13 unitati de baza si o sectie). in cea ce priveste numarul reprezentatiilor sustinute in anul 2015, cele mai multe reprezentatii au fost sustinute in regiunile Bucuresti - Ilfov (6.340 feprezentatii) si Centru (4.425 reprezentatii), iar cele mai putine reprezentatii au fost sustinute in regiunea Sud-Muntenia (1.222 reprezentatii). Din punct de vedere ai numarului de spectatori care au Participat la spectacolele sustinute de institutiile si companitle de spectacole si concerte, cei mai multi spectatori au fost inregistrati in regiunile Bucuresti - Ilfov (1.371 mii spectatori) si Nord - Vest (919 mii spectatori), iar cei mai putini spectatori au fost inregistrati in regiunile Sud-Muntenia (361 mii spectatori) si Vest (338 mii spectator). 8 http:/www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2016/09/Barometrul-de-Consum-Cultural-2015. pdt 4 http/www.insse.rocms/sites/defaulvfiles/field/publicativactivitatea_unitatilor_cultural_artistice_in_anul_2015.pdf CAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STATPe_judete, cele mai multe institutii_si companii_de spectacole si concerte se regasesc in ‘Municipiul Bucuresti (29 unit&ti de baza si 16 filiale si sectii), unde au avut loc si cele mai multe reprezentatii (6.250 de reprezentatii) si unde s-au inregistrat si cei mai multi spectatori (1334 mii spectatori, respectiv 23,0% din totalul spectatorilor la nivelul t3rii). Cartea Alba pentru activarea potentialului economic al sectoarelor culturale si creative din Roménia, t4 de Institutul National pentru cs ), a pornit ca initiativa de la Cancelaria Prim - Mintstrului in februarie 2016, in cadrul Propunerii privind Activarea Potenialului Economic al Sectoarelor Culturale si Creative din Romdnia, urmarind urmatoarele obiective: definirea sectoarelor culturale si creative, prezentarea stadiului lor actual si evidentierea potentialului economic i social al acestora. Potrivit acestui document, sectoarele sunt de trei tipuri (culturale, creative si transversale) si reunesc 11 subdomenii, dup’ cum urmeaza: 1. Biblioteci si arhive 2. Patrimoniu cultural 3. Mestesuguri si artizanat 4, Artele spectacolului 5. Arhitectura 6. Carte si presi 7. Arte vizuale 8. Audiovizual si multimedia 9. Publicitate 10. IT, software si jocuri electronice 11. Cercetare-dezvoltare. Subdomeniul Artele spectacolului, alaturi de subdomentile Arhitecturd si Carte si presd, este considerat sector cultural care are ca rezultat expresia cultural. Conform EUROSTAT95, artele spectacolului se refera la reprezentarea pe viu in fata unei audiente/ public viu (live audience). Forme ale artelor spectacolului: muzica, teatru, dans, cabaret muzical, teatru de papusi, reprezentatii comice, reprezentatii cu ventriloc, jongleri, actori care interpreteaz pentru cursuri, spectacol/ prestare muzical pentru filme (doar cele care sunt pe viu/ atta vreme cat sunt pe viu). Conform legislatiei (0.G. nr. 21/2007), artele spectacolului se refera la productiile artistice care sunt spectacole sau concerte infatisate direct publicului de catre artisti interpreti si/ sau executanti. Acestea pot fi spectacole dramatice, coregrafice, de opera, opereté, folclorice, de revista, cabaret, de circ, de p&pusi si/ sau marionete, de teatru instrumental, respectiv concerte de muzic& academica, simfonica, vocal-simfonica, camerala, corali, folclorica, electronica. Institutiile de spectacole sau concerte sunt persoane juridice de drept public care realizeaza si prezinta productii artistice. Rolul sectoarelor culturale si creative in dezvoltarea economica si social a unel societti este gandit din perspectiva