Brving Goffman +a nsscst sn 1922, Canada, ga murit i 1982. Jy 1945 a vbtinut cents In ducpioe ‘maniste. ta Universitat diy ‘Toros ar ape sa sontnant see fa Unnarittea din Chico bt ‘Bind manteratol in eecpline smanete hn anal 1049, iar doctoral fn {058 "a pearect un an pe unw fiee inmate mat niet in arpa Insuelor Shatend, Ung ih cares sounat materiale penta 0 dvoraie deopee comunitates locas; siterir a Tocrat in caltate de constant, natiucal Nelle! pentes Sonatate Mista’ Gin Washington, spot tn University of Clini Berkely (958-1008, undo pada collet, In"University of Pennsylvania, Philadelphia (1968-1000) co pray 6 theroplogte sf socologe. Hate autorah maimultor aricle gi recast de srt, aparwts ip pablo pertadie com ar f Paychatts” 9 American otrel 9 Suctog Dnt vlumla publics sain: The Prenton GP Suipon Beery Life Cobo, 1089) gma. Notes on the Management oF Spot Taney (1969), Strateate Interaction (1963), Relations ia Public, Mora 2 PSB Ord ty. enero Erving Goffman, Asilums Essaye on the Social Situation of Mental Patents and Other Inmates, Anchor Boake A Division af Rendom Howse, Ine, New York, 196 (© 1961 by Beving Goffman (© 2004 by Raitura POLIROM, pantra presenta traducere woewpolirom.re Baieurs POLTROM agi, Baul Carol I nn. 4, PO. BOX 266; 700506 Bucueegts, Baul LC. Brationu ne et. ap. 28, O97; PO. BOX 1-728, 2074, Deserieros CIP a Biblloteit Nationale x Romane! jst ator de eane nt dnaliote Erving Glan ISBN: 972-681.427-0 Printed in ROMANIA Erving Goffman Aziluri Eseuri despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici gi a altor categorit ‘de persoane institutionalizate ‘tradveere de Anacaona Mindrili POLIROMPartea intai: Introducere Actiune gi exictenta 1 Legiturile stailite intro individ gi diferitele tipuri de entitagt suciale pun in evidenta o serie de propristati comune. Implicares {ndividulut into entiete socials va avea aceleagh caacerietl Bene tale, indiferent dack entieates tm coust ests 9 ideolose, 9 natame, Crteere,o furile, ¢ persoand sau o simpla convereatie, Individal ‘ede confruntat ev diverse obligatil: uncle au caracter imporsonal Gi vor prenapune renuntarea la anamite alternative, deoRagurarea de Ecivitit obligato, prostarea de servielh,slocaren de timp Gchitaren unor sume de bunt; allele su earacter personal gn report co ole se prevuptne cl individul va stmt apartenenta, identifieare Glatagamentafeete Agadar implicarea intro entstavetocala presi one atat angajere, cat gi arapoment "Nu putem consiiera tm med realist cerintele de angajaro cau de stagemont pe eae lo are o entitate socials fafa de membrit 0 fA the einai ln linitele considerate secoptabile ale actor cere. Armata cere soldatului #8 fle carsior, dar stabsegteo limita dincto de care ‘arajul ma mas goute soctit nleldecum o indatorie; in plus, so fal are dreptol la concedia dacd se ineampla 28 moara parinislo sisi nased roti. Tot asticl,solia poate agtepta dover\ publice de sole Getate din partea cofalo, astel inest sf alestulases Imprownd 0 Uinitate social vinbalay i totagh in Hecare al Tueratoare, tebute 6 [ocepte ch el ni poate sta fai eaturi eal amen muni reelams [prerenjay in pl, sofa Spi poate exercita, din cdnd In cand, deptal Seva petrece 0 seark singur intsun bar, de a ieinge un joc 2 cA (Gr amici sau de a se bucura de alte avantaje ale bere Laitmotivel dual elanie al sciologie! so regacosto tocmai acl, n Ingatura socialé qin restricpile impose srupra ei. In sesetaten ‘cccidental, scondol oficial sna contractalrepresintasimbolulacestei tome dual intrest proclamasimultan att conexiunoa, el iliitele ‘eeunoscute ale pirtilor pe care Te Teng.Dar trobuie adSugat un Tuers ca privire Ia actasté tema dual ‘Dupitcum a aratat Durkdcim, tn spate oicirai contract exist nls ‘upoatt necontractuale refritoarel earacersl parepaniie: Expr ‘nadorgi acordul cu privre Ia con cei datoreaza