CCoperta de serie: af, BUJDBE 2 vorba de pirinst nosit de demult, tor Hiruinja Ditrnaled mag de odinoand © eparte dea flo simpli tute In august 1928, profesorul nostru a organizat cara- wana, ca sien cellalfi ani, cu acelasi oameni si ace Teagi’ animale. ‘Ne-am continuat cercetiile otiriii, din simpatie pentru el, si-f suportim din nou distrecille si ca- Brietile ‘Domnu Stamatin (asa Hl zlceam, deoarece era cu mult ‘mai fn virsta decit nol) se prezenta ca un fel de tircovnic firag, cu birbulé rard st chelle precece, care. se foarte de aproape si atent prin ochelarii lui, disjungind Si reclidind clemertele ; cul toate acestea era de mirare fh ce distractii comice cidea tncorl © Era cam sAltatr, cum spuneau desigur muntenii care ne intovirdgeau, =B venit de pe ceea lume-, am auzit eu pe unul 4optind si ghiontind cu cotul pe'eel de aldtures Cludate deasement pentru un savant ca el mi se ple reau efuriunile Iu lirice, care aveat Joe din cind th ‘ind, la popasuri. Atunci ‘era tn stare si absoarbé. ping Ja dowd pahare de vin, dupa ce’ varsa cu religiodttate piciturile pentru. mort Era un om interesant, in orice caz, gi lui i se da- ‘toreste povestea care urmeasi. Eo datorie de pletate Si pomenese alcl, Destinul i-a fost si plard intro rip a acclor locuri siibatice, Intr-o alt expeditie, cea din 1990, la care cu n-am mai lust parte, ‘Atunci, in august 1926, dupa ce am trecut de Obirsii, bradetul 1 muntele au parut a se pusti cu desivirsize. Din-unele poleni tnalte se vedea Oltul, din altele am 5vizut Murepul ; pe urma am avut impresia cd ne desta tem tolal de veerea sl sunstul lor n-am mal privit Gecit cerul $i scam mai auzit dectt suletal sel Pind pe ‘unde rizbeam nol, n-ajungeat clobanii_ cu turmele, ‘eich ajezirile oameniior erau prea depirtate. ‘Meniorul nostra avea placerea si ne eiléuzeascl adin sin fara necunoscatée fn unele part! calar, in altele pedestr, ciocinind stin- cile si adunind sfarimiturl pentru coleciile ui, suiram _ astfel sf coboririm cftrd. Clilmani Intr-o dupi-amiaz’, am poposit lings © arcadi. de calear, mascata de ferlgi $i jnepent Dupa ce nea adunat Ilhga el, domnu Stamatin ne ara astfel — Ji inchipui, balett, c& niciodaté n-aff véent, tn alte pirti,locuri aga de frumoase pria miretia posomorita pe care gi-au pistrat-o din vremea cind, dupii convulsiile geologice, sau fixat In aceasts forma ‘noitl. A‘el striga fr cetini, In luna lui aprile, wrogalus, eueosul cel negra. ‘ca optsprezece pene in evantaliul cozil. In ammurg, avett S-auziti bonciluind pe cereus carpaticus. Pot si va ard, daci doriti, pe povirnisul unei ripi, h&jagul pe unde am vazut trecind, cw soatele lui, un’ bison bonasus, despre care se spine c@ ar fl disparut din muntit nogtrl, SA sti cod nuci adevarat; in aceste singuratatistaruiese sl alte Snfitisird de demult, Agezati-vé in proajma foculul, gré= biji-va a scoate conservele si a pregii ceaiul, ca sf avetl pe urmi timp si privit in jur si s-ascullafi glasuclle Iisterioase care mA chiama necontenit. “Am eredinia c& aici am si-mi ispravesc cariera. Oasele mele, desigur, rebule sd se adune cu ale unor stramost. De cite orl Dpatrund in aceasta regiune neviolata, mi simt emotionat 2 un primitiv. $4 nw rideti de mine, nici = ma judecatl Pau, dacd ma veti