5, Cotarea desenelor tehnice 5.1. Norme si reguli de cotare 5.1. Generalitat! ica geometricd liniard, care stabi ste o caracteristicd geometricd | ete ma Dimensne ego suprafele, distana dine iesee any gy une pesaca dinire dowd subansamble ale unei instala(i, unghiulara eel, sau distant eet fc Determinarea si inserierea pe desene # dimensiunilor pieselor say gy et i \ s teria nae se efelueaz conform regutilar sig lor ports t STAS 18887 inseriu pe desene sint de dou’ feluri: : se inseriu pe desen F Dimensiunile care ale N, rezultate din calcul, proiectare sau ce Seat functionale sau constructiv tehnolo ' 3 uno criti no bie pe beet de priet sau de documenta tenia inscril dentefecive E,rezultate din MASUFArC; Se TnScriu pe desenee ye relevet. , Clevet ste dimensiuni se prevad gi se inseriu pe desene cu abateri, impuse ge conditile de execulie si de funclionare a pieselor in cauza. ‘Cotarea trebuie sa determine cu precizie toate dimensiunile necesare «i lunctionarit pieselor, prin inserierea corect& a valorilor dimensionale Seco formele ‘geometrice functionale si constructiv-tehnologice ale desenate Coicle se inseriu pe desene cu cifre arabe gi cu dimensiunea nomin; uti in STAS 186-86. Dimensiunile cotelor se exprima in milimetri. Lin pentru execufia grafic a cotarii sint cele prevazute in STAS Teetare, g BICE a Dieselor. 5 execute, care dei Pieselor al’ preva ile ulilizate 5.1.2. Elementele cotarii In reprezentarea graficd a colarii, conform fig-5.1 3 celemente principale: ig 5.1, se disting urmatoarelege cold, deasupra cdrora se inscriu yal ye de cold, orile numeri inl 4 fe continua subjire, paratel cu tinite de contur vfs protect cat A je minitnum gapte milimetri, Se delimiteary Prin sageli, amplasatg \emstanld pele extremitai, Sau prin combinalii de sige i Punete (fig. 5.1) [sana si ri tung arcelor de cere (lig. 5.2 4g &), diametrelor de ciscumt. 13 all col 4), fazelor de curbura cind Centrul poate fi'determinat la scara dese. mia (lig °S3 R20) si fazelor de curbura cind centrul nu poate fi determinal pul (eeu (Tig. 5.3, R 120), linia de cota se execuld frinta inspre centre fa sar Fig. 53 Fg 5 ‘1 traseaza cu linie continua sub Lie aja cae se incr eatele putind servi = pe determinarea formelor geomettice ale sare a hfe, ce oe eb 38 fe general, perpendiculare pe lnile de cots Linfpaceascd cu 2--3 mm. Dack este necesar, pentru caritaean ee ico gisile depiserr casa tnelinat la 60°, fafd de linia de conten (v. fig. 5.4, 2 30) aa cota dimensiunilor unghiulare sau a lungimitarelor deere vesorey Inca cotnghiurtobtuze, lini ajutatoare se rsceazd radial ice Seed iar and afoardlor de cete sala lng erect ce covespand us ‘unghi C00", Aa eat ee teasesd! patalels ‘eat haceinaien unghiului respectiv (lig ile ajuta sya g' 39) Fig 54 lie $1 indica suprafetele si la construirea puncielor Pieselor reprezentate (muc- Fig. 56 Fig. 55 ii de cota, in cazut special al cota Ca linii ajutatoare mai pot fi folosite: (linii de cold, t can beri aC totluior cure (Hg. 6.7); tnlle de contur, in cazul uno fre ‘Pia, trasae eu grosime deosebita (Hig. 58.0 si) si fg: 39. een Linite de indicafit se traseaza cu Tinie continua Se SC Se preciza pe desen o prescriptie, o notare convention a Uv fig 5) ea care din lipsd de spatiu, nu poate fi inscris’ deasupr: 79scale & spins Be ° suprafal printr-un pune ing adicale 8 uni de inl ge de com nine “etn (v. fig. 56, ie v 6, gros.l0 c{ sau sageald g. F MD, sa ” eine de tara Mort erie ale dimers lente ca, Cotele te oy de col, la 12 mm dis anf le acestes, de pre, inseriu deasupra alternativ una Tali de cealalts, say fat! A ° cri locul for, si decalale al ot si spn eeretity ae Fig. 58 Fig. 59 Fig. 57 (v- fig. 5.1 si fig. 5.19), dimensiunea nominala a serieri axa de sim lind de ‘minimum 3,9. i. ae ute dimensiuoile linire, inserise pe desen, se exprima in milimetri, ins, ; simbolul unitatii de masura nu se inserie dupa cota respectiva, cu excepfia dimen. Siinlor unghiulare, saua dimensiunilor liniare exprimate in alte unitati ae rmasura, la care se inseriu simbolurile unitajii de masura, Fac exceplie de la regulile de inscriere a cotelor urmatoarele cazuri: rcind spat pentru dispunerea cotelor este insuficient, acestea se inseriy fie in afara linilor ajutatoare, de preferin{a in dreapta, fie in dreptul unor lint) de indicate (v. fig. 5.17) sau pe braful pretungit al liniilor de cota cind se indica o conicitate, prescriptia conicitalii se inscrie paralel cu axa piesei (lig. 5.10,a) sau pe o linie de indicafie (v. fig. 5.39, b — cind se indica o inclinare, prescriptia se va inscrie paralel cu st inclinata, deasupra acesteia (fig. 5.10, ri : mene Eset se! | & i | | “ihe ie 5 ' i Sagetiteuiiaate ta cotare av form ea nu mai mica de si dimensiunile indicate in fig. 5.11, dar ma el unite indicate in fig. 5.11, d sprijina, de obicei, pe liniile axb (ch icei, pe liniile ajutatoare, pe (cind reprezinta conturul imaginar al piesei) 2 mm. Sagetile se ‘contur sau pe nile de 80ta itieste 0 Tile de contur, in 0ng sage linia d igeala e gi 328049) iad BES TD aca ta ie cota sint prevazute cu S8geli numa; jy una dine ile ty cotarea razelor de curbura (Hig. gine Aine 1 Eee (ig. 5:14); la cotarea mai mulfoe wae inet singura linie de cola (lig 34 tea fri * COnLUF se intre trem, im y dime) Io cotarea een ensiuni fa. area eleme 5, a sib) 4 deo lini de Fig. 5.14 51.3. Simboluri utilizate la cotare Pentru ase infelege coreet ‘orma geometricd si profilul elementelor reprezen- tee, cotele inserise pe descr sint insofite, dupa eaz, de simboluri gratice. Modul i eprezentare gralica a simbolurilor si inscrierea pe desen a acestora este indy cal in tabelul 3.1 Beeb 61 SMBOLUA) OTILATE W DESEO TEEN Sinbotr) fale Elenent est? | Eronal a ce fotre pétotts | 040 Coniertote DIO sa fschnare 11005-1100 t lait (Pau ae 81 —5,14, Regull de inseriere & cotelor pe desene 4 si poata fi cit mai corect cotata si sa se a erga pe desen, conform STAS 188:87, se dea ie um, Pentru ca 0 pies usurintafiecare €0 toarele reguli fe reBtea cotelor pe desene se face astiel incit sa poata fi citite qe oe tric), in raport eu b jos cotmfoieeie! (sensu rigonomel port cu baad sig sus $i teal indicator conform celor indicate in fig. 5.16, i prt eo at iniesca vertical si unghiul de 30° este interzisa peng 22% hasurata, cuprinsa i 0 crierea cotelor. ins. L Oh ne oo i Las Poe NSE TSS YY S Dy. wih War Ca b vg. 6 Cind spatiile afectate cotarii nu permit inscrierea corecta 2 zeaza indicatile din fig. 5.17. a cotelor, se utili. attain att eG 3 re | We 817 | | In cazut piesetor tun linia de cot Se(raseaod comple nie heat ate intrerup (i } repress als aeazd Compe ine line’ ajutatoare, iar daca eotele Inseise ina (i ie (lig. 5.18.)ae de revotufie, cotele se ins ya eeig, a). Cind spatiul nu pert ol (Oi oe pot er ri, alternati lu, iv, de ‘nile inscrierea alternation’ % de ce " zona respectiva ay iiserie pe 284, CU condifia ca j . ‘alalta viet call 88 Se intrerupa a Fig 519 aul pieselor simetrice reprezentale combinat Tl fr cartoare la diamette se traseaz intrerupl, esr seam, liniile se cote lig. 5.20 si 5.21) —10 mim axa desi Fig. 5.20 Fig. 5.21 Cind 0 cola trebuie inscrisd pe o suprafafa hasurata, in zona respectiva hasu. rile se intrerup, ereindu-se un spafiu liber in zona respectiva, de forma aproxima liv crculard sau dreptunghiulara (fig. 5:22). Daca irebuie cotate mai