2.1, PROIECTIILE DREPTEI Reprezentarea unei drepte se realizeazi prin proiectiile ortogonale ale drep- tei din spatiu pe plancle de proiectie. Pentru a determina proiecfiile unei drepte D (fig. 2.1), se proiecteazi doud puncte A si B care apartin dreptei, iar prin unirea proiectiilor de acelasi nume ale punctelor, se obtin proiectiile dreptei : ab — proiecfia orizontald ; a'b! — pro- iectia vertical. Proiecia unei drepte poate fi considerata si intersectia unui plan cu planul ce proiectie, cu conditia ca acel plan si contina dreapta si sa fie perpendicular pe planul de proiectie (fig. 2.1, a). Din reprezentarea unei drepte, rezult{ e&, daci un punct apartine unei drepte, atunci proiectiile ui sint situate pe proiectiile de acelasi nume ale dreptei: M ¢ D; med; m ed (fig. 2.1). Urmele dreptei se numesc punctele in care dreapta intersecteaz’ planele de proiectie, purtind denumirea si notatia corespunzateare planului respectiv (fig. 2.2). Punctul in care dreapta intersecteaz planul orizontal de proiectie se nu- meste urma orizontalé a dreptei si se noteaza cu litera H. Fiind un punct con- tinut de planul orizontal (fig. 2.2, @), coincide cu proiectia orizontala h, iar proiectia verticala h’ este situata pe axa Ox si prciectia lateral h”’ pe axa Oy. Punctul in care dreapta intersecteaz planul vertical de proiectie se nu- meste urma verticald a dreptei si se noteaza cu litera V, Fiiad un punct continut Fig. 21J Fig. 22 ji v’, iar proieetia orizontala v lanul vertical, coincide eu proi vertic ral v”, fiind situate pe axa Ox si Oy. a laterald W (w, w’, w") se numeste punctul in care dreapta intersec- planul lateral de proicetie. entru a determina in epura (fi ’ pi , 6), urma orizontalA a dreptei, se ingeste proiectia vertic i intersecteazi axa Ox In punctul I’, din acest punct se traseazé linia de ordine pink intersecteaza proiectia Hzontalé d in punctul h, care reprezinti urma orizontala a dreptei. Pentru a determina urma vertical a dreptei, se prelungeste proiectia ori- id pind intersecteazi axa Oz in punctul », iar din acest punct se traseazd ‘a de ordine pina intersecteaza proiectia verticalé d’ in punctul v’, care rezinté urma vertical a dreptei. Pentru determinarea urmei laterale a dreptei, se prelungeste proiectia ala d’ pind intersecteaza axa Oz in punctul w’, iar din acest punct se traseazi linia de ordine paraleli cu Ox pina intersecteaza proiectia lateral d’’ in punctul w”, care reprezinta urma lateralé a dreptei. Urmele dreptei determini diedrele sau triedrele prin care trece dreapta. tn cazul din figura 2.2, dreapta trece prin diedrele IV, I si II sau prin triedrele IV, 1, IT si VIL 2.2. POZITIILE PARTICULARE ALE DREPTEI Dreapti de nivel sau orizontaid se numeste dreapta care este paralelé cu planul orizontal de proiectie (fig. 2.3). Proiectia verticala d’ este paralcla cu axa Ox, deoarece toate punctele dreptei D au acceasi coti. Un segment AB, continut de dreapta D, se proiecteaza in adevarata marime pe proiectia ori zontala d; ab = AB. Unghiul §, format de dreapta cu planul vertical, se pro-Fig. 23vecteaz’ in adeviraté marime pe planul orizontal, find egal cu unghiul format de proieefia orizontalad cu axa Ox, Dreapta de front sau frontal se numeste dreapta paralelii cu planul vertical proiectie (lig, 2.4). Proprieti{ile mentionate la dreapta de nivel se regisese in mod analog gi la dreapta de front. Dreaptt de profil se uumeste