1. Tabloul sintetic al patrimoniului unei Societifi comerciale in care se regasesc mijloacele din care fi este constituité averea gi sursele financiare din care acestea au fost procurate este: A. bilanful contabil; B. balanfa centralizatoare; C. bilanful funcional; D. bilangul financiar; E. balanja sah, 2. Clasificarea patrimoniala in bilantul contabil se face dupa criteriul: A. tipul de mijloace §ilichiditatea lor; B. provenienga sursei si solvabilitatea firmei; C. funofia de care este legatd sursa si cireia fi serveste mijlocul; D. tipul de mijloace si proveniena sursei; E. lichiditate, exigibilitate si solvabilitate 3. Activul bilanfului contabil cuprinde exclusiv: . mijloacele lichide ale firmei; sursele de finanfare a mijloacelor din patrimoniu; mijloacele din patrimoniul firmei; sursele exigibile ale firmei; mijloacele firmei legate de activitatea de exploatare. BoOD> 4, Imobilizarile, in sensul bilanfului contabil, sunt: A. active cu durata sub si peste un an; B. activele corporate, indiferent de durata lor; C. toate activele cu excepfia lichiditisilor; D. capitalul permanent; E, mijloacele utilizate mai multi ani 5. in categoria imobilizairilor, asa cum sunt definite in bilangul contabil, se includ: A. A. fondul comercial; B. lichidititile; C. stocurile de siguranta D. creanfele incerte. E. stocurile de materii prime F. activele de exploatare 6. Imobilizarile necorporale, in sensul bilanfului contabil, sunt: A. bunuri utilizate mai multe cicluri de productie; B. unele bunuri de tip informatie; C. capitalul banesc angajat pe termen mediu sau lung; D. provizioanele pentru deprecieri; E, creanfe incerte cu durata peste un an. 7. Fondul comercial este 0 imobilizare: A. corporal; B. necorporala; C. provizion; D. activ fix; 8. Licenta este o imobilizare: A. financiaré; B. fixa;C. necorporala; D. contabila. E. financiar’; ‘9. Marca este: ‘A. 0 imobilizare necorporald de tip fond comercial; B. un activ fix; C. un activ circulant D. 0 imobilizare corporal de tip avans; E. 0 imobilizare necorporali de tip drept de concesiune si similare. 10. Titlurile de participatie sunt: A. valori mobiliare de plasament; B. titluri achizitionate pentru valorificarea diferenei de curs; C. titluri cumparate strict pentru accesul la un dividend despre care se stie cd ar putea fi tentant; D. obligafiuni ale trezoreriei; E, plasamente ce au ca obiectiv accesul la controlul unei alte societati comerciale. 11. Capitalul social al unei firme reprezint&: coniribujia membrilor fondatori; valoarea de piafi, la data bilantului, a actiunilor emise; valoarea nominala a actiunilor emise; valoarea de emisiune a acfiunilor emise; valoarea la zi a actiunilor emise. mp OR> 12. Pasivul este partea de bilanj contabil in care se regasesc: ‘mijloacele gi utilizarile resurselor financiare; strict sursele propri ale firmei; resursele financiare ale firmei; lichiditagile firmei; strict sursele imprumutate ale firme, FoAmp> 13. Capitalul social este o sursa financiard reprezentiind: aportul in bani al actionarilor / asociatilor; aportul in natura al actionatilor / asociatil transferurile de sume din fondul de rezerv: aportul in bani si natura al actionarilor / asociatilor; valoarea firmei declarata de fondatori. FoOm> atoriile din bilanful contabil includ: ‘sumele certe datorate oricaror creditori; numai datorile catre clienfi si furnizori; datoriile de tip comercial si bancar, excluzndu-se pe cele financiare; strict datoriile de tip bancar si financiar, datoriile de tip comercial, bancar si financiar, férd cele de tip fiscal si social. 14. HOODY le de tip comercial se referd strict la cele privind: clienfii creditori, furnizori si bincile; bancile; clienfii creditori gi furnizorii; bincile, stata si asigurarile sociale; furnizori si bancile. A B, ci D. E.16. Clasificarea patrimoniala in bilangul functional se face dupa criteriul: A. tipul de mijloace $i lichiditatea lor; B. provenienfa sursei si exigibilitatea ei; C. funojia de care este legat sursa gi cireia fi serveste mijlocul; D. tipul de mijloace si provenienfa sursei; E, lichiditate, exigibilitate si solvabilitate 17. Activul fix din bilanful functional include: A. mijloacelor referitoare la exploatare; B. mijloacele referitoare la investitii; C. mifjloacele referitoare la exploatare gi cele privind investitile; D. numai activele imobilizate din bilangul contabil; E. orice mijloc ce rispunde criteriului de durabilitate (imobilizare peste un an). 