functiilor culturii, si anume de prezervare, creatie, productie, diseminare, comert/ vanzari si educatie. Conform acestui studiu, institutiile publice de cultura’ sunt incd, fn Romania, cel mai mare angajator_de_resurse_umane din domeniul_culturii_si_cel_mai important _furnizor_de_servicii culturale_materializate_in_bunuri_culturale_de_toate_categoriile, materiale_sau_imateriale, nestocabile si unice. Cadrul de reglementare pentru institutiile publice de cultura este structurat pe riteriul domeniului de activitate, astfel incat fiecare categorie de institutii este incadrata juridic printr-un act normativ distinct. Exist un set de legi speciale dedicate fiecarui tip de activitate (de exemplu 0.G. nr. 21/2007 privind institutiile si companiile de spectacole sau concerte, precum si desfasurarea activitatii de impresariat artistic, cu modificarile si completérile ulterioare) la care se adauga o reglementare speciala pentru asezaminte culturale (0.U.G. nr. 118/2006 privind infiingarea, organizarea si desftsurarea activitdfii asezdmintelor culturale, cu modificarile si_completarile ulterioare). Organizarea si functionarea institutiilor publice de cultura este reglementata prin efectul hotararilor de guvern specifice sau al actelor emise in conditiile legii de autoritatile locale in subordinea cSrora aceste institutii functioneazi. O reglementare transversal _privind activitatea CCAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STAT.institutiilor publice este cea referitoare la managementul acestor organizatii (0.U.G. nr. 189/2008 privind managementul institutiitor publice de culturd, cu modificarile $i completarile ulterioare), reglementare care asigura conducerea prin mandate limitate in timp si care impune criterii de setectie si performanta pe baza eficientei manageriale. problema a. legetatist ctturcte artelor spectaculare angreneaza colective de creatori de diverse categorii si necesité 0 baza tehnica destul de complicat’, de aceea foarte putine initiative private pot rezista vreme indelungata fark sprijin coerent. Acest sector are cele mai mari probleme de supravietuire in absenta interventiei publice, dar aparitia lor pe piata, mai ales in orasele mari, reprezinta o legitimare a faptului c& institutiile publice nu reusesc sa se armonizeze cu toate nivelurile de asteptari din spatiul put jin decursul timpului, la nivelul Ministerului Culturil si Identitatii Nationale au fost © orate o serie de documente programatice la nivel de strategii sectoriale sau subsectoriale ori ia nivel de politici publice. Astfel, au fost elaborate strategii sectoriale ca Sectiuni privind cultura si patrimoniul cultural (si cinematografia) ale Planurilor Nationale de Dezvoltare 2004-2006 si 2007-2013, precum si un proiect de Strategie pentru cultura si patrimoniu national 2016-2020. in concordanta cu Prioritatile de finantare potrivit Planului Operational 2016, in 2016 Ministerul Culturii a tansat dou’ programe de finantare, ACCES si Cultin, la care se adauga programele/ proiectele culturale finantate prin Fondul Cultural National. Descentralizarea administratiei locale este realizaté in prezent prin existenta la nivelul capitalei a sase subdiviziuni administrativ-teritoriale, respectiv sectoarele 1-6, fiecare beneficiind de autonomie locala prin Consiliile Locale proprii $i primarii locali care sunt alesi nominal. intre Consiliul General si Consiliile Locale exist’ 0 colaborare permanent. Hotdrarile Consiliului General. al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei publice locale organizate in sectoarele municipiului Bucuresti, conform