CURS ELEMENTAR DE MUSICA ORIENTALA (BISERICEASCA) APROBAT DE SF. SINOD PENTRU USUL SEMINARIILOR $I SCOALELOR DE CANTARETI PRIN ORD. No. 150 pin 12 maid 1900 LUCRAT DE NICOLAE SEVEREANU Frofesor de Musica Vocal la Licet, Cantiéret si Dirigintele Corulut Vocal al sf. Episcopit Buzei. — ee — Buziu — TIPOGRAFIA ALESSANDRU_GEORGESCU, CALEA UNIRII 465. ~Proprietatea autorulul. Prejut 1 lea 60 b.PREFATA Daca m’ain decis a da publicitifer aceasta carte, n’am facut’o din dorin{a de a mé impune ca autor, ci ca cunoscator al musicei orientale si vechiti cantaref, nu pot rémane indiferent vézind ci aceasta arta in loc de a progresa a rémas in urma. Nu zic cé nu sunt carli, dar acestea nu realiseaza nici de cum scopul lor, cu alle cuvinle nu sunt (departe de a zice pedagogice) practice, flind-ca cel ce att mai reliparit vechile carli de musica orientala, s’att_ marginit numai in a inlocui literile cirilice cu cele latine si nimic maf mult. Nu voi face aci critica acelor manuale, dar este destul a spune cum ci de la incepul se da scara cu mirturiile ei, inainte d’a se cundste sem- nele de notafiunce. Apoi limbagiul? Tata o definifiume a glasului: «Glasul este o abondenté informare a duhului (résuflarel), care se scéte prin niste armonii si prin ajutorul arterelor etc,» ... Musica orientala fiind absolut indispensabila seminarislilor si scélelor de cantareti, nagte intrebarea: pot fi manualele existente folositére celor deslinali pentru aceasti cariera ? Deci, vézand lipsa totala a unei carti de teorie a musicei orientale, m’am gandit ci ar fi bine ca si aceasta art&é si progreseze si am facul tot ce mi-a stat in putin{a, de a moderniza limba veche atat de ciudata pentru noua generatie si a expune teoria In aga fel, ca s& le fie cu totul accesibila celor ce 0 vor invafa. Nu e vorba ca teoria fara practica nu e inteleasii, dar dup& mine, cred ca ori-ce incepator caruia “1 va cidea In mainl aceasta teorie, o va intelege cu prisos, expresiunile fiind cele de tote zilele iar materia alcatuita cat se péte de progresiv. Nu sti daci am rensit, astept observatiunile celor in drept. ChidoculObsewatiune, La fie-care lectiune trebue a se intona mai intaiti scara, pentru ca elevii s{ se deprind’ a intona just sunetele; aceasta se va face de citre toti elevii in acelag timp, marcand fie-care sunet cu o batae a manei in banca fara insd a face sgomot. Dupa ce elevii intoneazd cu ugurinf& scara atat in suire cat gi in Pogorare, se va trece la exercitiile de paralaghie, unde trebue a li se recomanda de a canta fari s& tipe, ne-fiind permis unui elev de a a- coperi vocea celui-l-alt. Este de recomandat ca profesoru! s& atrag& atentiunea elevilor de a nu face absolut nici o migcare din corp sait membre; de asemenea figura si ia o inféfisare senin&’, nepermitandu-le schimonosituri din sprincene, nas etc. A se insista mult asupra citirei notelor, prin interogatiuni si exer- citii la tabla. Sa se revie des la exercitiile studiate si si nu se lréci inainte pana cand cele precedente nu se vor sti bine.CURS ELEMENTAR DE MUSICA ORIENTALA (BISHERICESCA) MUSICA Musica este arta de a produce si a combina sunetele intr’un mod pla- cut audulul. SUNET