18. Activul circulant din bilanful funcional include: orice imobilizare nedurabilé (sub un an); imobiliz&rile nedurabile de exploatare si de investi ‘numai imobilizarile nedurabile de exploatare; orice imobilizare privind exploatare; numai activele circulante din bilanful contabil. 19, Resursele permanente ale firmei sunt: resursele proprii si datorile financiare; resursele proprii si datoriile bancare; resursele proprii si datoriile de orice fel; . capitalul social gi rezervele; capitalul social, rezervele gi datoriile bancare. MOOB>e moom> 20, Datoriile financiare: . sunt datoriile de orice fel contractate de firma; sunt datoriile cu caracter durabil; se referd strict la datoria din imprumuturi obligatare; sunt legate de ciclul de investi; sunt datorii pe termen lung exclusiv bancar. rDOD> 21. Datoriile circulante: finanfeaza exclusiv activele circulante; sunt datorii durabile; se refer strict la ciclul / functia de exploatare; sunt datorii pe termen scurt; se referd la ciclul de finanjare. FOOm> Lichiditatea este: ‘A. capacitatea firmei de a- transforma activele in disponibilititi; B. capacitatea firme de a-si respecta scadenfa la datori; C. capacitatea firmei de a-si achita datoriile; D. capacitatea firmei de a se autofinanja; existenfa lichiditailor in casa gi in cont. nm 23. Exigibilitatea este capacitatea firmei A.a-$i transforma activele in disponibili B.a-$i respecta scadenta la datorii;Casi achita datoriile; D.a se autofinanja; E.aexporta. 24, O firma poate avea caracteristica de lichiditate fara a fi solvabila? A. intotdeauna; B. niciodata; C. da; D. nu; E, sunt incompatibile. 25. O firma poate avea caracteristica de solvabilitate fird a avea lichiditate? A. da; B. nu; C. sunt incompatibile; D. intotdeauna E. niciodata. 26. O firma poate fi exigibila fara a fi solvabila? A. da; B. nu; C. intotdeauna; D. depinde de vanzari; E. sunt incompatibile. 27. O firma poate fi solvabilé fara a fi exigibila? A. intotdeauna; B. niciodata; C. da; D. mu; E, sunt incompatibile. 28. La un moment dat pe durata exercifiului financiar-contabil, o firma poate fi solvabilé fara aavea caracteristica de lichiditate? A. da; B. mu; C. intotdeauna; D. niciodata E. numai daci are vanziri. 29, La.un moment dat pe durata exercifiului financiar-contabil, o firma poate fi exigibil& fara a avea caracteristica de |i da; mu; intotdeauna; niciodata numai dacé are vanzari. HoOw> 30. Scopul bilanfului financiar este de a sti dacd: A. intreprinderea este solvabila in perspectiva continuatii activitsti; B. intreprinderea este solvabilA in perspectiva incetérii activitii; C. intreprinderea are caracteristica de lichiditate si isi poate continua activitatea;31. 32. 33, 34, 35. D. intreprinderea are caracteristica de exigibilitate; E. intreprinderea are rezultate financiare satisfacatoare pentru actionati i pentru autofinantare. Activul imobilizat, durabil, al bilanfului financiar include: strict activele imobilizate din bilanful contabil; strict activele de exploatare din bilantul functional; strict activele imobilizate corporale din bilanful contabil; activele corporale, imobilizate sau circulante, din bilanful contabil; imobilizérile din bilanful contabil si active circulante din bilanul contabil, in masura fn care acestea au durat mai mare de un an. RpOmD> tivul bilanjului financiar este ordonat dupa: . lichiditate; exigibilitate solvabilitate; durabilitate; valoare; randament, asivul bilanfului financiar este ordonat dupa: .. lichiditate; exigibilitate solvabilitate; ). durabilitate; valoare; randament. PHUODD ys mmDO> Din punet de vedere al patrimoniului unei firme, fondul de rulment este: A. sursa; B. un mijloc; C. sus numai cand este negativ; D. surs& sau mijloc, dupa cum este negativ sau pozitiv. in