Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Dimitriu-Tiron ConsiliereEdu

    Uploaded by

    Serghescu Petrisor
    18 views30 pages

    Original Title

    Dimitriu-Tiron_ConsiliereEdu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    18 views30 pages

    Dimitriu-Tiron ConsiliereEdu

    Uploaded by

    Serghescu Petrisor

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 30
    ELENA DIMITRIU-TIRON este cont. d. in cadnul Departament pent, Progra Personaului Didactic, Universitatea ,Gh- Asachi" lay, Autoare a 40, de artcole publcate in fark gi stdinaate gi'a urmatarelor monoprafi si cursri: Tinidiatea si werapia ei, Ba. Stith si Tebnics, Bucures, 1998; Dialog torapeuti= despre timidiae, Ed, ProHlumanitate, 1998, ‘educajionala. Elemente de socio psiko-terapie, Bd. Gh. Asachi, Projudeca gi spectacol la granta dinire dows luni, Bd, Spina Hares, las, 2001; Fundamente pedagogice, Ed. Gh, Asachi la, 2002 in colaborae). In 20043 fost mengionati in volun The Contemporary Who's Who al American Biographical Insitute, Elena Dimitriu-Tiron, Consiliere educational ‘© 2005 Insttutul European, Iasi www.curoinst.r0 INSTITUTUL EUROPEAN Ji, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, CP. 161 ceuroedit@hotmail.com Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiet DIMITRIU-TIRON, ELENA Consiliere educational / Elena Dimitrin-Tiron, - Iasi: Insttutul European, 2005 Bibliogr. ISBN 973.611-336-1 371.1:37,0480371.121 Reproducerea (parfialt sau total) a prezentoi cf, ei aoordal Btu, consttueinffacune si se pedepseste in conformiate cu Legea nt, 8/1996, Printed in ROMANIA Consiliere educationala ELENA DIMITRIU-TIRON INSTITUTUL EUROPEAN 2005 CAPITOLULT STATUTUL EPISTEMOLOGIC AL CONSILIERM EDUCATIONALE LL. Diferentieri conceptual: psihoterapie, interventie de crizd, consiliere Somnificajia cea mai largh a consiliert poate fi regisitt la ceputurile organiza socittii umane, find apropatt de ees de Uignare cu privie la treburile comunititii, Fie ed erau vrijton, y= ‘nani, astrologi,sfetnci sau consliri, aceste persoane aveau un rol maminator de a vindeca, indruma, sfitwi, de a oferi solulii penta probleme diverse medicale, sociale, politce, probleme personae, de trop sau cu cae se confrunta soccttes Pe parcursul evolu s de> ervperitsocietffit umane in mai multe domenti de acivitae: econo thie politi, juridi, administrativ, educational ete. insti activitatea de rae here sc diferentiazA, devenind o necesitate in toate aceste do- meni, Ca urmare, considerim un prim nivel al diferentierit consiliert fiind nivelul acfions ‘Dar acjunea socialé de sfituire-consiliere nu poate fi rupts de ‘cea de cumoastere la incepat empiric. Dinfotdeauna pink in prezent Copii au avut in propel lor pring sftuitori persoall, mal mult sx Sea putin pregtii, mai mult sau mai putin acceptati. Vecinll «au Miesat in anumitesituait dficile ale existent lor unit altora pentra a ere qi ofr! sfaturi, ca 84 nu mai vorbim de o anumitl categorie de Sfatmtor: nespecialit, dar aproape generici pentru consiliere ~ prie- {ani Dintre activitile empirice inrudite cu cea de consiliere, cea de prictenic sintetzeazA trisitunile esengile de: ascultare, sineeitate Pravea emoilor si sentimentelor,informare, susfinere, orienta, inva fare, dezvoltare. Al doilea nivel al evoluiet sfatuir putea fi considerat nivel cunoasteri sociale empirice. 