Importanta articolului 102 din TFUE privind abuzul de pozitie dominanta in cadrul politicii concurentiale comunitare Joana Florina Trosca studentd la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti Grupa 211, Seria a 2a, Anul al I-lea Liviu Stancescu, student la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti Grupa 208 , Seria a 2a, Anul al II-lea Profesor Coordonator : Prof univ.dr. Augustin Fuerea Rezumat: in lucrarea “ Importanta articolului 102 din TFUE privind abuzul de pozitie dominanta in cadrul politicii concurentiale comunitare” se prezinté necesitatea reglementarii conduitei intreprinderilor care actiondind pe piata interna sau pe o parte semnificativa a acesteia influenteaza procesul concurential prin folosirea in mod abuziv a pozitiei influente pe care o detin. in prima parte a textului sunt expuse notiunile introductive in materie de drept concurential comunitar urmand a analiza condifiile specifice care contureaz& continutul art. 102 TFUE si implicit, ce impuse de legislatia comunitara pentru a ne afla in prezenta unui abuz de putere domin: Continutul lucrarii este sustinut de exemple din practica judiciara comunitaré menite si releve diferitele moduri de interpretare si aplicare a articolului 102 de catre Curtea de Justitie, constituind baza jurisprudentiala de directie pentru reglementdile concurentiale comunitare.Abstract: The paper entitled “The importance of article 102 TFEU regarding the abuse of dominance in relation to the Community policy on competition” descriebes the necessary regulation for the conduct of undertakings functioning on the internal market or on a significant part of it and that influence the competition process by abusing the influential position that they detain, The first part of the text presents the introductive notions concerning EC competition law, followed by an analysis of the specific conditions relevant to article 102 TFEU and the requirements necessary in order to speak of an abuse of dominance. The content of the paper is sustained by judicial examples that are meant to emphasize different ways of interpretation and application of the article 102 by the Court of Justice, therefore setting up a jurisprudencial guideline for the Community competition regulations. Resumé: Dans I'essai «L’importance de article 102 de TFUE en ce qui conceme l'abus de position dominante dans la politique concurrentielle communautairen, on présente la nécessité de réglementer la conduite des entreprises qui, s’agissant dans le marché commune ou dans en grand part de cela, influencent le procés concurrentiel en utilisant abusivement la position forte qu’elles possédent. Dans la premigre part le essai, on rappelle les notions introductives de droit concurrentiel communautaire, pour continuer avec un examen des conditions spécifiques qui entrainent le contenu de l'article 102 TFUE y, implicitement, les demandes imposés par la Iégislation communautaire pour déterminer Pabus de position dominante. Le contenu de l’emploi est soutenu par des exemples de la pratique judiciaire communautaire, qui révélent les maniéres différentes d’interprétation et application de l'article 102 par la Cour de Justice, en constituant une base jurisprudentielle directive pour la réglementa ‘ion concurrentielle communautaire. 1 Introducere in Dreptul Concurentei Dreptul concurentei se urmareste ca activitatea optima a intreprinderilor in cadrul_piefei economice libere, cu scopul de a preintampina restricfionari sau tulburdri ale concurenfei ce ar impiedica functionarea normal a pie{ci. Piata liber apare a§adar ca un sistem economic in care alocarea resurselor este determinata de citre nivelul cererii si ofertei, nefiind dirijata de catre implicarea statului in economie. Conceptia conform careia concurenta dintre intreprinderi produce cele mai bune rezultate pentru societate este bazata pe teoria ce implicd modelul concurentei perfecte si monopol, precum si concepte de prosperitate si eficienta, 1. Scurt istoric al dreptului comunitar al concuren fei D.Gerber, in lucrarea sa"! enunta *Povestea dreptului concurentei”: \ceput si dezvolte ideea unei asemenea legi menite sii protejeze concurenfa cuaproape un secol in urma, Idea a luat forma in anii 1890 in Austria (...).Una din aceste propuneri castigase un suport politic semnificativ $i o lege concurentiald aproape