mijloc numai cand este pozitiv, Fondul de rulment arat: A. care sunt sursele durabile ale firmei; B. care sunt sursele pe termen scurt ale firmei C. excedentul de surse durabile care se pot utiliza pentru finanjarea activului circulant; D, excedentul de surse durabile care se pot utiliza pentru finanjarea activului fix; E. insuficienfa de surse pe termen scurt care ar trebui acoperiti prin ctedite de trezorerie, 36 Fondul de rulment are ca principala destinatie: 37. ‘A. finantarea activului fix; B. finanfarea activului circulant; C. finanjarea disponibilului din cask si din contul de la banc’; D. acoperirea diferentei dintre creditul bancar si cel comercial: E, rambursarea creditelor bancare, Fondul de rulment negativ araté ca: ‘A. nu poate exista fond de rulment negatiy; B, finangarea activului fix se face si din surse pe termen scurt; C. nu exista disponibil in casa si/sau in contul de la banca;38. 39. 40. 4 2. 43, 44, D. finanfarea activului circulant se face si din surse pe termen lung; E, se respecta "regula de aur" a finanfelor: acoperirea utilizarilor pe termen lung din surse pe termen lung si a celor pe termen scurt din surse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv aratl ca: ‘A. finanfarea activului fix se face exclusiv din surse durabile; B. finanfarea activului circulant se face exclusiv din surse durabile; C. pentru finanfarea activului fix sunt necesare gi surse nedurabile; D. se incalea "regula de aur" a finanfelor: acoperirea utilizirilor pe termen lung din surse pe termen lung si a celor pe termen scurt din surse pe termen scurt; E. exista disponibil in casa si/sau in contul de la banca. Insuficienfa de fond de rulment apare atunci cnd: valoarea activului fix este mai mare decat a surselor permanente; valoarea activului fix este mai mare decat a surselor proprii; scade disponibilul in casa si/sau in contul de la banca; sunt necesare credite de trezorerie pentru a finanja activul circulant; creditul comercial acordat de firma este mai mare decat cel primit de firma. HUOWD> Din punct de vedere al patrimoniului firmei, necesarul de fond de rulment este: o sursi ‘un mijloc; © sursi cénd este pozitiv; ‘un mijloc end este negativ; 6 surs sau un mijloc dupa cum este pozitiv sau negativ. moOD> ‘Necesarul de fond de rulment arata: excedental de surse durabile care se pot utiliza pentru finanfarea activului fix; excedentul de activ circulant peste datorile circulant; cexcedentul de disponibilitati in casi si/sau in contul de la banc, care este valoarea utilizarilor pe termen scurt ale firmei; nevoia de resurse durabile. room Necesarul de fond de rulment arati: ‘A. nevoia de credite pe termen lung; B. nevoia unui credit obligatar din cauza lipsei de oferta de credit bancar pe termen lung; C. nevoia de credite bancare din trezorerie; D. nevoia de stocuri materiale pentru exploatare; E. lipsa de lichiditate. Calculul necesarului de fond de rulment (NFR) se face dupa relatia: ‘A. NER = Active fixe — Active circulante B. NFR = Capital Propriu— Active fixe; C. NER = Activ total — Pasiv Total: D. NFR = Capital Propriu— Active EB. NFR = Active circulante ~ Dator sulante circulante. Suma (valoarea) reprezentind necesarul de fond de rulment poate fi A. strict pozitiva; B. pozitiva sau zero; C. pozitiva, negativa sau zero; D. strict negativa;E. negativa sau zero; F. numai zero 45, Necesarul de fond de rulment pozitiy arati ci: A. finanjarea activului circulant se face exclusiv din resurse permanente; B, finanfarea activului fix se face exclusiv din resurse permanente; C. exist lipsi de lichiditari; D. pentru finantarea activului circulant ar putea fi necesare credite de trezorerie; E, pentru finanfarea activului circulant sunt in mod cert necesare credite de trezorerie. 