Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Drept Roman Sinteza

    Uploaded by

    Suceava Florin
    9 views32 pages

    Original Title

    Drept roman sinteza

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views32 pages

    Drept Roman Sinteza

    Uploaded by

    Suceava Florin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 32
    acordat terme plex decat facere $i non facere si in opozitie cu dare, nenul de praestare cel stare se putea fol contractelor de in favoarea patron op. cit., p. 480). Sectiunea 3 drept roman proble! i © preocupare speci re Institutiones ii de f rapte juridice cd izvoarele obligatiilor sunt in mar de trei: contracte, delicte sau diferite alte cauze (obligationes aut ex contractu nascintur aut ex maleficio aut proprio quodam modo ex variis causarum figuris). i pune © noua clasificare a igajiilor, de data aceasta cvadripartita, in racte, delicte, evasidelicte si cvasicontracte, Se pare ci lize juridi ‘u noi deoarece a fost adoptat de Codul Napoleon), de unde vil francez (Codu de Codu de mul Capitolul HI CONTRACTELE FORMALE Contractele formale sunt cele mai vechi contracte, cunoscute din epoc . Wu cu respectare tate, find intr-o foarte religioase care aveau rolul dea ce stapaneau domen actual roman § b forma: lor incheiate per aes et libram - contractelor verbale (verbis) - contraetelor literale (literis) Seetiunea 1 Contractele per aes et libram Contractele per aes et libram era hi contracte romane a cdror incheiere presupunea folosirea unei balante si rabil. Procedura de e prin arama gi a ational intre partile nic’ aservire directa 165 epoci foarte ind © serie de avai pretul vandut gi alte elemente ce tin de continutul contractelor formale. § 1. Nexwm este un contract inviluit in destul de mult ster deoarece textele juridice patrunse pand la noi sunt pufine si nu suficient de edificatoare pentru interpretari sigure. Se pare e& termenul igi are originea in verbul latin necto, - eve, nexui, nexum, care inseamn’ a lega, a incdtusa, a inkanfui, in sens juridic nerum inseamn’ aservirea unei persoane pentru o datorie neplatita. Termenul exprima vechea la inceput nexum a fost utilizat pentru iprumuturi bainesti, fiind apoi folosit gi la ‘cu mancipatiunea, iar san era extrem de riguroasa putea proced putea si se rasct creditorulu in inchisoarea privata a imprumutitorului sau putea fi vandut ¢rans Tiberim, ori omorit Daci debitorul era in mésuri si-si achite datoria la termenul prevazut irebuia s& respecte un anume ceremonial ‘manus iniectio (punerea mainii). Debitorul ind, devenind practic robul 166 DESPRE DREPTUL OBLIGATILOR pentru a fi eliberat de plata sia se pune la adapost de procedura executional exereitata de ereditor. in urma numeroaselor proteste ale debitorilor ~ in spe- cial al plebeilor care uzau freevent de un astfel de contract de imprumut binese ~ si ca urmare a promulgatii | Poetelia-Papiria (anul 328 sau 326 7.Cr) contractul nexum isi pierde caracterul exeentoriu direct, fapt ce va duce la cfderea lui in desuetudine, Sectiunea 2 Contractele verbale Contractele verbale (verbis) fac parte si ele din categori contractelor formale, solemnitatea lor consténd in pronunfarea de cuvinte, formule sau juriminte. intrebarile si rspunsurile rituale, intotdeauna aceleasi la uncle din aceste contracte, erau de esenfa acestoracte juridice. Raportul con- tractual intre cele dou pari se stabilea doar in urma rostirii cuvintelor rituale, ele find adevarata cauza a acestor contracte. Din categoria acestor contracte amintim: dictio dotis, sponsio si stipulatio. § 1. Dictio dotis (promisiunea de dot) era o promisiune dotei, Daca dota era constituiti de debitorul femeii era nevoie de o delegare expres in acest sens. epoca post clasiea dictio dotis a inceput si cada in desuetudine find considerat disparut in partea oriental unde 167 Romulus Gidro, Aur Vasile Nistor care foloseau din c Sponsio era o promisiune solemna, ,,caracterist tract verbal fiind prezenta invarial (spondere) indiferent cai M. (stricti iuris) ceca analiza striet doar prot wu conginutul actului § 3. Jusiurandum