a fost adoptata (...). Desi evenimente politice au blocat dezvoltatea ulterioara a ideilor dreptului concurentei in Austria, asemenea idei au fost intens dezbatute atat in arenele politice, cét si intelectuale din Germania (....). Prima lege europeana a concurenjei a fost adoptata in 1923 in Germania ca rispuns la criza postbelici a inflajiei (...) A fost insa prea slaba pentru a susfine presiunile indreptate impotriva sa si a fost eliminata in anii 1930. Experienta germana a fost inst influent in dispersia ideilor de drept al concurenfei si la sfarsitul anilor 1920, idei despre un drept al concurengei fiind discutate in toata Europa (...) La sfarsitul razboiului, multe guverne europene s-au indreptat citre dreptul concurenfei ca un mod de a incuraja regenerarea econom 2, Legea de tip “antitrust”. Comparafie intre legistafia comunitara si legistatia americant Statele Unite ale Americii au adoptat pentru prima dati un sistem modern de drept al concurentei, adoptand Actul Sherman in 1890, inca in vigoare. in lucrarea intitulata “Antitrust and the Bounds of Power”, G. Amato afirma c& “legea de tip “antitrust” nu a fost dorita atat de economisti (...), cat (a fost) de politicieni , iar in Europa de catre autorii deschisi catre pilonii sistemului democrati Exist concurengei: trei diferente principale intre legea de tip antitrust din SUA si dreptul comunitar al in primul rand, autoritajile responsabile in domeniul concurenjei in SUA pun in executare legile de tip antitrust prin intentarea actiunilor in faya curfilor federale, Ele sunt mai degraba in pozitia de procurori, decat de judecatori. Acest lucru este in contrast cu autoritatea responsabil in dreptul comunitar al concurentei, Comisia, care joacd atat rol de procuror, cat si de judecdtor, lund decizii in functie de individualizarea fiecarui caz in parte Adoua se face cel mai adesea in cadrul litigiilor private, ori litigiile private in cadrul Comunitafi sunt mai rare datorita cheltuielilor de judecata si timpului necesar pentru desfasurarea lor. ferenjd este aceea ci in SUA , judecarea cuazelor intemeiate pe dreptul concurengei ‘uropene A treia diferenta notabila este ca sectiunea a 2-a a Actului Sherman interzice monopolizarea sau tentativa de monopolizare, pe cand dreptul comunitar al concurenjei interzice abuzul de pozitie dominanta, nu si detinerea unei pozitii dominante 3. Obiectivele dreptului concurentei.! Existi_un consens in prezent care nominalizeaza eficienta economica drept_principalul obiectiv al dreptului concurenfei, eficieni masurati in functie de parametri econot precum prejul concurengei, raportul cerere-oferta, coeficientul de elasticitate a cererii ete. intrucat regulile concurentei sunt proiectate in vederea obfinerii eficienfei economice, ele nu trebuie utilizate asadar in cadrul piefelor unde o asemenea eficient& economica este deja existent sau nu trebuie imbunatafita, Acesta este motivul pentru care nu se poate vorbi despre aplicarea dreptului concurenfei in cadrul unei piefe cu concuren{a perfecta intrucat aceasta reglementeazt concurenfa in mod natural, fird a fi nevoie de intervenfie legislativa, © piafa cu concurenfa perfect este una in care exist un numar mare de consumatori gi ofertanti, produsele sunt omogene, transparenta decizionalai este ridicata, iar posibilitatea de a intra sau iegi de pe piafa este mare. Piaja cu concurenga perfect rimdne ins un model idealizat de urmat, existenfa sa in viata economica reala fiind extrem de precara. D.Hilebrand atesta in lucrarea “The European School in EC Competition Law” faptul ca “ intr-o analiza staticd, exist o evident descrestere a bundstirii totale atunci cand ea este asociatacu exercitiul abuzului de dominanya ,, jn partea extrem opusi concurenfei perfecte se afl monopolul, piafa caracterizata prin existen{a unui singur ofertant si care isi are explicafia fie intr-un monopol natural, intrucét numai o intreprindere isi permite si acfioneze in mod profitabil pe piafd, sau, de exemplu, in imposibilitayile intrare pe pia{& a altor firme datorits barierelor legale existente. Opinia unanim acceptat& de cAtre economistii din farile occidentale este ci monopolul i_un nivel ridicat de ineficienga, deoarece pretul produsului va fi stabilit cu mult superior prefului real al concurenjei si asadar produsul respectiv va deveni accesibil numai unui numar