mult de trei cercuri concentrice, acestea se vor cota ca in fig. 5.23, la cca 30° una fafa de alta, a in vedere ca in zona interzisa 30° la stinga fala de axa verticala) s& nu se inscrie cote; dac& spaliul nu permite, cotele se inseriu gi in afara proiecliei In cazul pieselor cu prelucrari interioare si exterioare, cotele referitoare la dimensiuni interioare se grupeaza de o parte a proiectiei, iar cele referitoare la 83- dimensiuti exterioare se grupeart de ¢ealalta parte seemenea, it caZul cotarit pieselor un ean 2 proc (lig, 5 Se aaryrscomtareie eos lor Mg coeler comune (ig. 8.25) 0! 25) Cotele aseTmtaare ta fiecare PSD otra ito de cota Tinie de conlur sau in prel iar s ee ea ac eStore ey lc interzisi (fig. 5:26). Trasarea liniitor de cota pe linile de axa nu este recomand: ala (fi iB 5.27 ) Py Wi, AReast parte @ proiecfiei trebuie j ig eo ea es mal miei, apoj cata al mute core Ci ate Cs inerucigarea liniilor de Gimensiuni myo lserin i ty BS M4 Sau ain ge ig | ante (ig: 52% it cu Tin | Nua Manat acoperite(reprezentat pin ing intrerupta é | plo DL fig 5.29, 5) Fig, 529 a inilor de cota pe lint rezutate din interseg sores (tg. 5:30, ) Ee put (mc jee) Se comand 8 IS colnet in an ey xe ates are ie 3! ee oorect Corect [ste Fig, 530 Fig, san Coil simetrice [ala de 0 axa, cu aceleas valor, se pot nota prin simboto = ig. 532) Li inserierea cotetor pe desen nu se recomanda folosire rs lung (ig. 5:33, b), care incarca imu gsenul. 4 Tnilor ajutatoare sreweetncfionalé) se inscrie direct pe desen jun ezulte din insumarea cotelo, 0 cold de saa: i 5340) yy trebuie posite (lune durilor de prindere, de acelasi diametry, |, re mezate simetric pe Un © ol in fig. 5. ciinricd, a5ezat SME itor al centrelor gaurilor (100) 35, nt tana lor. scrementele identice $i disP aura datd (lig. 53 Tiametrul gaurflor de prindere, precum .) cola if 904.5 ‘ere, se pot cota simplificat ca f ot ), tar pe Fig. 534 ind o piesa este complet determinata dintr-o singura proiec la piesle sublir, grosimea acestora se noteaza in interiorul proi Fig. 535 {lh if ang ln chide use simetrie pe aeeeasi proiectie se cotea, g Sin ci fig’ 537, a) sai la capatul une lini de indicatie (fig. 6.37, 6), realizinduse ste 0 econoinie de o proieetie. 5.1.5. Reguli speciale de cotare {In anumite cazuri, cotarea este Stabiit fie din necesitatea a itatea de laptarea reg a ulilor general milae-eu STAS 188.87, sine aduce lela am Fig. 537 Feglementaté de reguli speciale care s-au anumite simplifiedri operafici de cotare, fie St Anurmile forme specitice ale elementelor piese- ceri, inclinari, tesituri ete. . care in confor ale tot cote,eo, conform STAS 2285-81, este detintd caf cenit (Da st 2») 4 Jou seetuni nominate ind aPOrtl neo Sect (Fig. 5.38). Simbolul literal ofc Sonu jtermina cu relafia losit pentru no 1/K= (Be~ Qs) /1. cittea se exprima in grade dintre dite. i distanta area coni 1 « Ea2tgSar: cotgS ) ea se exprima in procente 100(.—Ds) /1=200 tg a/2, a concital iu! ' ie sint standardizate si astfl alese incit numarul raportul est, i este tea micitafii pe desene se face paralel cu de cuvintul Conicitate (Fig. 5.38) sau de simi deatupra cind spatiul de pe desen este mic (lig. 5:39. a). ofc eralie al 6 linie de indicatie (fig. 5.39, 8 si qj.’ 2)5 Conicilatea se celal it ce ie Fig. 539 mscriptie de forma <1 : 10 reprezinta o conicitate la care diferen{a diame- ser ete de | mm lao distan{a axialé de 10 mm, intre cele doua seetiuni. De cxemply, dacd .=85, Dr—=75 si [=100, conicitatea va fi 1/K= (85—75) /100= 10/100=1 : 10. La otarea elementelor conice nu este neaparal necesar si se indice conicita te pe desene, Alegerea metodei de cotare depinde de condifile de functionare siesecufie a pieselor respective. Cind pe desene se indica conicitatea. cota dimen. 