art. 85 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala. Cea mai important institutie a administratiei publice locale este Primaria Municipiulut Bucuresti. Primarul General si Consiliul General isi exercita autoritatea cu sprijinul institutiilor publice de interes local, regii autonome si societiti comerciale cu capital social municipal. Primarul General conduce aparatul de specialitate si serviciile publice locale, conform prevederilor din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locald, republicat, cu modificarile si completérile ulterioare, si reprezinta autoritatea executiva in realizarea autonomiei locale si este de asemenea reprezentantul Municipiului Bucuresti in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie. in relatiile dintre Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritate deliberativa, si Primarul General, ca autoritate executiva, nu exist raporturi de subordonare. “Strategia Culturald a Municipiului Bucuresti 2016-2026", document de referinta in vederea depunerii candidaturii orasului la titlul de Capital Europeana a Culturii in anul 2021, a fost aprobata prin Hotararea Consiliul General al Municipiului Bucuresti nr. 152/01.08.2016 (care se regiseste si poate fi consultat pe site-ul oficial al Primariei Municipiului Bucuresti - www.pmb.ro la Sectiunea Acte normative)si cuprinde principatele linii directoare de urmat in acest domeniu, Potrivit declaratiei si angajamentului Primarului General, in calitate de autoritate executiva, a nivelul municipiului Bucuresti a fost stabilit ca obiectiv general Promovarea culturii, artelor si sportului, sprijinirea educatiei, traditiilor si divertismentului. CCAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STATIV. Dezvoltarea specifica a institut: Documente de referinta, necesare analizei: nentul 4 organizare +f functic aprobate 32 regasesc + prevazute tn Anexa nr. 1; + Statul de functti al Teatrului Evreiesc de Stat - aprobat prin Hotararea Con ‘Municipiului Bucuresti nr. 156/2016 - Anexa 2, se regiseste pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti, iului General al www.DMb.ro, sectiunea Acte normative - prevazut in Anexa nr. 2; = Bugetul aprobat al Teatrului Evreiesc de Stat - pe ultimii 3 ani - prevazut in Anexa nr. 3 la prezentul caiet de objective. 4.1, Scurt istoric al institutiei, de (a infiintare pand in prezent Teatrul Evreiesc de Stat a fost inflintat prin Decizia nr. 126/01.03.1990 a Consitiului Administratiei Locale de Stat - Primaria Municipiului Bucuresti. ‘in baza legislatiei succesive aplicabile, Teatrul Evreiesc de Stat: + se afl& sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti in conformitate cu Hotdrarea Guvernului nr. 42/1994, + in temeiul prevederilor din 0.G. 21/2007, aprobat prin Legea nr. 353/2007, Teatrul Evreiesc de Stat functioneaza in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, inclusa in categoria institutt de spectacole de repertoriu. * conform prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completirile ulterioare, Teatrul Evreiesc de Stat este o institutie public’ de interes local, cu personalitate juridic&, find subordonat autoritatilor publice locale ale municipiului Bucuresti, conform atributitlor specifice ale acestora stabilite prin lege. Teatrul Evreiesc din Romania are o traditie de 140 de ani, inauguraté la 19 august 1876, la lagi, ‘in vestita gradina de vara ,,Pomul verde”, cand artistul si scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintai teatru evreiesc profesionist din lume, prezentnd un spectacol cu propria sa trupa. Una dintre primele cronici la reprezentatiile lui Goldfaden purta semnatura celui mai de seama poet roman, Mihai Eminescu, care aprecia jocul actorilor ca foarte bun”. Dupi o serie de reprezentatii, Goldfaden si trupa lui s-au mutat la Bucuresti, jucdnd si in orasele prin care treceau: Botosani, Galati, Braila, De atunci, Teatrul Evreiesc s-a manifestat neintrerupt in sfera culturii romanesti.. 