(mele rein ih it. Wana cw SERIA ,REBELIL DIN TEXAS Fiul nelegitim al unui duce, Grayson Rhodes, un adevirat rebel Pn Mrniecritcnia iar ni ccmcrarse ie ceitecri terra eT NT eta mane ae eras NUCL Te Re foee Ca Revere cre mel Onin n re ini a! Texasul de dupa Rizboiul Civil pare mai Ree cmeer nme nent Ree munceasca pe piminturile lui Abbie Westland, lar din clip. AN net eerie ic SUN aren Ree ee encore em Rese eeu or SoM OMS Conte cc Prod uvirtete lem ty asic RCs U UL ae oun Te setile fragile pe care Grayson le-a ineilnit la Londra, Dar sub exte riorul dur s¢ ascunde o pasiune tandra gi sincer, cum el nu a mai cunoscut vreodati. Petes hfe ttt) cue sur elastin Wr Mot se hure into mi tce a Cimsstarisu it ire temo icc COs RMS ROrtiertss iy) son) ah Lone ooaca a a SOO ia Lorraine Heath a seris peste 60 de romane, incluse pe listcle de bestselleruri ale USA Today si New York Times, si a fost distinsa rcs ee sO ade www: litera.n0 WLUCapitolul 1 CESS Julie, 1865 Grayson Rhodes auzise nu o data de la tatal lui cd avea s4 sfargeasca in iad, insa nu se asteptase s4. ajunga in acel loc al osandei vegnice inca viu find. Cocotat in partea din spate a carutei, Grayson suferea de cAldura sufocant ce-i invaluia tot trupul. Mustele si fantarii fi bazdiau la urechi intr-o veselie, in timp ce vehiculul se zgaltaia pe drumul ac- cidentat, Cum in dracovenia ce le servea drept mijloc de transport erau ingramaditi nu mai putin de gapte barbati, s-ar fi asteptat ca nenorocita de caruta si se tind mai bine pe drum. Grayson nu price- pea in ruptul capului cum reusea barbatul din stanga lui - Christian Montgomery - s& doarma neintors in ciuda hurducaturilor neintre- rupte, insa nu putea decat si admire aceasta abilitate a lui Kit. Spre deosebire de insotitorii lui, Grayson renuntase de mult la orice efort de a se da drept un gentleman. igi aruncase cravata cat solo, se dezbracase de jacheta, isi descheiase nasturii din partea de sus a cdmagii de panza alba si isi suflecase mangetele scrobite pana deasupra coatelor. Chiar si aga, nimic nu reusea s4 teduca din caldura sufocanta. Folosindu-si maneca, isi sterse sudoarea de pe frunte. In privinta broboanelor ce siroiau pe spate nu avea ce sa faca. Mijind ochii, ti arunca o privire piezisa lui Benjamin P. Winslow, care era cocotat pe caprd alaturi de carutas. Ocupantii carutei erau tineri rebeli pe care insul durduliu promisese si-i duca in Texas pen- tru a face barbati din ei, incasdnd in schimb cate cinci sute de lire de cAciula de la parintii acestora. Grayson se foi, tresarind cand o aschie il inghionti in fese. Daca avea $4 i se mai ofere vreodata ocazia de a calatori cu postalionul, avea sA fie recunoscator pentru confortul oferit de acel vehicul.__-—_ Lorraine Heath —— §i chiar daca incepea ga se indoiased in privinta sanselor de-a face cu adevarat avere prin partile acestea, dupa acea calatorie prin iad, intelegea cd avea acum ocazia de a cagtiga prin munca asidua ceea ce nu ar fi putut primi niciodata de-a gata de la tatal sau ~ respect. _Ce zici de chestia aia? bombani o voce grava. privire lui Harrison Bainbridge, al doilea fiu al contelui de Lambourne, inainte de a-si atinti ochii in departare, Caldura se ridica in valuri din pamént, creand ziduri de flacari albe tremuratoare. In spatele lor pluteau umbrele a doud sau trei cladiri ~0 fi tronul Diavolului, poate glume. Harry ii raspunse cu ranje' —Pun ramagag pe cinci lire ca-i un paturi in care sa dormim —As accepta ramasa gul, doar c4 ai reusit deja sa-mi sterpelesti cei doi silingi ce-mi zornaiau prin buzunare. “Accept cu draga inima si-ti dau pe datorie, $tiu ca esti bun de plata - sau vei fi, odata ce vom fi sosit la destinatie ~Cum de esti atat de sigur? intreba Kit. Grayson isi indrepta brusc atentia spre barbatul asezat langa el. —Credeam ca dormi. Kit fi oferi un z4mbet laconic, ochii lui de un albastru-deschis reu- gind sa ascunda cu totul ce i se petrecea in suflet. Nu o data femeile il acuzasera cd avea ochi de diavol dupa ce cazusera prada farmecelor lui notorii. _Nu faceam decat si reflectez la situatia noastra, incercand sa-mi amintesc cine naiba ne-a pus s4 ne cocotam in caruta asta dupa ce-am aruncat ancora in Galveston =Winslow gi promisiunile lui de imbogatire rapida ne-au facut sa dam buzna la-mbarcare, fi aminti Grayson. Ne-a ispitit gandul de-a deveni barbati capabili si-si castige singuri existenta, ca sane putem apoi mandri in fata parintilor nostri. —Farmecul acelei ispite scade pe 2i ce trece. Poate ar fi cazul sdabandonam corabia, cum s-ar spune, si sa facem cale intoarsa spre Galveston. Sunt sigur ca am gisi pe undeva o taverna sau doua in care sa ne desfatam cu jocuri de noroc. Zambi nerabdator. Plus nis- caiva companie feminina. Grayson ii arunca 0 scurta 9 intreba Grayson, arzandu-i de tul relaxat care-| facuse faimos. han gi ca vor avea in sfargit 8‘Un rebel desdvarsit —$i sd renun}am la bogatii? il intreba Grayson. Nu prea cred. Carutagul mana vehiculul pe un drumeag de pamant mai ingust si mai desfundat decat cel pe care se aflasera pana atunci. Intr-o parte, drumul era marginit de lujeri de bumbac verde-inchis intin- zandu-se spre soare. Pe parcursul calatoriei, Grayson mai vazuse ici-colo o mana de culturi similare. Era surprinzator cat de abundent cregtea bumbacul in Texas. Caruta isi continua drumul, iar Grayson incepu sa desluseasca si- luete de femei si copii muncind din greu printre randurile plantate cu grija, Acestia igi intrerupsesera activitatea gi pornisera pe camp spre caruta, venind la pas in urma ei. -Winslow, n-ar fi cazul sa-i ludm si pe ei? striga Kit. —Nu mai avem mult, il asigura Winslow. Cand se apropiara de ceea ce Grayson luase drept tronul Diavo- lului, isi dddu seama ca era, de fapt, un simplu gopron. in apropiere se afla o casi modesta, imbricata in dranite, cu draperii de panza cadrilata albastra fluturand la ferestrele deschise. Se indoia ca aveau SA gaseasca acolo paturi pentru oaspeti. Se blestema in sinea lui ca nu acceptase ramasagul cu Harry. Carutasul smuci haturile pentru a opri atelajul. Caruta se cla- tina cand Winslow isi ridicd trupul rotofei de pe capra si se rasuci pe calcdie, gata-gata s4 cada, asemenea unei jucarii, pana reusi s Si recapete echilibrul. Zambind larg, cu ochii intunecati sclipindu-i de sub jobenul negru, isi inchise degetele pe reverele redingotei de land cafenie. -Dornnilor, am ajuns! Grayson avu impresia cA tocmai nimerise cu ochii inchisi in mij- locul unui ring de box. $i, aparent, nu era singurul. Companionii lui de drum ramAsesera si ei cu gura cascata gi cu ochii cat cepele. Harry se ridica greoi in genunchi. -Unde anume am ajuns? = La ogoarele pe care veti lucra. -Vrei sa spui cd de