Creanga de alun dupa Lev N. Tolstol A fost odatd un negustor bogat, care avea trei fete. Into zi, inainte s plece dup& mar- f%, le-a intrebat pe fete ce vor si le aducd. Cea mare I-a rugat si-i aducd margele, mijlocia a cerut un inel, iar cea mica a spus: — Adu-mi si mie 0 creanga de alun. Aplecat negustorul. A terminat treburile, a cumparat fetei mari mirgele gi celei mijlo- cii un inel. La intoarcere, prin ploaie, trecdnd printr-o padure, si-a amintit cd fata cea mic& a cerut © creanga de alun. Coboara din cru sa rupa una, Deodata zareste intr-un tufig 0 creanga de alun cu alune de aur pe ea. A aplecat creanga gi a rupt-o. Pe data a rasdrit, ca din pamént, un urs, lea apucat pe negustor de mana si i-a spus: — Cum ai indraznit s& rupi creanga mea? Acum am si te manéne. ‘Negustorul s-a speriat $i i-a raspuns: — N-as fi luat creanga, daci nu mar fi rugat fata mea cea mica, = Du-te acasa, dar ine minte: cine te va intémpina intai, pe acela ai s& ‘Negustorul a plecat, Cum a intrat in curte prima care il intmpind a fost fiica cea mica. ‘Negustorul gi-a adus aminte de fagiduiala data ursului si i s-au muiat picioarele. A poves apoi tot ce s-a intamplat si tofi au inceput sa plang’. —Nu plingeti— spuse atunci mama ~ stiu eu ce-i de facut. Cand o sa vie ursul dupa fata noastr, noi o s& gitim pe fata ciobanului gi i-o dam pe ea in loc intr-o zi, la negustor veni ursul ca si-i cear’ fata, = Da-mi fata! Mama a priceput ce are de facut. A gatit-o pe fata ciobanului gi a dus-o ursului. Cum au pornit, ursul a inceput si mormaie sia vrut so mandnce. Atunci, ea a marturisit c% ciobanului, Ursul s-a intors la negustor gi a spus — M-ai ingelat, da-mi-o pe fata cea adevarata! Au gatit fata, gi-au luat ramas bun de la ea si au dat-o ursului. Dupa un timp, cei doi au ajuns intro padure mare, unde vantul sufla cu putere. S-au oprit. Ursul sa dat jos din trasura si a spus — Aici e casa noastr Ursul a cobordt intr-o groapa, iar fata s-a dus dupa el. Ursul a deschis 0 usa mare, a tras-o pe fata cos: ‘ino dupa mine! Fata tremura de spaima, apoi se f’icu lumind gi fata a vazut ci era intr-un palat bogat. Peste tot lumini, muzica’, oameni frumos imbracati o intampina gi i se inchina, iar Kinga ea — un print. Prinful s-a apropiat de fata gi i-a spus — Nu sunt urs, sunt pring si vreau si ma insor cu tine. Apoi a poftit parintii fetei si oaspeti la nunta, ‘Au trait fericifi, iar creanga de alun au pastrat-o cu mare grija.Sa intelegem textull 1. Cea dorit fata cea mica si-i aducd tatal? exer 2. Acui era creanga de alun rupta de negustor? ‘3. Ce Ha corut ureul negustorului fa schimbul crengii? Joc de rol 4, Cine eta ursul? Imaginayi-va un dialog fata negustorului? fntre print si tatal fetei, 1a nunta. 5. Ce s-a intémplat cu printul gi Joc de cuvinte Gaseste cuvinte care au litera initiala 4", cu acelasiinfeles pentru cuvintele: joc, cadou, medic, steag, suferingd, —iubire, Cuvdntal - parte de vorbire stomatolog. $a descoperim! in propozitiile ,.Negustorul bogat ingrijea o cas mare si avea fete rumoase.", .Prin ploaie, imparatu s-a amintt ca fica |) [RXOJRAROLROLMLUD) micd a cerut creanga.”, cuvintele (partile de vorbire) denumese: «*fiinge (negustorul, fete, imparatul, fiica); © lucruri (casi, creanga); Scrie pe o fisd titlurile ‘ Insusiri (bogat, frumoase, mic’); unor aefiuni Gingriiea, avea, a amintit, a cerul); . animalele s- «fenomene ale naturii (ploaie). in printi sau a Cuvincle fc pane din vorbirea noasua. Ele | (WXOMRULYS) se numese parti de vorbire. Parfile de vorbire pot denumi: fine, lucruri Citeste fectura ,,Leul (obiecte), fenomene ale naturii, insusiri, actiuni. si cljeluga” de Lev N. Tolstoi. Sa exersam! 1. Selecteaz din fragmentul marcat toate pirtile de vorbire care denumese fiinte, lucruri (obiecte) si actiuni. 2. Gaseste in text cate dou parti de vorbire care denumese: fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, insusiri, actiuni Vocabular if 3. Serie ce denumeste fiecare cuvant din urmatoarea propozitis Ploaia deasi udase florile albe, inmiresmate, din gridina Zanei Florilor. negustor: persoand care se ‘ocupa de comert beci: constructie subteranit 4. Serie cate dowd cuvinte care si denumease’: nume de persoane, fenomene ale naturii, insusiri, acfiuni, emofii (stdri sufletesti).