pcooa co nu fi datoreasd una asia, partile accepts impli ralaitatea generals t Arepturior st obligatilor contractuale, a diertelor condi do iver Tidare gis legitimita diferitelor put de sanctiue’ aplcate pti cere inal prevederile contratloh. De seemenea, parfil onte tne ig expr implicit acordul eo privire lm competent lr fur died la buna lor eroding ta imitete Inte care tebe ade soars Ineroderea acordat8recproc, pe bara apresor ed partenerul contrac ‘tal este demn de ncredere. Acceptand od renunfe la snumite locas sles ementina central aepra ltrs, aiid I adept forts) de pastrat 91, de asemenea, 1a categoria persoenclor care ‘onsiderd lgitima angajarea lor int-un contract prvivor Ia seste shostiuni, Pe ceurt, angnjaren contractual fescemna'a prestpane et berevana tn cauzA are un ans earactor 9) anumitethedear dee ‘Aran contact proce igs car imiteara co mae aten indatorirle 91 drepturile unui indivi, so poate basa peo tele ‘mpl de presupunert legate de caractoru ncestuia, acum contract ficial ~ un ip de legiturd considera, tn def siti cit oe poste de putin dependents de earacleral pi caprelle Personae ale parlor ~ contine ssomnonea clement de cotedenice ‘ublnfelene pontru ambelepersoane implicate cu tat al mumeronce Yor fislementi de autodsinievubiaelse i lor pari de ea in'conentl rote se afta one! Ed po are once tet tare ‘esteaclasin med explicit unimportant element gutedefintor pet SIGHS de peton un eau trate credincs i epresits ae individal in eauen cove genul de persoand care poate & bun pricten 430 rate crodincos, Daca un Indivadeguoasi tn Indeplinires Serio ele Segre ei 9 Cpr Sole necorare taal ita lrmate, dn categoria indivsilr care eguened In aceasth prvi a vce lace 0 alcove ferent eu pre la persoana implieats, In continuare ar troburea ne punem problema sustudni ndiidalt fa do ceasts modaltate de danive for, Evisth 0 serie do posiilitai extreme. Individo poato si negl- Jere fig obligaile, 28 ae delimitese de relafa In care eate omploat 1. Baile Dartheim, Profssionat Behr anc Cine Morate, tras ba ies de Consia Brokldostedge Kegan Pai Lota, 18) MIATA GLANDRSTINA A UNEL INSTITUTE PUBLICE 157 55 tnfrunte, fia @ co rogina,felul in care il redefinese semen Poate refusa ai includa clementele de autodefinire subintalese ale Felaieh reapective in propria concepfie despre Sine, avand grid ca Geeustd alignare af nu Gansperd in aetiunile sale. Sau poate 6 Setopte clomentele de auiodefinire implicite ale angajarit sale in Fespestivalogsturd gies deving, co adovarat, aga com cllalli armen, Snialimpreun® cu ol in acea legatura,consicers 8 sr trebai se ‘Deseory, in prctied,Individal evita tato acoso extreme El rez si lmbrigene pe do-a-ntregul toate clementele de autodetnio impli- ste de nflicren an i lat co vada partial acoasta detagare, dar, {a scelag timp, if indeplineste oblguiile importante in continuare dorese st explorer toemat seest subsec, al distan- ‘manifeste $l modelelor comportamentale spesifice pe care se tip de entitate socal, anume ,organizaile formate instrumentale”, fblesind ea principala bass de plecare datele objinute pron stadiul de far acupre'Unul opital de pelhiatre, Lip de pital ce reprezint’ © Sotclast a organizatilor amintite 1 -Onganieatia formald instrumental” poate 6 defnité ca un sistem ae aetiststs coordonate in mod deliberat, menite 64 conduca la atin fgeres unor anumite obiective generale explicte. Produsul seontat poste f reprezentat do chiatto materiale, servic hotaréri sau infor~ Inafit l putand fi distribust partieipaniior printr-e mare dversitate {deci Ma vol vena in principal de acle organizatiformale adapoc- tite im grantele uncs singure tdi sav ale unui complex de eladiri; pentru ugurits exprimarit vol enum! azemenca inti a0 OTE izations mpremuite ot fi sugerate uncle amendamente la abordares mea traditions- lists, Ongantzatlle