10 ‘Stanutulepistemologic al consilieril educafionale Selecia gi cumularea cunostinjclor gia experienfel din touts domeniile de actvitate aocesibile 1a un anumit moment istoric oma elaborarea primelor lurid filozofie, Aceste cuprindeae Senostinge smite, informati tehnologice,creine religiase, mest: Seance, regull morale, sari devin ct Mentiicarca nto i lor eu caracter de sfiuire in efile llozafice poate fi consider si trclea nivel al evolufci consiliesi ~consilirea filozofick, ‘Desprinderea eunosnelor singe, tebrice si tehnologin, anisice 9 religions din corp maternal Glzofet a cond ta fe arate ijl, a enologe, arti sia Telg ca domeni spe ee re yter urane, ale acon, ale creafck aisles, ale cred ations, Cartiires gilor de sine ststatoare eliza op Oo wenerorneniul lor de activiate, a motodclor specifice si elaboratea Teor eu caracter nomottc sau ieogafc in fanefi de bie 16S serie caor stn, Dacl gin la cel mai nat nivel al devvotiisle Siungelnclaborzea legilor specie, tebnologia defies aime de eguli de aetiune gl transformare «sealtaitrepezen a reece, process si nomen predominant materiales obieeie, A ‘Ejeosn dei tai reli, al transfiguri acest ine Ser via sau auive, in progse eine fn care iba He ai gt subieti ating’ un grad maxim de interactune, Mesaj artis Ge seprevinth_ modalitatea specific do transformate a realise te sien Religia isi construest eificil copulu su de cunostinge si norm aa hau eedinfd car epreznio bare eta te emer re itive fective gi voive, pulericiriicinat a nivel interac dine constient si inconstient ‘Daca sinfeelaboreaz8 log, tchnologia regu, arta mesa, i scligi credinge,consilerea este sin ebnologi, at sau elie? CONSILIEREA este ylinfS in misura Tn care este funds- mentaté pe teori, metode let sini, verificat si confirmate, De ‘TRamplts teorilepsiho-pedagogice ale relatiet eibemetic, pert” caer adit, metodele psibo-cducationale ale conversafei, Teuile Palorpodagogce ale adapri pot ta a baza une explicit ines Paine Tiere Caracterulstinyfic al consiliri devine din ce tn ce mal froguant dock aceasta elaboreazS noi teort si metode speifice u Consiiere educational domeniulu si de eeestare. Se pane iirebarea da aceste noi tori si metode cae scot in evident noi adevirucondoc in mod automat in efiienga conser, Conslerea repreznt® mai mutt un domenia al acti eficiente decit al eunoasteritadevrate.Acjiuneaeficient este Asfouratl de identfcarea si elaborarea regullor de tansfrmare a ‘ealittii—domeniu care aparinefehnologie. fn mod paradoxal, dei fenomenul de tehnologie na se potriveste cu cel de sine umanisi, Waluber (1997) arti ek acesta-dssemncazd un aspect fundamental al asistene gi interventckpsibologice, deci implicit al consi onsiderim noi. Efiiena afin in domeninl interven socio ho-educalonale mi este asigurata de adevarurile stinfiice elaborate de sfinfele implicate, ci de reglile de aplicare a acestoradevirari slingice ln stutin specifi, Ia persoana vie gi concres, Ia mo- nent espectiv Conslierea este 0 tchnologiepsiho-educatonalé dack clabo- reava regu de creare,transformare gi coir (M. Bunge, 1978) a tor provese specifice in scopuri portve si benefice (de exemplu, regula orientii-inviri), Dar aceste regul eficente se apie tot ‘deauna la fl, indiferent de pesoand indiferent dacs Ivereaz4 indi vidual sain grup, eu anumitemetode sau cu altele? Conslerea este at deoarce aefioneaza asupra unui domenit sensiil (problemen educafionala~ in eaztl conser educational) aplicd metode, chnici gi procodce de modelare a personsliiisubiee- ful tn mod direst eretiv,adaptaza realitatca ideo, tino, Nointe! si comportamentului subiectu (educational) la realitatea medi (educational, Consiierea (educayonalt) mv acionear8 asuprarelitii obiee- tive a atare, ci asupe imagini psiologice a aces reali efictat in nite, psonlitatea gin eomportimentlsubicctu (dcational ‘Conslcrea educationalé int’ n rlaie cu eligia la nivel credinfi, crednga religios’ i csa psihologich avind o structurs Sinlart Cognit, afectiva, voltiva cu olin mobiliarea i orontrca Subieetulu Dar dain erednjareligoasd mecanismele de transfr- thar sntextroarepersoane sav gropul ind de natura diving — credinja psiologict’ mecanismele de modelare si trnsformare. a 2 Stattut epistemological consilierteducapionale persona sat inteme, ele find descoperite si orientate spre adap- Tar gf efiiengt de ite conslier nla eu subiectal conse in conslern educational, teorile pot fi adevrae, eile pot {i scrmificative, metodele 5 thnicile pot fi adecvat, iar rezultaele Comsiliers mule Cu alle cuvinte operajia resi, dar pacentl este ‘hort Recultatle conser: (educational) nu se misoar8 in adeva- tutte singice confinnate, cn efcienta acu de adaptare a aces- {or adevarsi la problema, situsie, client. Accasta se realizea prin {nteraianea ine componentele siniice, tchnologics,artistice si relgioae ale consileri (educational). ‘Considerim ef interaciunes dinte inj, tehnologte, at st religie 6 conus in evolufia cunodsteri si aciunii umane Ta aecle Firescupar!cunorcute sub denumniea generic de ,iscipline ae inter Cent socio-psino-educsfionale". Acesta poate fi onsiderat nivelal patra al evoliei consti I inervenfiasocio-psiho-educajionals_ funcioncar8_ cel savoir-faire ee depageyte regi, dar spre deosebire de ar, afiunea sin, temnologc, arti, religie —» INTERVENTIE SOCIO ~ DSIHO PEDAGOGICA (consliere) > afiune social ‘cunoastere social, empirick a \ fetiune soci [Bin tehnologi, art, rel ane MA INTERVENTIE SOCIO-PSIHO-PEDAGOGICA (consiliere) Stabilind categoria din care face parte consilierea (educatio- ‘nal, si analizm citeva definifi ale consileri, cu scopul desprinderii ‘clementelor esenfiale ale acesteia, dar si al diferenferii de alte forme ale interventei psiho-sociale J.Wallis (1978) considera consilierea (sfituirea) un dialog in ceare 0 persoan ajutd pe alta care are dificultisi semnificativ-im- portant, F.lnskipp i HJohn’ (1984) arati c& sfituirea (consilierea) este o ale de a relajiona si de a rispunde unei alte persoane astfel incit sfituitul este ajutat sisi exploreze gindurile, emofile si com- portamental pentru a cistiga 0 infelegere de sine mai clara si apoi a inva si giseasca i sB uilizeze partile sale mai tari (resursele), incit 2 Apud C. Oancea, Tec de sinre/consiire, Bd, Medial, Bucuresti, 202, 2 Idem: 14 Stara epistemological consilieri educayonale si se poatd confiunta cu viaja mai eficent, luind decizii adecvate sau acfionind corespunzitor. Definijia Asociafici Britanice de Sfituire (1989) este ~ arats ©. Oancea (2002) — cea mai completi: ,sfituirea este utiizarea cu abi- litate gi prineipialtate a relaiet pentru a favoriza cunoasterea de sine, ‘auto-acceptarea emotional, maturizarea si dezvoltarea optimal a resurselor profesionale. Seopul siu este de a oferi ocazia de a Iuera eit ‘mai satisf¥editor si cu utilizarea cit mai complet a resurselor”(P.23) Selectind din definijile prezentate elementele descriptive specifice consilierii educational, putem aria c 4, problemele vizate de consiliere sit: dificult situationale, obstacole rnommale ale viefii, auto-cunoasterea, auto-injelegerea, clariticarea, auto-acceplarea, maturizarca, dezvoltarea optimal a personalitiit