fiecare data cand ne promiteai ca ne-asteapta bogatii nemasurate te refereai la faptul cd ne vom speti pe ogoare? ~ Exact asta voiam s4 spun, baiete. ~Fir-ar sd fie, cine-ar fi crezut cd intentiona sa faca din noi simpli palmasi? intreba Harry.Lorraine Heath x limpede ed nid unul dintre noi nu a crezut asta, fi 74, / ‘1 afla aici. ie om ae jos din caruta! Va agteaptd doamnele! ex, a ia cd nv era 0 idee bund, Grayson sii din vehicu cancii lui izbind paméntul $i starnind un nor de Praf. Trupy) 4 chinuit de dureri, protesta cand il forts sa se iste, Tanjea dips un pat primitor $i upd o femeie chiar mai primitoare, Din se parea cA $i una, sialta lipseau cu desavargire in cea funditurs Se lasa o tacere grea cand femeile se stransera in fata lor, mule dintre ele la fel de desculte precum copii ce se iteau din spatele fy. telor lor jerpelite. Cateva dintre ele schitara zambete sfioase, ing, privirile lor haituite dezvaluiau mult mai dar ce simteau cu adevg. rat. Grayson incepea $4 inteleaga cum se simtea 0 vulpe catre sfirsi. tul vanatorii. rad O femeie cu parul palid ca luna plina fi atrase atentia. Avea un um toate visele pe care le-ar fi nutrit vreodats aer epuizat, ca si © | ar fi fost ingropate adanc in pamant, fara a avea sansa sj inflo- reasca vreodata. Femeia veni spre el, apropiindu-se atat de mult incat Grayson fu nevoit sa coboare privirea pentru a © sustine pe a ei. li vazu trupal tresirind, ca si cum gi-ar fi dat brusc seama ca venise mai aproape decat intentionase, dar ca.a da inapoi acum ar fi insemnat s4-si recu- noasca greseala. Femeia ridica sfidatoare barbia, iar Grayson ii didu seama cd era genul de persoana capabila si lupte pentru ea insist, in loc sa dea bir cu fugitii in fata primejdiei. Ochii ei violewi il fumard provocator. -S4-i vad mainile, fi ceru ea ~Poftim? Ea i insfaca Incheietura, intorcindu-i palma in sus si acoperind-o cu a ei. Mina ei asprita de munca era plina de bataturi, uscatd # crapat, ceea ce il facu si rman complet uluit in fata valulu! ful oritor de caldurd ce-i strabatu tot trupul in clipa in care il atinse- igi smulse privirea de la mana aceea muncité, atintind-o asuprt ochilor ei sfidatori, si vizu o expresie de nedumerire dansand '9 adancurile violete. io‘Un rebel desdvarsit Ea igi intredeschise usor buzele, aproape neindraznind sa rasufle iar Grayson fsi dadu brusc seama ca nici el nu mai trasese aerin piept de cand fl atinsese. Ce avea femeia aceasta... Ea fi eliberé mana si se didu inapoi ca si cum ar fi uitat de ce i-o luase mai devreme. Mangaierea ei nu avea nimic care si seduca un barbat, gi totusi, acum cd nu se mai putea bucura de acel con- tact, il incerca un sentiment acut ca pierduse ceva pretios. [si stranse degetele in pumni ca si cum prin acel gest ar fi reugit cumva sa recu- pereze senzatia atingerii ei. Ea clatind aproape imperceptibil din cap. Nedumerirea se risi- pi, iar expresia de sfidare reaparu cu toata intensitatea ei initial, intrigandu-I chiar mai mult decat inainte. Se intoarse furioasa spre Winslow. —Ce dracu’ a fost in capul tau cand ai decis sa mi-i aduci pe bar- batii astia? —I-am adus ca sa aiba ocazia de-a invata o meserie, de a-gi castiga painea cu sudoarea propriei frunti... —Mana lui pare de satin. O s-ajunga sa sangereze in cateva ore... —N-avem de ales, Abbie, interveni o alta tanara. Parul ii era de acelasi blond-deschis, ins in ochii ei nu se re- gasea nimic din furia celeilalte femei Isi puse m4na pe umarul lui Abbie, intr-un gest de alinare ce arata cd erau mai mult decat priete- ne. Grayson il observase adesea $i la Kit cand interactiona cu fratele lui In afara de trasdturile similare, legatura intensa ce vibra intre ele ii spuse ca cele doua erau surori. — Mai e doar o luna gi un pic pana va fi de cules bumbacul, con- tinua bland cealalta femeie. Am cazut toate de acord sa-I lisim pe domnul Winslow sa ne-aducd barbati care sa lucreze ogoarele. Abbie schita un cerc larg cu mana. ~ Dar uita-te la ei, Elizabeth. N-au lucrat in viata lor pe ogoare de dimineata pana seara. Nici eu n-am facut asta inainte de razboi. Pot s4 invete. Mainile o sali se obignuiasca, o asigura Elizabeth. ~Poate. Daca vor ramane suficient timp aici. ~Poate daca le-am oferi o primire demnd de un texan, in loc sane purtdm ca niste yankei bataiosi... ~Nu m-am purtat ca un yankeu bataios, replica Abbie.Lorraine Heath _ Grayson fu fascinat 5-0 vada rosind. Nu mai cunoscuse ni vreo femeie ai carei obraji sa se imbujoreze atat de apring odaty P ins, ca drept, femeile pe care le cunoscuse el fusesera din categor; 1 Ces care rogeau la comanda, pentru a seduce un barbat, niciodatg ‘lor a-si dezvalui furia sau stinghereala extrema. Pentny ~ Nici n-ai fost prea primitoare. -Doar nu vrei s4 cred ca sunt exact genul la 7 spuse Abbie. eae “*stepta, 2 Nu, dar judecind dupa mutrele lor, nici noi nu suntem exact pe masura asteptarilor lor, Indreptindu-si atentia spre ogoare, Abbie igi Incruciga bratee sub sani. Avea sani mici. Ceeace nuera nicidecum pe gustul lui Gray. son, $i totugi, se trezi zdbovind cu privirea asupra lor, Tecunoscator cao facuse cind ea ofta din adancul sufletului. ~Acum ca sunt aici, nu stiu dacd lui John i-ar conveni sd ving straini sa-i lucreze pamantul. Cred c4 nu prea aver incotro, replica Elizabeth. Am pierdut prea multi barbati in razboi, si nu se stie cand se vor intoarce acasi nici cei care sunt inca in viata. Grayson vazu muschii obrazului lui Abbie incordindu-se pentra © clipa inainte ca aceasta s4 incuviinteze din cap cu un gest taios. In mod evident acceptase, cu inima stransa, ca batalia era pierdutd. Surprinzator, il fermeca la ea faptul ca nu se dadea ugar batuta_ ~Am cAzut de acord sa le asiguram casa si masa, cate unul de ci- ciula, Soarele o s4 apuna in curdnd, aga cd ar fi bine si-i ducem acast si s4-i lasdm si se instaleze. Pe care il vrei? o intreba Elizabeth. Abbie clitina din cap. ~ Eu iau ce ramane. Rasucindu-se pe calcdie, porni agale spre casa. Trei copii - doi baieti sio fetita - o luara la fuga pentru a o ajunge din urma. Cuun zimbet exagerat de radios, Elizabeth se intoarse spre Gray- son si companionii acestuia. E ~Domnilor, eu sunt Elizabeth Fairfield. Ne bucurm cé ati venit s4 munciti aici. Ma gandesc ca am putea pune toate numele int palarie gi sa stabilim prin tragere la sorti care si unde va ajunge- —Excelenta idee! spuse Winslow. Sunt convins <4, dupa ce veF ajunge sa va cunoasteti mai bine, totul va merge ca pe roate- 12 etn‘Un rebel desavarsit —Johnny! tipa Elizabeth, iar cel mai inalt dintre baietii care o ur- mau pe Abbie se opri si arunca o privire peste umar. Adu nigte hartie si-un creion, Baiatul incuviinta scurt din cap gi-o lua la fuga spre casa. Grayson {si