87bazei nici nu se mai inserie (v. fig. 5.39, a), spre sn supracolare prin sifacerea este caportul dintre diferenta celor Reducerrmaanida sl inaltimea acesteia. Simbolu trun Fees sie cv Redacere (ig tot Ker Pai K se aplica formula de la conieitate minarea lui K se a anu in i, multor ele cotaree area fiecarui ek 5.47, BO Melon respective a oud bare a sg ga 540 bah 78 Fig. 540 Inclinarea, conform STAS 10364-75, este definita ca fi renfa inaltimilor a sib si lungimea {a piesei (fig. 5Al, a). pentru notare este i. Se deterinina relatia 1 | tind raporiay jimbolul literal Fig intr lig (ab) /21 sare incline paral cy linia de contur la care se cee rare ails porta 7:7 Cid Spt erie se ulacar aye ! graft i BAL) To din motive desupracolare a desenlor st mt SSS} maa de nalts, de prelern cea mat mar {ig SANS I natatia C1: 100 reprezinta o inclinare la care diferen{a inaitimiles a5 ese eT mm, dbl stant 1-50, ce repesint tungimea picel ree {a clare spraflelorserce ingintea colei care nde diamet siere, se inserie cuvintal Sferd (Tig. 542 31 5:13) Fg. Pozifiile si dimen distante egale, intre e identice extreme se n care unl dinte factor mea unui interval Dupa numerele d inseriptionarii lor a Fig. 5.48 Fig. 5.42 Tate tei forme conice, cu bazele foarte mati in raport eu idlinea roate lesiurile de 45° se coteazi. sub. Torney de produs (inaljimea HO) soa ee leh: 45°) peo. line de ‘indore a Sictns Ne Oiled cola ig Bad, si). Es eee a lk, SA Show seParatinltmestesturi i separa valoares' unghie; Sde wa Raza de curburd, cin cote cain ig 9 insi central de racorde Prin coordonate 99) 88 ste curbura al razei se af in interiorul proice ils a leita ciel de eacordare Dash alla in afara proieclici, se determina pociia acestia TF se trasears rina spre interior (ig. 548,8)- |mulior elemente identice ale acete wtyrui element identic cw acreayi i clive, evitindu-se astiel repetare Wi Juise " ae area fie y Fig. 546 io Fig. 547 posite si dimensiunile mai multor elemente identice, dispuse s 3 joseteegate intr él, se coteazd ca in fg. 5.48, a. Distanta dite clementele ieee extreme se noteaza sub forma unui produs efectuat (BX 20—100). in ve nul dintre factori reprezint& numérul de intervale, iar cel de-al doilea lung. tes uk rv. 9, 6,6 Es Dupi numercie de cota 6, 9, 66, 68, 86, 98 etc. se pune punct dacé prin pont isptonar lor sint posible confuait (Tig. 5.48, ). peaaele Fig5.48, — ae Cd “? | | | me 4 al * * ‘pers “ * ‘* *5.1.6. Regull de cotare simplificata a pieselor reprezentare a diferitelor piese de m, tule de STAS 186-87 si dispunerea simpiiien Pl aaa Cote Reducerea timpului de ccaliza si prin normele preva lor, astiel Pentru piesele care admit mai multe variante dimensionate ale accleia ‘Ofte constructive tehnologice, reprezentate la scar pe un singur desen, se reen cotnrea literala_ (lig. 5.49), iar valorile literelor corespunzatoare cotelor gt sore intr-un tabel-aldturat desenului; {abelul mai confine si numerele de py sie vGnantelor, numarul de bucati din fiecare varianta si masa neta a acer ve reprezentarite schematice ale construcfllor metalice cotele se seriy qr, pe elementele respective, [ard utilizarea liniilor de cot sau a linilor ajutatgs cu excepfia cotelor de gabarit (fig. 5.50) oare, leprae) 17 aslo Fig. 549 Fig. 550 La cotarea mai-multor dimensiuni liniare sau unghiulare faja de o referinta, in locul dispunerii cotelor pe linii de cota paralele (fig. eu eee ane se poate uliliza sistemul de dispunere a cotelor pe o singura linie ‘de cota (i 5.51, 6 $i 5.59. 