Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Psihopatologia Copilului, Linda Wilmshurst

    Uploaded by

    Ludmila Bodiu
    331 views163 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    331 views163 pages

    Psihopatologia Copilului, Linda Wilmshurst

    Uploaded by

    Ludmila Bodiu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 163
    Caleta Paologe cn ppatotranie eee coorsnata do lon Darou Linda wilmshurs a prodat cureu do pinologi clinica a copula {enas Womae's Unweray, Unversty of Houston-Vetoria gi University ‘of Wester Ontario. A fost lincianspeciatzat fn ngifiea coptlr I Sere ns medal, arn prezent este psiholg solar In cadul ‘Sstomulu de invatamsnt publ din Flotca. A mel publeat Chit and ‘Adolescent Psychopatoogy: A Casabook (Sage, 2004) yA Parents Guide to Spec! Baucaton Insider Aawco on iow to Navigate the ‘System and Help Your Cid Sucenod (in cot, Amacom, 2008). Unda Wilmshurt, Essentials of Ghd Psychopathology CCopytgnt © 2005 by Jona Wiley & Sons. Al Rights Reserved. This trarlation publenea under osnes. {© 2007 by Edtura POLIROM, pentru prezort vadust wwnpoliromso Etura POUROM lagi. Bel Carol ny. 4, .0. BOX 266, 700506 Bucuresti S-oul ©. Brians nr. 6, ot 7, 8p. $3, O.P-37, PO. BOX 4-728, 630174 Deseriorea CIP Bllloteci Nationale @ Romania: WILMSHURST, LINDA Psinopatologia eopiull. Fundamente/ Linda Wimshurst; trad, do lina Palen. lagi: Polrom, 2007 ISON 970-979-46:0965-8 |. Plea, Alina (rad) 64e.86-008.441 Printed in ROMANIA Linda Wilmshurst PSIHOPATOLOGIA COPILULUI Fundamente Traducore de Aina Pelea POLIROM 2007 Cuprins 1. Inroduse in pihopatologiacopiaa ‘toe or ine 2. Psinopatlgia copii aspecte ee In cece Si pracich metndlopa creel 2, Dec lid: diagosticar, ealuare tatarestltiior ‘afnle 4: Thora hipernect cu deft de ten cau) 6 a burrs bipolar 7. Tube somattomne . Probleme de ont ‘ulbrtie de conporaent amex. 19, Tubarce inept coo abst 1H, Reararen mena tortie de dervolave pesanive 12, Diulaile de invaare specific. 13, Copii taunete:sinromul de stesposraumatic 14 Cop on verse eur Area A. Cota deonoogce ‘Anca Referee nsrametlor de eaare Ginsie boogatce Arex C Leo privnd intuniiirea educa Dertoaneor eu debi, 2004. Bibograte Inder 2 2 79 a 190 ns m 235 a0 ar 65 Introducere in psihopatologia copilului : istoric, teorii si influente Psibopatologa clnicaa copula fost recunoseuta ca dieting distnctz doar in ltimii 30 de ani, tn ciuda ineeputuilor sale Promiioare, Sfrstl secolual al XIX-lea a marcat debut una Perioadedereforme sociale ce rispundeau nevoil dea apa drepurle pil in ceca ce privestesintitea si eductia, de a le ofet refi in cara sistema odiiar gi de a preven incdere or in Seeesi categorie cu frja de muned adult (Culberson, 1981) Odstk 1 aces schimbie, legie privind munea efectats de copii si fnvimintlobligatoria au devenit ealitate. La inceputl secoluut XX, Lightner Witmer a fninat prima clinics pentra copil ea Giieul de inva, unde, pnd in 1909, fasesert teste mai nul de 450 de cazri Cu toate acesea, Witmer aaa ma fot vat Gu ochi bunt de unit dnte colegi si decarece a refuzat sf adopte formula evizil de Terman a teselor de ineligens Stanford Binet gn aus scepter Fred cu pve altri de comport. ‘Wilinm Healey, psihistra ener cate Smpictsea entuiasml american fa de teorile lui Freud, a fost col care a doschis primal entra psthoeducafional pen copit la Chicago, In 1909. In 1933 fane{iona deja 42 deasfel de centre In diverse loca institu de forecji,eibunale, pital, scl i universii. Pe masurt ce popular fates aesiorctiniel acest, a chimbst si priori or, accent find matt de pe delincrend pe