liberti (jurdmantul dezrobitului) era un contract verbal u de efecte ju important contract verb batere de La principiul tipi lor, principiu potrivit ca i un nume, regul pr DESPRE DREPTUL OBLIGATILOR Stipulatiunea nu are un corespondent in dreptul modern dar, in epoca romani, a avut o importan{a foarte mare deoarece se incheia intr-un mod foarte simplu dand putere juridicd unor v: i suvdintul stips, care in vechea e Aurel N. Popescu ~ sensul primar gi 1. mai departe, obscure, FagAduiesti tu solemn ci va fi dat? (Dari spondes Fagaduiesc solemn (Spondeo)”. Asa cum arat Gaius aceasta obligafie verbald este proprie cetifenilor romani. Pentru ca t mijloc juridie si fie accesibil unei game cat mai va ate de persoane s-a admis inlocuirea cuvantului spondeo eu alte cuvinte care au acelasi infeles ,,Vei da? - Voi da” ,Vei face? - Voi sunt de dreptul gingilor fi fie Pentru ca stipulatio 88 fie valabila se cereau indep! cfteva condi ntrebarea si rispunsul trebuiau si concorde; care era 0 tea urmari inea, precum si si pkiteasca despagubiris rc fio de omni certa re, eunoscuta si sub denumirea V pe ale i certe, iar debitorul nu plitea. §5. Stipulafia pentru altul, Promisiunea Ricuta in locul “a produce efecte j incalea principiul rel respectat regula ca persoana autorului nian, dintrun caracterul abstract ce dominau viaja juridies de . secole. O astfel de solutie a reprezentat-o s tot ceea ce confine 0 valoare in lucru Hargit avait dem aproape oriearei conv. 170 prestatiei de ntractuale. nus a ficut o promisiune, printr-un act juridic indepen- care se naste 0 actio ex stipulatu, In epoca lui Iustinian s-a admis comodatarului si depozitarului sa res depozitat, nu comoda persoane. De asemenea, in cazul unei conventii de doti se putea stipula ca, in caz de divorf, soful inzestrat s& restitui dota altei persoane decat constituentul Sectiunea 3 Contractele literale dobandind o pozitie, in contractuale, pe care n-au pierdut-o pang astizi. Chiar daci contractele serise at au gi astizi un rol mai curdind psihologic si anwoplogi DESPRE DREPTUL OBLIGATHLOR deoarece oferea o serie de avantaje inter absentes, precum si in raporturile cetifenilor cu peregr racte serise romane sunt legate de obiceiul sefilor de familie de a completa niste registre in care it ineasarile (codex accept) cat si chel intl sau este de valor cae pateau fi putea si insemne loc de depozitare, sci b) Nomina transeripticia erau niste inregistrari menite fii si se prezentau sub dou forme: -transscriptio a re in personam (inregistrarea de la un lucru a 0 persoana) avea rolul de a transforma o datorie mai veche intr-o obligatie nous ce deriva dintr-un contract literal. De ex. Primus era creditorul lui Titus pentru 100 de asi. Primus trecea in rubrica codex accepti c& a primit acea suma de la debitorul inscria aceeasi suma in rubrica codex expensi ca si cum ar fi imprumutat-o, ordine cu contabilitatea gi constituindu-si urma obligatie deriva nu dintr-un acord anterior incheiat de parfi et din transcriptiunea ffcuti de Primus gi care reprezenta un contract litteris. Se pune intrebarea de ce era necesard o asemenea ‘operatiune, aparent, complicata? Aga cum remarei prof. VI. Hanga, anumite conventii nu au fost recunoscute ca produeditoare , desi eran folosite in fapt (cazul contractelor consenstale inainte de recuperarea lor de iure). Pentru a fi eficace din punet de vedere juridic acestor acte li se confectiona o hand juridica sub forma contractelor litteris. De altfel, Gaius 173 Capitolul TV CONTRACTELE REALE dent si care sol adecvate noilor ific acestor contracte er: propriet contracte era contractele - pignus Mutuum wcest cuvan reciprocitate, imprumuturile de cons lati citeva caracteri a) este u pentru debitor, conditie pentru contraprestatie: ©) este un co nuri de ace, quantum); e) este un cor A este un cont © (quid, quale, mutat (accipiens) putea fi n judecatd printr-o actio rei vindicatio de citre ar. Acesta mai avea I acto ad exhibendum pentru pind uri fungibile, de acelasi f re este datorat it Dobiinda reprezinti d i, fructus civiles” (LC. Catuneanu, op.cit., p.317), e putea