Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Huntington - Crezul

    Uploaded by

    ILINCA
    8 views13 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views13 pages

    Huntington - Crezul

    Uploaded by

    ILINCA

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    ie Programs in Nat jin National Pe al Order in Changing Societies, New fe Ame anes rica: 0 jard aparte, fondaté de pus mai presus de orice ideea de libertate — qo?) Z VIATA POLITICA AMERICANA ‘Tradveert de MIHAIL RADU SOLCAN HUMANITAS ( 9A 2 CREZUL AMERICAN $I IDENTITATEA | NATIONALA FILOZOFIA POLITICA IN AMERICA Precaritatea gindirii politice din America a fost adesea 0 teoria politic’ a fost relativ subdezv s cu Europa. Filozofii pol mared $1 ideologi 2 cu © bazii de clas& lipsese cu totul de pe scena americana. Dar este o greseall si tr acest adevar la presupunerea c& ideil Statele Unite un rol mai p Statele le au reprezentat un nagionale gi CREZUL AMERICAN $I IDENTITATEA NATIONALA 27 ‘angajim in aceasti dezbatere perend sau micar si revista, Argumentarea noastra nu priveste caracte ci ceva mult mai concret, identificabil si masurabit crezimintele pol i tinem c&: 1) Incepind cu ultima parte a veacului al XVIII-lea sau prima parte a secolului al XIX-lea au existat in Statele Unite anumite valori si idei politice fundamentale care pot fi socotite drept .Crezul American”. 2) Acest Crez s-a bucut de sprijinul amplu al marii majorititi a membrilor societi americane. 3) Desi, in decursul timpului, au intervenit unele modificari in Crez, componentele sale cruciale s-au schimbat putin fn decursul a dou’ sute de ani. 4) Spre deosebire de situafia din cele mai multe societati europene, acest Crez a jucat si continu si joace un rol de prim plan in conturarea identitagti najionale americane. IZVOARELE, SFERA DE CUPRINDERE $1 STABILITATEA CREZULUI Care sint vatorile Crezu i nenumirate au analizat aceste valori tn diferit aproape Declaratia de Independents. intr-un sens mai larg, ele pot fi Ingelese ca reuni eva teme majore, Cel mai vechi este impusi comportamentului umn. Legea, in acest sens, era conceputi ca find ceva aflat dincolo de zona in care omul | | | 28 Vina POLITICA AMERICANA poate opera modificiri, dar la care poate avea acces prin ‘cunoastere. Omul descoperd legea, nu face; iar aceasta lege, ‘neleast fie ca lege divin, fie ca lege naturalé, fie ca lege sta- tomicit& prin tradisie fumizeaz4 normele comportérii umane, Jn Europa secolului al XVIL-lea aceste idei tra privire la drept'au Tnceput si fie inlocuite de citre Jegile aa cum ered ei nimerit, In acelasi seco! inst ideile mai vechi despre legea fundamental ca o restrictie impust actiunii ‘umane au fost exportate in America si au prins acolo rida © @ doua sursi de prima important a ideilor Crezu American este protestar fumizat componenta milenarist® si pe cea in viziunea politici american’. In particular, protestar suns ibertate yi spiritul religios, pe ro! Iuntar, pe impor- tanga democray je salle pent comunitatea politic’ (,nici episcop, nici rege") si, la momen- tul oportun, pe abandonarea structuritor bisericesti institutio- nalizate. Statele Unite sint singura fara din lume tn care majo- ritatea populaziei a aparinut de-a lungul timpului eruparilor protestante disidente fai de Biserica Anglican. Valorile, protestante au consolidat tendinjele republicane si democra- tice fn veacul al XVIlI-lea si au oferit baza moral si etic’ subiacenta ideilor americane despre politica si societate. Laaceste filoane, secolul al XVill-lea a addugat ideile locke- te despre drepturile naturale, libertate, contractul imitat al gavernaiminiului* si dependenta guver- “In origins! government Termenul acesta are 0 poternic® ‘neficctura cultural In englez’, sensul siu este otal difert in Mazea Britanie (unde are curentsensil ge ,guvern”) ji SULA. zice, a prima vedere, un neam rea"). Ple parcurs, onul scoste in cultura paliicé americand. Antorl fine, de asemenea, le distineia ine state (tatul din cultura politica european) si government. in co text american in textul autora, am redat intotdeauaa pe government (CREZUL AMERICAN gUDI NALA > nimintului de socictate. In sfit cu neald in Declat nizirii societiyii — a pus la indoiald legitinmtatea distincyi i privilegii mostenite, Daca toy oamen' atunci tofi trebuie sf conteze in mod egal din are, to4i trebuie s@ aib’ un je pent suveran fim secolul al XIX-lea, Ideea de egalitate, lufionare de la sfirgitul secolt ‘monopol ny sint allt de larg imbray Se vorbeste uneori de 0 tea american’ aceste idei nu capt forma unei ideo! ‘articulate ew gr ‘sensu in-care “acest te pentru a'ne referi Ia sistemele europene de crez te precum conservatorism ismull, marxismut, democrajia gi democratia amalgam complex si amorf de | (ou tot