problemele apirue aces ia coat {ism principal, pe cole legate de relate dintre pin $i cop aceass periouds, domina opinia conform cdteia la originea blemclorcopllor ar sia modul cum sant ereseul si educa in familie Horn, 1989, p. 27). In 1948, 54 de centre psinoeductonale sin Stele Unite sau reunit in cadral American Association of Psschiatrie lines for Children (APC). Bupa cum arats Horn, acest moment a insemnat trecerca de I dentiicarea bol la terapic {8 teament, proces inst de dezbatr ine patti, psibolog i Asisteni social eu privte la stndardee, rolue $i saat lor SectuneaInformati suplimentize 1.1” print principlee epere ale acest! evolu storie, Inciuda creer popularity centetor psinoeducaionale, dome nial psiboogiel clnie infantile s-a confranat cu male obstacle, asifel eX pshopatoogiacopillui nu a devenito dscpling de sine Stiatore deat acum 30 de ani, Una dint motivele acest inte let a fost faptal c& teorileprivind dezvotarea copllui eraa Imatete de controversa fctoriedcationali/actor! natural Informatit suplimentare 27 Momeate-hee ty istoria poll cep 1862 Se intinloa2s Amorican Peyehoiogial Asscitjon,Prnul fogednte al ncetna ext. Stney Hl 1086 Wie ineaz8 prima cn ae psoiogl, ls Universy ‘i Pannsyvaria, pent cept cu perforant sero 2009 ‘eatan ce inca 4897 Ces ll Winer organizeaza un crs da vara In ostog atau eu o drat do pat saps 1005 lo ran, #9 publes Binet Sian hisligancs Seok pant ‘nasuratea capacitor mena ale copter 1907 Wine nijeaz8ogeoala cu init pan cop tray 9) ub prima evs do sta cons, The Payenolgen! Cine 605 4 Cedars ereaazs emul program se reidena cn a Vins Taina Sehcol Naw Jorsoy) 1509 Spas, sprint de psitologil W dames i peat A. Moyo fendeara National Coruna for Mana) gone, senor tia ap: National Aseelaton of Meal Heath (NAM) 909 W. Healey fnfniaza Ie Chisago prin! cmt pshoed Caiora,suvente Psyetonatse metite, certnat ats) Pevonki bata senso ceinovant pent Uteior & ‘vent site for Juvonto Researen > a 1909 6. Sansy Hal 2 Iva ve Sigmund Freud #5 fd o confers Aosoro pahanaiza is Cla Univers, 1910 Goadaraaduee teste nie gen(s Bins Sinan pan cop “nsceavalst niectia! cols Vinal €2h09. 1911 A. Geseleatemumitcrctor aval ayendecvestons Cine tere Cine of Cd Davelopment. ‘912 J Watson publea Payeolony a2 9 Boroveret Vows 1918 Esta punicals verounea Terman a esti do nolgent Staion 1917 So niotonrs sect de psinologia ols 9 APA. 1920 Waton 6) Raypor cemonsteazs, in caro uti cop nunit ‘Abt of ea post icondicnats. 4022 NAW ivinteazs oot eens! peFoeducationale pnts oplin dare ease 1929 Paget bles Tho Languago and Though of he Chie 4928 anne Freed pubes Inreducton «the Tachgue of Chi ‘arabe 930 Kanner lus Jona Hopkins Unversity ssoesice pms ln de atvatepouaies, Yaron Lao Pastarie Cie 1832 Abate the Psjetaanalss of Cntaren eamnaes do Ken 435 Kanner pubies pin rut peste nani ‘Sa? Sa dosshige coca do pshiae pnt adoescan ls Sits Bellew sin Now York ‘944 Kanner descr corportamentateautstice gi pune baal po ‘poms mamel tide 18/5 Studie LR. Sot stipes groan eas cu rpc egal edo capo sf medio cn nota do Ingle $840 5 de conte psnoatueshonala penta cop se reunest tn fac merce Aster of Pehle Cines fr Cisren iaarco) nj 30 Terapla congotamenias se iune ca alterna tora peta pana priemele cops se fi 4951 Bony puss eran dospreatasaront 052 Anencan Pavano Aseocsion APA) ples Aauatl o agnosie) slates a uburaney modtsieiagnasie 24 Sjesical anual Meta Dodane “DSH Acoma ear> eas dou bunt vec aplo siseneatenia Infaui ‘So iriazs anarcan Acacomy of Cid Payers Be punics Sirs, cao desce # Joacla hperknetics @ “copie mat Chess publedoueraca despre oa nous cotosert