indesd mainile in buzunarele pantalonilor gi porni agale spre ogoare. Din cate vedea el, culturile se lafaiau in toate di- rectiile. Lasindu-se pe vine, lua in pumn o mana de pamant negru si fertil, apoi il lasa si se scurga printre degete. Bra greu, simbol al permanentei, si promitea bogatii insemnate. in Anglia, cei care detineau pam4nturi se bucurau de un respect imens, chiar daca nu aveau nici un titlu nobiliar. Grayson stia cd nu avea s4 mosteneascd niciodata un titlu. Insa aici pamantul statea si plesneasca de bogitie, intinzindu-se la nesfarsit, disparand dincolo de cat putea cuprinde el cu ochii. Tot ce avea de facut era sa identifice cea mai usoara gi mai profitabila modalitate de a pune mana pe acel pamant. Poate c4 atunci avea sa reuseasca sa Jase in urma cusururile ce il bantuiau. Igor complet vocea monotona a lui Elizabeth Fairfield cat timp aceasta strig numele companionilor lui. Nu-l interesa catusi de pu- tin ce se alegea de ceilalti. PamAntul, insa, era alta poveste. il fascina. ‘Auzi pagi grei apropiindu-se din spatele lui si se ridica. ~Ghinion, Gray. Te-ai ales cu scorpia, il anunta Harry voios = Fac eu schimb cu tine, se oferi Kit. —Nu-mi dorese si fac schimb. —Cum dracu’ nu? se minuna Kit. E clar ca femeia nu te place ca- tusi de putin. -Nu ne place catusi de putin pe nici unul dintre noi, dar am avut totusi impresia ca ea e stapdna peste pamantul asta. = Side ce-ar conta asta? intreba Harry. —Probabil nu conteaza, dar cantaresc diverse posibilitati. Ma gindesc ca n-ai chef s& ne-mpirtagesti acele posibilitati? vm Kit sa stie. Grayson ii sustinu privirea. -Nu. Kit incuviinta din cap, iar Grayson intelese cd nu se simtise deloc ofensat de decizia lui de a nu se sfatui cu nimeni altcineva, In depar- tare, soarele incepu sa coboare in spatele liniei orizontului. 13—— Lorraine Heath ——_ ~Trebuie si recunosc, gisesc apusurile de aici * ci murmur Kit eect Grayson i-ar fi dat dreptate, ins4 nu era inzestrat cu inclinatile artistice ale lui Kit, prin urmare, alese si-si zagazuiascd atent apre. Gerea, tinand-o sub lacat alaturi de alte aspecte ale Propriei persoa- ne care |-ar fi putut face vulnerabil. Harry il inghionti ugor in umar. ~Chiar crezi ca paringii nostri aveau habar de ce punea Winslow la cale in privinta noastra? Grayson privi flacarile incandescente ale soarelui ce incepea 58 apuna proiectand dare in nuante orbitoare de portocaliu gi rogu pe cerul albastru tot mai intunecat. ~Nu ma indoiesc ca gtiau exact ce punea la cale ~ si ne poarte cu promisiuni viclene direct pana in maruntaiele iadului, Grayson se opri in prag, plimbandu-si privirea peste noua Lui lo- cuinta, Casa era mica, mai mult o coliba. Copiii erau asezatila omasa de stejar; cei doi baieti pe o parte, fetita in fata lor, [si spuse ca cele trei usi de pe latura opusa a incdperii dadeau probabil spre dormi- toare. Covoare care aduceau mai mult a carpe erau aruncate ici-colo pe podeaua taiata grosolan. In apropierea focului se odihneau doua fotolii cu captuseala roasa de vreme. O masa de scris cu sertare era lipita de unul dintre pereti. Totul era marcat de simplitate. De soliditate. De permanenti. $i, mai presus de orice, de o curatenie gi o atmosferd clduroasa care n-avea nimic de-a face cu vremea caniculard din Texas. Fara voia lui, se trezi atintindu-si privirea asupra femeii ingenun- cheate in fata focului ce ardea leneg in camin. Chiar gi de unde statea acum, tot ii stamnea curiozitatea. Abigail Westland se gaia la tocana groasa ce clocotea si improg- ca stropi fierbinti, De ce acceptase acel plan nebunesc de-a aduce englezi s4 lucreze ogoarele? Barbatii care se dadusera jos din carufa nuar fi avut cum sa-tinlo- cuiasca pe sotii care trudisera din zori si pan in sear. Pielea lor nu era zbarcita de ani {ntregi de infruntat natura. Nu aveau pieptul lat si brate ce mai cA nu faceau sa crape manecile camisilor. Jumatate dintre ei aveau fete care, fara indoiala, aveau s4 se umple de basic dupa doar 0 zi de munca pe ogoare. 14 eatin,‘Un rebel desavarsit De cele mai multe ori era extenuata pe cand se lasa intunericul, N-avea nici un chef sA se impovareze gi cu grija de a se ocupa de un arbat gi de nevoile acestuia. Un ciocanit ugor in perete o facu sa tresard. Se intoarse, In prag statea un barbat inalt, cu parul de culoarea spicului de grau. Inima ei isi accelera bataile cand isi dadu seama ca era exact cel cdruia fi luase mana, cel a carui mand o facuse sa se intrebe cum ar fi fost $4 cu- noasca dezmierdarea a ceva ce era in acelasi timp atat de puternic gi de catifelat. Forta o surprinsese. Senzatia de catifelare o tulburase la fel de mult ca gandurile ei nerusinate, ganduri pe care nu le nutrise niciodaté fata de sotul ei. Isi sterse energic mainile pe sort, incercand si se scuture de acea amintire. Dumnezeule bun, ar fi trebuit sa profite de ocazie cand Elizabeth ii sugerase s4-si aleaga ea pe cineva - numai pe el nu |-ar fivrut. Un colt al gurii lui se ridica intr-un zambet, si o expresie impa- cat ii lumina ochii, de un albastru intens ca al cerului inainte de furtuna. -Eu sunt ce a ramas, spuse el nepasator, ins4 rostind cuvintele intr-o cadenta muzicala, lungind vocalele ca si cum ar fi oftat. Abigail simti o stinghereala fierbinte incingandu-i fata si se ri- dica in picioare. Nu voia sa-si priveasca locuinta sau pe ea insagi prin ochii unui barbat care n-avea habar cum era sa induri lipsuri. $i isi dadea seama dupa hainele lui atent croite cd nu dusese nici- odata lipsi de nimic. Ce naiba céuta individul aici? Distractie? Provocare? Aventura? Dadu scurt din cap. ~ iti pofi lisa ranita Kinga usa deocamdata. Vei dormi in gopron, dar nu-i cazul sA te muti acolo pana dup cind. Se blestema pentru tremurul vag din vocea ei. Eu sunt Abigail Westland. Barbatul se indina usor de la mijloc, iar zAmbetul i se lati. Era un zimbet placut, un 2imbet relaxat. Ea nu mai finea minte cind zambise ultima data. Grayson Rhodes. Smucind scurt din cap, Abbie arata spre masa. =Johnny, Micah si Lydia sunt copiii mei. Intorcandu-se usor, se desfata cu privelistea celor trei care o motivau 84 munceasca 15Lorraine Heath pe branci, cei de dragul carora acceptase acel plan de doi aduce barbati care sa le ajute. Ia loc la masa, i Bani de i Pagii englezului Bows sa rasune scandurile podelej candy sd apasat pentru a ajunge la masa. El nu era cocarjat deaniintes .. carat poveri prea grele pentru umerii lui. ITE de __ Wau cd file cel mare il studia pe barbat cu o expresie tacrings 14, Chipul lui se crisp cand barbatul dadu si ocupe un scaun, —Alailocul lui tati, scragni Johnny. : Englezul incremeni, multumindu-se s arcuiascd vag o sprinces.: -Unde e tatal tau? intrebd el incet. Sec Abbie nu avusese