0 perioad foarte grea in jstoria teatrului evreiesc a fost marcat de anii dictaturii de tip nazist din timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand artistii evrei nu au avut voie nici sa joace in propria limba, nici s& apara pe scenele teatrelor roménesti. Atunci a luat fiinga la Bucuresti Teatrul Baraseum, ale carui reprezentatii (in majoritate, spectacole de revista, foarte gustate de public, inclusiv de cel romanesc) se desfasurau in limba romana. jin anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucuresti a devenit institutie de stat. De atunci si pana astazi, scena din strada Or. luliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere. Un repertoriu bogat, ce cuprinde adaptari scenice dupa operele marilor reprezentanti ai literaturit idis (Salom Alehem, |.L.Peretz, Mendele Mocher Sforim, Isaac Bashevis Singer, Ephraim Kishon), piese ale unor clasici ai dramaturgiei evreiesti (S. Ansky, lacob Gordin, H. Leivik), ale unor dramaturgi evrei din Romania (Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever, Dumitru Solomon) si din lume (Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament), precum si ale unor ilustri autori din dramaturgia universala (Moliere, Lessing, Ibsen, Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Friedrich Dirrenmatt, Arnold Wesker), a oferit largi posibilitati de afirmare unor actori de seam: Numeroase date interesante legate de institutie si nu numai pot fi gasite in lucrarea de referinta intitulatd “O suta de ani de teatru evreiesc in Romania” si datorata rege cultura Israil Bercovici, care a fost vreme de peste trei decenii secretar literar al 726" CCAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STAT{in ultimul sfert de veac, Teatrul Evreiesc de Stat a efectuat cAteva aoreciate turnee in S.U.A., Canada, Israel, Germania, Austria, Rusia, Elvetia, Franta, Grecia, iuand parte si la o serie de manifestari internationale. De asemenea, Teatrul Evreiesc de Stat a organizat si gizduit, in 1991 si 1996, Festivalul International al Teatrului de Limb’ Idis. In anul 2002, a fost coorganizatorut Fatah td Notienal al Teatrator Mincritare din Romania, far *n aril 2008 a fest eoorsenizator si garda Ich, Fepredentaiss acct pene aie fGuJl Gotten al artei scenice de limba idis. 4.2. Criterii de performantd ale institutiei in ultimii trei ani Indicatori de performanta nul 2014 nul 2015 Anul 2016 Theltuiel pe beneficiar 4. | (Gubvengie + venituri- Senin iecaneanit rad 158/13.877 | 1.219,37/3.414| 410 beneficiari T | Fonduri nerambursabile atrase : : Ee 3.1. | Numar de premiere 5 4 3 | 3.2. | Numar de refaceri : : a | 3.3. | Numar de coproductit : | : C Numar de spectacole tn regi 5 | 7 5 3.4. | de protocol 4. Numar de aparifit media (FSre — comunicate de presi) at 30 | 38 5, | Numar de beneficiari neplititori 10.160 4.960 1418 6._[ Numar de beneficiari platitori 13.877 3a 1.646 Numar de spectacole, din alee 168 156 7 aan 142 135 st |__| sinturnee 25 a 25 Numar de proiecte/ acfiuni |_| culturate ue 156 ie 9, | Venituri proprit din activitatea Nets 103.502 85.458 36.487 10. | Venituri proprif din alte | | | sects 48.989 48.959 119.233 Numar de participa a | 11. | festivalur, gale, concursuri 7 2 an etc. | TZ, | indice de ocupare a ssi la sediu (%) 18% 16% 62% ‘CAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STATTeatrul Evreiesc de Stat isi desfasoara activitatea in Str. luliu Barasch nr. 15, sectorul 3. atrulul are 0 suprafata construita de 742,92 mp,iar suprafata cesiisurati de 3.586,05 mp., sé cin: cabsul, partsr, etaj intermediar, mezonin, ezaj 1 $1 mansard&, %n inceriorul c&rora Scena si burentrale scenei-2d0 mn, saa de spectaco! 