ALIMENTAREA PACIENTULUI Servirea meselor Modul in care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aceeasi actiune important ca si regimul propriu-zis. in legatura cu servirea mesei, asistenta va jine seama de: Orarul si repartizarea meselor: ~intervalul dintre mese trebuie stabilit astfel incdt perioada de repaus din cursul noptil sa nu fie mal mare de 10-11 ore, iar fn unele cazuri si mai mic (ulcer gastric) — pacientil in stare grava, febrili, vor fi alimentafi in momentele de acalmie, indiferent de programul sectiei —pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la inter- vale scurte, in functie de stadiul de evolutie; la acestia alimentele trebule servite uneori din ora in ora in cursul zilei, ad@ugand una, doua mese si fn cursul nopiii —pacienti febrili, adinamici, in stare grava, nu pot ingera cantitatea obisnuita de alimente si, de aceea, vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese, Tepartizate atat ziua, cat si noaptea — pacientii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta greu o flamanzire mai mare de 6 ore ~allmentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in condifii corespunzatoare la oficiul de alimente— mesele principale nu vor fi servite niciodata tnaintea aplic&ril tratamentului — dupa pranz vor fi rezervate ore de odihn8, intruct, in aceast& perioad’, procesul de digestie blocheaz4 energia organismului prin angajarea unel cantitii mari de sAnge la nivelul organelor abdominale. Pregatirea servirii meselor: — hrnirea pacientului nu trebuie sa fie tulburaté de activitatea sectiei (tratamente, recoltari, vizité medicala etc.) —Inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase — se vor inl&tura din salon factorii dezagreabili (plosca, urinare, scuipéitori) — pacientii cu aspect neplacut (arsi, cu piodermite, cei care vars’) vor fi izolafi de restul bolnavilor, cu paravane —saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianta pldoutd, familial’ — asistenta imbrac& un halat alb peste uniforma, isi prinde parul in calota, isi spala bine mainile. Distribuirea alimentelor: —servirea estetic& si curat& a meselor contribuie la imbunaittirea poftei de man- care a pacientilor —asigura dectansarea secrejiei sucurilor digestive si pe cale psihica — operativitatea impiedicd denaturarea si racirea alimentelor (isi pastreaz& forma, aspectul si valoarea calorica initial) ~ distribuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentagie ~‘n unele cazuri, asistenta intocmeste fise individuale de regim, care se inma- neaz pacientului o dat cu masa (pastrate, vor ajuta pacientul la domiciliu) —alimentele se porfioneaza pe regimur si apoi sunt distribuite in salon pe un c&- rucior special, iar la bolnavi — pe tavi acoperite — felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce boinavul consumé felu! anterior ~alimentele nu se ating cu mana ~gustul unor alimente se poate corecta cu: sare, ofet, zahar (daca nu contravine dietel) Ordinea de servire a mesei: = se va distribui intai regimul comun, apoi regimurile tip si la urma se va dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienti a cror alimentajie nu se incadreaza in regimurile tip = vor lua masa intai pacienfii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta se va ocupa de cei ce trebuie alimentaji de ea = alimentarea artificiala se va face in afara programului obisnuit. Modurile de alimentare a bolnavilor In functie de starea bolnavului, alimentarea lui se face: activ. —pacientul mandinca singur in sala de mese sau in salon —pasiv — ~ pacientului i se introduc alimentele in gur& —arlificial — alimentele sunt introduse in organism in condi 404 \efiziologice.ALIMENTAREA ACTIVA in functie de starea general, pacientul m&nanca singur, fra ajutor, alimentele oferite. Alimentarea activa se poate face: fn sala de mese; in salon; la masa sau la pat. materiale ~ tava, tacdmuri, farfurll, servetele, cand pentru supa, pahar de ap, fete de masa, cosule} de paine Pregati Conditiide | sala de mese mediu = curdjenia desavarsité in sala de mese ~ aerisirea ~ se aranjeaza estetic pe mese mici (4 persoane) tacamurile, paharele, cana cu apa, servetelele, flori, numérul regimului = se creeazé o atmosfera cat mai intima ~ se anunfa bolnavil s8 vind la mas ~se invita s8 se spele pe maini servirea mesei = servesc felurile de mancare pe rand ~ se ridica imediat vesela folosit& = nu se ating alimentele cu mana = se observa dac& pacientul a consumat alimentele in intregime, in caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire ~ se transport vesela la oficiu ~ se aeriseste si se curata sala de mese conditii de medi in salon, la masé ~ se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului (t8vit8, scuipatori, plosca) — se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru ceilali ~ se pregateste masa bolnavului: se agazi fafa de masa curata, tacémuri, cana cu apd, servetele, sarea (dupa caz) ~ se invita pacientul sa se spele pe maini — pacientul este ajutat s8 se aseze la masa ~ asistenta imbracd halatul de protectie, isi prinde p&rul sub boneta (s& nu se atinga de alimente) — se spald pe maini- servirea mesei se face la fel ca in sala de mese Alimentarea | — se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa activa in ~ se asaza pacientul in pozitie confortabilaé, semisezand sau salon, la pat | sez&nd cu ajutorul rezematorului de pat sau cu perne — se protejeaza lenjeria de pat cu musama— se asaz peste musama un lighean ~i se oferd