46. Necesarul de fond de rulment negativ arata c&: . finanarea activului circulant se face fir apel la credit bancar; este necesar apelul la credite bancare pentru a putea finanfa utilizérile pe termen scurt; nu exist disponibilitati in cas si/sau in contul de la banca; activul fix este finanfat exclusiv din resurse permanente; resursele proprii pot fi utilizate si pentru finanjarea activului circulant. moow> 47. Necesarul de fond de rulment negativ vadeste o situafie financiar& ce poate fi ccaracterizati ca: .imposibi anormal normal intolerabi indezirabilé. PoOm> 48. {in contextul unui necesar de fond de rulment negativ, devine important& pentru firma: identificarea unor soluii pentru plasarea disponibilitiilor blnesti in exces: objinerea operativa a unui imprumut obligatar; deschiderea unor linii de credit bancar pe termen scurt; . vinderea unei pirfi din portofoliul de valori mobiliare pe care le detine firma; cemiterea de noi actiuni pentru completarea resurselot proprii. MoAp> 49, Trezoreria este un indicator de gestiune financiar& care desemneazi: plafonul de cast; rulajul contului "casa"; sumele datorate trezoreriei bugetului; sumele platite in contul trezoreriei bugetului; Aisponibilitigile banesti ale unei firme. HoOD> 50. Daci T= FR - NFR > 0, cu T= trezorerie, FR = fond de rulment si NFR =necesar de fond de rulment, atunci firma are: A. surplus de datorii; B. plasamente in exces; C. disponibilitati banesti; D. exces de credite; E. varsiminte in exces la trezoreria bugetului. 51, Daca T= FR - NFR <0, cu T= trezoreric, FR = fond de rulment si NFR = necesar de fond de rulment, atunci firma are: A. virsiminte sub nivelul datoriilor la bugetul de stat; B, lips de plasamente mobiliare; C. nevoie de credite bancare pe termen scurt;D. nevoie si fact o emisiune suplimentara de actiuni; E. lipsd de active circulante de exploatare. 52, CAnd fondul de rulment si necesarul de fond de rulment sunt amandoua pozitive, atunci trezoreria poate fi: pozitiva; negativ’; zer0; pozitiva, negati negativa sau zero; pozitiva sau zero; negativa sau pozitiva. sau zero; ammoam> 53. Cand fondul de rulment si necesarul de fond de rulment sunt amandous negative, atunci trezoreria poate fi: pozitiva, negativa sau zero; negativ’ sau poziti situatie imposibile numai negativa; negativa sau zero; umai pozitiva. FOO RE m 54. Cand fondul de rulment este pozitiv si necesarul de fond de rulment este negativ, trezoreria poate fi: situafie imposibila; numai pozitiva; pozitiva, negativa sau zero; pozitiva sau zero; numai negativa; pozitiva sau negativa. mmOA Dp 55. O societate industrial prezinti fond de rulment pozitiv si necesar de fond de rulment negativ, cu trezorerie negativa. Din punctul de vedere al riscului pe care il incumb& pentru societate, putem spune: A. situafia este cel puin riscanta; B. situafia are rise moderat; C. situatia nu este posibila; D, situafia nu prezinta rise; E, situatia este obignuita. 56, Soldurile intermediare de gestiune rezultate din contul de rezultate sunt: a, marja comercialas; ». fondul de rulment; c. productia exercifiuluis 4. valoarea adiugati, ¢, excedentul brut de exploatare; £ necesarul de fond de rulment; 2g. trezoreria; hresursele permanente. A,C,D,E; BF; toate; nici una; B,D, E, F, H. roamD>(57. Marja comerciala este: a. un indicator financiar de insemntate major pentru toate societitile comerciale; b. un sold intermediar de gestiune; c. 0 rat de structura financiara, de echilibru financiar side gestiune; 4. un rezultat financiar specific societatilor de distributie si pusin relevant pentru alte categorii de activitiis ¢. un indicator financiar pufin important, dar care rezulti implicit din analiza contului de rezultate. A. A,B; 5% BpOm Pope By 58. Variatia stocului de marfuri la o firma, calculati ca stoc final de mérfuri minus stoc initial de mirfuri, intra in caleulul marjei comerciale: prin insumare; prin scadere; nu intra; numai dac& este pozitiva; ‘numai dacé se referd la mérfurile pentru autoconsum; ‘numai daca se referd la propriile produse finite. mmoaDD 59. Marja comerciala este dati de diferenfa intre vanzarile si cumpirarile de marfuri: intotdeauna; in cele mai multe cazuri; numai daca vanzirile si cumparirile se referd la produsele finite fabricate in firma; numai daci este corectat’ cu variafia stocului de marfuri; numai in cazurile cand nu exist autoconsum. noom> 60. Productia exercitiului este un indicator financiar calculat din: A. bilanul contabil; B. bilanful funcional; C. bilanful financiar; D. contul de rezultate; E. este calculat extrabilantier. 