stabili, din punet de vedere tehnico- juridic, pe doua cai. O prima cale era aceea de a se incheia un \gur act in care era cuprins atat cit gi dobanzile (stipulatio sortis et usurarum), ambele formand o singura sum de resttuit de citre debito ispozitie care, se pare, arf fost ropriului tata urmé lostencasca pentru a-si achita datorii imatari timp toate Querella non numeratae pecuniae, Penteu a dovedi mai usor existenfa contractului de imprumut metuum partile obisnuiau sa intocmea sc un i . Prin astfel de inser Tuseate dobanzile stabilite peste procentul maxim leg, debitor id” cé a primit o sum mai mare decat a. In ep Putea apira cu o exceptie iny ns nevoit fe, fapt ce era, de cele mai multe » printr-o Constitute imperial din luce o foarte important modificare impunand ca introducerii de citre debitor a exceptiei querella non humeratae pecuniae sarcina probei pentru remiterea intregii sume sd revind Angerea debitorului uce intr-un termen de un an de la intocmirea \paratului Dupé expirarea itorului era exelusa, ial un termen de doi DESPRE DREPTUL OBLIGATHLOR § 2. Commodatum (comodatul) este un contract de imprumut de folosin{a prin care o persoana numita comodant Obiect al contractului de imprumut puteau fi - lucruri corporale gi neconsumptibile; jucruri mobile sau imobi ‘erminate in spefi formau regula in ceea ce priveste obiectul contractului de comodat. Prin exceptie insi se Poteau imprumuta si lucruri fungibile care nu erau folosite pentru consum ci pentrua fi expuse cu diferite ocazii dar restituite in speta (eandem speciem), Atit Gaius ct i Ulpian amintese despre ‘imprumuturi de bani care erau folositi nu pentru a fi consumati cipentrua fi expusi, fie eu scop numismatic, fie cu scop decorativ sau ostentativ (ad pompam vel ostentationem). Se mai poate da caexemplu-apud IC, Catuneanu-cazul unei persoane bogate care Imprumuta niste fructe rare, nu pentru consum, ci pentru a decora, a impodobi masa la un banchet. Obligatiile comodatarului ~ si folosease’i bunul imprumutat potrivit naturii gi destinafiei sale sau conform vointei partilor, in caz contrar ind un firtum usus; - si restituie produse, da tea din urma nu intrau in fol a luerului; ~ si piistreze lucrul gi s& suporte cheltuielile privind mentinerea lucrulu - si rispunda pentru dolul si pentru culpa levis: ile comodant preund cu aceesoriile si fructele nta fireasca © actio commodati le privind conservare § 3. Depositum (4 I prin care 0 spre pastrare unei alte ti depozitar, un Tuer mobi cere rest 180 DESPRE DREPTUL OBLIGATULOR ) Depasitum irregulare (d lesifungibile, spre deosebire et bunuri necor jurisconsulti clasici romani au uruim. Pra este vorba de sume ¢ depozitul ine proprietarul banilor depusi, pe care i foloseste si nu se rezumi la a-i depune intr-un sertar dar, este obligat s& restitu ii in orice moment dorit ce usura operat mutuum dobanda actiune ferela non numeratae pecunia §} Macedonea ©) Sequestrum (depo7’ a sau mai multe persoa pastrare u sequesin omparatie cu depo: se putea depune gi u icest c s izat in procesele de arta) suc Sequestrum putea of care put ‘eptum arbitri). a transfera proprietatea (accipiens) s& transmit iducia cu prietenul) ducea ut de folosi ESPRE DREPTUL OBLIGATHLOR Fiducia prezenta si 0 serie de inconveniente: ede acredito concurs cu eventualii creditori a propriului sau creditor ceea \eaz sansele la restituirea bunului d ~indiferent de cft de mare era valoarea mai cetitenilor romani. \dine a mancipariunii § procedurii in iure cessio era firese ca aceeasi soarti. ian fiducia era dispiru n care ura pe creditorul su, remite ace trdndu-si dreptul contractului de gaj il puteau forma lucruri mo- fere. Daca lucrul era sivargind delietul de furtum usus. ii voarea debitorului, © actio pigneraticia directa, iar in favoarea cred actio pigneraticia contraria Capitolul V CONTRACTELE CONSENSUALE consensuale: emptio. mandatum. in dreptul post tract consen Sectiunea 1 Emptio — Vendi istorica. Definiti etap: Gaius me: ri de Aurel N. 1982, p. 236): ordine de idei gisim si remarcile inzarea—cumpararea ib (permutatio). enundatio, adicd o transmitere