6), cu orientarea corespunzatoare a sdgetilor fata de linia de rele. Fig: 551 Me eepe linia de referit Ma Se reprezinta it Tosa ve seri parolee Tinie ataaget ORR pul ateaza fora cu linia de cota PUI punctelor poet ply iat 0 ge et ulilor de cotare Ie 1 8 rea ree ao | ck in oer a cote de di 0 Digaul (Cornu, Se poate utiliza care irduse pe desen fiecare site), mati piesa iametre; fi, © cotare tabelarg, 4), * a, all Saura cu un ny a Saurilor fala de Mie (x Si 9) ale éentrelor (3 Fig 559 iese toate razele de racorda n desen al unei pies ‘dare sau toate tesiturite cd are, pers simpiicare, nu se mal eof raza (tertura) suai onda Se noleze deasupra indieatorululeae conditile tohnice x recommrriptie de felul: Toate racordarile wi pres mw RS sau Te . ‘oate tesiturite sini dese axe 52. Principii si metode de cotare 52 521. Generalitati siudiul tehnologic gi al formelor geometrice a Sia en tel pest: Catele iectne pe ic cielo Pal mai corect, atit pozifille corpurilor gi ‘ermiMetive-tehnologice ale pieselor, cit si. ma as 1a a se putea controla permanent cotele ati in timpul intocmiri Nees ampul resiieari piesel (in procesul de fabriafie) pune stab ea caitratele gpar{intndslormel-pleach Tate dee ate) faci misura- rev uncriee vorsior C aatter devon mviter cumete suprajafé de referinja {de reper) sau bazi de cotare Pieselor sta la baza inscrierii fenul unei piese trebuie sa de- jeometrice ce compun formele imile acestor corpuri, forme 522. Stabilirea bazelor de cotare q O suprafatii a unei piese ca si poati fi Iuat’ ca ise elena eee \glineesca urmatoarele condi: s fe, pe eit posi, preleraa se plana: Si perpendeutors pe planul proiectici care se coteaz’; si ; sa limiteze pe cit ausurare; si prezinte importan{d pentru functionarea piesei; posibil piesa. atare pot fi uate si planele de simetrie ale pieseigy Ca bare de cig de a fi accesibile pentru masurare y, cu condili si trasare SUPrate, (suprafelele de referin{a) se repre; ‘are, te naginare Zinta cu Tin dee a nt drepte Bazele de cotare ‘pe i cel ai inainte la exemplul din fig. 5, woe eventate mai inain! u plc ota supratala notata cu Be, care intruneste m, ti sat fala de care s-au inseris cele trei cote J, (1 sik, liilor stabilite, Uimte piesed in sens longitudinal. 5A, riese cy ajoritates Co ce determing git» n oe: Fig. 5.54 exemplul din fig. 5.55, 6 suprafala Bef, cu toate cd este plana, perpendicy. ian planul proiectei, accesibilé pentru masurare si limitind piesa nue ‘ecomaniald pentru eotare; se prefera Be2, paralela cu Bel, dar care este pratt Crata,confiecare este mai importanta decitaceea de a limita piesa (lig 2 Ti ativitaten de proietare se intlnese deseoripiese, care au mai tulle hs de colare (fig. 5.56), fata de care se inscriu cote, astfel: (, reprezinta dimenec® nea dintre cele doud baze (Bel si Bc2), iar tals si ly — dimensiun aa ile pies } la bazele de cotare la axele de simetrie’ (plane de simetrie) Fig. 8.5, t Fig. 5.56 | 5.2.3. Clasif area cotelor Cotele, inserise pe desenele de executie ale pieselor, in con! ie cu STAS vas. ls nsaise pe cutie ale pieselor, in conformitate eu STAS Cote funcfionale F (principale), care ; feprezinta dimensiuni importante pentru Tunetionarea pieselor reprezentate (est 'a 70-£0,1 In lig. 5.57, care stabileste dimena a piesei dintre Bc! si axa a (once erie; cola TODSLONy sinmega ax de 6) dow “re (BC5 si Bc6)). pare & OO cjionale NF (secundare) 5 eo uncionale i respecting, 274 la dimensuni ce aya Cote Meni funelionarea piesei respective, dar Care sint neces, nites exetil® Per mei geomelrice-constructive in Vederea execute; ig Po seg, care determin’ forma geometric onstructiva a pissy. CO $i RO are Au, cae 3 refer {i dimensiuni date inion anumie afl, pentru deerminres dimension - er sui