1. Nofiunea de raspundere juridica
Raspunderea se naste in momentul in care exist un fapt, care se atribuie
subiectului raspunzator, Nu orice obligatie inseamna raspundere. Raspunderea
const in obligatia de a suporta sanctiunea regulii de drept, pentru un fapt imputabil
(atribuirea unei vine).
in sens larg rispunderea juridicd este un raport de drept particular, niscut dintr-un
fapt juridic deosebit, individualizat prin trisiituri specifice.
Viata sociala nu poate fi conceputi fari rispundere. Cind se naste dreptul omului de
ata, se naste si obligatia acestuia de a lisa si pe alfii sd trdiasc’. ‘
Raspunderea juridicd este forma cea mai grava a raspunderii sociale, este una din
institufiile de baz’ ale dreptului, care-1 insofeste obligatoriu in timp gi spafiu, ca 0
garantie a afirmarii lui.
Rispunderea juridicd este un complex de drepturi gi obligatii conexe, me
de normele juridice, drepturi gi obligatii care iau nastere ca urmare s eae
Unei fapte ilicite, si care constituie cadrul de realizare a constringe!
adicd de aplicare a sanctiunii’”Caracteristicile raspunderit juridice:'” :
Are ca temei nerespectarea sau incalcarea unei norme de drept;
¥ Este legatd in mod direct de activitatea exclusiva a unor organe de sta
competente; i :
¥ Este o rispundere general-obligatorie, mai promt si mai eficienti deci,
celelalte forme ale rispunderii sociale;
Y Consecinjele rispunderii juridice pot fi doosebit de grave, antrening
sanctiuni privative de libertate sau in unele sisteme de drept, mergindu.se
pina la pedeapsa capital;
¥ in stabilirea rispunderii gi vinovatiei se impletesc atit evaluarile de ordin
strict juridic, eft si cele de ordin moral, de echitate, umanitarism, etc;
¥ Scopul rispunderii juridice, asigura eficacitatea ordinii de drept, stimuleaza
afitudinea de respectare a legii,stabilirea $i menfinerea ordinii sociale, are si
un scop edueativ;
2. Condifiile si temeiurile pentru care intervine rispunderea
juridica
Urmind exemplu unor lucrari de ramur, vom pune la baza raspunderii rispunderi
juridice urmitoarele condifii generale:""
1. Fapta (conduita) ilicita
Ea consta in savarsirea unei anumite fapte, rezultind dintr-o conduita neconforma
cu legea, sau iliciti a subiectului de drept. Faptul juridic ilicit presupune o conduiti
sau 0 atitudine manifestaté contrara regulilor de drept si care, a incdlcat noma
prescrisa, perturband desftisurarea normala a relatiilor sociale,
Nofiunea de conduitd este atitudinea rezultati din voinfa i constiinja obiectivati a
omului. Un fapt, devine ilicit numai atunci cénd conduita incale normele de drept,
‘objectul ilicitului juridic constituindu-! tocmai aceasta incalcare.
Fapta se compune din:
Actiunea - reprezint& atitudinea activa a autorului faptei ilicite sanctionett,
pentru c&i s-a materializat intr-o conduit interzisa de normele prohibitive. Normele
Juridice nu pot enumera exhaustiv sau limitativ toate actiunile interzise, deoarece
este 0 imposibilitate teoretict si practicd, insi stabilese expres, doar ceea ce este
interzis si implicit sanctiondind orice fapta sau actiunea care le incalca.
Jnacfiunea - const’ dintr-un fapt negativ, o conduit de abfinere sau de omisiun®
de la actiunea prescrist subiectului obligat s8 0 savargeasca. Conduitailicits const ~
{in acest caz - din inslsi atitudinea de abjinere, autorul faptei fiind sancfionat m™
Pentru starea de pasivitate, ci pentru lipsa actiunii la care era obligat prin normonerativi, adic& nerealizarea sau neindeplinirea indatoririi rezultate din lege si/sau
din actul juridic individual
Formele comportamentului ilicit
Comportamentul ilicit este sursa materiali a declansarii unui raport juridic de
constringere, si consta in savirsirea unui fapt ilicit, care a nesocotit dispozitiile
normei de drept in vigoare.
Pentru declansarea rspunderii juridice comportamentul uman trebuie sa aiba
ilicit, adic& s& incalce normele de drept, Conduita ilicit&: reprezinta trei
caracteristici generale:
1 Antisocialitatea;
2.Antijuridicitatea;
3.lmoralitatea.