134 mp, depozit de decoruri 146 mp, foyere de peste 220 mp, sli ae repetisie, cabine, birouri, grupuri sanitare, ateliere si anexe. Prin HCGMB nr. 149/1998, corpul de cladire reprezentand extinderea Teatrului Evreiesc de Stat, obiectiv de investitii finalizat la data de 31.12.1997, se da in administrare Teatrului Evreiesc de Stat si Fundatiei Ronald S. Lauder, dup’ cum urmeaza: 1. cota parte din cladire, in suprafata de 945 mp, reprezenténd 54,25% din suprafata desfasurat& a cladirii, situaté la etajele 1, 2, mansard& si pod, in administrarea Teatrului Evreiesc de Stat 2. cot& parte din cladire, in suprafaté de 797 mp, reprezenténd 45,75% din suprafat desfasurata a cladirii, situata la subsol, parter, etajele 1 si 2, in administratia Fundati Ronald S. Lauder, pentru desfasurarea activitatit gradinitel de copii, in regim de asezamént public, precum si curtea aferenta gradinitel, in suprafata de 535 mp, pe termen de 49 de ani. Cladirea $i terenul aferent au apartinut comunitatilor evreiesti din Romania si au fost trecute dupa anul 1940 in patrimoniul statului roman prin m&suri de confiscare si nafionalizare, au fost retrocedate Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Roménia, conform OUG nr. 27/2001. Imobilul se afla in folosinga gratuita a Municipiului Bucuresti pentru Teatrul Evreiesc de Stat conform H.C.G.M.B. nr. 251/205, care aproba incheierea contractului de comodat (contract cu titlu gratuit) pe o perioada de 25 de ani intre Fundatia Caritatea si Municipiul Bucuresti. A fost finalizat obiectivul de investitii Teatrului Evreiesc de Stat”. “Lucrari de consolidare si modernizare ta cladirea Bunurile imobile fac parte din domeniul public al Municipiului Bucuresti conform legii, iar bunurile mobile din dotarea institutiei (mijloace fixe, obiecte de inventar) fac parte din domeniul privat al Municipiului Bucuresti. Institutiei fi revine obligativitatea inventarierii anuale a patrimoniului mobil si imobil si a transmiterii acestuia c&tre Serviciul Cultura din cadrul Directiei Cultura, Sport, Turism - PMB. Dotri: principalete dotari in teatru sunt: centrala termic&, chiller cu instalatie de ventilo- convectoare, instalatii de ventilare, lift, instalatie avertizare incendii, centrala apa potabila (hidrofor), grup pompe spinklere, grup pompe hidranti, grup pompe drencere, grup electrogen, instalatie de sunet si lumini, trapa decoruri, turnant& de 6 m in diametru . Altele (daca este cazul): instalatie antiefractie si control video. ista programelor si proiectelor desfasurate in ultimii trei ani institutia Teatrul Evreiesc de Stat a lansat incepand din anul 2013 urmatoarele programe pentru perioada 2013 - 2016 (o scurt descriere a acestora): Programul ,Scriitori evrei de expresie idis“ Descriere: s-au pus in scena opere ale unor autori reprezentativi pentru cultura judaica, ale cAror lucrari au fost scrise in limba idis, pentru a demonstra c limba idis, mai bine zis cultura idis este o cultura vie, care a nascut si da nastere unor opere de valoare. ‘CAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STATProgramul ..Scriitori evrei de expresie romani Descriere: prezentarea unor spectacole realizate pe textele unor