in relafie cu medi su; ». relajia de consiliere este o eatie de ajutor, de susfinere, de orientare, dde mobilizare a resurselorpropriisubiectului individual sau grupului, de adaptare la mediul de via semnifieativ pentru acesta; «©. caracterul procesului de consiliere este predominant actional de crestere a eficienfei, de rezolvare a problemelor educationale, de jpunere la dispozita subiectului educational a tehnologiei specitice” In cazul prevenjei si reabilitiei intervontia stintfiea vizeaza prevenirea bolilor sat: ameliorarea stiri fizice si psihice, Observam, faptul ed prevenjia se adreseaza ~ in viziunea autorului care realizeaza aceast clasificare boli Consilierea psihologici este relativlimitata in masura in care specialistul aju un subiect sB vad mai clar o problemi mai mult sau ‘mai pufin specified si si decid pentru o tentativis de rezolvare Aceste probleme care apar la nivelul reaitiii (de exemplu, alegerea ‘studilor sau a profesiel) au legiturd cu personalitatea in contextul care triieste subiectul si pot conduce la necesitatea unui sprijin sub formi de counseling (un sfat_ mai mult sau mai pufin specific intovirigit de procedee psihologice) sau de guidance (un sfat cu for- ‘me mai directive) sau lao psihoterapic. Interventia de erizt leagi mai profund personalitatea de relajile de context. Ea vizeaza pe de o parte rezolvarea problemelor 1s Consiliere edveationala interne si urgente care depagesc capacitiile de adaptare ale unci personalitii bolnave sau singtoase (de exemplu, momentele critice fle unei boli sau evenimente grave ca accident, deces, divor) i pe de alté parte au drept scop alinarea suferinjelor gi prevenirea conse- cinjelor negative psihologice, medicale si sociale. Esle o intervenfie asemindtoare cu consilierea psihologic’, dar se dstinge de aceasta prin intensitat, urgent si complexitae. Paihoterapia in sens restrins se deosebeste de intervenfile psihologice precedente in principal prin obiectivul siu mai ampla si ‘mai complex. sPsihoterapia este un proces interactional constient si planificat ce-3i propune si influenteze tulburirile de comportament si stirile de suferinja care printr-un eonsens (intre pacient, terapeut si ‘grupul de refering) sint considerate ca necesitind un tratament prin metode psihologice (comunicare) cel mai adesea verbale, dar si non-verbale, in sensul unui seop definit, pe cit posibil elaborat in commun (minimizarea simptomelor si/sau schimbarea structurali a personalititii cu ajutorul unor tebnici ce pot fi inviate pe baza unor {cori ale comportamentului normal si patologi.” (Strotzka‘, 1978) Cel care foloseste primul termenul de ,psihoterapie” in istoria culturi este Socrate, care subliniazA sermificatia moral de ingrijire a sufletului (psyehé therapia). Aceasté semnificatie moral a psiho- terapiei s- diluat foarte mult in timp, ceea ce a contibuit la reducerea cfectelor benefice ale aceseia, ‘A, Salaude di urmatoarea defini psihoterapiet:,trtamen- {ul bolilor print-o punere in acfiune a ideilor, imaginilor, strilor afective, tendinfl, voin{l si a altor fenomene mintale ale bolnavilor, in ‘eopul reabilitiriiechilibrului sufletese gi moral al bolnavului®. Hi, Piéron susjine ci ,psihoterapia este un ansamblu. de tehnici vizind tratamentul bolilor mintale prin procedee psihice, rmetode pedagogice, persuasiune, sugestie, psihanaliza*. $ Apud W. Huber, op it p72 5 pua C, Enchescu, Tratat de psthanai Pedagogic, Bucuresti, 1998, p.175, * Idem. 16 +i pshoteraple, Bd, Didscticd si Statutul