Modalitatile comportamentului ilicit sint: 1, ‘Actiunea; 2. Inactiunea.
Actiunea reprezintA modalitatea cea mai frecventi de realizare a conduitei ilicit
toate acjiunile au un caracter ilicit, ci numai acelea care contravin normelor juridice.
Mijloacele de realizare a acfiuniiilicite sunt variate: a lovi, a ingela s,
Inactiunea consti in abtinerea de Ia o actiune pe care persoana in cauza este obligaté
prin lege si 0 sAvirseasc’. Nu ne vom opri prea mult la ele, deoarece au fost tratate
mai sus.
Dupi natura sanctiunilor previzute de lege si gradul de pericol social al faptelor,
formele conduit ite si ale raspunderii juridice sunt urmatoarele:
1, Infractiunea, care atrage dupa sine rispunderea penal;
2. Contraventia, care atrage dupa sine rispunderea administrativas
3. llicitul civil, care atrage dupa sine raspunderea civil;
4. Abaterea disciplinara, care atrage dupa sine rspundere de dreptul muneifs
5. Abaterea administrativ-disciplinaré, care atrage dupa sine raspunderea
administrativ-di
2. Rezultatul fapteiilicite
Rezultatul faptei ilicite i reprezinté efectul sau consecinta care decurge din
Stvarsirea ei sau din conduita avuti.
Jn finetie de felul si natura faptei eféctele produse pot fi materiale, reprezentnd
Nansformari in lumea material’ (decesul si vatimarea persoanei fizice, degradarea
‘au distrugerea unui bun), dintre care unele sunt susceptibile si de Evaloere,
Mresuniara, iar altele pot fi cu efecte nemateriale (atingerea adusi onoarei f
*mnititii unei persoane, neindeplinirea obligatiei de supraveghere i educare
‘inotilor de catre parinti etc). ore i
Rezultatul, mai i heed faptelor materiale (licite, dar mai aS Te
Mportants deosebita, constituind elementul doveditor al producerit faptu
Nuintruct el este cunoscut primul, iar apoi, portindu-se dela el, se ajunge la stabilnng
sivargri faptei. De aceea, in unele forme ale ilicitului penal sau civi jpes
rezultatului material poate echivala cu inexistenfa faptei, sau cu existenfa tentative
chiar dac& a fost svargiti o anumita activitate tipic’. 4
3. Raportul sau legiitura cauzala dintre fapta
In toate cazurile in care pentru existenta incalcarii ordinii de drept legea maj
stabileste, pe lang’ sAvérsirea actiunii sau inactiunii si producerea consecintelor
ilicite pentru declansarea raspunderii juridice, organului de aplicare a dreptuui jj
revine intotdeauna si sarcina determinarii existenfei sau inexistenfei raportului de
cauzalitate adicé a legiturii dintre faptul sivarsit si rezultatul produs.
Cauzalitatea reprezinté un ansamblu de fenomene legate astfel intre ele, incit
existenfa unui fenomen este determinati sau condifionat& de producerea unui alt
fenomen, Fenomenul care determing existenta unui alt fenomen se numeste cauzi,
iar fenomenul astfel determinat sau produs se numeste efect. In raport cu efectul,
cauza este primordiala, independenta si obiectiva, in timp ce efectul este dependent
secundar si derivat intrucét izvorul su rezida in cauzi. Legditura dintre cauzi si efect
este denumit cauzalitate sau raport de cauzalitate.''*
4. Subiectul rispunderii juridice
Subiecii rdspunderi juridice sunt:
Persoana fizica ~ poarti raspunderea faptei sale, daca are responsabilitate juridici
Capacitatea de a rispunde exprimd aptitudinea de asi da seama pentru faptailicitt
sivarsiti si de a suporta toate consecinfele juridice decurgdnd din ea. Capacitatea de
a rispunde este 0 forma specifici a capacitijii juridice si prin ea se intelege
aptitudinea persoanei fizice de a fi chematé si raspundi in fafa organclot
jurisdictionale, pentru fapta ilicit& sAvirsita si de a suporta consecintele juridice, p?
care le implic& aplicarea consringerii de stat, capacitatea de a rispunde implict
existena discemndimintului sia unui complex de atribute juridice." :
Persoana juridic& - raspunde pentru faptele persoanelor fizice, care o compu i?
cazul acelor fapte sivarsite de acestea din urma, in exercitarea atributiilor de serv”
sau in legitura cu serviciul. Faptele ilicite ale conducerii persoanei juridice su"
suri fapte ale insisi acestei organizafii colective, iar, in conseci
ae fi ron ive roprie, in timp ce faptele ilicite ale celorlalti yemb
freneazai doar rispunderea pentru fapta altuia.