temp a 1980 Dstt asia prima versune a manual care face feco- ‘mand eu peel Burst tani din pespedtes dr {ol cop 4984 Srufe Rutt hirodocdomenhpsnopaslonil copia ea ramura's pahalopel dozvotsrh, Se inten pubieals Je spedaltata Develomenta/ Peychopatrlon/ Jo 1969 Se infiniears Cneal Chile Peyenlegy, cao bato a 5-2 ‘Gvaune a Anan Psyetoloial Assocalon, redanumi Sooty of Cina) Chea ana Asloscon Psyenoloy (2001. Tile en ev Naan Basan non 10), oem Sa (ase, (Cre stirsitul secluli al XIX-ea, se erades tot mai malt c& bolle mentale au o baz biologie, iar manual ui Email Kraepelin (1856-1926) publica in 1883 suninea eX problemele fzice pot cauza tisfunct mentale, Modell patologiesveao parte bund si una rea in vreme ce uni voiau sf giseascto vindccare, ali se emeau ch bolle ar putes Fi contagions sa wansmise genetic. Teama i nein Tegetes a flcut ea, tn orm Atentie toarea jumatate de seco}, adult sicopii retard cu boli men fae fe inten i insti Dematere priv intumt fc- toot ereaisen) 8 coer ‘tvenbonol (neds) dened do peice ecole ohmbowseflbsolenlee | Un alt bsiacol in cake do Ain sacoul al xViLea spune8CS, pnd de care pitopatolo- Teetee minions O18) cis a copii asantuhit es Se sicina ce ne stone ha gr a ume aceasls ° : {edlsprmcontoluadomatalme fst ceplasareeaccentlui de Gilcsiotndocipbaa.Inchinby pe caament pe entific. Psi- Mosobl anene: deaneisenies flog au inept sas implice Reseed fMRI gas miners ce ‘dea coll ea pe oleae cot See deters an, Sectallacopiior si aul, fied rata iva, adueala g) in veere plas lori ise ores snorfanee rai, ups ml vcponal std maar itotea Jo cadoutle eto de Pina in 1918, psinologtaal- iin ap Aa) alae er3 jn peste dou miliane {bapasoplor spectator: fun rota gies 4 poem sande penta Comportame sl anormal copilor a continuat se ana Haat din aceag perspec ca De refinut DRUM, a cl al sculor ast, EONS lrdapares nants a fon ce PU MEMEeMSeE Magy scrst interment specie! fam pe cae contuls Inaspri adute gi aad cu hint eu alt sud fob ge meio terapeutcesinlre Se tai, Consaele Ml Sir oste ncaaaior Monisbiecencledebea ca anor 30, conde onl de wag persona 4 GEARS CE RMI | pxteccucaioal pra coi ey owen cotcsncn st att Tea) setven|qseote ql less semaine proble eccnton gales) mse copior 9 cele ae ada aihdetronbitcrseevnesiel lor Dept al ince incre _ Selon especia furl infnte a Tos Borde din perspec psi pallor sdujor, tenia acta ete dea ice Inceges tiie et de meester ale arly copii soles tei aera de ee quel toile duh, cep eu a “spt mi mae rv deat xls cercetr in dome roblemeor cline ale copie i adolescenlor Uoural of Cina {its Pye, four of Abnormal Child Phooey Journal of Ihe Anericn leadeny of Cd ond Adolescent Pech’, oural Of Ca Pychotogy aed PayeNaty and Aled Disp’ ee). La miecul ail "30, do De retinut Ienial psbologei clnice in fant a uecut in ale epi de Mezvollare. De dats aceasta, | Deoatees lat compartments fost vorba despre apariiaunei | nemo, et sl aia anormal: iscpline cones, psihopatolo- WA d@ ls esleat ini de adezoart cae mcasipro. Coals gfacpare dn acess Prspiblicne acces | ontguum én une 6 sede Beeepment and Pschopatho. | Speentublen pun un accent Mogy tnsces conten, comport erent atipiceseconcepualizat | gaaa insenta) pressor 3) find o deviere dea waiee- _gompetamantor anormal We dezvhare normals. (Conform prncipilor de orgarzarea psthopatoogiei, devotiares aman este aise (Cncepa interact si dinamie de cop total i Ferarhied (endings eS compli crescinda; Cicchetti Toh, 1998). In acelagi timp, se pune tot mai mult accent pe identfearen proceseloreare pot st inhbe (factor de protctie) oft St ertbeasck (factor de rise) dezvoltrea unor