aul descintind gf invocind ceea cy pentru dumneavoastra, e de mult pierit, lar pentea ming e ined viu Dupi. ce tam cerut si se explice, Iam lsat si — Dumneavosstrd ati crezut, 2imbl el, of ew sint un simplu adundtor de roce. E-adevdrat 8, din aceasta in- Geletnicire, mi-am facut © profesie; diseiplina ef m-a dus, Insd, pe carari cotite, in alti parte. Deprinzindu-ma 4 cerceta Scoaria pamintulul si a trage conclu, a res faura un ev de acum o mie de milenil din citeva case Impristiate, am ‘ajuns si-mi pun prrbleme de acesasl naturd seurmind altfel de sediments. Nu stiu pentru ce motive se strddulese folllorigtif, care adund mit de pagini de maculatura in colectil, N-an avut niciodate impresia, cf ar scoate ceva din asemenea epave ale oceanulit-timp. ‘Metodele mele, insi, m-au Indemnat foarte de Umpuri, de pe cind eram tindr ca dumneavoastrd, sf ceut argu ‘mentul acestor paleologii, datini si eresuri ale populatilor din Carpali. Am ajuns la'nigte conchiail firestl, care tora Wi sar parea totus! surprinzatoare. Am ajuns sf pretulese Si s& fubesc aceste aledtulri vii ale religlel vechi a pie mintului acestula, gisind tn ele tnsdsl gindirea strémo- Ssilor met 1 Insust ‘sufletul lor. Religia nowd, care mare eclt zeceveacurl, nu s-a putut substitul paterilor tree eutului dectt in parte si superficial. Poporut Inca practied Hegea veche. De aceea, si nu vi se par de mirare decd Yoi invoca umbra severd a bitrinului preot pégin care 8 silisluit cindva subt bolta unei asemenes pester, Pen tru dumneavoastra poate fio fantasmagerie ; pentra ‘mine e 0 realltate. Duhul Jui trileste inca In mine, cum tit in atitea generatil succesive ; deci eu vad a simt flinfa luk in aceasta regiune a lui Dumnezeu, Nesparat, asemenea fiin{f misterioasé nu poate apérea.decit -cre~ inciosilor si Poettlor. Puneti-mé in aceasta categorie {inferioaré daca voli; e momental cind ered si vad Intala oar am Iuat contact cu acest mag respectabil sl astrolog iscusit intr-o 2i de sfirsit de martic, In echi- Hoctiul unela din primverile trecute. Atuncl m-am sult fn muntele ascuns pe care contimporanil mel nil cus nose. Intre virtejuti de lost am ajuns pina la léeastl su, nt-un le unde tel fvoare ll salad sub plated zbitindu-se ca viperele infelepelunll lul celei fara de moarte si murmurinduci numele fntr-o alt limbs dectt ‘cea schimbitcare a oamenilor. Ascultafl ce-am vat Cenusa veche sta inci in vatra parasith ; Itra fn adin- cime ‘cifelul pamintului ; am intrat i lam gisit palid sf semet in jul daltuit in stinc’. Cu dreapta tinea to- jagul de fildes. Avea ruschi in plete gi pe sin ; it ajungea 7barba ta pamint si genele Ja plept ; deasupré-t fMtig, goninduese tn roate, Cu-aripele-ostenite, un alb s-un negra corb, Subt povara acestut semn al zilelor st noptilor stétea orb, ins’ numerele de aur continuau si cipeascd subt bolia fruntit Tui, serlind misters. timpurite Profesorul nostra. se opel o cliply privindwne. sar castic prin ochelarit Ini de mop, apot rma — Ta intrebarile mele, bateihull a dat rispunsuile cele mai bune, Dunind in'miseare, faré 4 infeleg. cm, falcétuinile statornice ale lui, Dumnezeu. ‘Trebuie si va span (ciel asta am gGsit Ja sfrgltul rumulai meu cotit trebuie si va spun ed strabuanil raed 4de la Burebista 1 