Tot ce putem distinge prin aud se numeste swnet. Sunetele musicale se produc de vocea umand (musica vocala) gi de ins- trumentele de musicd (musica instrumentala). NOTE Sunetele se represinta prin niste semne, numite note: ‘= <= <> pentru a cdéror numire s’aii adoptat urmatoarele monosilabe: Pa, vu, ga, di, che, 20, ni pa. Aceastd succesiune de sunete constitue ceea ce se numeste scard sat yuma. Monosilabele pronuntate in ordinea de mai sus formeazd scara suitére, jay pronuntate invers: pa, ni, z0, che, di, ga, vu, pa, formézd scara pogordtére. TON Se numegte fon distanta de la un sunet la altul. SCARA sat GAMA In musica bisericeasc&é sunt trei feluri (moduri) de scari: diatonice (naturale) cromatice si enarmonice. Distanjele (tonurile) ce despart un sunet de altul. nu sunt tot-d’auna aceleas!, ele variaz’ dupé felul (modul) scirei.6 Scara diatonicd In scara diatonicd sunt tref feluri de tonurl: mari, mici si mat mici, adicdé de 4 sferturi, de 3 sferturi si de 2 sferturi. EXEMPLU : PA U 6a can 20 Nie Pk Ton mic | Ton | Ton mare Tori mare Ton mic Ton Ton mare E sferturl) el (4 sferturl) | sferturl) IE sferturt) auaen (4 sferturt) ‘Va +a vO @ @HO 02 i Semnele de Notatiune si Numirile lor Sunetele se noteazd prin urmatoarele 10 semne care se numesc: Ison........-. Boo Ue Oligon. . > Petasti . 6 Doué chendime. “ Elafron .. e~ Chendima. ‘ Hamili Semnele de notagiune se impart in doué categoril: switdre st pogoritore. Atributiunea semnelor de notatiune Ison = represinta acelas sunet. (unison), aga ca de cate orf intal- nim acest semn, nicl nu suim nici nu pogorim vocea, ci repetam sunetul pand Ja intalnirea altut semn. De ex: tim Som Samm Sem pa pa papa. SEMNELE SUITOR! Oligon....... ~— aratdé cd sue un ton. Petasti ...... <> sue tot un ton insé mat cu putere. Doué chendime ‘sue un ton insd mai ugor. Chendima.... ~ sue doué tonwri sarite. Ipsilé. ....... @ sue patru tonui sarite. SEMNELE POGORITORE : Apostrof..... — pogéré un ton. Iporoti....... s pogér’ dou’ tonuri treptate. Elafron ..... e~, pogori doué tonuri sarite. Hamili...... Xq_. Pogdrd patru tonuri sarite,DESPRE GLAS In musica bisericéscX prin glas nu se intelege voce, ci o melodie dre- care destinatd cdntarilor bisericesti. Intreaga slujbd bisericeascd se cantd pe 8 glasuri, adic& pe opt melodii diferite, avénd fie-care vate o scard proprie, de- rivaté din cele 3 moduri (feiuri) de scarf, despre care am vorbit. Glasul I si al V-lea se cantd pe scara diatonicd, avénd ca fundamental pe pa; glasul al V-lea se mal numeste gi Uituragul glasulut I-id, pentru ca aii aceias! melodie. Glasul al IV-lea si al VIIf-lea se cint&é tot pe scara diatonicdé, schim- band insd nota fundamentald ; cu alte cuvinte se cdnté pe o scaré derivata din scara diatonicd. Asa, in glasul al IV-lea nota fundamentald a scdrei este di in loc de pa (ca la glasul I-iti) si in glasul al VIlI-lea nota fundamen- tali a scéreY este mi. Glasul al VILI-lea se mai numeste /dturagul glasulut al IV-lea. Glasul al II-lea gi al VI-lea se c&nté pe scara cromaticd. Nota fundamen- tal& la scaya glasulul al II-lea este »#, iar la scara glasulut al Vi-lea este pa Glasul al VI-lea se maY numeste /éturusul glasulul al II-lea. Glasul al IlI-lea si al Vil-lea se canta pe scara enarmonicd. Nota funda- mentala la ambele glasurl este ga. Glasul al Vil-lea se numeste ldturagul glasulut al II-lea. Cu un cuvént glasul I, 1, HI gi [V-lea se numese proprii, iar glasul V-lea, VI, VII si al ViIL.lea se numese laturage sai derivate din cele @intai. Despre marturit Miarturiile sunt niste semne cari se pun fa inceputul ori-cdrei bucati de musica, arétand glasul si felul scarei in care trebue sé cantdm, precum gi’ su- netul cu care trebue si se inceap& sat sd se sfargeascd bucata. Kie-care monosilaba (numire de nola) si are marturia ci proprie, cdreia ‘i-se mal dice si scaun. Marturia are o indoitaé insemnatate: 1) c& litera de d’asupra, ue avata sunetul cu care trebue s& se inceapd sat s& se sliryeasca paralaghia unef bucdfi de musica si 2) c& marturia (scaunul), ne arata felul scarei din care e constituila bucata de musica.Scarile diatonice si cromatice ‘si aii marturiile lor proprif, iar cele enar- monice se servesc de marturiile sc&rei diatonice. MARTURIILE SCAREY DIATONICE MARTURILE SCAREY CROMATICE voy cs yvnegrapezy 6raxw st db wate andgra ean ea §tim c& scara cromaticd serveste pentru glasul Il-lea si al Vi-lea, aga c& Ja glasul al VI-lea cand scara incepe cu pa, marturiile primesc ére-care ro modificare. Ex: © & CY EEDLY Scara Diapasonului si a disdiapasonulu! cu marturiile lor Limita sunetelor de la pa de jos la pa de sus formeazé ceea-ce se nu- meste diapason (equivalent cu octava din musica occidentala), de unde gi numirea de scara diatonicd a diapasonulut. Cand avem insi neyoe de o intindere maf mare de sunete, indoim dia- pasonul, formand ast-fel scara disdiapasonului. Este de observat cé in diapasonul I-ii mérturiile se scritt dedesubtul sunetelor: i iar in diapasonul al II-lea in pogorare se scriti d’asupra : a 5 7 : - in suire ins& marturiile se scrii tot de-desubt numai ci d’asupra sunetelor se pnne cate un accent. De ex: Dac& ayem revoe s& trecem moon zvVE roe RUAADAY Ex:Scara diatonicé a disdiapasonului Tactul In musica bisericeascd fie-care sunet se determin’ cu o baétae a manei in jos care se considera un tact. Tactul se bate mai rar saii mai repede dupé indicatiunea semnului ce'l gisim in tot-d’auna scris la inceputul bucdtei de musica. Asa pentru migcarea rara, se intrebuinteazd semnul: T numit tact pupadic sat sé.hiraric, pentru migcarea repede se intrebuinjeazd semnul: y numit faci irmologic (troparesc) iar pentru miscarea cea mai repede se intrebuinteaz’ semnul: ‘T numit tact alergitor sat citanic (vecitativ). Semne de prelungire si prescurtare a sunetelor Cate-odata se simte nevoe de a da notelor o mai mare sai mai mica valére adicé de a tine un sunet mai mult sai mai putin de cat o batae. In acest cas se intrebuinteaza niste semne numite emporale care se pun d'asupra sail de-desubtul notelor ce voim a li se prelungi sai prescurta sunetul. Semnele temporale sunt: Clasma + Gorgon .. <= Apli.. - Digorgon. + Dipli . - Trigorgon. -—~ Tripli. ~- Argon... ~ Clasma » indoeste valérea notei addogand inca un tact, asa cd se bate un tact pentru noté si unul pentru clasma. oe Aplé - are