paaspipeds Circumscris). Pe desene se inser fete pa sei (dis tolerant ; . tee se lara nu este mecesar pentru definirea forme’ 6 dimensiunilor pie. sit compl! determinate de colee functional mnt re. sei cate S condifie a verificdri calla piese prea» criteril geomelrico-constructiv, cotele se clasifies in: Dupa de pozifie, care, de obicei, sint sicote functionale $i se relera la o dimen- Cfocesara penis delerminarea poziii rexirace iy ie geometrice care sun La rma geometrica principala a piesei (v. cotele din fig. 5.57); come ade forma, care in unele cazuri, pot deveni cote functionale sau nefunctio- on refera lao dimensiune care stabileste forma geometries a piesei (Tig. 128 ota 50); aaa : + Cote de gabarit, care se referd la o dimensiune maxima a iesei (lungime, lajime). Cotele de gabarit pot fi lit cote functionae, cit cote auxiliare, inal “de configuratia piesei Feprezentate si rolul su functional. In cazul in in time de gabarit sint determinate intre 0 suprafata plana si una eurbe sau i ek supelete curb, Bo deiemels te eteerea Inseriu aceste cote intre intr dou ood rol inforraatiy pee Sterhl thaologi cotele se clasiiea in: Ge casas 8 Saige Ueno pin taser, in vederea realizar plese; Cote de prelucrare, care sintInscrise de obicei pe desenele de operali si se 4 ise dieasiuve igh deg wralget A relerinta gio muchie taietoare “ea tig, £59,2), fie de doud muchiitleloare ale st Ie (lig. 5.59, 6) a seule 2), de simettie; cot Cate stables dimenah ite Bee ‘mensiunea dintre doug inirea formei ale ie determinati geome- trieCote de supra Pentru cao pit lite la analiz sau Ve sa mu b desen pe mai multe planse, ce reprezinta acveasi pies iagi co prin a din proietile pisei reprezentate, gi anume pe proicetia unde el mai complet determina, a lied pest, eu instrumente si dispozitive corespunzatoare rea all g sare execufielcorecte a pi la prelucrari costisitoare impuse de respectarea tut in care pe desen se i rnumai dupa aceea cotele nefunctionale si au; care se refera la 0 dimensiuny per al instrumentului de veri (verificare), si de un Fe control a ae everind Fig. 560 2.4, Principii de cotare esi si fie cit mai precis si corect cotata, pe ling: Bt, se recomanda si respectarea urmatoarelor py Sea ee inseriu pe desene, intt-o anumita ordine, tintmay - forme pieseireprezentate,astfel inet s&inu ramind vreun eo ‘so forms auniliard nedeterminata prin cotare, sau cote fun fie inscrise direct pe desene; Pe un desen o cota se inserie o singura dati. fn cazul fe pe diferite planse ale desenului numai daca este necesar, sterise cota repetata . Cotele referitoare la acelagi element se inseriu, de obicei, Pe desene se vor inserie numai cotele eare se pot masura, Pe desenul unei piese se inseriu mai inti colele funetionale ‘iliare (v. fig. 5.58). tele functionale gi de pozitie se inserit di tor cote (v. fig. 5.3) Nu se recomanda inserierea pe des ci, spre an duce la supracot, impune si inserieren conicitaii, 10, cota 232 apare ca supracotare. © lim, are | rine r ietion; ita fig'ste Sig? i) 4 Fegulile stay i Se Seama ip Beometrc ale care aul executari se admit repeiareg gi evidentindu.se uma pe ung lementul apare tn timpul execy (fig. 5.57) ect pe desen, nu prin insums, or dimensiunilor. Tn cazul a de exemplu pe fig. 338h, Pe desene, cotele, simbolurile, cuvintele si prescurtarile aferente se scriu asifel incit $4 nu fie despartite sau intersectate de liniile de contur, de axa, de indicatie, de hasurare sau linii ajutatoare. Dac nu se poate respecta aceasta indi ate in portiunea in care se inseriu cotele, liniile mentionate se intrerup i, La inscrierea cotelor pe desenele de executie a pieselor se va {ine seama die obicel, de