restrans de consumatori, generind la nivel global sau national o descrestere a gradului de prosperitate. Ineficienfa monopolului se datoreaz si faptului ci monopolistul nu va fi supus acelorasi presiuni de a reduce costul productiei ca si intreprinderile aflate intr-o concurenfa perfectai, iar acest lucru din nou se va reflecta in prefuri excesive. Aceasti caracteristica a fost identificata de Leibenstein, care a numit-o “ Ineficienta X”. in realitatea economica a jarilor dezvoltate din punct de vedere economic, cel mai des intalnit tip de pia{a este oligopolul, caracterizat print-un numér redus de ofertanti si atomicitatea cererii, Oferta bunurilor de un anumit gen este prin urmare concentrat& la un numar mic de produc&tori cu forfa economica ridicata, fiecare dejinand o pondere mare in oferta total, in asa fel ineat fiecare producdtor poate influenfa in mod sensibil piata bunului respectiv. Pe langa eficienja economica, dreptul concurenfei are in vedere gi atingerea altor obiective, precum menfinerea libertajii intreprinderilor si dispersia puterii economice, protectia concurentilor si stabilirea concurenjei echitabile, conturarea altor aspecte social-politice, precum dezvoltarea industriei, protectia mediului inconjurator, cresterea numarului de locuri de munca, insi cu precddere dreptul concurenfei are un rol decisiv in definirea dimensiunii Uniunii Europene, normele dreptului concurentei plansdndu-se inifial in Tratatul instituind Comunitatea European . iar cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, ele si-au gasit locul in Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene. Regulile de concuren{a ale Uniunii Europene trebuie asadar avute in vedere in forma unor instrumente menite si contribuic la atingerea obiectivelor Tratatelor Europene. 4. Caracteristicile esetiate ale dreptului concuretei. #! 1. Universalitatea Regulile concurenjei sunt aplicabile oricarei actiuni comerciale care priveste bunuri, servicii si chiar proprictatea intelectuala Exista totusi prevederi speciale, cum ar fi cele legate de transport ( art. 97-100 TFUE), si fata de care nu sunt aplicabile art. 85-94 ale tratatului in virtutea principiului /ex specialis generali derogat. 2. Crearea dreptului prin jurisprudenya Dispozitile art 85-94 ale tratatului sunt enunfate in termeni largi si sunt supuse unui grad ridicat de interpretare ce permite Curtii' s& traseze linii directoare cu privire la aplicarea acestora, Cu toate acestea, influenja legislatiei derivate a devenit considerabil. 3. Principiul extrateritorialitaii Dreptul comunitar al concurenfei se aplica si intreprinderilor ce nu isi au sediul in spatiul european, inst produc efeete asupra piefei europene. Acest prineipiu a fost confirmat de Curtea de Justitie prin hotardrea care permite Comisiei si intenteze actiuni impottiva firmelor ale ciror practici au efecte negative asupra comer{ului intracomunitar, chiar dacd aceste firme nu au sediul pe teritoriul Uniunii Europene,4, Pragmatismul ideologic Obiectivul politicii concurentiale comunitare este de a afecta distorsionarea comerqului i interiorul comunitifii, fiind strins legatd de liberalismul piefei, care sta 1a baza tratatului. Diversele dispozitii ce congin regulile de baza au ca izvor material considerente sociale sau eficienga pieyei. 5, Sanctionarea actiunilor ce afecteaz comerful european Dreptul comunitar cere ca actiunile si fie intentate impotriva firmelor sau autoritailor nafionale dac& practicile lor afecteazi comerjul dintre statele membre, indiferent de cuantumul efectelor. in cauza Brasserie de Haecht vs Wilkin", Curtea a creat regula conform céreia practica intreprinderilor trebuie s& fie capabild de a avea o influen{é directa sau indirect asupra comerfului dintre statele membre, s conduc’ la divizarea piefei si si ingreuneze omogenizarea economica dorit& de tratat. Principalul sediu al materiei il constituie articolul 102 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene, orice referinta la continutul acestuia, indiferent de forma in care se afla la momentul la care se referd se va face sub aceasta denumire.7! Articolul 102 (ex-articolul 82 TCE) este incompatibili cu piafa interna si interzisd, in masura in care poate afecta comertul dintre statele membre, folosirea in mod abuziv de cdtre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piafa