mal de demult statsau, ca sie aya, co inima noua ‘in fata. minunilor. De aceea_ intelepdl Ge-atuncl au comuntcat cu divinitatea altfel dec in civ Hesha "dunce “Acolo unde” dumpesveat8 rt Gona{i sl incercafi-a rece spre adevar prin silogisme fpotere,"tnrceptal de demult aves o.cale deectisly Impartisire directa, o Insusire de a patrunde nesilit’ th rienil lucrurilor. Aspectele lumii si Yenomenele naturit rmagul le prezenia In embleme' le punea ded 0 chele YVeenic8. Dupi acceas! metoda, subt simbol, adevaral cal nai abstract putea doveni sensibil ; o properiie uscath Se migea in imagini; stfet necunoseuturlle se imblinzeat, zidirile neanimate sl entitaile morale se. poetizan ; me: {alicia se infitisa Inte-o hors de rete. St a le de 18 asl mag de demu care a sildsluit tn aceste' locue, at rimas mamelor noastre po- Seale ceive neu tint tn ee dad tn cuprind adeviruri permanente, ‘Nick nol, nici ele nil stiam ; eram impreuné copil sf ne amuzam ou selipicile lor de juvaere, Acest mag, in epoca regilor daci, practica, dupé 0 rinduialé antiea de la Memfls, grafla sacré a cuncas- terilor spirituale. Hieroglifele, cum stit, cuprindeat un principiu de tnfelegere niversald a notiunilor, infeagind pe initia Intro limbi muta. Alfabetul dumneavoastrat 8 ca gf nba vulgar, sth mat mult tn sljba insite Pia itr mel, am primi rispansar ce mi fae ruriea la-o pitrundete de are omnia easel depirtat; cel progresil neconenit a intelpenel st fat Hionameniaiat 4 set aceleaptitadinl core. De ory Tra sirine dest Prem instinct cove ce hums mneavoastrd astit sabconstient Iam eat at Sindva, ca si Fidele noase animal, nto orm pos fentots magia sl fenomencie de eepite rau tr veaboe Tile aceleu proc caente: Gunoasttie acles sable Aires’ tebulese tedabindte pe alea “in expert rion, Ditrinut mia deschis tntelogerea eresurion, @ dati- nel a desclnttelon a viel me a poporail nest, tha de" doors de lve ortgenedeck, acer ‘nea Fllele nen teecat; tof copia cave Inte a an Nersitate sar vescurle, dosticinduse deel deatidiel Dindusse sf muring Geieam eaten in fotishe atrnalul mag pe cing, 4a plcloarele Iu, grpee u oboros, ntllcindras dt eons 1h Gur, in conunice somal cero al dctonioe Baba magul eo sellin fea name rail prelstoned a paintenlor nose AT glottis tee. dumearastidoderndy ces co a Ar at faire ‘prea mull imal setimente subilce st fragt Gatendava lari noud a rinas a attlopul $l ta: alu do atddata, Semele zodiaesle ale tuifor, snotimpurle, sipti- rinile st mumele ailstos su fost cote de Taeteptl fea Gin peglerh in crten natu nt-o vrenne cr er even alt Sem numeric sau rlinas consemnate 11 alefent Siplogrtic pe care dumneavossed i vf mak teal ei dlls Pirin it ost gett sl li, domnior, au tava. de ta Palpet de a Lsbuon cole doulsprosee snbolue tele gapte simboluri qi patrarcl, s) imaginile conse flor st toate cite rebsiese pentru a cell in eternitate 4 fm lipa treeonre Numele llelorsiptiminl.sint de-ocolo. Nomencatura religions elinilor nut dett 9 tdimscce a stvechilo mami egiptoneCele sapte planets care stipinese eerul s pamintul, precaty i'estinele musitcto: is aves neta st. Fite de origing la Memfls Lina, Mereur, Venus, Soa- rele, Mart doe, Saturn, find” imparitd im patra sferturh, se consaera siecare patrar de A uncla dit acste