aceiasi insemnatate ca si clasma, ">10 Dipli ~~ avat& c& nota de-desubtul cireia sti, sA se tie tret tacturi “=~ Lriplé ~- avatéi cd nota trebue finutd patru tacturi, => Gorgon ~< pvescurteazi valérea notelor, ardtand ci trebue luate doué la o batae, adicd in timpul unul tact. Ex: a a = Ne en ee eee ee ee pa vu pa vu ga vu ga di ga yu ga vu pa. Cand gorgonul are apli inaintea lui: s. se pune dasupra oligonului sub vare se aflé doué chen- dime: 72, aratand, c4 trebue sé se bata doué (acturl, unul pentru oligon gsi altul pentru argon, sémanand ca chendimele si se ia in ridicarea manei. a —c pa vu ga vu gadi ga diche Cand argonul e seris ast-fel: (2% atunci se bate 3 tacturi, doué pen- tru argon gi unal pentru oligon. . * a 2 Ex: ee ee — pa vu ga yu ga u ga diche jar seris ast-fel: ~~ se bate 4 tactwi, 3 pentru argon si unul pentru sligon oe Ex: pa vuga va gadi ga diche Gorgenul ps Wasupra lui iporei (5) se vapdrta ja primul ton.PARALAGHIE A paralaghisi va s& zicd a cinta notele cu numele lor. La inceputul ori-cdrei bucdti de musicé se pune o méarturie, care indica glasul yi felul scdrei in care trebue sd cantdm, preeum si numele notel cu care trebue si inceap&é paralaghia. Exercitii de intonatie Intrebuinjarea clasmet, dipli gi tripli. v 7 q PA a: eee SS se eS ——=sC“ is Pa yu ga di ke zo ni pad pa mi 20 ke di ga vu pat 2 ee ee Pa vu ga di ke zo ni pa pa ni zo ke di ga vu pad 3. woes se sce ett > = > Pavn ga di ke zo ni pad pa ni zo ke 4. eee ee esi eee Pavu ga di ke zo ni pat pa ni 2 ke 5. mee, Seen, eee, Seen ween, Se een, ee cere, Mae crn een eee Se eH Pa pa vu vu ga ga di di ke ke vo zo ni ni pa eS —— pa pa ni ni zo zo ke ke di di ga ga vu va pa ga vn pat —_—— ga vu pad6. Ne Se een ee ee Pa pa vu ga ga di ke ke zo ni ni pa 4 pa pa Se ee ee ee nizo zo ke di di ga vu vu pa q 7 Ree, emma, SS ek, ene, SS Nt, oe, Sm en, SS Ne, Ne, 2 Soom ee, Pa vupa vu gavuga di ga di ke di ke zo ke zo ni zo en nee ft ee ee ni pa ni pa vu pa 4% pa ni pa nizo ni zoke zo ke di ke di ga a ee ee di gavu ga vu pa vu pa ni pa 4 8. See en ee ee St Pa vu ga vuga di gadi ke di ke zo kezo ai zo ni pa Y Sem ne See eee See Sees ee pa ni zo ni zo ke zo ke di ke di ga di ga vu ga vu pat Nn en we ee ee Pa vu pa vu pa vu ga vu ga vuga di ga di ga di ke di ke pee nee een een 8 een ee 2 ee ee di ke zo ke zo ke zo ni zo ni zo ni pa ni pa ni pa yu pa mT ee ee ee ee ee ee vu pa pa ni pa ni pa nizo ni zo ni zoke zo ke zo ke di ke di se ea re we ee ee een we ee oe ee ee ee, 0 ke di ga di ga di ga vu ga vu ga yu pa vu pa yu pa ni pa ni pa a 10. Nm en ene ee ee ee eee ee Pa vu ga di ga vu ga di ke di ga di ke zo ke di ke Na ne ee eg ee eee zo ni zo ke zo ni pa ni zo ni pa vu pa pa ni zo ke zo we ee ee ee ee ee ee ni zo ke di ke zo ke di ga di ke di ga vu ga di ga vu pa — ee ee ee 7 q yu ga vu pa ni pa11. Semen, erm, Sn Semen, Neen, ee ee ee ee ee, ee Pa wa ga di ke di ga vu ga di ke zo ke di ga di ee eee ee ee ke zo ni zo ke di ke zo ni pa ni zo ke zo ni pa vu ' So Nee me ne ee ee ee ee ee 2 ee pad pa ni zoke di ke zo ni zo ke di ga di ke zo ke di eee ee eee ee ga vu ga di ke di ga vupa wu ga di ga vu pa ni pa 4 12. See ee ee 2 Pa vu ga di ke zo