comportamente dezaaptative Aplicati practice: cliteva studit de caz de psihopatologie infantilé ‘Urmitoarele eszuri vor servi dreptintoducere la teva tre ‘esto practice cu care se confrunterapeuti i oferd un cadra fccesar peta fnelege mai bine eat de importante sunt contextele de declare iafluenfeleexterioae in psihopaologia infantil. Cazurite lui Jason, Winnie si Brian Paiologul este mugat si "urmleasch rei copii in clas a patra Jndrumats de dosrnna Skil: Jason, Winnie Brian. La tot ei se consatse cf av dificult in menginerea alent, pierd obieetale ‘cese Jura in cas elas usr dstasi, sunt itu, lint, fas asculd ce spune invitoaea, sunt dezorparizai, nv ii Inde- plinesesacinile se © greu sk tind paso cu cella. Observe psilogalui confirms informatie Furnizate de baremul de notre al Fovdioarei. Analizarea clor tei dosare artic of acest copit au frat rezltate medil Ia testol coleetiv de evaluare intelecuals Otis-Lennon efctut eu un an tant, tn clasa a trea Intrebare : este diagnosticul de tulburare hiperkinetica cu deficit de atenzie (ADHD) potrivit pentru Jason, Winnie si Brian ? De ce? Conform eli dea pata ei revit a Mamuatlu de diagnostic Siasted a taburrlir mentale (DSM-IV-TR;; APA, 2000, ti aces tte copit au multe simptome ssociate cu ADHD (Attension-Defild INTRODUCERE IN PSOPATOLOGIA COMMULEI 2 ‘yperacity Disorder). silo a verifcat evil comporamentle Acute de invittoare prin observareacopiilor in clash 2 aalizat ‘ataloagele si exclude fr eitareexistnia unor dficult de natura jtelectuals. Mai mul, problemele constaate au fost anaizate de-a Jungu une periade indelungate Ce veriga lipseste ? entra ca psologul si post diagnostica acest te copii eu ADHD sau a excludh aceasia posibiliate in favoaea unui alt dlagnestic (proces numit diagnostic deretial, este newoe de informatit din tai multe sure-cheie,iaclusv din medal familial $i scolar. In azul de fa, lipseaudatele din familie; prin urmate, psibologul a pogramat iotervirl ea print eer tel opi azul tui Brian ‘Mama lui Bran spune ct ful eis fost ere ag". Ea il deere ca fin un baat cu capal In nor, care inotdeaunaratcestelurorie sesh fecvent istras in timp ce ii face temee, minined in peioae fie permanent pe fugs. Mama adaugl fatal cl Brian ese exact ea ial ii, mereu agit, acti si neaten. Buia pare sf ie fare fapabil (dt mama, cit si fnvigoarea sunt de pire ef ese un ppl iste), dar are probleme ina indepinsarcinile deoaece este fpere frst de ate preccupic: orice i poate dsrage ate de la cea ce fice, Dspi cisctia cx mam, psibologu elaborezi o formulare a teat (oipotersprivind cara comportamentlul problematic st Sod in care acesta este intreimi), El vine cot de informatie in stores fie, de coaseevena comportamesteor I in fer sina (cas la coal) de durataproblemei (a meteu a3). Avind toate aceste date la dsporie,psihologal sf sugerevo cu mai mult certiadine cl acest copil suferh de ID. probabil pul predominant neaent, ss ascute cu paint Dosibilele alternative terapetice. Pe baza tuuror inf psinlogul stables un diagnostic prvizori pent Brian D, tip predominant neste Cazul lui Winnie ‘Mana tui Wine ange a Innes x psnlogl eu Asufirea {int joan nent i epitrkcu problema fest ct Ea Arscre a find geal Inga” tecunoage cl seam. ‘Wil sos tmoieauna fare ini Cn ea fare mist em ride, tatu, sensPil a zzmote anger 9 cu gen {evens a pritnoas x eal vind pu rte Sop Teale sunt pete un hin Gearce, nd perfecios, ere sreeu ce srt ght reugete si teine eaba. Din aura ‘Stir samo Wn ew den ce Ge nn are eat pin urmae, presente, era 9 unc Diagostea provizri exe de tlre anaoas goealiath se etude pte tbr obsest- intact seu