planet succesly irrordinea lor de bara. Ded) dupa prlmul patrar inchinat Lane), cautal fot'a patra planet si vetl ala ile sip tamil Privifttabelul ce vi Snsermn ca o bucat®’ de mangal pe roca aceasta ele de ear Luna — Mereur. = — Venus — Soarcle Mart = saturn = = Luna; Mereur = Soarele Mart: Joe Lana. = Mercur; Venus = Mart — Joe : Saturn Mercar — — Venus ; ‘Soarele — Mart = Joe = Saturn: Raporturile acestea numerice cuprind sl alte ascan- zigunt pe care na lear putt descfra, of, daca Te-am Geseitat, fu gisese nevesar 88 i le communis. Bsentalal eee intetegl a ordinea de timp © biteinulad meu din Seest munte stapinests supra aetoplanulut dumnealot $t SSipca aparataltd crmneavoasta. de radio ee ‘Ghigeind Ta tasio acesten St ateptind 3 soseascd n= trun foltd un exemplar de totra0 urogelus, contempt, tin peagul pesteil,constelatie, : Avdoua a soarele trebuia sist reinceapS carfora anual La-29 marley tn semnul Berbeculuy 2a et frestre Sool et amily fey un salt un bare Stout din turma banca bate 9) bisuleste intanerical fotriie pocnese, 2aporl” se uma, coll ce tab r= Site fin cay vita tak eraienou ‘Daca mvar fl_aja de nequros, magul meu ar putea simbis ede cuncgteu af el ocel fedomem, rezltat al Uncle in multele miseast ale pamintolut a care se chiam’ pro- Sesionea echinoctilor” Axa pamintalat nse invite In fcecaml diectic, ck exeeuts, prin polul el nordic, un fel {e'spirala de tier fora de polit eerese. Deel soarele ma fevine in acelagt punct in tot anil In local exact unde 10 ‘© ordtat, anul acesta, 1a 28 martie, datorité procestunit chinoctllor, nu va mal reveni decit peste. doudzes! st inci de mil opt sute sized st opt de ani Tn vremea Tui, adieé a Dateinulu, soarele Ysl_ ince pea intr-adovir catiera anual in zodia Berbecului, Astaai, Ge fapt, se arata sub semnul Pestiler ; thea, calenderul Gumneavoastra a ramas tot in alestuirea veehs, cdc tae meq noul a pletdut chela. semnelor tainice. in rindulelile Jul de la Memiis se gésese st sirba- forile ‘dumneavosste do-acum, ‘Prienian si oamentl timpului s4u Bana-Vestire a soarelul nou, bucueie a plo: forlion st plugarilor teeututa, tot In cceeast data de 25 martie." In aceeasi 21 de. aprile e@den sirbitoarea plugaralut din partie noastre de lume ; etc! Gheorghe fnseamnd, in elind, IuerBtor de amint; si lucrdtorul de Pimint, omieli, si in ostroavele Istrului gigtele sdlbatice scot cel Wwintl rind de pul. tn orzurle plugailor de Ja ciple se Poste ascande Clocilia, Se auzen gor fst vinta tn bra Copit stujeau Ia masa Trateacd, In talgere de argint, suaatea serch Gort tage les egunele Faddcinle fierte nit addogeat Gecit pujin olete roaspat fe ji Tot astel Ia frungele oud de griugo calese do pe fousteie Insorite, Asiina,coaptd de lesped fierbint, ere Heute into find adsl tn dar de departe de bincere= dincios i Hsata in vay Sn Toe anamity hirdcisingurate Cului de pe opeina. Camara e sus mal cuprinea, in hie> burl de steal, buret sca, padureie st slane, afine Bcrisoare st cine amare. Aceio.slujior al ut urn: hezoa, inehinalt nel rinduiell a sprilal, nu Te era tee Glautla ict mincarea de carne nie luted ametivoare Tnte-tovar, partea cea moi pldcata cine lor ora © lac mura, caren se. mesteca gf nu soarbe, necunoscuth Gamehilor de rind. Ciel vorbele