epistemologic al conslierl educationale Pentru Camus si Pagnier, psiboteraia este ansamblul de rmetode prin care acflonim supra spinitlui bolnay sau asupra Corpului bolnavulu prin intervenfa spiituli Dupl L. Binswanger, psiboterapia este exercifiul medical care nu foloseste nici mina, nick instrumente sai medicament, nici Tumind, apd saw aer, lectriciate sau frig, ci Himbajul uman, cuvintele prin care un om intté in contact cu altul, aefionind in felul acesta supe ‘Consilierea se situeaz la primal nivel al intrvengiei psiho- Iogice,altuc de preventie si reabilitare. . Blos, H. Pepinsky® araté ch aceasta se areseaz’ persoa~ nelor cu difieuttai de ordin situafional al vif curente, cae nu au un ‘armcter nevtotie, patologic, find victimele unor presiuni din medi exterior. F.C. Thorne? consder® consilierea o forma de sutinere psi- hologies similar psihoteapie, pentru persoanele normale cu pro- bleme de vis. EP. Robinson" susjine necestatea consileit penta prsoa- rele care dorese si ating’ un nivel de vial superior, s8 depageascd fnumite obstacole sau si consruiascd strategii personale de. vial Obicctivele acesteia ar fi: maturizarea personalitai, dobindirea si ‘liza propre sate independenfe, integrarea personal i situate ‘efi corente esponsebilitatea asumatd “TW. Gustad!" defines consilerea ca jun proces de orien- tarednvigare care se desfigoarh in spofiul realtitintre dows per- Ssoane, cup in care sftuitoral cu competen in probleme psihologice ‘ofert clientului siu metode adecvate nevoilor acestuia, 2m raport eu context evenimentelor vii, stabilind-se in acest fl un program personal in care sin incluse urmatoarcl: Tuarea la eunostng& despre sine; idem Apu C. Encheson, op. et». 285, ° idem. “biden idem, p. 286. Consilier educational jelegerea situafilor, + evaluarca efectelor acestora; = realism si simi practic in solufionarea acestor situaficritice; + restabilireaechilibrului cu realitateaviefis - evolutia poztiva a subiectuli 1.2. Specificul consitierii educationale Raportindu-ne la aceastt definijic, consilierea educational in ‘viriunea noastr8 reprezinté procesul de orientare ~ invijare ~ care se adreseazi subiecjlor educational (elevi, student, adulti care invafa), ca gi partenerilor educajionali ai acestora (prin, profesor, anga- jatori) cu seopul abilitii acestora cu cele mai eficiente metode, ici gi procedee de gestionare gi rezolvare a problemelor lor edu le, Problema educafionald este o situajie educational dificila pentrs subiectul care se adreseaz8 consilerului (educational), avind caracteristici cognitive (neclaritate, coat’ psihologicl, ambiguitate), fective tensiune, nemulfumie, nclniste), votive (indecize, indoialt), conducind spre blocajul comportamental (subiectul mu poate rezolva singur problema), Ca urmate, el se adreseazi unui specialist ~ conslie- rl educational, care si-]ajute si rezolve aceasti situate dificil “Analizind aceste definiti, observim ch atit conslierea, eit gi psihoterapia sau asistenfa gi interventia psihologicd, in general, sintconsi- ‘erate tchnologi psthologice, Cele mai freevente cuvine folosite pentru a defini aceste domenii de actvitate sint: ingijre, punere tn acfiune, sansamblu de tehnci, proces interafional, sutinere, rientare-invjare Asistenta $i interventia psihologict sint actvitagi bazate pe ccunoasterea fundamentalé si tehnologic& care necesiti o competent in aplicarea regulilortehnologice la cazuri particulare Dar desi aceasti activitate este considerat& un continuum, fntre nivelele ei existi