scriitori evrel originari din Roménia, care s-au format la scoala roméneasca si ale c&ror opere literare scrise in limba romana fac parte din parte din patrimoniul cultural romanesc. Programul ,Spectacole-dezbatere“ Descriere: este un program menit si ,provoace“ spectatorii _s-si comunice impresiile, ‘intrebarile, sugestiile, atat unii altora cat si creatorilor spectacolelor s& poarte un dialog real, cu-atat mai mult cu cat exist si teme delicate, dificile sau considerate chiar tabi. Programul ,Memoria Holocaustului‘ Descriere: prezentarea de spectacole pe tema Holocaustului, mai ales pentru a face loc in constiinta generatiilor in formare, acestei pagini de istorie, care a lasat rani de nevindecat in constiinga unor oameni si popoare. Programul ,,TES joaca pentru varsta de aur Descriere: program initiat in scopul de a contribui la incluziunea sociala a persoanelor varstnice sila satisfacerea nevoilor culturale ale acestora. Programut ,,jlustrarea traditiilor iudaice prin mijloacele caracteristice teatrului” Descriere: un program ce-si propune s& apropie cat mai mult spectatorii de teatru, si-i familiarizeze cu obiceiurile si spiritul sarbatorilor evreiesti. Programul ,,Cu cartile deschise” Organizarea unor dupa-amiezi literare, a unor intdlniri la care spectatorii si actorii, si (re)descopere impreuna placerea de a citi o carte, un text literar. Nr.| Numele programelor siale | ait oo44 crt, proiectelor 10) a ee ee [ © Pree Scriitort evrei de Bees idis IMOTKE HOTUL|KARPILEVSKI [DIBUK de 5. Anski Proiectul: Ide Shalom Ash Programul: ,Viaja evrelasca reflectata in dramaturgia lisraetiana“ [Programul: ,spectacole- ldezbatere“ Proiectul: [IN VizITA LA |BAIATUL DIN IDOMNUL GREEN [BROOKLYN de CCAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STAT 10Profectul: Programul_,TES joaca_pentru| lvarsta de aur Programul ,,llustrarea traditiilor| liudaice "prin _mijloacele| jcaracteristice teatrului” Programul ,,cu carfile deschise™ CAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STAT ide Jeff Baron AMANTUL de Harold Pinter FRAG HE |GRADINILE El Ide Milton |Frederick IMarkus Donald IMarguties giscuresti al THR RETUR de Alexa Bacanu, Andreea IChindris si Alexandru Berceanu JAu fost realizate Ispectacole in scoput ide a fi prezentate la Icaminut pentru \Persoane Varstnice ,,Amalia si Sef-Rabin lOr. Moses Rosen”, si Js-au organizat la Jsediu spectacole- Imatineu, dedicate persoanelor in varsta. PURIM la TES, ROS IHASANA (Anul Nou lEvreiesc), HANUCA la 'S, PESAH, SUCOT la| ES. H-De la last ta New lYork si inapoi la Bucuresti. Avram |Gotdfaden si finceputurile teatrutui dis in Romania I2.Eu, printul Itic Manger |3.Fabutele lui Eliezer Isteinbarg [4.Lumea fantasticd a loperei lui |. L. Peretz 5.Matineu dedicat [Zilei internationale a [Copitutui J6.satul de Joshua Sobol (evenimentCAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STAT |PURIMSPIL - 0 |MUSCA. ICOMEDIE ISPANIOLA de dupa Avram ‘Franz Arnold si |Goldfaden Ernst Bach IDE LA ICARAGIALE LA ISALOM ALEHEM ldramatizare lde Edith INegulici dupa I.L.Caragiale si Isalom Alehem turistic de HillelMittetpunkt I" Tarait Magia an 21 Nestote Comemorare a Hotocaustului in Romania 10.Sala Baraseum - [Teatru evreiesc 75 11.in Lumea operei lui IS. Y. Agnon Festivalut Internationa! de [Teatru Idis - TESFEST in perioada 13-27 Ihoiembrie 2016 TES a lorganizat la Bucuresti prima editie a Festivalului international de [Teatru Idis. Editia inaugural a Imarcat aniversarea a 140 de ani de ta Icrearea teatrului de limba idis in spatiul romanesc si a tot latata timp de lexistenta Ineintrerupt. in cadrul