habar ca un barbat putea vorbi cu atata blind. te, timbrul grav al vocii lui ramanand calm, linistitor. Vazu pe buze de jos a lui Johnny ca statea sa izbucneasca in plans. ~L-au omorat yankeii dracului! ~- Johnny! il mustra ea. Lasa injuraturile. Tu tot asa le spui! insist fiul ei, cu barbia tremurand a plans, Ei bine, n-ar trebui sa o fac, replica ea, detestand sal certe in fata unui strain, Avea sd discute mai tarziu cu el despre ce era permis $i ce nu- 51 despre injuraturi, Aproape ca tresari violent cand Grayson Rhodes igi drese vocea. ~ Se pare ci, in aceste circumstante, tu esti barbatul in casi. Daca mama ta n-are nimic impotriva, eventual, ai putea sta tu pe scaunul tatalui tau, iar eu |-as putea ocupa pe al tau, sugera englezul. Johnny suci gatul atat de rapid pentru a vedea ce parere avea ¢a despre acea idee incat Abbie fu surprinsa c4 nu] apucase ameteala, facandu-| sa cada din scaun, in ochii lui céprui licarea speranta. La cei opt ani, eva un baiat bine facut, care semana foarte mult tatal lui gi care muncea din rasputeri pentru a suplini absenta parintelvi sau. Pana in momentul acela, Abbie nu-si daduse seama @ baiatul ls dorea sa ocupe locul tatalui sau in capul mesei. va Inghitindu-si regretul cei se pusese ca un nod in git, incnsni scurt din cap, apoi se intoarse din nou spre foc. Auzi scaunele ite pe podea si lipait de picioare. ~De ce vorbesti aga ciudat? intreba Lydia. Avand putin peste sase ani, totul ii starnea curiozitatea- —De fapt, mie mi se pare ca voi vorbiti ciudat, raspuns* —De ce-a zis mami ca esti strain? vru Johnny sd ste. 16 —‘Un rebel desavarsit ~Pentru c4 sunt strain. Vin dintr-o tard aflata dincolo de ocean. -Cum ai ajuns aici? intreba Lydia, -Am calatorit cu o corabie mare pana la Galveston, iar de acolo am venit in caruta, -Cum a fost pe corabie? intreba Johnny. ~ Copii, nu-] mai sicaiti pe bietul om, ii mustrd Abbie, infasurand © carpa groasa pe manerul ceaunului de fonta si luandu-| de pe carli- gul de deasupra focului. Ar fi preferat sA gtie cat mai putin posibil despre noul lor lucrator. Bagind polonicul in fiertura groasa, porni spre mas4 Fiul ei statea drept, cu umerii trasi inapoi si o expresie de mandrie intiparita pe chipul lui tanar, Simti lacrimi gata si-i incinga ochii. Poate ci nu-i sugerase niciodata sa ocupe locul tatdlui sau la masa findca detesta ideea ca baiatul ei devenea barbat. Se bucura cd razboiul se sfarsise inainte si apuce s8 mai creasca. Anul trecut, insotit de trei prieteni, Johnny fugise de acasi pentrua se alatura armatei confederate, sperand sa devind tobosari. Abigail si sora ei, Elizabeth, ii gisisera pe baieti instalati langa raul Brazos. Intentionasera sa ajunga la Hempstead, un important centru de aprovizionare a armatei confederate. Abigail se cutremura cand se gandea ce s-ar fi putut intampla daca baietii ar fi incercat sa traver- seze raul. Turna tocana mai intai in bolul englezului, remarcandu-i din nou mainile. Se odihneau relaxate de-o parte si de cealalta a bolului, cu unghiile atent taiate, Nu erau manjite de pamant, nici pocite de munca bruta, Insa pareau mai puternice decat crezuse initial - de-a dreptul capabile -, desi nu era sigura de ce anume erau capabile. Facu agale turul mesei, umpland toate bolurile si dorindu-si sa nu fi simtit privirea englezului urmarind-o atent. [si inabusi impulsul de a-§i baga o suvita rebela inapoi sub plasa care fi strangea tot parul la ceafa. De ce i-ar fi pasat ce credea despre ea? Ist ocupa gi ea locul si le dadu copiilor permisiunea sa inceapa sa manance. Acestia se infipsera cu pofta in tocand. Englezul isi plimba lingura la suprafata mancarii din bol, ca si cum n-ar fi fost tocmai sigur ce anume i se servise. ~ Exist cazare in oras? intreba el dupa o vreme.Lorraine Heath ___ - Ce inseamna cazare? vru Johnny sa stie din Nowa lui poai cap al gospodariei. tied, ~Undeva unde poti locui, ti explica Abigail inainte de a sayy Privirea englezului, Taverna are cateva camere disponibile, der (i reae la doua ore de mers cu caruta, Fruntea lui se increti ca un ogor proaspat arat, ~Averea? ~E cel mai apropiat oras ~Ne asteapta averea, cuvinte pe limba. Apoi zimbi larg, igi didu capul pe spate gi izbucni in motos, un sunet ce facu inima lui Abbie s3 ani buni de cand nu mai auzise un ras atat Copiii ei se 2paiau la englez ca gi te chiar aga era, murmurd el, ca gi cum ar fi degustat inde tT-Un ras 2 Se stranga usor, Trecusers, de vesel, cum si-ar fi pierdut mintile, Pos. -Domnule Rhodes? incepu ea, intrebandu-se daca fusese in. jelept din partea ei sa Primeasca in propria casa un barbat Pe care nu-l cunostea Parand sa intampine dificultati considerabile, Grayson igi inabusi hohotele de ras, ~ Batranul Wilson ne tot Spunea ca ne asteapta averea. Dar in tot acest timp se referea la un nenorocit de ras. ~Presupun ca de asta ardtati toti gata sa cadeti de Pe picioare la Prima pala de vant mai serioasa, ~Da, ne asteptam la ceva mai mult... ~ Casa noastrae modesta.., ~Nu ma refeream Ja casa voastra Ma refeream la propriile asteptari. Mainile ei, ascunse sub ™masd, se inclegtara in pumni peste sort. Nu tia ce o ficea sa se simt& ofensata de fiecare cuvant pe care il rostea strainul, ~Conditiile de trai din rag nu-s cu nimic mai bune decat ce vei Primiaici. In plus, timpul pe care J-ai irosi pe drum ar fi mai produc- tiv $8-] petreci Juc rand pe ogoare. De asta am cAzut de acord si va asiguram noi un acoperis deasupra capului. ~Sunt recuno; atentie. scator pentru aceasta ad $i tocana fara a mai spune nimic. Ii Abbie il Privi mancandu- ScoSese o batista dintr-un buzunar al jachetei si din cind in cand 18 SeeUn rebel desdivarsit ~ se stergea in colfurile gurii. Abbie se simtea saraca gi jalnica in con- trast cu rafinamentul lui. ~Stiu cd nu-i deloc elegant, ins sopronul e curat. Punem mereu fan proaspat in pod gi... ~Mi-am petrecut o buna parte din anii tineretii dormind in grajd, aga ca n-am nimic impotriva sa ma instalez in gopron. Am totugi impresia foarte clara ca nu ma vrei prin preajma... —Ceea ce vreau si ceea ce-mi trebuie sunt de regula doua lucruri complet diferite, domnule Rhodes. Pe primul loc sunt nevoile copi- lor mei. Trebuie sa recoltez tot bumbacul si-am nevoie de o mand de-ajutor la asta. ~$inu te deranjeaza daca mana aceea e fina? Abbie isi stranse propriile maini in poala. Ar fi fost o neghiobie si-l insulte in continuare sau sa-i dea motiv sA plece. Un copil era capabil s8 recolteze cate patruzeci si cinci de kilograme de bumbac pe 2i. Un englez ~ chiar i unul care nu mai muncise niciodata pe ogoare - ar fi trebuit totusi sd poata realiza macar cat un copil. isi aminti cat de des sangerasera propriile maini la inceput, cand se-apucase de