a proprie Emil Moleut, Drept ron curesti, 2002, p.270). M nanistilor converg spre ideea ci dubla fitini erau legate intre punet de vedere la forme ceptind c prin care o persoandi numité vanzitor se obli 187 emptiony enditio trebui restrict Uneori parile se injelegeau ca in uma formuleze gi un insetis (scripta confirmatoria) ar 0 valoare ad probationem. de vanzare-cun orice fel de bun in privinta vanzirii lucrului altuia dreptul rom permisiv deoarece unastfel de fapt se les tile si aibi efectul daune p doar céind era evictionat de fie certum, adica dete {ce nuare interes in contract, Pretul este determinat in mod cert, cu precizarea = emptio rei speratae (cumpi: ; i ag bret etevarats real gf ou Fiativ, decbisel: va perared Un ici si corespunda cu valoarea luer 7 prejul era considerat just da te din valoarea lucrulu loare se apree se putea cere desfi i s-a putut observa urg uneori la nigte denumite arha (arvun Si pliteascd pret : ‘orul este obligat Arvuna avea doudi functii import un pegte. Ci = aceea de a reprezenta un , 4 contractului (arka confir va prinde Pretul (pretium) § 3. Obligatiile partilor. Contractul de vanzare cumpirare este un contract sinalagm: li nastere unor 191 -a ce priveste nt contract 837-850). in care treby ius M. Ciuca, Leefii de incheierea gi execu - si incalce normele juridice priv andut; {fii cumpéiraiton wea contra contract consensi le indata ce s-a realizat condi lamentala, acordul de vo vandut sii nu fie re consensului fapt ce nece: priveste a a DESPRE DREPTUL OBLIGATHULOR A avea sarcina dacd 1 conserve gi s8-I administreze ca un bonus pater familias raspunzind si pentru culpa levis in abstracto npiratorul este obligat si pliteasca latin emptoris est periculum. in cazul il vainzitorul va fi obligat la predarea restur Je lucrului. In azul lucrurilor de gen regula res perit empiori (lucrul piere n sarcina cumparatorului) nu mai are aplicatiune, riscurile revenind vanzatorului deoarece res genera non pereunt (lucrurile de gen nu pier niciodata), iar pe de alti parte vanzarea se formeaza in mod valid doi momentul miasurarii, cantaririi sau numarai fel se iL vanzarii sub conditie st ci le indeplinirea conditici, obliga mai nase datoriti disparitiei obiectul Vanzitorul are si obligatia de a trans sub forma pos siin forma Transmiterea unei posesii utile gi deo parte, tra crea prerogativelor pentru a putea uzucapa (bona fides, titulus iusta causa) iar, pe de alti rea unei posesii care si-i confere cump beneficiile unui adevarat propr Obligatia de a transmite posesia si mu proprictatea prezenta o serie de avantaje din care amintim d foarte importante: posibilitatea ca obiect al contractului de re-cumpdrare sa fie gi lucrurile neromane; libera 93. DESPRE DREPTUL OBLIGAT! side 0 actio redh cere rezoh viciat, respectiv a prefului A de 0 actio quanti minoris prin re cumparaton ex lege. ’ c ter} ce invoca un drept mai punde de viciile unui lueru se cereau totdeauna ca deposedat ndeplinite anumite condi - viciile s& fi exist preexistat acestui m -vic scopu ~ cnd cumparatorul a omis si-1 incunostinteze pe tervenfia terful - cand cumpéritorul nu a uzucapat lucrul véndut desi Ai exoneratoare de rfispundere pentru evictiune. De-a lungul timpului garanfia pentru evictiune a fost até prin urmatoarele mijloace juridice: 1-0 actio ex stipulatu prin care se putea cere Vanzator milaile fizice evidente = condictio certae pecuniae era sani pul nce intervenea end in contractul de 195 ~ actio redhibitoria, creaindu-se rez az de contestare a propriet (orul este indreptitit si e printr-o ere rezolutiune: Sectiunea 2 Locatio —conductio § 1. Sensul termenilor. Definitie. Locatio-conductio, Felurile locatiei si emptio-venditio, este DESPRE DRE indepartate si viza a or erau inversate. sade locator se inteley care angajeaza pe cineva si-i luereze. Exist insd texte juridice romane in care termenii sunt cl De ex.: Constructorul ce ridica o casa pentru alt it cand conductor, cand lo- op.cit., p-415-416). locatores operis faciendi; aceea de conductor cand munea personalul de care aveau nevoie (Jocatio-conductio operar Magistratul