procesul tehnologic de fabricatie a piesel (lig. 5.61) 5.2.5. Metode de cotare In activitatea obignuit de proiectare si de inscriere a cotelor pe desene se aplica, de obicei, urmatoarele metod: Cotarea prin coordonate, care consti in inscrierea cotelor fata de un sistem de baze de referinta, astiel ca toate elementele geometrice ale piesei dispuse pe aceeasi directie sa se coteze pornind de la aceeasi bazi de cotare (lig. 5.62) ‘Aceastd metoda {ine seama si de considerentele de ordin tehnologic de fabricare ‘ piesei, fapt pentru care se mai numeste si colare tehnologica. In exemplul din figura 5.62 s-au indicat dou’ posibilitati: cotarea 7 fala de baza Bel si cotarea IT fata de baza Be2. Cotarea in linie (lant), care consta in agezarea cotelor pe o singurd linie, indiferent de bazele de cotare Iwate ca referin{a (Tig. 5.63). Aceasta metoda se aplicé numai in cazul in care cumularea (oleranfelor nu influenjeazd calitatea functionala a piesei sau in cotarea desenelor de constructii industriale a2. 8 g = is Fig. 5.64 Cotarea mixta, care imbina cotarea prin coordonate a unor elemente, cu cola rea in linie a altor elemente geometrice componente ale piesei, pe aceeasi proiectic: este cea mai ulilizaté metoda 1a cotarea desenelor tehnice (lig. 5:64) 97e mai inainte cu privire la cotare reiese o ‘a late a lar de coordonate, pj ‘lu de cele prezer "in sistem rectangular d lonate. Prin 4, de ete cote realizate in sistem polar de cones ee numai in acest mod este determinatg forma ng ), in cal Nese ancl silate, se admit formareg finologica 4 PIPE unctie de mece te, I nor tn alle can i etiaral, pe piesa preluerata, dar care gin il a it . EB ‘asarea conturului piese! fig. 5.66). pen Fig. 568 Fig. 868 lor de cotare prezentate ireby in concur aplcareanormelor si regulilor de cotare pre J adchlacorec el mal fafoelt& denon tehnice, urmarinduse sy cotarea ficaei forme geomerice a formelorauxiliare $i a delat constr tivelehnologice a peselor. 5.3. Reprezentarea, cotarea si notarea filetelor 5.1. Generalitifi ‘apezoidale sa. (lig. 567, a 6) itl ao mare aplicare in executarea unor element de asamblare (sy ea tet) S202 alo pies in construc de masini nd anu de fig le cele mai uliizate pentru realizarea asamblarilor demonphe 53.2, Elemente geometrce ale filetelor sett indica ese curba in sata descris de un punt Ay care excell) drop care md de Iranslalic dea lung generatonre unct ting ate ech cae execu in acl temp, 0 roc maga ee (ig:sau. Nome generate de represelarescolare 2 Mangelar ss flangelor in desen se folosese, de obice, doug pen ener a rar pe ese fate Seat } "La flangele aia | int dispuse pe un cere, HUT iat a | Raza de rotur forr ‘a coliueilor flanselor (patrate, triunghiulare "ice, trebuie sa Tie egalé cu diametral govtle trul cerculi pur or al flanset {dena de simetrie a sa 5.43. Reprezentarea gi cotarea flanselor Flanyele cilindrice (rotunde sau cireulare) sint prevazute cu un ny sau impar de gauri de prindete, dispuse pe cereul purtator al centrelor. Read Sau pe pea ilanselor cilindrce cu gauri de prindere, dispuse tn planul de sey rea Si indicate in figura 582. Cind gaurile de prindere nu sint dispuces ia oot inn 2 ln erase pra toed Ripresinta in setiune, peste haguri, cu linie punet subfre. re si y 2 fee eA Reprezentarea simplificalé a Figrezgttarea simplificata a Hlanslorclindice este indictd 1p figura 584 \| wurtdtor ol center a egtry gauri de prindere, dispuse in colturi Durttor a cetrelor. Cid plan de scignare tec pri gale de pendere 18 Sate ccpreneiarecolaren a se fae ca tn igre. lar cna s 2 gor ace un unghi de 45° cu anal de seetonare (i ita gavr lor s tana exintsrabautd In plant e seclunre, pounce afl = 108