muncit pe ogoare, Acum erau mai aspre decat pielea de vita. Daca vei munci pe ogoare, mainile tale vor sangera $i se vor um- ple de bataturi. De asta te-asigur. La sfarsitul sezonului iti vei primi partea din profit. insa doar tu vei sti in ce masura ceea ce castigi va compensa ceea ce pierzi. Abigail cobori privirea spre bolul ei. Tocana se racise. Isi dadea seama si fara a gusta din ea $i, exact aga cum disparuse caldura, nu mai ramasese nimic nici din pofta ei de mAncare. Nu-i plicea gandul cA avea 88 fie nevoitd sd se ocupe de el, nici cel de a avea un barbat prin preajma, ins era necesar. Intreaga ei viatA consta din a face cea ce era necesar. Uneori, singurd in linistea noptii, se trezea tinjind dupa cea ce nu era necesar... ~ Sunt recunoscator pentru masa. Cuvintele, rostite pe un ton muzical, o smulsera brusc din gandu- rile in care se cufundase, : ~ Am sa te conduc la sopron, atunci, spuse ea, ridicandu-se in Picioare. | 19___—— forraine Heath - El ii urma exemplul, migcindu-se cu o gratie fireasca ex probabil, dupa cum igi inchipuia ea, in cele mai elegante salo Insfaca un felinar de pe polita cdminului gi folosi taciunii ce sta- teau sa se sting in vatra pentru a-|aprinde. Johnny, pregateste-ti fratii de culeare, fi ceru ea baiatului, por- nind spre usa la care astepta englezul, deja cu ranita in mana. Pe aici, fi spuse ea, iesind pe prispa cufundata in intuneric. Luna abia daca schita un zambet enigmatic pe bolta noptii. Stele- Je scanteiau ca niste diamante. Copil find, tanjise s4 aiba o astfel de piatra pretioasa luminoas4. Interesant cd cei mici erau capabili s4-si doreasca lucruri atat de inutile. Am pregatit perne si paturi in pod, fi spuse ea barbatului care pasea tacut in dreptul ei. Se opri la intrarea spatioasa gi fi intinse felinarul. De-aici ar trebui s4 te descurci. ~ Cum se face c4 Winslow ne-aadus aici? _ Sora mea, Elizabeth, ne-a pomenit de el. Zicea ca stie in Anglia cAtiva parinti dornici sa le gaseasca un rost mezinilor lor, insa avea nevoie de finantare pentru asta, aga ca am strans cdt am putut si i-am dat banii. —Despre ce suma e vorba? Ea ridica barbia cu un aer sfidator. _Trei sute de dolari, dar vom face mai mult de-atat daca reusim sA strangem toatd recolta. -V-a spus ca barbatii respectivi sunt niste derbedei? Abbie simti o stransoare in inima, ca $i cum cineva ar fi petrecut un lat in jurul ei. Ultimul lucru care fi lipsea era un barbat in care s4 nu poata avea incredere. —Nu. Ne-a spus pur si simplu ca sunt tineri cu sanse mici de-a mosteni ceva gi care au nevoie de un mijloc prin care sa-gi cAstige existenta. Bgti un derbedeu? -De cel mai rau soi. Grayson fi 2ambi cald, cu ochii sclipind amuzati. Abbie igi bles- tema fiorii din stomac. Nu era o femeie inocenta care sa se lase CU a sedusa de atentiile unui barbat atragator. Era o vaduva care r itelegea ca nevoile unui barbat nu se potriveau decat rareori cu do- rinfele unei femei, 20~—— Un rebel, desdvarsit Chiar si aga, se agteptase sA nege acea acuzatie. 7 intr-o parte, incercnd s4-si dea seama de ce —— indoielnicd ar fi facut efortul de a-i oferi fiului ei locul de drept in ul mesei din casa ei, _Vreau sa-ti multumesc ca i-ai permis fiului meu sd stea pe sca- unul tatalui sau Bl ridica nepasator din umeri, un gest atat de vag incdt aproape se pierdu in penumbra. in Anglia, toate privilegiile fi revin celui mai mare dintre baieti. ‘Am presupus ca principiul se aplica gi aici. Ma bucur ca mu ai gasit deplasat gestul meu de a sugera s4 ja loc pe scaunul tatalui sau. Nu, ma bucur ca ai facut-o. Nu mi-am dat seama ca ar insemna atat de mult pentru el. Doar ca scaunul dla ramasese gol de atata yreme in speranta cd avea $4 5€ intoarcd John. _ [mi pare rau ca nu s-a intors. Ea didu scurt din cap, nedorind sa discute despre sotul ei. _Din moment ce te afli aici, presupun ca esti unul dintre mezini. fn lumina palid aurie a felinarului vazu o tristete profunda stre- curandu-se in ochii lui. — Nu, doamna Westland, Sunt fiul cel mare al ducelui de Harring- ton, Lua felinarul din mana ei $i {i intoarse spatele, ca si cum i-ar ft fost teama ca, aducandu-§i lumina mai aproape, risca si-i dezvaluie mai mult decat ar fi vrut. Intrd in sopron si ridica felinarul, dumi- nand spatiul larg al constructiei de lemn. Aveti dreptate. De aici ma voi descurca. Noapte buna! ‘Neavand decat luna s4-i spre casa, intrebandu-se ce i: in puf sa vind si munceascd pe ogoarele ei... $ice fiul cel mare al unui duce. adul nu se racorise cu nimic odata cu venirea noptii. in schimb, intunericul adusese o atmosfera apasatoare ce invaluise totul. Grayson igi lipi umarul de peretele lateral al sopronului si ridicd privirea spre luna si stele. Cerul nu i se paruse niciodata mai intins, nici singuratatea lui mai sufocanta. Femeia aceasta - Abbie — il gasise nevrednic. Ceea ce nu-l sur- prindea deloc. Tatal lui nu pierduse nici o ocazie de a-i aminti toate ‘cusururile cu care era inzestrat, dintre care cel mai mare era faptul c& se nascuse bastard. lumineze calea, Abbie porni agale inapoi ar fi putut face pe barbatul acela nascut cduta aici daca era 21bahay oo Lorraine ‘Heath Mama lui fusese una dintre cele mai apreciate actrite din Londra, Cea din urma performanta dramatica a ei fusese s4-gi dea duhul in timp ce-l aducea pe el pe lume. Se spunea ca ducele igi iubise cu ade. yarat amanta, insd Grayson se indoia adesea de acele zvonuri, Caci de ar fi fost adevarate, nu s-ar fi revarsat o parte din acea iubire sj asupra copilului lor? Se considera norocos ca ducele ii recunoscuse existenta. Ba chiar, spre rusinea sotiei sale, isi adusese acasa copilul din flori si il cres- cuse, asigurandu-i cele mai scumpe haine si cea mai aleasa educatie, {ns nu-i oferise niciodata lui Grayson exact ceea ce-si dorise acesta ‘mai mult: iubire. Inveninat de darurile pe care tatal sau ile oferea din obligatie, nu pentru ca si-ar fi dorit sa o faca, Grayson hotarase si devina un flu nevrednic, implinind astfel agteptarile dintotdeauna ale parintelui sau. lrosise 0 avere pe jocuri de noroc gi bause suficient whisky cat sa umple albia Tamisei, plus ca se culease cu toate femeile casatorite care ji facuserd vreodata cu ochiul. Cu femeile maritate avea mAcar siguranta ca, daca ar fi lasat-o grea pe vreuna dintre ele, aceasta ar fi putut pretinde ca tatal copilului era chiar sotul ei - iar astfel nici un copil zimislit de el nu ar fi fost nevoit sa indure vreodata eticheta de bastard. Desi, din cate tia el, masurile de precautie pe care si le luase intotdeauna impiedicasera aparitia vreunut copil. Si fi convenise de minune sa fie considerat un netrebnii azi, cand o femeie cu ochi violenti isi pusese palma peste ah simtise diferenta dintre