st gindurite despre lus frurile hotivite de Dumnezeu si rite taind sine pen tru cal medepring! ca ele, 0 primejdlosed otra, Breb "si cunoyten. de tna Snvaatoral ge privea In- cial, socctinduel ros de" suferin In’ oaplea acces Feavea bucuria pe care o ardta de obiol la acundrle wees Dicllor sl, Tminea aspru gt prea ase Intorcenecon= tenit in sine. = Parinte, zise el aplecindut fruntea cftri dinsul, cu toate verte. nu pres bune pe care le alll din cnd Jn cind de in nol despre noroadele de la cimpic, ve eu vine of ard cdtea nol ribet, cl alffel ne intoar= om Ta Tocurile noaste.impovirat! de intrstare, — Fiale, rispunse biteinnl, am fn mine st bucurfe Vertile pe Gare mi le adiceti nu mi pot mifnt ele tk ce 50 intimpla e rinduiala a Csiut prea Inalt pe care nol IT soevim AMl-att worbit-de multe legea ‘oul edt care noroadele se inreapté: dar subt cuvintelo ef prose pete eu vad aceleag semne Vecht, edel Domnal Dus fez are mie de nume $1 0 mle de forme. Poate eel Samenilor de rind au nevole de alteeva #1 sufietul lot Goreste alt joc de color dar cx! ales trebuie st smite Inteacelagi loc at sity indreptst cu foatd puicrea spit {ulut spre inelepianea cen tal presus de Yote, Cel pe ry care Ml servim ¢ unul, niscut din el fnsugl; si din acest lunul toate au ‘iegit gi ele in toate le inviluie pe toate, Nimene dintre muritori nu I-a vézat decit in va- Juri st vinturi, sien raza care strapunge moartea trezind, coljul gréuntelul. Pentru oamenii de rind e trebuinté s& se giscasc& cea mal potrivita alcAtulre ca si se teamd Si sd mu se minfnce unii pe alfii ca flarele. Dar pentru ol ceea co @ vegnic nu se poate clit. — Parinte al meu, raspunse Kesarion, stiu ci noua nu ne este Ingdduit ‘sd rostim altceva deeit adevarul, Vol marturist decl ci am legat inteistarea domnicl tale de cele ce se petrec in lume. In vaile apelor noastre si cdr cimpia Istrulul, preotii nostri trebuie si deschida Disericl — ©, fiul meu, afld ed ew nu mi impotrivese la asta Dragostea noastra'cdtra fratil nostri eet neluminati tre- bie sa se impace cu tot ce poate fl de folos sufletului Jor. Daca pot fi astfel mai bunt, sa rosteased numele Ini Isus. Datina noastré e sii nu coborim eétra el decit cind ne chiam’, Noi putem raminea aici, pind Ja sfirsital timpulai nosteu; iar preofilor nostri c&rora lt se cer alte vorbe pentru acelagi Iucru Je dim sfat si se plece stipiniril Slujese pe acelasl Dumnezeu. $4 stil dease- meni cl ce a fost rinduialé a vielii si a flin{il noroadelor © mie de ani va rminea inci o mie. Céci o lege care pare nowd nu schimbi nici frica, nici nidejdea, nici via- fa, nicl moartea. Dupé elt infoleg, aceasti sila vine de cated imparitia Bizanfulul. Acolo’s-au ridicat Smpirati ‘cu mare vilvi, au batut s-au supus turmele varvarilor si au facut drum rindulelilor nous, As dork s& allu dacé opoarele Jor sint mai ferlelte sl daca preotil legll now au sporit c-un dram injelepclunea. Aci se afld ceea ce tu judect a fi mihnire ; dar eu fi-am spus cd e o bueurie 2 sufletului meu. — 0, pirinte prea infelepte, spune-mi daci trebule sd ma bucur si eu. — Intr-adevar, fiule, hotirt batrinul, a sostt pentru tine ceasul, ‘La aceste cuvinte, obrazurile celorlalti monahi s-au fntors luminate de zimbet c&tri tovardgul lor. Kesarion, 19