dreapta care este paralela cu planul lateral de proiectie (lig, 2.5). Proiectiile d si d’ sint perpendiculare in avelasi punct pe axa Ox. Pozitia unei drepte de profil este determinata prin dow’ proiectit numai in cazul cind una dintre ele este proiectia laterald, sau cind este repre- zentata prin proiectiile dublu ortogonale a doua puncte apartinind dreptei. Dreapta verticald se numeste dreapta care este perpendiculard pe planul otizontal de proiectie (fig. 2.6). Proiectia orizontalé a dreptei se transforma intr-un punct, iar proiectia vertical d’ si laterala d’ sint perpendiculare pe axa Ox si Oy. Dreapti de capat se numeste dreapta care este perpendiculara pe planul vertical de proiectie (1 ). Proiectia verticalé a dreptei se transforma inten punet, iar proieetiile d sid” sint perpendiculare pe axa Ox si Oz. a z Fig. 2.7Dreapta fronto-orizontald sau paraleld cu ava Ox se numeste dreapta care este perpendicular’ pe planul lateral de proiectie (fig. 2.8). Proiectiile d si a” sint paralele cu axa Oz, iar proiectia lateral d”’ se transforma intr-un punct. Dreapta concurentd cu ata Ox are proiectiile d si d', concurente in acelast punct pe axa Or, care corespunde si cu urmele dreptei (fig. 2.9). Dreplele confinute in planele de proiectie au proiectiile de nume contrar situate pe axele de proiectie. In figura 2.10 este reprezentata dreapta D continuta pe planul vertical de proiectie. Proiectia orizontala d este situata pe axa Oz, iar proiectia laterala d’" pe axa Oz. z 2 | g o” | | 7 a a * 0 7 ¢ | 7 d | 4 \ Fig. 28 Fig. 29 J Fig. 2.102.3. POZITHLE RELATIVE A DOUA DREPTE Drepte paralele, Doud drepic paralele au pre intre ele (fig. 2.11), Se considera dreptele paralele D si Dy, continute de plancle paralele P perpendiculare pe planul H. Planele paralele P si P, se intersecteaz’ planul H, dupa dou drepte paralele, deci proiectiile « si d, sint paralele tre ele. Dou drepte paralele determin’ un plan si sint continute de un plan. Drepte concurente. Dowd drepte concurente (fig. 2.12) au proiectiile de ace- = nume concurente. iar punctele de intersectie a proicctiflor sint situate pe eeasi linie de ordin ue dreple concurente determina un plan si sint contiaute de un plan vetiile de acelasi nume, para- iz | \e iY Fig. 212Fig. 2.14 Drepte oarecare sau disjuncte, Dowd drepte oarecare nu determina si nu pot fi continute de un plan. In figura 2.12 se prezinta citeva exemple privind reprezentarea a doua drepte oarecare. Proiecliile unghiului drep!. Un unghi drept se proiecteazi tot ca un unshi drept, daca cel putin o latura este paraleli cu planul pe care se proiecteazd (fig, 3.14). Se considera dou’ drepte perpendiculare D si Dy, dreapta D find paralela cu planul de proiectie H. Dreapta D, se considera continuta de pla- nul Q, perpendicular pe planul , cu care se intersecteazi dupa dreapta notaté cu Q,, Proiectia dreptei D; pe planul HT va fi d;, care va coincide cu dreapata Qx(Qn = d,). Dreapta D este perpendicular’ si pe planul Q, deci si pe dreapta Q,. Dreapta D fiind paraleli cu proiectia d, rezulta c& cele doua proiectii d si d, vor fi perpendiculare. Se observa eX dacii se considera o alt dreapta D., continuta de planul Q, aceasta va avea proiectiatd, pe planul H, confundata cu Q,, deci proiectia d va fi prependicular’ si pe proiectia ds. Proiecfiile unghiului drept se utilizeazi pentru reprezentarea dreptelor perpendiculare si determinarea distanjelor.