Unele forme ale raspunderii revin in exclusivit i lor fizice
‘eae exclusivitate numai persoanel
5. Vinovitia,
__ Vinovagia reprezintéatitudinea psthicd a subiectulut fags de fapta savarsitt so
musirezultatul acesteia, Ea este expresia unei atitudini psihice constient negative fags de
valorile juridice ocrotite prin lege. Savarsirea faptei ilicite este, de regula, precedaté
de aparitia ideii devenitd hotirére sau rezolutie si transformaté in manifestare de
voingi, ce impulsioneaza si declangeazi energia necesara sivarsirii faptei. Individul
aflat in deplinitatea facultatilor mintale poate concepe si aprecia caracterul ilicit al
faptei sale, cat si urmarile negative aferente ei. Pentru a putea rispunde sau a-gi da
seami, individul trebuie s& aiba in acel moment al stvarsirii, o voinf’ constientd fat
de rezultatele faptei sale gi liber, neconstrénsi, puténd hotari nestdnjenit in deplin&
cunostinfé de cauza in vederea atingerii unui scop.
Vinovatia cunoaste doua forme:'"*
Intentia care este de doua feluri:
a) directé, atunci cand, autorul prevede rezultatul faptei sale urmarind
producerea lui prin savarsirea ei;
») indirect®, cand prevede rezultatul faptei sale si desi, nu-l urmareste, accepta
posibilitatea produceri
‘Culpa care are urmitoarele forme:
a) cu previziune sau imprudent, exista in situatia in care autorul prevede
rezultatul faptei sale, dar nu-1 accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce;
b) fairs prevedere sau neglijent&, cand autorul nu prevede rezultatul faptei sale
si desi trebuia si putea sa-l prevada;
3. Cauze care exclud aplicarea raspunderii juridice
Existé unele imprejuriri in care, desi s-ar prea c& sunt intrunite toate condifiile
raspunderii, ea nu survine. Aceste imprejurari sunt:
1. Extrema necesitate.
2. Legitima aparare.
3.Constringerea fizica si constringerea moral.
4.Cazul fortuit.
S.Jresponsabilitatea.
6.Befia involuntara,
‘7.Eroarea de fapt.
8.Exercitarea unui drept.
9.Minoritatea fSptuitorului
Prin extrema necesitate - injelegem dreptul de a-si apara propria vial pus’ in
fafa unui pericol, cu preful sacrificdrii altei persoane, dact aceasta este singura cale
pentru a intitura respectivul pericol.
Condifiile pentru care intervine extrema necesitate sunt:care si creeze posibilitatea imediat’ a survenirii unor
1.88 existe un pericol,
suferinje sau daune; peers
‘2.Pericolul de dezlanquire sé fie grav (atunci cind sunt in primejdie viata,
integritatea corporal ori sinatatea unei persoane, un bun important sau un interes
‘obstesc), iminent;
3.Evitarea pericolului si se poata face numai prin sAvirgirea unei fapte ilicite;
‘4.Cel ameninjat si nu aiba obligatia legal de a-I infrunta;
in cazul fn care este vorba de salvarea bunurilor, se cere ca bunul ce se
salveaz, cu preful sacrificarii altor bunuri, s& aiba un caracter mai important decit
bunul sacrificat;
Legitima aparare este 0 cauzi ce inlaturi raspunderea juridicd, destul de des
{ntilnits in practica judiciars.
Legitima aparare reprezinta situatia in care, fapta este savarsita pentru a inlatura un
atac material, direct, imediat si injust indreptat impotriva celui aflat in aceasta stare,
a altuia sau impotriva unui interes public, si care pune in pericol grav persoana sau
drepturile celui atacat, ale altora ori interesul public.