61. Productia exercitiului este: a. un indicator financiar de insemnatate major pentru toate societafile comerciale; b. un sold intermediar de gestiune; c. 0 rat de structuri, echilibru gi gestiune financiara 4, un rezultat financiar specific societafilor de tip "industrial" si putin relevant pentru cele de distribujie; . rulajul contului de vanziri al firmei. E AC; B,D; AE roomp 62. Productia exercitiului include:a. productia vanduta; b, productia stocata; . productia imobilizat’ .autoconsumul; . prefuri comparabile; £. prefuri initiale. A. toate; B, A,D; C. B,D,E; D. A,E; E. A.B. 63, Valoarea adaugati este un indicator financiar calculat din: A. bilangul contabil; B. bilantul function C. bilanful financiar; D. contul de rezultate; F. declaratiile fiscale privind impozitele datorate statului in general si TVA in particular. 64. in valoarea adaugatd se regiseste aditiv: fondul de rulment; ‘marja comercial; necesarul de fond de rulment; productia exercitiului; att marja comercial, cat si productia exercitiuluis diferenja dintre productia exercitiului si marja comercial; atat fondul de rulment, cat si nevoia de fond de rulment; diferenja dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment. 65. Valoarea materiilor prime: se include in valoarea adiugata, nu se include; se include sau nu, dup cum variatia de stoc a materiilor prime este pozitiva sau nu; se include, numai pentru calculul TVA; se include, numai dupa ce a fost calculati TVA. POOR. ROMMUODE 66. Valoarea adaugata reprezintd valoarea creatd in plus de o intreprindere peste valoarea: A. imobilizatilor corporale; B. salariilor; C. amortizarii; D. materiilor prime; ‘consumului material si de servicii din achizitii din exteriorul intreprinderii m 67. Excedentul brut de exploatare este un indicator financiar calculat din: A. bilanful contabil; B. bilanful functional; C. bilanqul financiar; D. contul de rezultate; E. extrabilantier. 68. In calculul excedentului brut de exploatare, valorile reprezentind remunerarea factorului munca: A. nu au nici o legatura; B. trebuie adiugate; C. trebuie deduse;D. . trebuic adiugate numai cele privind salarile directe; E. trebuie adéugate numai cele privind salarile indirecte. 69. in calculul excedentului brut de exploatare, velorile reprezenténd impozite gi taxe: A. nu au nici o legatura; B. trebuie adaugate; c. trebuie deduse; D, trebuie adiugate numai cele privind TVA; E, trebuie sciizute numai cele privind TVA, 70. Indicatorul financiar de baz pentru calculul rezultatului exploatarii este: 71. MROOWR. moam> cifra de afaceri; valoarea productiei fabricate; productia exercifiului; valoarea adaugat3; excedentul brut de exploatare. dicatorul financiar de baz pentru calculul rezultatului curent fnaintea impozitirii este: cifta de afaceri; valoarea productiei fabricate; productia exercifiului; valoarea adiugati; rezultatul exploatarii; excedentul brut de exploatare, 72. in comparagie cu rezultatul net al exercifiului, rezultatul exploatirii este: A. mai mic, egal sau mai mare; B. mai mare Cc mai mic; D. nu sunt comparabile, deoarece primul indicator se referd la o durati de timp - E. "exercitiu", iar al doilea la 0 activitate - "exploatare"; ‘nu sunt comparabile decdt in ce priveste faptul cA sunt rezultate, altfel nu pot fi comparate, 73. Capacitatea de autofinantare reprezinta pentru firmi: A. rezultatul net pe care il poate utiliza pentru rezerva si dezvoltare; rezultatul net pe care il poate utiliza pentru autofinanfarea efectiva; . sumele de bani, indiferent de provenienti, pe care le poate utiliza pentru propria ei Finanyare; pentru propria ei finangare; calitatea firmei de a procura surse pentru a se finanfa. B. G D. sume de bani degajate numai din activitatea firmei gi pe care le poate utiliza numai E, 74, Principalul indicator financiar in calculul aditiv al capacitafii de autofinantare este: moO D> . cifra de afaceri; valoarea adaugat productia exercitiului; . excedentul brut de exploatare; rezultatul net al exercitiului; rezultatul exploatirii. 