Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Nae Ionescu Filosofia Religiei

    Uploaded by

    luckyguy1975
    10 views99 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views99 pages

    Nae Ionescu Filosofia Religiei

    Uploaded by

    luckyguy1975

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 99
    Sunt mesianismul rusese si universalsmul eatlic. Acea Universlitate nu ne intr8 nous in cap. Pentru aoi nu exsth 0 singura credin si necesitatea unei singure credinfe; pentru noi exist altceva:imposbilitatea pentru fiecae ditre noi de a avea altl ered deeitaceea pe care o aver. Att i nimic mai mult. De aceea, poate ct singurl principiu din eonsinja nate care este in adevlr creseut de la noi, de ac, este principiulprvitor la Via religioast toate confsiunile sunt libere in Tara RomAneasch, dar nei una n-are dreptul sh fack prozeli. In acest artcol din Consttjie trese, in adevt, toad traditunea noastra spiritual, twiegte constinja ef exist un element istoric tn coostinja religiast ISBN 973-22-0624.1 INAE HONESC Coperta de DANIEL NICOLESCU Tlustratia copertei I: EPITAF ~ Manastirea Cozia IV: Portret de SABIN POPP ISBN 973-22.0624-1 NAE IONESCU CURS DE FILOSOFIE A RELIGIEIT 1924 — 1925 Prefupi de NICOLAE TATU Postfati de MIRCEA VULCANESCU dite ingrijitt de MARIN DIACONU EDITURA EMINESCU 1998 CCatea » apizut eu sprjnal Miniserlui Cu NAE IONESCU Va ucbui sui reach vieme pnd ce pertnalitatesciudath fi tlburtor ce complexd a Toi Nae Tonessy se va dvi fy toa Aploneaci, Aba dup recere anor se vor putea pecepedimensis nile acest existe, tragic prin atcha, rman else Into vat reltv seu i prea mult brat de tpt, Nae Tones sist tot une cart nu st vor glerge. Nu e vor, ire tural de Werke aise fn lowofe mal ales cris prea putin. Nu | pentru ef r-ar fi avut ce sore sau n-ar fi puru-o face, ci flinded avea Eredina cl inaine de a wit, congolst si copt, un glnd nu webule fjlerut pe hire. Aya xe expich i fapil cd in cursurile sale én ‘eeagi matere dint cai ear af put consi o cate pind de ‘mies, profesorul Nae Ionescu, dugman al obignung, in care Vedea o lene de gindire, nu s- repeta niciodatd, De cite oni rela pro theme, a intervale de 3-4 sn, inttiareacursuui ea alta. fn cele din rm, acest gindire vie sa Asi desigu alba propre, forma care shi fi ingidit af comunicat sub cipal ett tiptite. A comune, in forma ourecum defntiva a sets, ceea ce get insemnearA fi ntors frat pe toate fteleanumite probleme, afi ajuns lan rite incheir, satisflelioare in primal ind pen tine ins. Find, in probleme capitale le vii spit, n-a at timpul necesay, sau sea crest chs ajans in stati Sea formule fact! meditaiver sale, Nae loneicu na srs clei. Ce cari ba cunoscut ga sin ce-ar plu dena vor putea rege Thdeajuns c¥ moarcaprematurh»distus 5 defintiv posibiltatea erstalizii sa vealiainii deplin a unei gindisi att de inzestate. Dact n-a avut linistea si rAgarul de a serie edt de fiosofie, aceasta nu insemneaza cd Nae Toneseu n-a fost oprezengd reall si efee liva in viata spiritual a ultimelor generafi. Forma ei a fost inst alta ddecat cele obignuite. fn timpul indeletnicirilor sale de profesor, Nae Tonescu 2 preferat inrfurirea direct i vie, contactul nemijlcit eu spinitele. Pentru generatile de student ari -au avut profesor, cursrile de logic, metafizied, eoria cunostnte $1 flosofia religei tinute de Nae Tonescu s-au avut semnificatialor si vor rimine de neuitat. Ele ofereau rara ocazie de a urmiri un om cate frteste problemele, le despic cu 0 putere de analizd gi lucditae f3r8 egal. Ere un moment de nelntrecuti unicd stisfacte spicituals s8 fi urmait pe omul aceta gindind, luptindu-se cu difieultiile problemelor, cucerind spiitle prin vervagdialectica-idemoniacd, Dac studenfi