era in acest caz conductor el ad -1 duc Romulus Gidro, Aurelia Gidro, Vasile Nistor conductio)”, sustine M.V. Jakotit in op.cit., pAL4-415. Incerednd o definitie vom ariita ca locatio-conductio este un contract consensual prin care o parte, denumita /ocator, se oblig’ si permit folosirea unui lueru, si facd servicii, si execute o lucrare iar cealalta parte, denumiti conductor, igi asuma obligatia de a pliti un echivalent banesc Din punct de vedere al clementelor contractului se pot face anumite asemindri cu emptio-venditio numai c& prin locatiune nu se poate transfera proprietatea i nici posesia utila necesara uzucapiunii Contractul de locajiune se prezenta in trei forme: loca- tio-conductio rei, locatio-conductio operarum si locatio-con- ductio operis faciendi. § 2. Locatio conductio rei. Este contractul prin care locatorul pune la dispovitia conduetorului (locatar) folosinta unui lucru in schimbul unei sume de bani (chirie). Obicctul contractului il putea forma orice bun cert, determinat si apropriabil in patrimoniu. in epoca lui lustinian au putut fi inchiriate si lucturi nepatrimoniale (usus, habitatio) si chiar si bunuri consumptibile. Obligajiile locatorutui ~ si predea in bund stare lucrul inchiriat; ~ si asigure in mod neintrerupt folosirea cru, réspunznd de viciile lucrului si garantind pe chirias de orice evietiune; ~ sd suporte cheltuielile de conservare gi intrefink lucrului inchiriat Obligafiile locatarutui (conductor) - sd pliteasci la termenul fixat chiria; ~ si foloseasc bunul inchiriat ca un bonus pater familias; ~ sii restituie bunul inchiriat la termenul previzut in 198 DESPRE DREPTUL OBLIGATULOR contract gi in starea in care i-a fost predat. Contractul Jocatio ref inceta in urmatoarele situat - prin ajungerea la termenul stabilit in contract; - prin disparitia obiectului contractat; - prin rezilierea bilateral’; - prin rezilierea unilateral din partea locatorului ~ pentru neplata chirieis - folosirea abuzivi a lucrul - neintretinerea de eatre locator a lucrului inchiriat. § 3. Locatio— conductio operarum este contractul prin care unele persoane isi inchiriau propria forfa de munca, abilititile, priceperile, pe perioade determinate de timp, in schimbul unei pkiti periodice. Fiind vorba de inchirierea unor munei trebuie si precizim ca aceasta categorie de contracte de locatiune a fost destul de restransa, cel putin la inceputurile existenfei ei, deoarece munca, in general, era prestat’ de sclavi sau oameni semiliberi. Locatio-conductio operarum s-a dezvoltat ~ sustin unii autori ca urmare a faptului ce unii magistraji angajau oameni liberi pentru a indeplini unele sarcini in cadrul administratiei lor. Inchirierea serviciilor unor persoane era de doud feluri 8) operae illberales, prin care se inchiria munca necalificat, de natura inferioara, ca de ex.: mercenarius care se obliga si lucteze 18. Cicero vorbeste cu dispret de cei care igi vind munca apreciind cistigurile acestora ca fiind murdate. b) operae liberales erau muncile, serviciile unor persoane calificate, cum ar fi profesori, inginerii hotarnici, arhitecfii, etc. Acestia primeau o remuneratie care se numea merces $i era definita ca un honorarium ce se urmarea printr-o procedura special numiti cognitio extra ordinem in care 199) us Gidro, A decizia apartine nu unui I iberales nu erau i pentru ficeare zi a presta 1 4. Locatio—conductio operis faciendi este co ductor se al DESP 14 ne aflim practic in prez: Se pare cA cel mai vee de case, le, executiri de opere Acest contract era ientului locate Daca lucrarea piere inainte de a fi receptionati rise\ conductor lucrul piere dupa rii-va suporta riscurile piei materie de riscuri romanii au stabilit r os iar co rmele dreptu uza de fort major (pericol de vei era obligat si arunce mirfuri pes! de situa echitabil, de citre recese ate), wfragiu) comanda pord. intr-o coperite, in mod sportate. \ce comune pentru a € (societas) si 20 Romulus Gidro, Aurelia Gidro, Vasile Nistor dliferitele asociatit (colZegia), multe din ele binuite find e& “imuesescopuri politice (apud C.St, Yomulescu, op.ett,p. 292), § 1. Isto - Conditii de co nstituire. Caractere. Potrivit celor indicate de Gaius contractul de societate de tip con Sensual ii trage ridicinile dintrun alt gen de societate Proprie numai cetifenilor romani. Pe vremuri—spune Gaius moartea unui pater familias intre mostenitori se Statornicea o societatelegitima si natural, cw alte euvinte g Proprietac indiviza. Asadar, acest antiquum consortium axe © Societate a mostenitorilor unui pater familias (societas hereditaria) care doreau si pistreze comun latea familiala intt-o stare indivizi in care aportul fiecdruia atrigea 0 Fspartijie proportional. Cu timpul se admite tnsa si regruparea unor persoane, nu pe considerente de rudenie a avind in vedere argumente economice sau chiar politice Cand astfel de regrupairi, sub forma de consortium, duceau 'a punerea in comun a bunutilor, indiferemt de existenta \reunci legaturi de rudenie intre asociati, rezulta formarce tinel Sociefas omnium bonorum in care asociatii trebuiau xt de dovadl de bona fides ea o reminiscent a vechi inate Pe bunurile mostenite de la pater familias {ala si cdteva alte tipuri de societati aparute la romani: Societas unius rei (societatea prin punerea in comun a Uunui singur bun) presupunea valorificarea, exploatarea aria Singur lueru pentru a obfine un profit comun; societas quaestus (societatea cu privire la venituri) era Societatea in care membrii ei aduceau in comun tot oees eu ‘au cAstigat prin prestatii onerouse, fiind excluse bunurile Primite cu titla gratuit (domenii, mosteniri) ~ Societas alicuius negotiationis (asocierea in vederea 202 DESPRE DREPTUL OBLIGATHLOR realizarii unui singur fel de afaceri) presupunea asocierea ce viza un seop unic, bine determinat, ca de ex.: comertul cu sclavi, asocierile de bancheri § 2. Constituirea unei societas. Efeete. in vederea producerii efectelor juridice scontate un contract de societate trebuie si indeplineasca urmatoarele conditii specifice: ~affectio societatis este intentia de a constitui o societate si care trebuic exprimati expres, fir echivoc, de catre tofi asociatii. Consimtamantul nu putea fi prezumat insa putea fi exprimat in orice mod: oral, scris, tacit, ete.; ~ aportul reciproc, fiecare asociat trebuia si-si aduct contributia la formarea patrimoniului comun. Aportul putea a fie extrem de divers: transmiterea de drepturi de proprietate sau de folosint, bunuri mobile sau imobile, capacititi si abilititi profesionale, celebritatea, reputatia etc.; ~ interesul comun insemna participarea fiecdruia la ciistiguri si la pierderi, fie cum s-a convenit, fie in parfi egale, lustinian a interzis clauza leonind conform careia unii icipau numai la cAstig iar altii suportau pierderile; ~scopul urmirit de asociati trebuia si fie unul lict si moral Vor fi lovite de nulitate asocierile ficute cu scopul comiterii de delicte inainte de a prezenta efectele juridice ale contractului de societate trebuie subliniat faptul ea societas nu se prez a 0 persoana juridica distinct, nu are personalitate juridica ci insumeaza drepturile si obligatiile membrilor asociati lata cateva din principalele efecte ale unei societi civil: ~ Fispunderea asociatilor fatd de terti este una personal si mu solidara, cu exceptia cazurilor in care s-a prevazut 0 clauzii expresa in acest sens; dup: ® Renunciatio (ex voluntate) inseamna denunfarea re unul sau mai multi membrii ficut in mod intempestiv sau cu un scop il putea fi tras la rispundere pentru daune duce dintre intuit er nae. Capitis deminutio produce aceleasi efecte deoarece cont mposibil de re od) Egestate (sétracie). O s ntul DREPTUL OBLIGATHLOR printr-0 actio pro socio, Seetiunea 4 Mandatum (i re, Mandatul este contractul con- care © persoandi numiti mandant insircineazd © alt& persoana numita mandatar | de mandat a apairut in epoca Republicana cand, eriloriale gi a dezvoltirii economico- fiin acelasi timp in mai multe irea cu un om liber, Contractul de mandat prezenta urmatoarele caractere: un contract consensual; ~ este un contract de buna credinta; at se incheie, ca regula gene! i. Din punet de vedere al interes i trei forme de mandat: teresul ambelor parti contractante; ~ mandatul incheiat in intere § 2. Efecte. incetare. Contractul de mandat este un con- { sinalagmatic imperfect ceea ce inseamna c& va naste 205 Capitolul VI CONTRACTELE N ru factum (actio praeseriptis verbis) prin (actio praescriptis verbis), p ie plata unei sume constand in predarea cauzati de § 1. Principalele 4) Aestimatum este contract persoane vinde, si a se putea actul prin care part isi pro : asupra unor I tate 208 care una din parti si-a ex ©) Precarium 4) Transactio este conve concesii reciproce in vederea evitarii u prin care parfile isi proces. Ea este tate, fiind menfionata prima cunoscuti din vremuri indi ntractele nenumite in epoca lui Lustini: cconsultului Paul, al c&rui text a fost interpolat Digeste, contractele nenumite ar fi de patru tipuri: -doutdes (i ca sii-mi dai) este reprezentativ pentru contract do ut facias ( iti dau ca sa-mi faci). Ex.: iti dau un animal ca si-I dezrobesti pe sclavul Primus; ~ facio ut des (fac ca si-mi dai) Ex.: ii transport ceva ca si-mi transmiti proprictatea asupra unui sclav; = facio ut facias (fae ca si-mi faci). Ex.:ifi construiese ici pentru ca si-mi faci un tablou. in aceste patru tipuri de contracte puteau intra foarte multe convenjii care nu pot fi elasificate in nici una di sategoriile clasice de contracte reglementate de ius civile. I reprezints repararea V pentru ii multe ori ece ar di Acti mosteni strict personal gi nu se transmite mostenitorilor - asa 4, acfiunile de furt, jaf prin violenta ictele de drept civil care afectau ni pentru plata cte private vechi 224 DREPTUL OBLIGATIILOR unt in juria datum $i iniuria. Unele astfel rsoanei (fisrtum, damnum in iuria atingere demnitiii (iniuria). a) Delictul de profanare a lucrurilor religiosae, adic& a surilor ce fin de inmorméntare si cultul morjilor. Pretorul acreato actiune speciala denumita actio sepuleri violati prin sanetionati si dec b) Fapta tutorelui de a sustrage bunuri din averea 4 diferit, in functie de epocd. in iune ase e actiume in reglementare de socoteli). ©) Prejudicierea proprietarului unui teren pr cte. Dac paguba creat din neglijenta propriets Iu care a scaipat de sub pazi, vietima vaavea Daca insd cineva, cu intentie, si-a dus animalele la pascut pe wvea un drept de servitute, putea fi urmait Aurelia e pastu pentru forestiere de prejudi evi corupti ea \-0 actio de tigno iucto si pedepsita it Sectiunea 5 Delictele private vechi ecu nest Sraudulosa lucri faciendi usus eius possessioy niractatio el etiam LOR O alti form cum quis intercipiendi causa rem alienam amovet, sed generalit uis rem alienam invito domino. Furtun rei con acordul acest | depozitarului ine gi foloseste abuziv lucrul depozi nor b) Fuartum usu ( losire nepermisa sa permise a furt stivarseste gi ndepo infeaza lucrul in alt scop decat cel prestabilit proprietarul ve aparjinea, t; posesor i elemente animus furandi, ra. Nu se poate c ind in dod = contreciatio d fapta de sustragere a unui lucru material, acfiune ce putea imbrica multiple (res dere Fece acesta nu avea stipin si, i prejudiciat. ins. i de tunui staipan (dominus), esupunea ca autorul d un ori faciendi gratia). Nu se considera furt ind se acjiona pentru deposedar uucullus (anul riilor o actio men deun an de la sivargin urate sau distruse. Dupa trecerea u ea si intenteze o actio furti avand doar posibi de despigubi in cazul rispunderea acestora fap de Ta concurenta despaigul b) Furtum prohibitum era delictul sivarsit de o persoan’ cercetirilor prin perchezitie pentru stabilirea it) se numeste lain care lat fie de cineva gi a fost gasit fost dat cu intentie ca sa fie descoperit a dat” (Gaius, Institutiones HM, pet.187). 