conttuclacr- onpanansnisiepotntascate Barinlrse peo relae de sayament sora, prscolarl exe apeprrtme tive Gene) fectetewe, emperors ne poi liber <8 explorere medi! fle dezvoltd un Sentiment tot mai pregnant de autonomic, fe, dack ese nesigur, va fi descusjat de foare evden) cau ootelo cam: Unele pedepee pot fi ait | fafamenaelintsiorzae, ec beescexperiente, generind sentiments de rusine gi ndciald de sine ‘Scolar stipaneté subiescle legate de scoall $1 scilizarea eu esevere,itcomporamennt | O48): copii de sceeasi vars ar acest ee oe omase Tens sporeste sentiment de Be rejinut Bund sage, Ta seas a competent, prin oporitie cu cldeinferiortate. in adoles- Ty pee apeche pineal eng, sareina priest Sentia- ara feaiagroude vaca ero tealeonfvzia roller. ‘nee auodezol sates: amen mal este tn Pa sp eco 30 ots i peiepitinmod cept. |omiafustaidacd un eoplenh vetrmina dso. tubs manfst no peat Se auc as vad onividexcuncxcesex | sompotamentonepeive eds ‘recom pce eata ao fis, sewie sl oc cx. eHsmerino apedapeno ga Teorite comportamentale | kFanagy Tage! (905) aa, expectanielc specfice | steCaeunieuconsesintonegatve ‘undaneatenpnctonies-| er ‘ amore a dem copter tren sdemisiates tin “Teoria comportarnenal se fecainoreniasitnds | fugue (pote). Pin mtmadu oa ive, cares renalae dae pe een indanent ae fora uns dec |eleemalmre ate pres Conform cieia orice com | EGMaaiNti Se atm Ghetaldi spreve. | SRRPOnUMarateaeeae portent este deermiat Jo | fpr a8 doin a fuuicemporinencx. | eoUha comport ato feos continge erect | suf ela pus, ee pretest | HARALSON si sdesen are ma marl sanse de reuse incuraeze srcina Specified etapei de dervolare decat si se alenueze oss necores- pnedtone, finds scentuareacomportamenulu pri va educe In cele din urma consecinle negative Dey comportamentul invllt se doblndeste in cea mai mare nsurd prin condiionae operana sau prin observa, behaviorist folosse paradigma clascs a conditionri patra exlicaapaiia temerloriraionale sau a fobilor. De esemplu, un copil poste Gezvlia o tami de a Gorm singur daca este tet de un net foarte puternie. Mai mult, aceastl feck se poate generaliza,astfel cit Eoplul eva teme de Intuneri, de 2gomote puternice sau de propria! tlormitor Asocietes uni zgomot purersic cu fapinl de a doo ‘Singur ponte conduce Ia un rispuns oadiiont, sl aname teams de ropa! pat. Tearille cognitive Specialist in domenia psinologiei cognitive Sunt ners tn primal ‘nd de relja dine andi si comportamente si de modul In care laumite pesupunerigresite pot inven In mod negativ rele Sociale st autoatribuirile. Eapele dezvoltarit cognitive Mentifieate (Ge Jean Piaget sunt prezeniate in sectunea Informati supimentare 112" Toceredtle acest teoretician dea descrie dezvolsrea cog itv jvat ua ol foare important. fn opinia lui, copii aati fn apa preopeajionals (dela 2 la 7 an) pot fi ujor indus In eroare feelementlevizale dominant, deoarece nu au capacitatea de ase foncentraasupra a dow aspect simulian, ceea ce Piaget mumesie incapacitate de decentrae, Un copil de vars micl va spune cl este tai mul ici nt pabar fal i gust destin unl seu, dar (hun diametns mai maze, ebiar duct a vizat ch In amndook 3-8 furnat aceeai canst, Predominana viuallu cesar dial $n istingereaaparenei de realitace (an cdine care poaté mases de Disic devine psi), De aremenca,copfulti i este exrem de pred 5 priveaseIueruile din perspectivaalicuiva sau dn alk pune! de ede din causa egocentrsmuli sia concent asupra propre Petsoate. Seolarl (flat in claps operaiuilor concrete) pon Fatom dcolo de imita prescolaru, ns este igri de observa onctete. Conform lui Paget, gindivea abstract