75. Rata de autonomie financiara arata:76. 7. 78. 79. 80. al 82. intervalul de timp pentru care fondul de rulment asigura finanjarea activitiii; capacitatea intreprinderii de a asigura resurse pentru propria finanjare; misura in care resursele proprii acopera datoriile financiare; ponderea resurselor propri in cele permanente; situafia c&, pentru finanjarea intreprinderi, nu se apeleaza la credite. soOm> Rata de autonomie financiard se calculeazi dupa relatia: datorii financiare / resurse permanente; resurse proprii / resurse permanente; resurse proprii/ active imobilizate; resurse proprii / datori financiare; capacitate de autofinantare / profit net. ‘ata capacitifii de rambursare exprima: ‘mfrimea capacititii de autofinantare in raport cu datoriile financiare; mirimea profitului net (dupa plata dividendelor) in raport cu datoriile firmei; durata rambursirii datoriilor financiare din capacitatea de autofinantare; ponderea profitului net (dupa plata dividendului) in datoriile angajate de firma; mirimea creantelor de orice natura in raport cu datoriile de orice natur, pe termen scurt, ale firmei. PONw>, mMOOw> Rata capacitiii de rambursare se calculeazi dupi relasia: A. (profit net - dividenD. / datorii; B. datorii financiare / capacitatea de autofinantare; C. resurse proprii / datorii financiare; D. datorii financiare / profit net; E. fond de rulment / datorii. Rata cheltuielilor financiare arata: miasura dobanzilor in raport cu creditele apelate; misura cheltuielilor financiare in raport cu excedentul brut de exploatare; misura dobanzilor platite in raport cu celelalte componente ale cheltuielilor financiare; misura cheltuielilor financiare in raport cu valorea productiei, cite unititi monetare de cheltuieli financiare revin la o unitate monetard de venituri financiare. POORp Rata cheltuielilor financiare se calculeaz dup’ relajia: A. cheltuieli financiare / venituri financiare; B. cheltuieli financiare / rezultatul curent inainte de impozitare; C. cheltuieli financiare / excedentul brut de exploatare; D. profit net / cheltuieli financiare; E, dobanzi plitite / alte elemente de cheltuiala financiara. Rata finanfarii imobilizirilor arata: A. in ce masurd sunt finanfate activele imobilizate; lei active imobilizate revin la un leu resurse proprii; C. ponderea creditelor in valoarca activelor imobilizate; D. ince masurd este asiguratl finantarea activelor imobilizate din resursele permanente; ii revin la un leu active imobilizate. Rata finanfirii imobilizarilor se calculeazi dupa relafia: A. active imobilizate / total datorii; B. total datorii financiare / active imobilizate;83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. C. resurse permanente / active imobilizate; D. active imobilizate / datorii pe termen mediu gi lungs E. total pasiv / active imobilizate. Ratele privind creanfe-clieni si datorii-furnizori se includ: . prima in analiza exploatirii si a doua fn analiza structurii financiare; ambele in analiza structurii financiare; prima in analiza solvabilitaii si a doua in analiza activitifii de exploatare; ambele in analiza solvabilitiii ambele in analiza exploat .ata creanfe-clienti aratd: . ponderea creantelor in total activ; durata in zile a creditului comercial acordat; misura in care creanje-cliengi sunt acoperite de furnizori; gradul in care au fost scontate efectele comerciale emise de clienti in beneficiul firmei; ponderea creanfelor in datoriile de trezorerie. HONM> es MOODS Rata creanfe-clienti se calculeaz& dup’ relatia: A. efecte comerciale / creanfe-cli B. creanfe-clieni / furnizori; C. (creanje-clienti plus efecte comerciale scontate) * 360 / cifta de afaceri; D. (creanje-cliengi minus efecte comerciale scontate) / productia exercitiului; E. creanfe-cliensi / total activ, Ratele de lichiditate se includ in analiza: ‘A. structurii financiare; activitatii de exploatare; bonitatii cresterii economice; rentabilititii; mijloacelor folosite. ™moOW Analiza solvabilitiji arata: riscul de incetare a activitatii; sansa de continuare a activititiis