dezavan pe care il are acest termes les pentru metoda sau forma de guvernare); except easté regula am Tut arunci cind textul sugereaeS o poternici fark ne ativa (,statal” a intruchipare a puteritImpotrve careia se 1d. cap AM) gi eind se au in vedere alte con tan contexte speciale, cid este vorba despre roméng, dar american, ele sint pregnant po acestei cis rezida fn diferenja dintre cul romini}, De altfel, diferentele acestea ct Europa, sint pe larg discutate de autor mai jos. (N.C) ‘int departe de a fi aceleagi. Evident, in co ord a traduce: 30 VIATA POLITICA AMERICANA un sistem de stabilize a prioi flurire a cdi cheie care di jor intre valori gi de * de infaptuire a valorilor. Ele nu au trisiturile © ideologie de alte ansarmblua de idei jar chiar gi acest termen nu red: ate a amalganiului. Se pare astfel ct este mai nimerit si vorbim despre idei sau creziminte pal ‘ummm pe Gunnar Iu despre Crezul American, ic al acestui Crez se je pentru a ord a i pentru mod inetent teoretic cot Conflictele survin daca fiecare despre pujini americani ar ac momeat dat goleascd de CREZUL AMERICAN $1 IDENTITATEA NAT WALA oM ull Corpus consistent de dogme care tind fn aceea: erat de idei care pot fi “ Este ,,o tristtura disti a ea si susting fn acelasi timp idei contradi shsicen ostenieala 58 dezamorse75 cont ditecyie, unui despot. aristocratic’, loarea_ democi drepturiior, libertilor breslelor, iar in seco} a incheia contracte si a_propriet Tocqueville asupra egal cexperienyi europeans, Pt Jui ch expansiunea egal fea. Americanii acordiin 9 ¢ libertiii fn raport cu eg: O tema pereni a discursului poi efortul de a le impica una eu | | | | AMERICANA, 2 dc egalitatii_ ca egalitate a sanselor coexist cu viziuni despre libertatea de a reugi. Cei care au fost preocupati de promovarea uneia dintre ele au fost, lozofice in Europa, a fost dizolvat® de st dizolvatd de cite un indi fn care $-au reglisit amindoud." Dup§ cum a spuis Herbert Croly, Tara Libertiits deveait in decursaltimpulai si Tara |. a spus Tocque: mai citate, ,cad de acord cu tofii asu ii asupra pri te coving of chomuageh socitatea umanl” Cl unii americani inaintea lui si nei de an de toate originil a pesté ‘75 la suti din populatie’, Cind princi ccheie ale Crezului American sint formulate in ter- atunci sprijinul pentru democratic, domnia majoritigi, drepturile minoritatilor, tatea cuvintului si a religied, si, ceva mai pt agitate spropie desuantas i ca wuturor grupurilor care formeazi’ publicul american masurd ce valorile capt’ 0 formulare in termeni mai palpa- i concrete ale acestor valori fn care sint mai instruiti, cei care sint mai activi in politic’ s de conducere in organizatiile comuni care ocupa po: ‘CREZUL AMERICAN acceptarea vatorilor sistermului este maxima printre cel petivi in cadrul sistemului si care beneficiaza cel mai mult de pe urma sa, Cei cu un status socio-economic mai elevat sink mai putin inclinagi decit cei cu un status mai putin bun si perceapa diferenye majore Intre val istermului gi 18 {atea sistemului, In cazul preferinjelor 1a nivel global Insi subzistd nici-o indoiala, dup cum se arat& in concluziile uri analize cbprinzatoare de la inceputul anilor "70, c& ,fn Statele tilor politice fundamentale la politic in ansamblul sau este deosebit de amply Gradul fnalt de acceptare de care au beneficiat aceste val istoriel americane se reflect& gi in soarta pe care au ‘cunoscut-o sistemele de valori politice ce au constituit altema potentiale, Asif de sisteme s-ar putea dezvolta num lneolo unde exist 0 bazA social’ gi economic3 oareeare ci of alimenteze crezimintele politice diferite de cele care fn socielate. Trei asemenea bare — region: ‘last si etnied —, In principiu, au existat fntr-un moment sau storiei americane. jortant efort de dezvoltare a unui set altemativ de valori politice este cel care a fost intreprins in Sud inainte de riaboinl civil, O societate intemeiat’ pe sclavie contra: iowa Maprant vatorile centrale aie Creaului American. Drept ‘Gnmare, de Indatd ce sisternul sclavagist a fost tot mai critieat dupa 1830, autorii si ginditori sudisth au formulat 0 a conservatoare deosebit de sistematic articulatd.a unei soviet®ti euificate pe baza respectiva, Folosind idet si argumente con Servatoare elasice, cafe au servit fn istorie Ia upirares multor itor tipuri de societfi, ci au ficut mari eforturi pentru # dez Volta 0 altemativa ideologic¥, iar scrierile. Huminism reac{ionar", dupa expresia lui Hartz, constitule o revarsare de teoretizare politic& unie® in istoria americant. Ideile cons yatoare au fost, pentru ei, o arma utilizabila fa apBrarea soc {afi lor impotnva preponderenfei ctescinde, economice geografice, a Nordului si a asaltului ideolagic tot ma Al abolifionistilor. in conginutul

    You might also like