na se doblndest INTRODUCERE IN PsiHOpATOLOGIA CoPILULLY 35 decat tn adolescents, atuncl cin aparerafionamental ipotetic si deductv. Desi Piaget considera ch tol copii evoeazt trectnd ino serie de tape fixe, cereale recente au arta 8, de fap, pile abia citer pot progres in rtm iter si prt ura, {wor star elaboraut de Paget nu este neapat universal vali Teorle sociocognive. Conese tui Alber Bandura (1977, 1986) fa domenial cognitit sociale se bazex7i pe studile sale anterioae privind procescle de invsjare social, invatarea prin bservate$ agreslunea. Concentrindu-se asupra apectlor sociale ale infil, Bandura (1977) a evident invalarea prin observa Obserarea $i, mai 2poi, imitarea comportamentu adulor de cfr copi pot eve conscinge positive (comporameneafce- toase semparc) sau negative (Gratiagresive, cumarfiecle hermit de esistarea a soene © de violent domestic) (Cercetiile prvind modal ‘De refinut Bandura a elebora concept de ‘racproctte tadea pon 3 ok: pica nauraconploes ainda, ‘Ecompottamentlor ga med ups ere Ul ccmporament) Se a UBL Fespingi de cet de Tor, copii devin ese vi, corsets rizbuns deci (Dodge, Bates 1980). Mal mt, com: gave conse on reroll tendin 2 interpreta in med lle Sociale ambi sue. Este works ee nami endings negatva De repinut Din perspec ccorognts, = reeves paste 8 expats ca fozutal al vat prin obsensie (Cop este un poten arora) Sconsor da vislnis domes, Sendra) sna al tpt tua pe Baza unoraeumot a ‘ile = fenchnya de airbure n Gate (D099 fo, 1800), Teorilecognitv-comportamentate,Pespecivacogiti-cmpot tamentali ii propune clarfcarea asocierlo dnte duis com portamente, Prin urmare, ascent cade pe Inelegerea moduli in re sisteml de cringe gresie al copiululconduce la compota- mente de inadapeare cum arf agrsivtatea, depresia i anxitatea. Teoreticienis cognitivsti,precum Aaron Beck (1976), sustin €S Siiomsle ce lease modi ener wiBrentantrnen me ‘Seton co teprenns rae Itunes dine dous merosstame {Go puss, most tania $1 ea sla), anetponzs rain caro ir estom ramane santos, une Honat seca. De Fefinut) fama aimut erica ann “eden composadnamse ice (pauanetinaticuata et aoimed “andro alaboratconcapita do ‘Geowic Slur ange olsen lege dinamicadiverselortulburiri, a urmar eaiectoria fa formula in mod relevant cazal sa elabora alteraative de tratament pertinente. De exemply, Cicehen si Toth (1998) fccentueaci in studile lor despre tubule depresive la cop 31 ‘Mblesceni) necesitatea dea folosi un model rarzational ecologic are sf permits ifelegerea naturitprofunde a acest afectun la ‘ineri pacen, precum iain luenfelor diverse si muliplece conde Va apariga nel tubura, Teoriile in context ack prvim copa in contextual infuenelordatrate dezvoltiit putem si ne fecem o imagine mai bund eu privite Ia ginamica Etiacenl comportamentelor potential paologite gi, de asemenca ‘Se orleniim sn imbunsjimcapaciatea dea formula cazrie ‘validate in mod ecologic Se Werhctint coopnmee are ea phage copii ca scion de sine eattoare 42). aut oe a ineeput soci XX ) a feat avartzsa de migcarea ce reforma ) aintamgieat mute obstacle 6) fost sett oo devote tester co intent 2, Care dite urmdtoarele alustomo nu este nls posts color atu D din procs de slave @ dagnostcu? 8) Distnct ) Deloss. | 0) Perot 4) Nogarea, 43; Conon kl Erson, pins saree} pshosociléprenatogt teenul pont ceavoare 4 2) automount 1) eredetiinsineredo 6) indemtnrinorinth 6 ngentslconie! 