victorie si infrangere. Caci indiferent cat de epuizata paruse femeia aceea, indiferent cat de siracicioase erau conditiile in care traia, in ochii ei vazuse hotararea ferma de-a supravietui - cu orice pret. 22Capitolul 2 BEEZPD Vacarmul ingrozitor incepu inainte de ivirea zorilor. Era sunetul enervant al cuiva urinand pe un acoperis de tabla. Grayson deschise larg ochii. Podul era inca invaluit in intuneric, ins dincolo de el vazu un nimb palid. Cateva paie i se infipserd in coaste cand se intoarse pe-o parte. Traversa in patru labe spatiul ingust si arunca o privire peste marginea podului. Avand langa el un felinar ce proiecta o lumina stearsa in jurul lui, baiatul cel mare era agezat pe un scdunel cu trei picioare, cu fata lipita de trupul vacii gi cu ochii inchisi. Grayson ar fi crezut cA baiatul dormea daca nu i-ar fi vazut miinile storcand uge- rul pentru a umple galeata cu lapte. ~Faci asta in fiecare dimineata? il intreba Grayson, Baiatul {i aruncd o privire somnoroasa, deschizand un singur ochi, si dadu din cap. -Da, domnule. ~Intotdeauna la ora asta? -Nu, domnule. Azi am intarziat. ~ Grozav, bombani Grayson, infigandu-si mana in buzunar i sco- tandu-si ceasul. Deschise capacul de aur decorat cu o gravura com- plicata si purténd blazonul ducelui de Harrington gi intoarse fata ceasului spre geana de lumina. Era cinci si opt minute igi baga ceasul inapoi in buzunar, isi trase ghetele in picioare 5i cobori pe scara. Mirosul celor catorva cai si al vacilor cu care impdr- tea acel adapost deveni mai puternic. Sprijinindu-se de peretele grajdului, il privi pe baiat lucrand, ~S-a trezit toata lumea? fl intreba. -Da, domnule, raspunse baiatul, fara a se opri din ceea ce facea. Lydia strange oudle, iar Micah strange vreascuri de foc. -Simama ta? ~Pregateste micul dejun. Ma gandesc cA se-agteapta s4 mancati cu noi.i 4 isi inchipuia i el cA da. Se intreba ce avea sa-i serveasca. Ceya gandit si cada greu la stomac, fara indoiala ~ ceva care si-i asigure unui barbat energia necesara pentru a se ocupa de ferma. Presupy. nea ca, dacd ram4nea acolo, avea sa primeasca $i el sarcini de indepiy. nit de buna dimineata. Putea doar si spere ca ale lui aveau sa inceapg lao ora decent ~ de preferat dupa rasdritul soarelui. ~Culegi si tu bumbac? il intreba pe baiat. _Da, domnule. Am inceput de la sase ani. Ma gandesc ca sezonu] asta sunt destul de mare si pot strange vreo patruzeci si cinci de kilograme pe zi. Grayson isi scotoci prin colturile mingii pentru a gasi macar un moment din toata viata lui in care vocea gi ochii sai fireflectat man- dria pe care 0 vedea oglindita pe chipul baiatului. insa nu gasi nici urmé de asa ceva. —E greu sa culegi bumbac? Baiatul se stramba- -Nu-i greu. Dar ti se face cald si obosesti. Pe seara te dor toate $i dormi apoi neintors. Baiatul isi lua galeata si puse scaunelul intr-un colt. Ne vedem la micul dejun. lesi agale din sopron, fluierand un cAntecel trist pe care Grayson il mai auzise fredonat de cineva si pe chei in Galveston. Versurile po- meneau ceva despre dorinta de-a trai pe taramul bumbacului. Desi, judecand dupa primele lui impresii privind viata Ja ferma, nu intele- gea in ruptul capului de ce gi-ar f dorit cimeva aga ceva. Oftand din adancul sufletului, Grayson recunoscu in sinea lui cd nu avea sanse sa mai doarma in dimineata aceea si decise ca avea nevoie s4 gaseasca putina apa calda. lesi cu pasi mari pe usa sopro- nului si aproape se poticni in propriile picioare la vederea privelistii ce il intampina. Nu era sigur la ce anume se asteptase. Ins cu siguranta il sur- prinse vederea femeii care statea in picioare pe prispa din fata, cue ceas¢4 ridicata la buze si privirea ayintita in departare. Fara a-gi lua ochii dela linia orizontului, intinse o mand sa ciufuleasca parul baia- tului cdnd acesta trecu pe langa ea in drum spre casa. Un colt al gurii ise ridica intr-un zambet ce se reflecta si in profunzimile violete ale ochilor ei. Arata mult mai tandra decat cu o zi inainte, cu mult, mult mai tanara. ___——— Lorraine Heath ——— 24 ————‘Un rebel desdvarsit — Grayson nu tinea minte sa-i fi ciufulit ci era copil. Nu avusese nici mami, nici “ae servitorilor. Nu era mogtenitorul de drept al tatalui sau, cel caru- ia i s-ar fi cuvenit toate favorurile. Era pur gi simph ss . ei piu un memento al imprudentei comise de tatal sau in tinerete, avand darul de a-i stirbi reputatia. Femeia isi indrepta atentia asupra lui, ~Domnule Rhodes, nu m-asteptam sd te scoli atat de devreme. Grayson n-avea chef sa admita ca n-ar fi facut-o daca n-ar fi fost trezit de fiul ei cand venise sa mulga vaca, aga ca porni spre ea fre- candu-si barbia tepoasa, _Ma intrebam de unde-ag putea face rost de niste apa calda. Chiar si in lumina cenusie a zorilor paru sa observe 0 usoara ro- seata strecurandu-i-se in obraji. —Sotul meu avea un loc amenajat pentru barbierit pe prispa din spate. Serveste-te linigtit de el, Pot si-ti inclzesc nigte apa si sd ti-o aduc acolo. ~Ti-as fi recunoscator. Ezitd o clipa inainte de a-i marturisi. Imi zicea fiul tau cA se simte in stare sa stranga cate patruzeci gicind de kilograme de bumbac pe zi. E posibil? Ea zambi bland, ochii ei reflectand aceeasi mandrie pe care 0 vdzuse mai devreme si pe chipul baiatului. —Daca Johnny al meu sustine ca va culege patruzeci $i cinei de kilograme, atunci va culege patruzeci si cind de kilograme. Nu-i ge- nul care s4-ti ingele asteptarile Ceea ce nu se putea spune gi despre Grayson. asteptarile celorlalti. Un barbat cam cat culege de obicei? Soul meu reusea mai bine de-o suta patru: zi, insa el avea in spate ani buni de experient. Grayson ii simfi privirea masurandu-I din cap pana in picioare giisi dadu seama fara urma de indoiala ca pe el nu-l considera capabil de asa ceva. -N-ai alte haine? fl intreba ea. ~Am, dar cam sunt toate la fel. $i mai toate au nevoie sd fie spa- late temeinic. —Ag putea sa-ti imprumut o pereche de pantaloni de-ai sotului meu si-o cAmasa de flanel veche. El era 0 idee mai masiv decat tine, 25 Bl excela laa ingela zeci de kilograme peLorraine Heath ———_ deci probabil o sa te pierzi in ele, dar cel putin nu-ti vei distruge hy nele elegante fi pofi lisa rufaria murdara pe prispa din spate s-ocg ma ocup eu s-o spal. —N-ag vrea sd deranjez... -Nu deranjezi. Face parte din intelegere. Tu lucrezi pe ogoarele mele, iar eu ma ocup de nevoile tale, Grayson nu putu s4 nu observe rogeata intensa ce fi incinse bruse obrajii. -in limita rezonabilului, fireste, ingdima ea inainte de a fugi in casa, Isi spuse cA 0 femeie care avea trei copii era probabil cat se poate de familiarizata cu nevoile unui barbat. Insa el nu fusese niciodata un barbat care sa se lase manat de nevoi. Poftele