4) Furtum conceptum (furtul tainuit) vizeaza situatiile find Incrul ungul timpu met nec manifestum reprezinta delicte epoca Le eazil ca fuurtum manifestum Romulus Gidro, Aurelia Gidro, Vasile Nistor de aprecierediterite riterile de diferenjcre inte cele dou varietai flind determinate de concepyia juridica a fie seoli juridice in parte In epoca Jui Iustin n fiurtum manifestum (furtul flagrant) este delicul in care hotul este calificat ca flagrant edn este Prins asupra faptutui, precum 5 locul unde a savarsit furtul sau a fost viizut ori prins, avéind lucrul furat inp na, intr-un loc public sau privat rite fl de furt ce nu poste i ealificat ea find manifest va imbrica forma unui furtum nec “manifestium (furt neflagrant), Intre cele doud feluri de furt a existat i Hotdeauna o ‘liferen{a de tratament sanctionator, furtul flagrage ind Pedepsit mult mai drastic in toate epocile §2. Dammum in iuria datum (paguba teu Penedrepi). Conform unei tradiii din timputi stravechi fiecare individ este rispunzitor pentru prejudiciile provocate altuia rin fapta sa nedreaptai Féspunderea derivand dinte-un fapt extracontractual fapt Foran tentie sau din culpa, are origini mai vechi decat rispunderea contractuala, dup’ cum si traditia aplicarii unor nasuri represive (pedeapsa) este anterioata puner aplicare a ideii de reparatie. Pad la aparitia legit Aguitia (votaté in anul 286 iCr) cra foarte greu de facut distinctia intre represiune gi Fpourutiune, separarea celor dou tipuri de rispundere ind Ficuté in mod progresiv si de-a lungul un indelungate Perioade de timp (pentru detalii a se vedea Valerius Ciuca, Lectit de drept roman, vol.1, Fd. Polirom, 2000) 2 reglementeaza raspunderea extracontractuala "pune obligativitatea repardrii oricdeui prejudiciu DESPRE DREPTUL OBLIGATILOR faptulilicit flind considerat doar acele care provoaci o dauni (damnum) si const intr-o actiune ce era contrar’ acestui act normativ expres, Din punet de vedere structural Lex Aquilia congine tei capitole distinete al ciror continut il prezentiim in cele ce urmeaza. Capitolul [reglementeaza delictul de ucidere, pe nedrept unui sclav sau animal al altuia, autorul fiind obligat la plata Uunei despiigubiri constand in cea mai mare valoare din ultimul an anterior detictul Capitolul IT vizeazd actiunea de fraudare a creditorului prineipal de catre un creditor accesoriu (adstipulator) care declara, in mod necinstit, ca i s-a facut plata datoriei, Prejudiciindu-1astfel pe creditorul inigial considerat ca prin. cipal. Acest capitol a cAzut, cu timpul, in desuetudine iar in epoca Tui Tustinian a fost scos din uz Capitolul II reglementa delictul de rinire sau omorire @ animalelor dintr-o turma a altuia, precum si distrugerea sau vatimarea oricdrui obiect corporal Pentru ca fapta sivarsitd sa fie considerati delict in se Legii Aquilia trebuiau indeplinite urmatoarele conditii 8) dauna sa fi fost provocati pe nedrept (initia). Faptul dea ucide pe cineva in legitima aparare nu naste o dauni in sensul Legii Aquilia; b) paguba trebuia si fie consecinta faptei celui ce a sivarsit-o prin culpa sau dolul siu; ©) paguba trebuia si fie consecinja unui fapt constand intr-un act material si direct al delincventului, o atingere materiali, efectiva, fizicai; «) fapta delictuoasa trebuia si constea intro actiune comisiva i nu intr-o abjinere, neinterventie sau lips de diligenta; 231 jera notiunii de pedeapsa se transfor ce revenea v ce deosebire: juriile verbale si cele O injurie se comite n ¢ legii — omne quod non iure fit. im tabularum ne vier sotului gi actiunea ta rroana se afla sub puterea acestuiia. iitoare (carmen fam Prin edictul pretorului s-a permis ev: 0 (05 fractum); fie de c&tre pretor, de catre jud tea injuriei, Injuria era I suferit de vi precum si indnd ses , daca partile nu ciideau de vedere social, a vietimei Spre sfirgitul ere rizboaielor civile si a numeroaselor revolte), Cornelia de iniuriis, unele delicte pri in delicte publice, corespunzatoare. » epoca imperial, mai exact in dreptul post elasie ro- 232 Romulus Gidro, Auretia Gidro, Vasile Nistor Public care permite, fie aplicarea unei pedepse corporale, in cazul delineventitor din clase umile, fie alegerea un cai Prevazute de dreptul privat Sectiunea 6 Delictele private noi Transformérile intervenite in societatea romana au atras ‘fentia pretorului asupra unor fapte cate, desi imbrican o h ind delictuoasa, nu erau sanetionate prin levite apartindind epocii vechi, fie datorité unor lacune legislative, fre, pur si simplu

    You might also like