Condifile legitimii aparari sunt urmatoarele:
1. Sa existe un atac, care s& provini din partea unei persoane fizice responsabile;
+2.Atacul si fie material, respectiv si se concretizeze in acte de violent’ fizicd, sau
verbal susceptibile de afi percepute pe cale senzoril
3.Atacul s& fie direct, adic& s{ provina din partea celui impotriva caruia se
indreapta riposta pesoanei in stare de legitima apirare;
4.Atacul si fie imediat, adici in curs de dezlanfuire sau pe punctul de a se
produce;
5.Si fie injust, respectiv sa se realizeze printr-un fapt ilicit;
6.Atacul si fie indreptat impotriva persoanei sau a drepturilor sale;
7.Riposta sé fie necesara si proportional cu atacul;
Constringerea fizied si constringerea morali constituie cauze de inlaturare @
Tispunderii atunci cind, fapta se sdvirseste sub imperiul acestei constringet
Constringerea fizica inlaturd caracterul ilicit al faptei, daca autorul nu i-a putt
Ses morald inlaturd acest caracter, dac& autorul sau 0 alta persoat
Cazul_ fortuit (on aie a ee ea umes
peiiBukii areas njors) ete Prezent atunci, cind acfiunea sau inacfi
tees on striine neprevazute gi neasteptate. ae
eimai aie ae a unel persoane care din anumite
e care le sBvirseste, §.8.) nu-gi poate da seama de consecintel
Befia involuntari reprezinta acea stare in care fapta este savarsita de autor.
care imacel moment, se gasea in stare de betie complet produstt de alcool sau de alte
substanfe, datorita unei imprejurari independente de vointa lui,
Eroarea de fapt. Faptuitorul nu cunoaste anumite fmprejuriri sau situafii de care
depinde caracterul ilicit al faptei, in momentul savirgirii ei,
Exercitarea unui drept potrivit destinatiei sale social-economice recunoscute de
lege. Dac prin aceasta se aduce 0 atingere dreptului subiectiv al altei persoane,
autorul este scutit de rispundere,
Minoritatea faptuitorului este situatia in care fapta este comisa de un minor, care
Ja data sdivirgirii ei nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal. In dreptul
civil insi, este instituiti rispunderea pentru fapta altuia, astfel parinti, réspund
pentru pagubele produse de copii lor minor, aflati sub supravegherea lor.
O alti categorie de cauze cuprind imprejurari, care firé a exclude caracteru!ilicit al
faptei inlaturd, fie raspunderea juridica, deci acele consecinfe care ar trebui suportate
de autorul faptei ilicite, fie inlaturd executarea masurilor (de constrangere) derivand
din raspunderea juridica deja determinata:
1, Am este actul de clement care inlaturi raspunderea penala pentru fapta
sivirsiti, iar daca intervine dupa condamnare, inlatura si executarea pedepsei
pronuntate,
2. Prescriptia inlatura raspunderea juridicd, iar in materie penala poate inlatura,
dupa caz, si executarea pedepsei sau numai a acesteia, dupa cum in materie
ciyila poate conduce si la pierderea caracterului executoriu al hotririi
judecatoresti ce stabileste raspunderea,
3. Gratierea este actul de clement%, care inlatur’, in total sau in parte, numai
executarea pedepsei ori comutarea, schimbarea, acesteia cu alta mai usoars.
In dreptul penal se mai cunosc gi alte cauze care inlatura raspunderea juridica cum
ar fi, de exemplu, lipsa plangerii prealabile a parfii vitimate in materia
infractiunilor pentru care punerea in migcare a actiunii penale este conditionata de
introducerea unui astfel de act de sesizare a organului competent, precum si
impacarea partilor sau retragerea plangerii prealabile.
4, Principiile rispunderii juridice
Degi raispunderea juridied cunoaste 0 multitudine de forme ea are totusi un fond
comun de reguli aplicabile, acestei diversitati numite principii ale raspunderit si
Care se afla in strans& legaturd cu unele ptincipii fundamentale ale dreptului, eft si cu
Principii ale unor ramuri de drept. Principiile care guverneaza rispunderea juridica,
expuse in unele lucrari de specialitate sunt:'"*ititii_rispunderii consta in aceea cA rispunderea juridica
nu poate opera decat in conditiile sau in cazurile prevaizute de lege, in forma si
limitele stabilite de aceasta, conform unei anumite proceduri desfasurate de organe
special investite in acest sens.
2. Principiul rispunderii pentru fapta sivirsiti cu vinovatie are la baz
‘conceptia juridica a rispunderii subiective, conform careia autorul faptei raspunde,
numai atunci cind si-a dat seama, s-au trebuie si-si dea seama de rezultatele fap
sale, si de semnificatiile ei social-juridice periculoase, find sanctionat pentru
comportamentul stiu anti-social. Nu exist! raspundere juridicdt fara vinovéie chiar