nu pardseau sale de ‘urs eu bagajul de cunostinge sport ~ cunostintele se pot aduna si din cant ~, plea, in schimb, cu altceva, mall mai preios, mai rar gi mai greu de gisit’ cu indemnul de a nu se reauma s& tnvefe numa, si Primeascf ideile de-a gata, si acumuleze pur si simplu cunostinte cl si mediteze, sh tased si sh verifice personal problemele. Problemele ‘or, in primal rind, Farmeculscestor cursus, peneu care profesoril Nae fonescu si-a mirtursit totdeauna prefernja, nu poste fi redat prin ‘cite. Cei cai Je-auascultat is pot da seama e8 au avut excepfionala ‘ocazie de a vedea o inteligen|s selparitoure, curioasd, in plind esfiguare. Spintulfilosofic al lui Nae Tonescu trieste gi va ui in cei cari kau ascultat -auiubit si au infeles. Nu este aceasta o incduire ‘mai rodnicd decit toate cele de natu livzesc4? Actiunea acestui spirit s-a exercita inh pe o raed earetrece ‘mult dincolo de indaiorrie eatedrei.Ziaistica romaneascd a cunoscut Jn Nae Ionescu pe unul dintre cele mai stalucite gi prestigioase condeie. Prin felul cum a infeles-o si a pracica-o, el a ariiat ef givetiria nu este 0 profesiune ci o chemare, oluptd de fiecare 2: pen- tru biruintaunei credinje, a inereselor vitae ale comuniti de vat $3 iubize + neamului, Cum insusi a arita-o, activittea sa de gazetar sfeprezinté un efortdisciplinat, metodic, cinsit i dezinteresa de a privicotidianal pentru permanenjele lui gi de a desprinde din intim- plas ~ sensuri gi probleme”. Pentru noi, ei car i agleptam aricolul 6 incu emai el voieam cu nes, gaze ui Nae one Tous goal eae am ea snd St nd pie pe a sinclor ma ae ream co "ef tutindet noate dome fn care sa manifesta pal de sctmeletor 4 dove ela put ot plea, pind Sadun sling feed, Dein stuilecomode 4 1bea tap, Pin oes ut, a ales rn mol cr ea ent, oma 1a nngulrseed in anf ce cele maienpreive cla Sowa’ esol caus, comply sont #1 {heat rn constant pln deco sre meeren trie fv se amie dined 9 nia dt oui mati ae nea fos dt sb cannes Pets dragon pe eae ea Mea Nae leu per ote adedcile ma sep elle Jet tna each nel vm uta vom mere ingen $1 vorrei 1940 NICOLAE TATU CURS DE FILOSOFIE A RELIGIEL 1924 ~ 1925 (21 foro 1925) 1 INTRODUCERE. FILOSOFIA RELIGIEL CA DISCIPLINA FILOSOFICA |. Ritmo veri interesul pent vos eigieh 2 Chia aimless a lost 5. Ceeste Blowin elighini ? 4. Concepal de religine 5. Object lost religii {6 Metafiil 4ligi. Cont de devi al reige 1, Faptul 4 gi anul trecut i anul acesta am anuny Prelegeri de filosofe areligici nu este in legiturd cu altceva dec U0 preccupare a mea constantA care nus este, cum ag zice, un reflex al structurii actuale a vremii sav al sufletului epocit noas- tre contimporane, ci este 0 preocupare pe care s-a invimplat s 0 ‘am, cum s-aintdmplat si o aiba galt oameni. Vreau s& spun, cu alte cuvint, ct flosofia religiunii este o disciplind flosofica ce poate si fie la mod astizi pentru o parte din lume, eare se ocup de problemele de filosofie generald, dar ea nu a existat In speculatiunea filosofic3 « omeninii in chip constant. Dovada cea ‘mai bund a ace aamea se vede, intrealtee, tocmai i propriu- pln flosoficd de sine stiitoare, toemai fn veacul al ‘adicd in veacul care este cel mai shrac de continot ‘metafizic de la Hegel incoace ‘Vasizicd, orientarea interesulul omenese spre problemele de filosofia religiei nu este in legéturd cu o mai mare religioztate a omeniri gi prin urmare nu trebuie sl vedetinici fn Incercarile mele, de schita ~ in linii generale de altfel~ un fe] de sistem al flosofieireligiei, au uebuie si vedeti o incereare a ‘mea de a md pune oarecum la unison cu ritmul vremil De altfelritmul acesta al vremii este gi el un lucru foarte u ‘eare- introduc aci — iar un lucru care poate si fie pus in

    You might also like