ke di ga vu ga di ke zo ni zo Tee Te ee ee ee eet ke di ga di ke zo ni pa ni zo ke di ke zo ni pa vu pa Nee ee ee ee ee pa ni zo ke di ga di ke zo ni zo ke di ga yu ga di ke i ee zo ke di ga vu pa vu ga di ke di ga vu pa ni pa 4 13. ee eee oe ee eee Pa vu ga di ke zo ni zo ke di ga vu ga di ke zo ' ee eee eee ee wee rt ee ni pa ni zo ke diga di ke zo ni pa vu pat pa ni zo Tee ee ee een ee ee ee ke di ga vu ga di ke zo ni zo ke di ga vu pa vu ga di ee i ie ee ke zo ke di ga vu pa ni pa 4 14. en we, ee, ee, ee ee eee Pa vn ga di ke zo ni pa ni zo ke di ga vu ga di ee eee ee Oe ee ee ee eee ke zo ni pa ya pa ni zo ke diga di ke zo ni pa wo wee ee ee ee ee ee ee. ga vupa ni pa pa ni zo ke di ga vu pa vn ga di ke zo wee Oe ew ee wee we 2 2 2 ni zo ke di ga vu pa ni pa wn ga di ke zo ke di ga vu pa ah ee ees ni zo ni pa vn patPetasti, doués kendime si iporoi 15, t PA T we LO Lo Se Ke — Pa wn ga vupa vu ga di gavu ga di ke o_o iga di See ete zo kedi ke zo ni zoke z ni pa nizo ni pa % pa nizo Te ah cl hig a ni zoke zo kedi ke diga di gavu ga vupa vu pani pa Cand chendimile stati d’asupra oligonului: SX se canta in uma, iar eAnd se gdsesc de desubt: meg se cinta ele intaii. Apli de-desubtul Int iporoi ¥ se rapérta la al doilea ton. a Loon : . ™ 2 Rm egg eg ee eR ees meee Semne de expresiune Tnaintea sati de-desubtul semneloi. de notatinne, se pun tot-d’anna niste semne, care aratd modul cum trebve a se accentua diferitele sunete. Aceste semne sunt: Varia... .. : Omaion. .... Antichenoma. —> Psifiston |... ~— Varia X Acest. semn araid c& sunetul pe care ‘I precede s& se arcen- tueze cn putere. Omaton ~~» arata c4 atacind sunetul sub care e pus, sd atingem en ére-cave for{a si sunetal superior, de unde descrese&ind voeea, revyenim la sn- netul prim. Antichenoma ~-~> se pune tot de-desubt, avitind c& notele trebue ase canta sidltat. Psifiston ~— avata ca noia sab care se pune, trebne accentuatd cu putere,Eteron (Legato) <— Acest semn «—» se pune tot-d'auna de-desubtul a doué saii trei note: Ex: Se aise = <> aritand ci sunetele ce represint’ acele note trebue sd se cénte ne intrerapt intre ele adicd leyat. Exercitii de intonatie ASUPRA SEMNELOP DE EXPRESIUNE Varia si petasti cu clasma 17. x PA T Sl. ee ee errr r—”—“‘iOCCisCzsCtizaié)#éS¥SOGO_OCCiszsCédzC:s=sN Vere tee PPLE a : g . 18. Psifiston G PA T ee = = = eS 10. Omalon gi eteron q PAT tos —, es a a i _— LV ee Spree ami > Vet=2te2 Sos ata et en ake ea SD o>16 NOTE STAPANITE Oligon si Petasti isi pierd valoarea cand gasim scris d’asupra lor: ison, cele patru semne pogordtoare, chendima si ipsili pentru care se numese note stipdnite iar semnele de dasupra sldpdnitoare. Aga dar in executiune se cint’ numai notele stapanitoare cele stapanite servind numai de simple accente: Ex, SSS DAO Tabloul semnelor suitoare si pogoratoare Semnele suitoare si pogoratoare pind la 4 tonwi ne sunt cunoscute inca de la semnele de notatiune, pentru distan{e mai mari ins& se intrebuin- feada urmatoarele combinatiuni de semne: Suitoare eae Se | 8 tonuri LL sal &< > LL 1 ton sn, ey sail ww a» — <2 aS oe wo, 4,8, oy 2 1 xy. sai xy 2 CF cc ao = yo - “ie oy 6, fi a. Be ey bee ls. ye . £Y