diferenje specifice. Cele mai importante deosebiri intre intervenfille psihologice de nivel diferit ar putea fi rodate sinteticastfel: Domeniul de acfiune al consilieri este normalitatea psibied, al interventiei de eriza este ait normalitatea, cit si situaile — limit, iar 18. ‘Statutul epistemologic al consilierii educationale al psihoterapiei este in mod preponderent patologicul in sensul siu cel ‘mai larg, dar nu boala. Consilierea vizeazi in mod special eul constient, interventia de criza, eul constient si tulburat, psihoterapia vizeaza eul inconstient in rlaji cu cel consent CConsiierea urmrest sa restabileasca echilibrul cu mediul, ca si interventia de crizé in mod preponderent, psihoterapia urmareste Si testabileascit ecilibrul inter, cu sine. ?ihoterapin poate fi considerati un ansamblu de metode bine definite in funcfie de scoala cireia fi aparfine, interventa de criza se bazeazai pe metode gi procedee de urgenf, iar consilierea reprezintd 0 sintezA de metode, ‘Consilicrea este de durati medic, intervenjia de criz de duratt scurta, psihoterapia poate fi de duratt seurta, medie sau hung. Pentru a pune in evident mai bine caractersticile celor 3 tipuri de interventi psihologice, realizim urmatorul tabel: Cancierstcile formelor de intervene psiho-socal 7 Fipalde | CONSILIERE | INTERVENTIE | PSIHOTERAPIE |_tnterventic DECRIZA, Problematica | Normalfite | Nonmalitate | Potofogiein sens abordata | Dificutsyi | Boalt fzies, | larg cxistengiale | psies “Talburti de Probleme Situott limita | pesonattate create Niveiat Ful congicat | Hal congientin | Bul inoongtientin paihieactivat mod relajie cu ul il predominant | constient Metode | Sinteri de Procaise ‘Metode deimiare metode cficiente ‘in fumote de geoala potrapouic Scop Fehilibralexem | Echiibrad Echilibrul intern ccumsediul cextem —__| vod predominant Dura Duraté modie | Durati sunt) Dura (114 godine) | (13 gedinge) | -seur medic “ung Qu an) 19 Consiliere educational Desi par a fi bine defimitate ca domenii, psihotera consilerea se iatiinesc in ceca ce sa numit'® zona de dificultate existenfials a persoanei”, in care se pun probleme de adaptare ta situatile viet de tip relajional-extem sau probleme de echilibru psihologie intern, ‘Aceste aspecte rezulti din schema" de mai jos: CONSILIERE —FSIHOTERARE onavormat | an, | __ tom oleh Tipal de intervene ~ | Tipal de intervengie——] Tian Drmibastnat Borate aeapecaier Ream soc Crowroaeerpct Sioa Deut sa pie ete oben Char eng come pod catia Beppe contin Preven Resi polemic eae nile viet normale novrotice sau ale ator probleme de ordin emoional Deoarece in aceasti schema zona de dificultate rimine ‘oarecum descoperi, este necesara completarea ci ° Laem, idem 20 Statutul epistemologic al consilierit educationale fn fantie de rier bine definite, aceast zon ar putes fi ast- fel contrat in viziunea noastrt 1. Duplvirsta ta cares instleazdificltatea: ~ copilria (ex.: probleme cu grupurile de joaea) * izolarca, copii btu, hiperactivitatea; «= adolescenja(ex.: probleme eu dragosta) “Tips telafilor de priteni, dragost, grupuri de delinevenf, rosie juvenils « tnerefea ex: probleme de cuplu) lait marae til, precoce, divor, dezorganzarea fami ci lai extraconjugale; + matritatea (ex: familie, profesiune) cisttort multiple, instabltatea Jocului de mune’, soma}, ‘gre, schimbare profeseis - batrineja (ex: zolare, dezrlacinare) * dovesul persoanelor apropatc (so, copii), probleme de sind tate, depresiune nervoasi specifica visti 2. Dupa sexu cienfilor care solicits