33 tu ison mai mato ea co ot conduce ta eal! reautat amp apaia pt ute pe ema a nar fs) te Solem 2) rutin 1) hinatat ) Raitt raed 6) recpootate tad 5, Contr lt Bronfnbrennen, cero d nani abst cl al Eneror este terezie 5) eu yeni 9 amo. ©) cpl 6) stusta economia, 6: nis nega ext scolg er n peapsa 9). consncns nega, fetes rion Paget, alonament pretzel este go deosrece: are a $e po concen dest aupr nel Wass vzuale ot eos veal nest od fos buns “pc concont te dest p inal cre de tin. tite meds ba: 69: 70, Nationa Association of Sehoo! Pyychologists (NASP, 2000), De refinut. 2 sti, Ia rind lo, lin tirectore's prince vizeaxt | Pfeil emt eodurior cee practic profesional tn yclisi | epMeVeaasyealogcl As Eine din domeni Sade arian i din omen sca- FE Naiemaa hetdanes 2 tiene Codie deosolo. | uta to fcemenporte untdspenible + idle (renner uot ee ae Reyalpewienetsipattiace lide leer goats p ssihopatologia copilului : bow flosin! dace Ge conact |, @POW@}@GB) Meena ap , Ginancra A, Pine principle jueepansou ae a aspecte etice in cercetare si practic’ ; mune ale tsturor_sestor precaicers : A ne metodologia cercetarii een: nen tine are nctene fas cevimarea, line, : fran sutooavin, pro Specialist din domeniul sini mentale care lereaza cx cop fami se ghidears cups prineipietie si standard proesionale libris montorizate de organizafile profesional de care apa ‘ctvitiie slice, didactic 51 profesioale ale pinologior se desfigoar in conforma eu un cod eontologi (Ethical Principles ( Psychologists and Code of Conduct) eaborat de American Pscho- fogicel Associaton. Cea ni rcent versune a acest cod (American Payeologcal Association, 2002) includ un sete pricip diectoare generale, precum si stndarde specifice care rbuie aplicate ineadrul une ari varie de acaviat profesional civiate Sanladelecie ale Amer Jean Psychological Association coper3 12 speee ale pracicih Grofesioale, priate care: rezoharea problemelorece, compen, Jeane, inimiatea $i confidenialitatea,publicatea deca public, inegistarea figclor pacienfor $l onrare,educaia formarea, cercetarea si pblicayile, evaluarea si terapia epitura dintre principiile etice si legi onsale scp spe cae ee Clinic, de consi, de ovine lor si stamtlor ce privese sinsiatea mental si se ; bulosd ao da iru eg tenor din acest dr fare solar) sapicati(corce- | Tyapene. Gu late boete zion din sx dane ide repel nde ce fre eduaie, cbr |G de aed mgeetioeerean mmularea unor tese sau capa- | palbolbgeTahstes uno ale respecta. Cu toate acestea, organismele protesionale Diailadmistrative ide super. | eovAeesle eel pane cen forisaza membrisisanctioneaa incest. Pe ling’ fp oe precum American Psychological Associaton le poate Pais eg pete, zl membrilor sn carl nerespetiit codulu deonto- ee areca Poste In acelasi timp sf aesioneze si alte gruputi pro- Fe ee nee Z Sh ascciai do stat stu feerale ea prvie Ia el care ma aerate’ scheor Counselors )aBecto peri Sfebiil si care Incalca prevederle acest cod. ‘Assorintion (ASCA, 1958) si jyadarniates clot ; “ PSUIOPATOLOGIA COMLULUE SIHOPMTOLOGIA COMLULU: ASPECTE ETICE IN CERCETARE.. 38 a Consderatieice in cercerare + Programe de crete print ai cto sbi serum is so mo Coptic unvardle able eos rote Sal pec Ansan chop Asin (1990), NASP (a0) 6 Sockey for Reseach in Clo Dolopment (950) «+ Sememena, ror peaenh -cercetare trebuie si fie anali- pe Iaideunconieide cre Dupe mj ea de creeper ae fectcarinsploe APAin | aie 21 Wlsttpp oer ecetwtre peau. | MONA Stns Unione Tie una gia se colon |#8(6Mes00s68 prove 918 Seve stciepoe | Eaten tae Perm cal cae | palo arene po Imvexisthun asl decom | eben eeteelne # evalu TELNNASP QUID conan. ees Geel pu tan {Gi evaluarea proiecrului de | #880nsimiaTn cones caus Pets dco we doce era presi Ge Se real im peices oir) De ar erp eds fk sane i oe era asties px eyed

    You might also like