si dorintele il impin- seser§ la pacat in repetate randuri, ins nevoile niciodata. Cand iesi din nou din sopron cu lucrurile personale, gasi apa calda asteptandu-l intr-un lighean pe prispa din spate. Dintr-un cui de pe perete atarna o oglindd mica. Lweul capata un cu totul alt sens. {isi curatase clabucii de pe jumatate din fata cand auzi caii, Cu bri- ciul in mana, se rasuci pe caleaie, nereugind s4-si inabugeasca zam- betul ce i se lati pe chip cand ii vazu pe Harry si Kit strunindu-si animalele si descalecdnd. —De unde ati facut rost de astia? intreba Grayson, coborand de pe prispa si trecandu-si mana peste umarul unuia din cai ~Femeia care a tras la sorti numele meu are cativa cai excelent, spuse Kit. Arcui o spranceana. $i mi-a permis, totodata, luxul dea ma barbieri inauntru. intinzand o mana, Harry culese un fir de fan din parul lui Grayson, ~Ce-i asta? Grayson ridica din umeri. Am dormit in sopron. Voi nu? -Nu, raspunsera Harry si Kit deodata. -Noi am primit camera si pat, adduga Harry. ~-N-a fost prea rau nici in sopron, spuse Grayson, intorcandu-s¢ pe prispa si atintindu-si privirea in oglinda. 26‘Un rebel desdvarsit ~ isi inclina capul intr-o parte gi isi trecu briciul peste obraz. jntr-un colt al oglinzii il vazu pe Kit incrucigandu-si bratele pe ba- lustrada prispel. ~Bu si Harry am decis 84 ne intoarcem la Galveston, spuse Kit. Voiai sa vii cu noi? Curatandu-si restul de clabuci de pe fata, Grayson se intreba cum de nu sarise sa raspunda afirmativ. _Am fost de acord sd venim aici - ca sane facem un rost. Harry chicoti. _Asculta, Gray, parintii nostri l-au platit pe Winslow sa ne adu- ca aici. Ca niste fi ascultatori ce ne aflam, ne-am supus dorintelor Jor gi-am venit, Dar acum am vazut ce ne-asteapta: munca asidua i femei obosite. Nu ma tenteaza nici una, nici alta. In ciuda a ceea ce cred parintii nostri, avem minti agere si un cap zdravan pe umeri. ‘Tara asta a fost sfasiata de razboi. Acum razboiul s-a sfarsit si se des- chid o gramada de oportunitati pentru oricine gandeste suficient de limpede sa stie sa profite ‘nsa nu aici. Nu e nimic valoros aici. jn afard de un pamAnt fertil ce trebuia muncit. —Femeile astea i-au platit lui Winslow trei sute de dolari ca sa ne-aducd aici, argument Grayson. Ca s4 le muncim ogoarele. Harry se scalda in bani, spuse Kit. Le poate da acea sum inapoi daca asta te supara. Si cine le va strnge recolta? =Nu tin deloc sa-mi vad mainile sdngerand, replica Harry. Dupa cum a zis si Kit, am fondurile necesare pentru a ne lansa in ovice domeniu am alege sa ne incercam norocul. Asa cA ne vorn intoarce la Galveston, vom explora posibilitatile si vom decide unde vrem sa mergem si ce vrem sa facem. Grayson nu-si putea explica nici lui insusi de ce nu se grabea sa-si faca bagajele inca din clipa aceea. -Eu riman, spuse. ~Pentru numele lui Dumnezeu, de ce? vru Kit sa stie. pies birbat poate culege cate o sutd patruzeci de kilograme de faa. pe ce noi trei am pleca, ar insemna ca in fiecare zi s4 ~Duras ‘sé aproape cinci sute de kilograme. aie oe she et noastra, remarca Harry. "a, Penteu ch pave ae voce razbindwi furia si frustra- ani in ciuda a ceea ce cred pArin L :Lorraine Heath _——__ nostri? Pentru ca nu noi |-am platit pe Winslow? Pentru ci ny — sa ne aflam aici? [si trecu degetele prin par, facdnd sa cada alte iter, fire de fan. Am sa vin dupa voi odata ce va fi stransa recolta, " ~In regula, spuse Harry fluturand din mana. [fi vom da de veste daca vom pleca din Galveston pentru a merge altundeva. -Neaparat s-o faceti, fiindcd voi veni dupa voi, le fagadyy Grayson. A privi pe Harry incalecand si dand pinteni calului, pornind alene in pas sdltaret. Kit nu se clintise de unde statea, sprijinit de balus- trada prispei_ —Care-i adevaratul motiv pentru care vrei s4 ramai? intreba e] incet. Privirea lui Grayson se opri asupra hainelor pe care ile pregatise Abbie. Freca intre degete materialul tesut in casa. Era aspru, aseme- nea oamenilor din localitatea aceea, In acelagi timp, insa, tesatura vadea o tarie pe care nu putea si n-o admire. ~Ai facut vreodata eforturi pentru a-ti atinge un tel? il intreba Grayson, apoi se stramba. Adica in afara de-a prinde in mreje o fe- meie anume. Kit ranji. —Pot sa pun la socoteala eforturile de a] enerva pe tatal meu? Grayson clatina user din ap. ~ Baiatul cel mare al familiei... nu poate avea mult peste opt ani... s-a sculat inainte de ivirea zorilor, sa mearga sa mulga vaca. Kit ridica din umeri. —Fiindea n-au servitori... ~E mai mult de-atat. A facut-o flindca era ceva ce trebuia facut. Intentioneaza s4 culeaga cate patruzeci si cinci de kilograme de bum- bac pe zi si se va bucura s-o faca. L-am privit in ochi si am deslusit acolo ceva ce nu mai vazusem niciodata, Mandrie. Nu genul de satis- factie pe care o vad in ochii lui Harry cand castiga la un joc de noroc sau ce vad pe chipul tau dupa ce seduci o femeie. Era un respect pur fata de propria persoand. Clatina frustrat din cap. Nu-ti pot explica. $tiu doar ca vreau s4 cunosc si eu sentimentul acela. ~ Si daca nu vei reusi? Grayson pufni dispretuitor. ~Ce voi fi pierdut? Cateva luni din viata mea, cand uneori am impresia ca mi-am irosit toti cei douazeci si opt de ani? 28 3 eeeUn rebel desdvarsit Kit ti frectiona cicatricea de pe obrazul drept gi incuviinta lent din cap. ~ in regula. Ramanem sa vedem ce gi curn, dar odata stransé toata recolta, ne vom indrepta spre Galveston. _Nue nevoie sa ramaneti gi voi. In plus, nu cred cd Harry ar fide acord cu decizia ta. Va trebui pur gi simplu sa-l conving cA are ceva de castigat ramandnd. Grayson gasise dintotdeauna regretabil 4, printr-un accident al sortii, Kit venise pe lume la doua minute dupa fratele sau. Contele de Ravenleigh luase un vatrai inrogit In foc si-] folosise pentru a insem- na obrazul celui mai mic dintre gemeni, pentru a nu permite sd fie confundat vreodata cu cel caruia i se cuvenea s4 mosteneasca totul. _Nu ma indoiese ca vei reusi- Se zvoneste ca ai fi in stare sa. con- vingi si-un inger sa pacatuiasca, spuse Grayson. Kit rase cu pofta —Stim amandoi ca Harry nu-i nicidecum un inger. ~ cel putin asa auzise Abigail mereu. Insa englezul isi pastrase acelasi aer no- ile vesminte. Nici macar palaria de Haina i] facea pe om chiar purtand hainele sotului ei, bil pe care-] avusese si in proprl paie zdrentuita a sotului ei nui stirbea cu nimic din rafinament. Plimbandu-se de-a lungul brazdelor, de cele mai multe ori urmat indeaproape de Johnny, examina culturile si punea intrebari ca gi cum i-ar fi pasat cu adevarat. Alti dot englezi il flancau dintr-o parte si cealalta. Cel cu parul de culoarea chihlimbarului slefuit parea la fel de interesat de ogoare. Cel al cdrui par scanteia ca pana corbului parea plictisit, adresandu-se cand si cand prietenilor sai cate un zam- bet indulgent. Abigail nu se-indoia ca pielea celui de-al treilea barbat avea si se bronzeze sub razele soarelui, in timp ce tenul prietenilor lui avea sd se arda. Sapte englezi sosisera cu totul. in timp ce acesti restul deja foloseau sapaligi pentru a reteza buruienile. =Ce zici de aia trei? o intreba Blizabeth. Abigail clatina din cap. ~Nu-s sigura, dar domnul Rhodes n-o sa primeasca nimic la cind dacé nu pune gi el mana pe o sapaliga pana sa apuna soarele. fi arun- co privire surorii ei mai mari. Tu pe cine ai ajuns $4 gazduiesti? 