interna sau pe o parte semnificativa a acesteia, Aceste practici abuzive pot consta in special in (@) impunerea, direct sau indire conditii de tranzactionare inechitabile; a preturilor de vanzare sau de cumparare sau a altor () limiteazé’ productia, comercializarea sau dezvoltarea tehnicd in dezavantajul consumatorilor; (0) aplicarea in raporturile cu partenerii comerciali a unor condifii inegale la prestatii echivalente, crednd astfel acestora un dezavantaj concurential; (@) —_conditionarea incheierii contractelor de acceptarea de ciitre parteneri a unor prestafii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate cu uzanjele comerciale, nu au legaturd cu obiectul acestor contracte. Din redactarea articolului 102 TFUE, deducem ci dreptul comunitar nu interzice definerea unei pozitii dominante, ci doar abuzul de o asemenea pozitie pe o piaté determinata si cAnd abuzul este susceptibil de a afecta comerful intracomunitar:Pentru a deveni aplicabil acest text necesitd implinitea a 5 conditii cumulative, ce constituie elementele acestui articol.! (a) existenta uneia sau a mai multor intreprinderi (b) situatia intreprinderii de a se afla pe o pozitie dominant’ (6) detinerea pozitiei dominante pe piata comundi sau pe o parte substantiald a acesteia (d) existenta unui abuz de pozitie dominanta (e) efectul asupra comertului dintre statele membre observatie notabila este c& art. 102 este direct aplicabil, deci poate fi invocat in fata unei instante primare a dreptului intern. Actiunile bazate pe prevederile art. 102 pot avea ca obiect fie repararea unui prejudiciu cauzat de comportamentul abuziv al intreprinderii aflate pe pozitie dominanti, fie pe declararea unor clauze contractuale impuse in mod abuziv, ca fiind nule, si deci nu trebuie indeplinite. Pentru a stabili daca suntem sau nu in situatia unei incaledri a art 102, deci pentru a stabili caracterul abuziv al unei intreprinderi trebuie sa verificém indeplinirea tuturor conditiilor prevazute de articol. A. Existen fu uneia sau a mai multor intreprinderi Un prim pas pentru a stabili aplicarea art 102 este identificarea subiectelor carora li se adreseazi. Notiunea de intreprindere!”! cuprinde orice entitate ce are o activitate comer Au existat dezbateri in legatura cu formularea “una sau mai multe intreprinderi”. Este aceasta aplicabila intreprinderilor ce apartin aceleiasi entitati economice sau admitem posibilitatea existentei unei pozitii dominante colective? in aceasta situatie, in masura si rezolve aceasta nelamutire este jurisprudenta Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene. in cauza Continental Cant##, o companie american’ detinea 85,8% din © companie germana (SLW), aceasta gi-a format 6 filiala in Belgia care a achizitionat 0 companie olandeza care era in concurenta cu SLW. Comisia 4 argumentat c& prin SLW, compania americana detinea o pozitie dominanta pe piata comund, $i ca a comis un abuz de po: And prin filiala belgiana a preluat compania olandeza. insi curtea a considerat ef intr-o astfel de interpretare, prin care sunt percepute ca un colectiv o companie societate pe acfiuni $i compania ce detine actiuni majoritare la aceasta, termenul de Intreprindere nu mai are acelagi infeles ea cel consaerat in art 101. Curtea a enunfat in cadrul Cauzei Centrafarm $i DePeijper vs Sterling Drug Inc!!! , si a sustiunut aceasi opinie in cauza Bodson vs. Pompes Funebres des Régions Libérées S4[12), cd elementele unui grup corporatist sunt considerate ca 0 singura intreprindere dacd formeaza o singura unitate economica in care filialele nu au o libertate de decizie real cu privire la strategia comerciala, $i intelegerile $i practicile au ca unic scop alocarea interna a sarcinilor., in prezent, s-a acceptat ci formularea “una sau mai multe intreprinderi” se refer’, pe Janga intreprinderile individuale ce detin o pozitie dominanta, la companii cu personalitate juridict proprie ce detin 0 pozitie dominanta coleetiva, deci art 102 poate fi aplicat $i oligopolului, nu doar monopolului“ jnsa pentru a putea stabili existenta unei pozitii dominante coelctive trebuie ndeplinite conditii suplimentare, ce luate individual nu sunt probe concrete pentru a cunoaste cu sigurant& c& suntem in situatia unei pozitii dominante colective, ci trebuie privite in ansamblu, ramanénd de competenta Comisiei de a stabili existenta acesteia.