Festivalului ja fost prezentat Ispectacolul-lectura Nunta in Fernwald”, realizat in co- Jproductie cu FolksbieneTheatre INew York - SUA $i [Theatre en (Air - IFranta.Programul _realizat pe ultimii trei ani Nr] project Bugetul Buget Nr | program | Scurtadescriere | ein | DENUMIREA — prevazut*) | consumat la crt. apregramutui | cadrul | PROIECTULU! — pe program 1 finele | | | ‘ (ai) anuiui (lei) _ Anul 2014 Punerea in seen | ‘a operelor unor | | autori | reprezenta-tivi | pentru cultura | | iudaica, ale caror | lucrari au fost | scrise in limba | | 1. | Programul: | idis, pentru a »Seriitori | demonstra c& 4 | MOTKE HOTUL evrei de limba idis, mai de Shalom Ash SO 00 eee expresie _| bine zis cultura ids idis este 0 cultura vie, care a nscut si di | | | nastere unor | opere de valoare. _ un program menit, TN VIZITA LA - si ,provoace" | DOMNUL GREEN | 265.000| 158.305 spectatoriisi-si de Jeff Baron comunice ~ ~ 7 impresiile, | ‘ntrebarite, sugestille, atat | Programul: uni altora cat si 2. | ,Spectacole- | creatorilor 1 | a ; AMANTUL de I aecoatere Sere aia Harold Pinter 100.000 41.870 real, cu-atat mai | | mult cu cat. | eae existé siteme | | delicate, dificile i | sau considerate chiar tabi. L J | Programul: | prezentarea de CRADIIES el | 3, | yMemoria | spectacole pe 1 | de sitton | 150.000! 135.858 lolocaustu- tema Holocaustu- | lui lui. | Frederick | | _ Markus i | PURIMSPIL - O | j | cone 35.000, 19.455 dupa Avram | Goldfaden TOTAL AN 2014 ‘Anul 2015T Punerea in scend T a operelor unor I | autori | | reprezenta-tivi | | eae +) sri scab Kia D) 218.934 demonstra c& Weitzner limba idis, mai | bine zis cultura | dis este o | | cultur’ vie, care | a nascut si da | nastere unor a opere de valoare. | feaeua| un program menit. )BAIATUL DIN | 8 ,provoace" BROOKLYN de | 999.999) 105.205 spectatorii sisi Donald . aca comunice Margulies a | impresiile, ee ‘intrebarile, | | sugestiile, atat Fa Programul: | unii altora cat si | | |. | spectacle | ereatortor 2 | CARAGALELA | | dezbatere“ | spectacole-lor sa dramatizare de | Poarte un dialog EaIChINeacaterie |e 102.000 40.217 | real, cu-atat mai th Negt | eae mutt cu cat ery I exist si teme oF manent | | delicate, dificile eolom weten | sau considerate j | chiar tabi. 7 : i | MUSCA | | SPANIOLA de) aoo.000| 113.125) - | Franz Amold si | . 129 | | - | _ ___|Ermst Bach | _| - _ TOTAL AN 2015 750.000 | _477.534 ‘Anul 2016 - | Punerea in scena T ] / a operelor unor | | autori | Programul: | reprezentativi | | »Scriitori pentru cultura 1. [evrei de judaicd, ale ciror) 1 DIBUK de S| 459,000) 328.381 | | expresie lucrari au fost sky | iis scrise in limba | ee ‘dis si sunt | | ‘an prezentate in | | __ | limba idis. L | | | Programul: | Program de VARSOVIA: GHID 1 | 2. | ,Wiata transpunere 1 TURISTIC de 100.000, 95.757 | evreiascé_| scenic a | Hittet | ‘CAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STATTeflectaté in] operelor —_unor ]itcetpankt dramaturgia _ scriitori israelieni | israeliana* extrem de interesanti, ce | | reflect | | | | societatea | ) er? ena Fiezent: , | | »Memoria spectacole pe | BUCURESTI 41 | [3 | Hlolocaustutui | tema [1 TUR” RETUR |e ail GSE) | |[Holocaustutui | Prezentarea unei| | seri de | | evenimente | culturale : spectacole de | | teatru, concerte, | workshop-uri, | i Festal | 2 ae cart Festivalul | | 4, {International | i scopul de al 1 International de) ¢s4.900} 418.538 de Teatru Idis * Teatru Idis publicului larg specificul unic al | | culturit idis, prin | | | smecuet | | acesteia in | | | actualul context | cultural | international. L | TOTAL AN 2016 [295-100 931.76 | *) Bugetul alocat pentru programul minimal Alte rma Organizarea Teatrului Evreiesc de Stat, respectiv Organigrama si numarul de personal, Regulamentul de organizare si functionare si Statul de functii se aprobi, in conditiile legii, ta propunerea Primarului General, prin Hotdrare a CGMB. Incepdnd cu anul 1992, evolutia in timp se prezint astfel: Conducere 4 (inclusiv Act 4 Nr. posturi, administrativ Explicatie dineare:’ | ,STector) | Execute caz) HCLMB nr. 72| Preluare de la Inspectoratul pentru . - - si 66 Cultura al Municipiului Bucuresti HCGMB nr. | Aprobare Organigrama 107 6 101 {160/190 | THCGMB- nr. | Aprobare Stat de functii 107 101 (326/2001_- CCAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STAT[Anexa 2.3 [ HCGMB incadrare in categoria 07 iz 1nr.352/2007 | institutiilor de spectacole de repertoriu , Organigrama, Stat de functii si de evaanizare st HCGMB | Punerea in aplicare a Legii-cadru nr. - oat nir.7/2010 | 30/2009 privind salarizarea unitaré a personalului platit din fonduri publice in institutiile publice de interes local ale | Municipiului Bucuresti ' HCGNB Reorganizarea Teatrului Evreiesc de Stat 700 iz 38 1nr.158/2013 | (Aprobare Organigrama, Stat de functii si Regulamentul de —organizare_— si functionare HCGMB nr, | Aprobare reducere nr. total de posturi, 7 9 8 305/2013- | precum si structura functional rezultata ‘Anexele 32. | a Teatrului Evreiesc de Stat, transpusa in s132b Statul de functii si Regulamentul de organizare si functionare (urmare aplicdrii OUG nr. 77/2013) HCGNB ‘Aprobarea organigramei, a _numarulut 104 i B nr.156/2016 | total de posturi, a statulUi de functif sia Anexele 1,2|Regulamentului de organizare i si3 functionare ale Teatrului Evreiesc de Stat, prin infiintarea in cadrul institutiei a Centrului de Cercetare si Conservare a | Cutturif Idis, a c&rui inaugurare se va face cu ocazia Festivalului International de Teatru Idis - 140 de ani de teatru idis in Romania } Th condifille in care Organigrama si numarul de personal nu se modifica, Statul de functii se aproba prin Dispozitia Primarului General. Personalul ‘Analiza statului de functii in perioada 2014 - 2016: (pe numar de posturi aprobate) Nr. Anul Anul Anu crt. Poetur 2014 2015 2016 Numarutde personatla st | 97] 100) 97] 100] 112] 100 decembrie 1 Personal artistic 4 42,2 41 42,2 58 51,78 2 Personal tehnic de’ 17 17,5 17 17,5 22 19,64 scend 3] Personal tehnicde | 8 |824| 8 [824] 8 | 7,14 productiePersonal tehnic de 9 9,27 9 9,27 10 8,92 intretinere rs. Personal aD (6| 2 (me) 4 | 25 l administrativ | 2 posturilor din instujie 22 aout Ni posturi ocupate Nr. Functii de conducere posturi "Total functil de conducere 1 Director - manager Contabil-sef [Sef serviciu Sef birou Sef formatie muncitori Functii de executie de specialitate, din care: 5 fff] a) & & & ‘Actor 3 Secretar literar Dirijor Artist instrumentist Maestru corepetitor Secretar PR Referent literar Cercetator Asistent de cercetare Documentarist Total functii tehnice de specialitate, din care: eal ; | n}n} | a] foo} a] a] a|rfo]a) a) a) a) a). Regizor scena Sufleor ‘Maestru lumini - sunet Muncitori din activitatea specifica (cabinierg) ‘Muncitori din activitatea specifica (electrician scens) ‘Machior ‘Muncitori din activitatea specificS (muncitor manuitor decor) afalrfa}aje) a[y]rj a} = Total personal calificat de scena/ productie, din care: 6 2 ‘Artist plastic ‘Muncitori din activitatea specifica (croitor) Muncitori din activitatea specifica (tapiter) Muncitort din activitatea specifica (tamplar) 1 i I UPD fs onecta S$ CULTURA 2) = mA ‘CAIET DE OBIECTIVE TEATRUL EVREIESC DE STAT : Jit