riscul de a nu fi plitite datorile la termen; riscul de neplaté a datoriilor, riscul de nerambursare a creditelor bancare. ata lichiditapii imediate arata: ‘misura in care valorile disponibile acopera datoriile pe termen scurt; ponderea valorilor disponibile fn total valori; ‘misura in care disponibilititile se gésesc sub forma de bani lichizi; raportul intre numerarul si scripturalul de care dispune firma; ponderea valorilor lichidabile in 48 de ore in total valori. BIOER>, mUOwp Rata lichiditatii imediate se caleuleaza dupa relatia: A. numerar / disponibil in cont; B. disponibilititi total activ; C. disponibilitifi / activ circulant; D. datorii pe termen scurt / activ circulant; E. valori disponibile / dator90. Rata lichiditasii imediate (rli) arat& o situatie normal atunci cénd valoarea ei este: 91. ssupraunitard; intre zero si 0,5; ceva sub 100%; mult peste 1; nu existii o valoare standard dac& rli> 0. roOm> Rata lichiditatii reduse arati: A. masura in care disponibilitatile in casa gi in cont acopera datoriile pe termen scurt; B, gradul in care valorile disponibile gi realizabile acopera datoriile sub un an; C. ponderea valorilor lichidabile pe termen scurt in total valori. D. ponderea valorilor lichidabile pe termen scurt in total pasiv; E. raportul intre valorile disponibile si cele realizabile) 92. Rata lichiditiii reduse se calculeazi dupa relatia: 93. 94. 95. 96. 97. ‘A. valori disponibile / valori realizabile; B. (valori disponibile plus valori realizabile) / total pasiv; (valori disponibile plus valori realizabile) / activ circulant; . (valori disponibile plus valori realizabile) / datorii pe termen scurt; . valor’ lichidabile pe termen scurt /total valori c. D. E, . Rata lichiditafii generale ara A. ponderea valorilor lichide fn total actiy; B. ponderea valorilor lichide si a celor lichidabile pe termen scurt in total activ circulant; C. masura in care valorile pe termen scurt acopera datoriile pe termen scurt; D. masura in care firma isi onoreaza datoriile la scadenta; E. indicele care exprima cat reprezinta valorile lichidabile pe termen scurt in raport cu valoarea lor contabila. Rata lichiditajii generale se calculeazi dup relagia: valori lichide / total activ; (valori lichide plus valori lichidabile in 48 de ore) / activ circulant; activ circulant / datorii pe termen scurt; datorii intarziate / total datorii; valori disponibile, realizabile si de exploatare / datorii sub un an, HOOD Rata lichiditapii generale (RLG. aratd o situafie normalé atunci cénd valoarea ei este: A. supraunitara; B. intre zero si 0,5; C. ceva sub 100%; D. pozitivas E. nuexisti o valoare standard. Rata rentabilititi financiare se calculeaza in raport cu: A. capitalul propriu; B. capitalul permanent; C. activele imobilizate brute; D. cifta de afaceri E. producfia fabricat; F. capitalul investit; G. necesarul de fond de rulment pentru exploatare. ‘Activul economic reprezint&:98. 99. . activul de bilan; activul de bilan minus total datorii; activ imobilizat brut plus necesar de fond de rulment pentru exploatare; activ de bilanf minus active in afara exploatiri; actiy de bilant minus active financiare. roaw> -vierul financiar: . este intotdeauna pozitiv; nu este un indicator cuantificabil; trebuie si fic supraunitar; poate fi pozitiv sau negativ; este o nofiune ce exprima existenfa unei situafii favorabile in ce priveste valorificarea imobilizdrilor sau plasamentelor sau speculafiilor cu ttluri (valori) financiare. BUOBEE Levierul indatorarii se determina dupé relatia: ‘A. datorii totale / capital propriu; B. resurse propri / datorii financiare; C. datorii /surse permanente; D. datorii totale / total pasiv; 100-Rata indatorarii globale arati: . ponderea datoriilor in pasiv; ponderea datoriilor in capitalul propriu; ‘masura in care datoriile finanfeaz cresterea economica; ‘gradul in care datoriile sunt mai mari decat capacitatea de autofinanfare; miAsura finanjarii necesarului de fond de rulment din datorii. profit din incasiri pentru productia fabricatd prin indatorare / incasdri pentru produetia fabricat prin indatorare, =RDODD>