pacientului s4punul si i se toar- P n& s& se spele = ~i se oferd prosopul sa-si stearga mainile Ze ~se indeparteaz materialele folosite —se adapteazd masa special la pat (fig. 17) acoperita cu fala de mas sau 0 tava aco- perité cu servefel, se asazéi pe genunchil i pacientului, peste patura acoperité cu alez& = se agaza in jurul gatului un prosop Y —asistenta imbraca halatul de protectie Fig. 17 Masui —se spala pe maini si serveste masa la fel speciale cain salon la mas& ‘Alimentarea activa la pat, in decubit Tateral stang = se agaza pacientul in decubit lateral stang cu capul sprijinit pe © pea = se spala pe maini — se protejeaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu un prosop curat = se asaz tava pe marginea patului sau pe un taburet la inaljimea patului — se servese alimentele pe rand, se taie cele solide — lichidele se servesc ‘in c&ni speciale cu cloc sau cu ajutorul unor tuburi transparente, curate, tierte — se ridicd vesela utilizata, se indeparteaz4 materialele folosite, se spal pacientul pe maini CAnd starea generala a bolnavilor nu le permite s& se alimenteze singuri, trebuie ALIMENTAREA PASIVA sd fie ajutai. Scop = vor fi hr&nifi bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati adinamici, ‘n stare grava sau cei cu usoare tulburari de deglutitie Pregattiri materiale: — tava, farfurii, pahar cu ap sau cana cu cioe, servet de panza, cana de supa, tacdmuri asistenta: — imbraca halatul de protectie — asaza prul sub boneta — se spala pe maini pacient: — se asaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia~ i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat — se protejeaz cu un prosop in jurul gatului = se adapteaza masufa la pat si i se asaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura Servirea —asistenta se asaza in dreapta pacientului ¢i fi ridic& usor capul mesei cu perna — verificd temperatura alimentelor (pacientii in stare grav& nu simt temperatura si nici gustul alimentelor) ~ ji serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide = supravegheaz& debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului — este sters la gura, i se aranjeaza patul ~ se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnay, pot contribui |a formarea escarelor = schimba lenjeria daca s-a murdarit ~ acoper& pacientul si aeriseste salonul ~ strange vesela si o transport la oficiu m DE STIUT: DE EVITAT: = se incurajeaz4 pacientul in timpul alimentajiei,| |~ servirea _alimentelor asigurandu-! de contributia alimentelor in procesul| | prea fierbinji sau prea reci vindecarii = atingerea alimentelor —se ofera pacientului cantitaji nu prea mari—deoa-| |care au fost in gura rece, neputand sa le inghita, ar putea sA le aspire | | pacientului PRINCIPI DE ALIMENTARE A PACIENTILOR INAPETENTI Scop — Observarea apetitului urmareste descoperirea si combaterea inapetentei sau anorexiei bolnavului = apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului unor afectiuni; astfel, bolnavil cu: ~ cancer gastric refuza camea de vacd ~ in hepatita epidemica faza preicterica, refuza grasimile — polifagia poate indica un diabet zaharat — apetitul preferential in cazul unor carenje ale organismului (gravide) — pentru combaterea anorexiei sau inapetentei, se vor avea in vedere urmatoarele: se verific’ dac& inapetenta este total sau repulsia se manifest& numai fafa de alimentele din regim tn comparatie cu cele preferate~ se Inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescripjia medicala — servirea mesei se va face intr-un cadru ct mal estetic —se servesc alimentele in portii mici - cantitétile mari pro- voaca numai la simpla vedere senzatia de plenitudine — mesele vor fi servite la intervale mici (2-3 ore) —pentu eliminarea senzatiei de greata, lichidele se servesc reci, acidifiate cu lamaie, intr-o variatie cat mai mare —nu se administreaz& alimente hiperzaharate — provoacd senzatia de plenitudine si favorizeaz diareea —laptele in cantitate mai mare de 1 | provoaca diaree, greata —albuminele supradozate (brnz&) provoacé meteorism si accentueaza inapetenja —la bolnavii complet inapetenti, senzatia de sete va fi exploatata si fi se vor oferi elemente nutritive sub forma lichides; taptele, sucurile de fructe vor fi imbogaiite cu prat de lapte, cacao, galbenus, preparate de zahair, zeama de Jamie sau portocale ~bulionul de legume va fi imbogatit cu unt, branza, faina, géilbenus de ou, cacao —in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine, dac& ele nu disperseazé usor si nu modifica gustul sau mirosul alimentelor — se asigura necesitafile calorice de 2500-3000 cal./24h prin administrare de preparate lichide hipercalorice ~la revenirea apetitului se adminisireazai alimentatie solid’, repartizata in 4-5 mese —asistenta trebuie s& noteze exact cantitatea de alimente consumata si sa calculeze valoarea caloric pentru a se putea orienta in ceea ce priveste acoperirea necesitajilor zilnice ale boinavului va urmari ca bolnavul s& consume numai aiimentele conform prescripillor medicale ALIMENTAREA ARTIFICIALA Definitie inseamna introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale. Se realizeazA prin urmatoarele procedee: — sonda gastric sau intestinala —gastrostoma — pe cale parenteral = clisma Scop ~ hrdinirea pacienjilor inconstienti — cu tulburdri de deglutitie cu intoleranta sau hemoragii digestive — operati pe tubul digestiv si glandele anexe — cu stricturi esofagiene sau ale cardiei —in stare grava; negativism alimentar 498