Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Keith Hitchins Romanii 1774 1866

    Uploaded by

    Elena
    16 views22 pages
    istorie

    Original Title

    Kupdf.net Keith Hitchins Romanii 1774 1866

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    istorie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views22 pages

    Keith Hitchins Romanii 1774 1866

    Uploaded by

    Elena
    istorie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    4 {NCEPUTURILE UNUI STAT MODERN fntre izbucnirea rizboiului grec de independent in 1821 $i de Ia 1848 au inceput s& se intrevadii contururile Romaniei Moldova si Tara Romaneasca s-au apropiat si mai mult de unire st pendent, prin eforturile unei noi elite din rindurile boierimit burgheziei si prin interventia Marilor Puteri. Schimbirile insti ‘au pus ordine in administratia guvernamental, au permis experi adunirilor reprezentative si au stimulat formarea unor grupari pe distincte atit prin ideologie, cit si prin statut social. Societatea in devenit mai cosmopoliti si mai complex’ pe miisurd ce orasele ca numar, mirime si diversitate etnica si pe misuri ce diferent mobilitatea social se accelerau sub impulsul modelelor econo culturale in plini schimbare- in economie, productia a crescut industrie, cit si in agricultura, dar structurile continuau si reziste j fici. La baza schimbirilor economice si sociale se aflau cont plini dezvoltare cu Occidentul. Nici un aspect semnificatiy all publice si private a elitei si a celor care aspirau si se incadreze in nu a sc&pat amprentei Europei. RASCOALA DE LA 1821 in primavara anului 1821, Tara Romaneascii a fost scena unel m sociale si nationale complexe. O riscoal’i de mari proportii, mai {arineascd, ce a izbucnit in Oltenia, a cuprins cea mai mare parte & cipatului. Cauzele sale se regiseau partial in conditiile insuporta ‘pamintului si partial in abuzurile fiscale si administrative ale dre locali. La alt nivel, citiva boieri se striduiau si pund capait suze otomane, in timp ce allii se concentrau asupra izgonirii fanariog Actiunile lor rispundeau direct puternicului sentiment patriotic $i #5 zentau o manifestare de constiint& nationala care-si gasise deja exp tcoretica in proiectele boierilor reformatori. Cerintele economies sociale ale migcarea ¢ personalit? Viadim de revolta Sud-Es, i infiintata incetat, ia centrele ce de Sud-Es atinge sco} ‘mai larg. | au facut o Pentru a-i bulgarilor, jinul depli apirlirii tr ‘Conducate Alexandr Tarile Rot lor erau ii doar citi Eteria dar, la in de intirzic greci situ societatea cit si in” militaria garzilor d Sava Foe potrivit. Jos, in oc nice in lor din P trecut Du intrucit a 1N.Cf rarea lore INCEPUTURILE UNUI STAT MODERN 179 sociale ale Yiranilor si aspiratile politice ale boierilor s-au intersectat in migcarea condusti de Tudor Viadimirescu, una dintre cele mai influente personalititi din istoria moderna timpurie a romanilor. ‘Viadimirescu, boierii si tiranii au fost stimiti si pomeasca Ia actiune de revolta general impotriva dominatiei otomane din Europa de Sud-Est, initiatd de greci, uniti intr-o organizatie secret, Philiké hetairia. Infiintati 1a Odessa in 1814, aceasta societate a crescut numeric ne- fincetat, iar in primivara anului 1821 avea ramuri aproape in toate centrele comerciale principale din Mediterana Risiritean’ si din Europa de Sud-Est. La inceput, a fost exclusiv greaci, dar in curind, pentru a-si atinge scopurile, conducitorii acesteia au recunoscut nevoia unui sprijin ‘mai larg. De aceea, pentru a asigura victoria Crucii asupra Semilunii, au fficut 0 chemare la unire a tuturor crestinilor din Turcia european: Pentru a-i cistiga de partea lor pe conduc&torii romanilor, sirbilor si bulgarilor, eteristii au fAcut cunoscut cX proiectul lor se bucura de spri- jinul deplin al Rusiei, al clirei prestigiu printre acestia era enorm datoriti apiririi traditionale a ortodoxiei si a victoriilor ei militare asupra turcilor. Conducitorii societitii au mers atit de departe incit I-au infitisat pe farul Alexandnu ca fondator al organizatiei lor. Primele ramuri ale Eteriei din Tarile Romane au fost infiintate la Galati, Bucuresti si Iasi, dar membrii Jor erau in mare majoritate greci. in mod semnificativ, li s-au aliturat doar citiva boieri romani. Eteria a luat initiativa organizarii revoltei in Tarile Romane in 1821, dar, Ia inceput, i-a conferit doar un rol secundar, acela al unei actiuni de intirziere, in timp ce confruntarea decisiva trebuia si aiba loc intre ‘greci si turci in Peloponez. Cu toate acestea, pe tot parcursul anului 1820, societatea s-a pregiitit pentru o eventual actiune militar, atit in Moldova, cit si in Tara Romaneasca, iar in toamna aceluiasi an, conducatorii