29 a trei hoindreau,__—_ forraine Heath ——— _Baiatul ala care cioparfeste buruieni, cel mai tanar dintre toy) Blizabeth arata spre un tanar zvelt al cdrui chip era scdldat de sy- doare si schimonosit de efort, Jerome Black. B de-a dreptul entu.- ziasmat ca taicd-sau |-a trimis aici. Pe de alta parte, are noudgpe anj mari si lagi, iar la nouaspe ani tofi sunt entuziagti. Tie cum i-a mers cudomnul Rhodes aseara? Abigail ridica din umerit ingugti. _N-a protestat cand iam cerut s4 doarma in gopron. Simi-a spus cai derbedeu Elizabeth zambi larg. —Pun ramagag ca aga €. Are un aer ¢ _Ce fel de aer? yru Abigail s8 stie. Se casatorise la gaisprezece anisi nu indraznise s-arunce nici ma- car o privire, oricat de nevinovata, in directia altui barbat odata ce devenise sofia lui John. ~ Aerul unui barbat care nu ia in serios nimic din viata _ Aseara 2ambea si hohotea ca un om lipsit cu totul de griji. Cre- dea ca Winslow ii facuse un fel de farsa. — Winslow mi-a spus cd se va intoarce in Anglia. M-aintrebat daca vrem sane mai aducd oamerni, I-am zis ca nu. ‘Abigail isi arunc8 privirea peste pamantul pe care reugise 53-1 pas- treze doar prin darzenie pura. ~ Bun. Tot nu-s convinsa c4 lui John i-ar fi convenit ca ogoarele lui sa fie lucrate de straini. —Nu pofi sd te framanti in continuare cu gandul la ce gi-ar fi do- rit John. Ele mort, ii spuse Elizabeth. Trebuie sa te gandesti la ce e-] tradeaza. vrei tu. Ca de fiecare data cAnd cineva ii amintea de moartea lui John, Abigail fu nipadita de vinovatie, Gandurile legate de disparitia sofu- lui ei erau intotdeauna insotite de vinovatie - niciodata de durere. Parasindu-gi sotia, familia gi ogoarele, John plecase sa lupte in batalii in celalalt capat al continentului. Se laudase ca nu avea sa lipseasca decat pentru putina vreme. Promisese ca avea sa s€ intoar- cA acasa. ee rapid cA promisiunile neimplinite lasau in Elizabeth igi puse mana pe umarul lui Abigail. 30Un rebel desdvarsit ———_ —§$tiu ca e greu. Nu trece zi s4 nu-mi arunc privi rand s-apara Daniel. Dar el nu se va mai fine oa im oe trei copile de crescut. Nu am avut incotro ~ fie aduceam aki hasta aici, fie ne mutam noi altundeva. Am ales sa aducem barbati. L cred cA Sotii nostri ne-ar reproga dorinja de-a ramane pe pamantu- rile pe care altadata le lucrau ei. Gandeste-te la asta ca la un nou inceput, Abbie, cu barbati neatingi de razboi. Barbati neatinsi de razboi. Dumnezeule, nici macar nu-si putea inchipui ce insemna sa fii neatins de un razboi. Cum supravietuisera femeile din locurile in care razboiul chiar facuse ravagii? Aici nu avu- sesera altceva de indurat decat lipsuri, munca asidua si singuratate. _De ce n-ar fi putut sd-i trimita acasa, chiar morti fiind? rosti ea cu voce tare intrebarea ce ti bantuia mereu gandurile. Poate ca atunci ag reusi $-0 cred. _ Pur gi simplu nu s-a procedat asa. J-au ingropat unde-au murit. ~John ar fi detestat sa fie ingropat altundeva decat in Texas. —Nu te gandi la asta... =Cum sa nu ma gandesc la asta cand de crescut trei copii zamisliti cu el si de intre! a fost sotul meu? Am tinut ferma ramasa de lael. ~Motiv pentru i-am adus pe € cunici unul dintre ei, spuse Elizabe munceasca ogoarele. Abigail igi sterse mainile batatorite pe sor _A fost ciudat s-am un barbat prin preajma azi-dimineata. ~Abbie, nu toti barbatii sunt ca John, -Stiu. Am vazut cum se purta Daniel cu tine. Elizabeth isi rontai buza de jos $i igi dadu la o parte din ochi suvi- tele subtiri de par blond. ~Ag putea sa-mi fac loc in casa mea pentru englezul tau... -Nu, daca e sa munceasca pe ogoarele mele, atunci eu sunt cea care va trebui si se ocupe de el. Elizabeth zambi. —Bun, bravo. $i cine tie? Poate ca avandu-l pe domnul Rhodes si-ti dea o mana de ajutor pe-aici, iti va ramane timp sa te ocupi gi. de tine. mnglezii agtia aici, N-ai sa te marifi th incet. Tot ce vor face va fi sa-ti ‘tul ros de vreme. 31Lorraine Heath —— Abigail era intotdeauna uluita ca, in ciuda greutatilor, Blizabesy, reugea sA priveasca mereu partea bund a lucrurilor. Clitinand 4: cap, fi zambi la randul ei surorii sale. tin oe De indata ce vor da de munca grea o sa-gi ia rapid talpagita ing. poi de unde-or fi venit. ~Nu stiu ce sa zic, Abbie, Domnul Rhodes pare sa ft decis ca vreg totugi sd cineze diseara, Abigail intoarse brusc capul in directia ogoarelor. [1 vazu pe Gray. son Rhodes ascultand atent instructiunile lui Johnny despre cum 34 taie corect buruienile. Igi ingusta ochii. Ce naiba poarta pe miini? = Par a fi manusi, raspunse Elizabeth. ~Cine-a mai vazut manusi de lucru albe? Elizabeth se incrunta nedumerita. —Nu stiu. Poate ca asa arata manusile de lucru ale englezilor. ~ Sunt bizari de felul lor, Elizabeth, dar din moment ce ne-am pri- copsit cu ei, ma gandesc ca ar fi bine sa pregatim masa de pranz. Fermierii din acele parti nu avusesera niciodata destui bani s4-si cumpere sclavi, prin urmare, pamanturile fuseserd lucrate prin rotatie, muncind la comun la cate © alta ferm4 in fiecare an. Ceea ce insemna cA, sezonul acesta, raspunderea de a-gi hrani toti vecinii cadea pe umerii lui Abigail. Insa ea nu avea nimic impotriva. Prefera de departe sa gateasca in loc 4 munceasca pe ogoare. Asezat pe prispa din spate, Grayson isi dezlipi cu grija de pe mina ramisitele manusii, crispandu-se cand materialul ii smulse bucatele de piele. Nu-si inchipuia ca avea sa participe la vreun bal elegant cat se afla in zona, prin urmare i se paruse o idee buna sa foloseascé acele manusi pentru a-si proteja mainile - chiar si atunci cand Kit $i Harry rasesera de el. insa acum manusile erau distruse - iar mainile duila fel. igi studie palmele nenorocite. Cel putin nu sangerau. Se umplu- sera de bagici, iar cateva dintre acele basici se sparsesera, manjindu-i mainile cu o substanté lipicioasa, ins aveau sa se vindece. lar baiatul avusese dreptate. in noaptea aceea avea s4 doarma ca mort. Cu putin noroc, poate chiar reusea s4 moar in somn. Lasandu-si mainile s4-i atarne deasupra coapselor, isi indrep- ta privirea spre soarele ce asfintea. In ciuda basicilor, ~hacuitul gr 32