conslires + de tip oodipian + rca sexuale precoce, tri, nefiret, prostitute; + identificare eu sexu propria alogerea unui partener helerosexual sau homosexual si ‘consecinfele ei psibologice; + homosexuaitate *acceplareacuplurilor de homosexual + transsexualitate * schimbarea sexuli,consecinfe personae i sociale; = de cupiu 3. Dupa relatia remultate-satistae( + seolaitata (mic, mijloci, mare) * dozareaefortuui scolar; * orientarea seolard-interese-profesiunes * orientate profesional, performant; esiune-salariu families a Consiliere edueayionatt * pasiuni extraprofesionale si raportul for cu profesiunea si familia, 4, Dupa starea de sinitate = boli freevente * consecingele psihologice ale imbolnavirior freevente; + boli grave * consecingele psihologice ale bolilor grave; = boli incurabile * consecingele psihologice ale bolitorincurabile. 5. Relagi sociale: = timiditate; + delinevents; = viol; + crim’, Dupi gradul de gravitate, problemele cu un nivel relatiy redus al ravi fac obiectul consiliri. In tabelul unmitor, W. Huber prezints lista difertelor domenit cu probleme: Copit: = educatie,scolarizare,orientare profesional = probleme de educatie sexual; ~ copii brutalizati, bitui, bolnavis + adipost pentru tines + asistenja de protutela, Familie: ~ planning familial = edueatie parental, + probleme familial reintegrare profesional, ~ asistenfa familiei gia adulflor. Probleme specifice feminine: = stnatatea femeii; = comportamentul alimentar(slibie, obezitate); ~ psihologie gi chirurgie esteticd; = viol, femei batute; Mop. cit, p53, 2 ‘Statutul epistemological consilierti educagionale ~ primirea si reintegrarea prostituatelor, = tulburdsi de menopauzas = problema femeilor singure. Probleme sexuale si de cuplu: = educajic sexual, ~ homosexualitatea masculind gi feminina; = frigiditate, impotent; = consultaje conjugal, ~ clsitori mixte, imigrantis = separa gi divorts + eupluti separate gi probleme educative Virsta a trix: ~ singuratate; = involufie fizic si psihies; = decesul partenerului de via = coborirea statutului socio-profesional; = pensionarea. Probleme profesionale: + integrarea in activitate, + probleme psihologice si sociale = organizarea timpului liber; = orientare, formare, readaptare; = educate permanent. Siindtate ~ boali: ~ educafia pentru sinatate si medicina preventiva (SIDA, toxico- ‘manie, aleool, droguri,tutun, medicamente), = alimentafie, inima, diabet, dns + probleme logate de spitalizare gi urmarileacestea; * pregitire si supraveghere psibologicd a interventiilor medical si stomatologice; ~ susfinere in bolileeronice si termina si fn legiturd. cu consccin- {ole acestora (proteze, grefe de organe) si reintegrare profesional, = ex pacienti psiiatici, probleme familial si reintegrare. Desi activitatea educajionala este antetioara dezvoltait stiinjclor psihopedagogice, consilierea psihologie spare inaintea 23 Consilier educational {erapeutice dupa 1950 a antrenat si format noi specialist inruditi cu psihologii, consilieri, Principalele deoscbiri dintre consilierea educa- ‘ional gi cea psihologic& pot fi sintetizate astel: Ne | Consilierea photopic ex Consiierea educafonal ‘tatu epistemological consilierieducotionale 7. | Tnconslioneapsihologicd este] Conslierea activa {implica gi inconstientul rmecanismele eonstiene ale clientlui prin mecanismele de | psibiului clientuli twansferproiceti elie eu, consilirului Bf Ofers un model clinics ‘Ofeit us modeleducajonal avind curativ ‘un caracter preventy gi de

    You might also like