militari angajati in cauza Eteriei — Iordache Olimpiotul, comandantul girzilor domnitorului Tarii Romanesti, si asociafii sii oan Farmache si Sava Fochianos (Bimbasa Sava) — erau gata si porneasci la semnalul potrivit. Conducitorii Eteriei, care s-au intilnit la Ismail, la Dundrea de Jos, in octombrie, pentru a plinui o revolt general a popoarelor balca- nice in sprijinul cauzei grecesti, au hotirit ca eteristii si simpatizanti Jor din Principate si intre in conflict doar dack fortele otomane ar fi trecut Duniirea. Pe vremea aceea, o astfel de actiune pirea improbabili, fntrucit ar fi incilcat tratatele existente cu Rusia si ar fi oferit astfel un 1N, Camariano, ,.Planurile revolufionare ale eteristilor din Bucuresti si colabo- area lor cu Tudor Viadimirescu", in Studii: Revista de istorie, 20/6, 1967, p. 1165. 80 ROMANII, 1774-1866 pretext pentru o interventie rus’. Dar conducitorii eteristi au e¢ Eons {njelept s& continue mobilizarea simpatizantilor si stringerea de p la Iasi, Bucuresti si fn alte puncte strategice. S-au striduit, de a cistige de partea lor pe cel putin unul dintre cei doi domnitoriy @ garanta un flux neintrerupt de provizii din Rusia catre ei alfi insurgenti de la sud de Dunire. -a mai importantd hotirire luati la Ismail a fost aceea de ad pe Alexandru Ipsilanti in Grecia pentru a initia mult asteptata res Acesta era fiul Ini Constantin Ipsilanti, domnul Tari Ri (1802-1806; 1806-1807), general maior in armata rusi si a {arului. Avea legituri cu familiile din Fanar si cu marii boieri din Romane si constituia astfel o legitura vitala intre Eterie si sprifis s&i din Europa de Sud-Est si, dup pirerea multora, un garant all Jinului rusesc. Ipsilanti era ,,gardian" al societitii. Nu-si asumase de ,.conducdtor", intrucit eteristii considerau ci, pentru succesul Uifii lor de recrutare, printre alte popoare ortodoxe, era esential si fie fn fruntea acestei societiti. In plus, Ipsilanti se considera el agent al farului. {n siptiminile care au urmat intiniii de la Ismail, Ipsilanti a ficat drastic planul initial de operatiuni. A hotirit sa inceapai grec de independent in Principate, pentru cA rapoartele ve Grecia ardtau clar cX pregitirile de revolt erau departe de a fi ind acolo, iar forfele grecesti ar fi avut putine sanse de succes imp lune! armate turcesti mai bine organizate si mai bine echipate. folosirea Moldovei militare se bucura de mai multe atuuri. Tpsilant era convins ambele Principate cauza greac se va bucura de sprijin entuzias cl, cit si altii gindeau ci marii boieri, prin educatie si prin indel lor asociere cu familiile fanariote, apartineau lumii grecesti si siguri ci boierii tsi vor folosi puterea politic’ si resursele econ pentru promovarea cauzei elenismului. Erau ast fntregul aparat administrativ al celor dou Principate va cidea 4n mfinile lor. Nu erau mai putin optimisti nici in legiturd cu & butiile militare la care se asteptau. in afara de boieri, de Iordache © piotul si de aliatii acestuia, s-au bizuit din ce in ce mai mult conductor in afirmare, originar din Oltenia, Tudor Viadimirescu, si asigurase adepti devotati in straturile mai umile ale societatii, miitatea Rusiei fat de Principate era un argument in plus pentru actiune, eteristii legind succesul lor de sprijinul imediat si nep al {arului. Pentru a-si coordona propriile lor activititi cu telurile i regiune, ci fi initiaseri in planurile secrete ale Eter cipate, s ‘conduct ‘otomane si abol INCEPUTURILE UNUI STAT MODERN 181 consulii rusi de la Iasi si de 1a Bucuresti, Andrei Pisani si Aleksandr Pini. Ambii consuli isi folosisera deja influenta lor considerabili pe Ting domnitorii Moldovei si Tarii Romanesti pentru a asigura numirea ‘unor simpatizanti eteristi in functiile cheie din administratia central ‘side Ia judefe Astiel, boierii care se obisnuiseri cu regimul otoman au fost inlocuiti cu boieri mai tineri si mai liberali, precum Nicolae Rosetti-Rosnovanu, care a devenit vistier la virsta de 24 de ani. Poate ‘e& persoana cea mai important recrutati in sprijinul cauzei grecesti ‘2 fost domnitorul Moldovei, Mihai Sutu, care a pus rest si averea personali la dispozitia Eteriei. In schimb, spera si ajungi domn al Moldovei si al Tirii Roménesti indata ce trupele rusesti ar fi intrat in Moldova. Ipsilanti si confratit sii au ficut pregitirle finale pentru riscoal in Si pomeasci actiunea armata prin trecerea Prutului si prin mobilizarea ‘unui numar mare de boieri si de alti simpatizanti in sprijinul cauzei lor. Considerau aceste operatiuni drept un mijloc de a abate fortele otomane din Grecia, care urma totusi sa fie centrul insurectiei. Dupa intrarea in Moldova, Ipsilanti intentiona si inainteze cit de rapid posibil prin Prin-

    You might also like