formale pot avea 9 maltitudine de obiecivo of Stale confictuale, ecare cu proprit sustinator, ase ed epar indoielt fu privite Ia factionea care trebiie comsiderata ,purtstoarea de Suvint” a organisafiel. Mal mule docat” at@t: un"scop cum ar fh "Sucerea corturlor sau Imbunatatires consitisor aseptice poate F Splicat in mod oblecti, ca reper atandard, mai mltor ativitstt de fick importants ale unor organiza, dar ale institut (ca, do oxe= Dl uncle slubsar gi sentre de recroere ca acces lier) mau scopart fin categoria calor care 28 posts reprezanta un standard bine defini, fn raport cu care sd se examinere aapectele de amanut ale ee} Acclet institu. Ia eadral alter organizaitformale, obiectival oes)poate avoa 0 importants reduss, prinsipall seup find mentinerea, ‘au Supraviehuren organizafics asst In firgiy, geanajele ites cum sunt zidurile pot reprezenta, n ultims inatanti, 0 traestrs inter Hlitoare a organisatilor i nu une soalitie Organizafille imprejmaite au 9 caracteristci pe care o patem {ntalat Ia putine alte entitayi sociale: una dintre abligaile indivi Auta este acoce de a se angaja vishal jn activitaten onganizaichy In ‘nomentole potrivite, eeea ce presapune mobilize atenfiet st Glortula fake, angajaren persoane fafa de activitaten decfigurets ‘Aceasta absorbire obligaterie in netiitaton organlzafieltinde 42 ‘considerats deopotriva simbolul angajart 3 al stagamentarsl indivi Gulu gif ple imbolal nectar implcaillr pe care le presume Darticlparen la organizatie asupre deBnit propriel, perssane. fn onsecints orice stadia arapra modu in care ve dapteasa indivi ‘Gemervul altore de at identitea qi de a defini se va concentra, ‘arte probabil, asupra Telul In care privese ef manifestsrile oxte. oare do thsorbive in activititle ergemizafiel m1 © srganizatio formala instrumentals. supraviezuingta datorits ‘epacitaiide a core membrilr ef contributi ulilzsbile, concreticate In Setivitat; se impune folocrea mloacclor st atingeren hiestivelor stipulate, Insa, dupa cam arita Chester Barnard, prin intermedia Conducerite, organizatia se poate agtopen ca fecare metnbra sist ‘aduea o contribuie corespunedtaare, prim activi prope, dar nama in anumito limite; ea aeare, ea trebuie ai accepte acest limite Fragilitatea organiamulas aman eate bine eanoseuts; tree feule conpromisan, trebule manifesata grija, trebuie Toate mésori de protecto. Modul particular de formulate s hiitatilor seceptate ale fmeributiei participantlor into anumita egleara pare af carae leristica foarte importants a seeste cull ¥ Anita Halon) wie suger acet argument tnt aseutie personas 2 Chester Barnard, The Functions of the Besatioe tareard University Press, Cambridge, 1947), cap. Xi, the Reenainy of facanatee 4. Ponira lpatitetie eeonomicn, seat fps fot esamat recon de etre ‘uleost Parsons i Nell J Shaner, tn Ieraren Bomorny and Savtty (ne Pro Pest, Glencoe, ll 180), cap, Phe Intintonal sewers ca pvie le nganinatile ind x Work and Authority tn Induct lye New Sth 3996), IATA CLANOESTINA A UNELINSTITUFU PUBLICE 350 Concepfis snglo-americand ca privire Ia cnste limite, expats ‘in punetul de vedere adoplet aici ~anvme ci organieatia este Ientticata eu conduceres oi ~, pere a consts din wrmatoarele: in primol rand, edt tmp sunt Sngajai in aclivtSfile organize, imembrilor i se asigura amumite «standards de bankstare™ situate hoopte aveau un servicis de 2 gi ae agteptau, Tn mod roalist st Adoarma in impul ture, astfel c& uneor! le cereau altorIngritri eas chiar anor pacientspriclenogt sa le dea somnalo de avertzare, pentrs ' putea darm! fara git. Se poate of ifort unele aetivat legal, ‘dm ar f de palda (dupa declaratsie un ptcen®), deturnarea Tor ‘Durilor destinate pastenslor muti pentra cempsracar: dela bufotel Reps ch ed pin enti ta pe itr oan SF Eels Supa vo ta Soc see Se pertnele iss ‘genase aac pds ovens errs s al 7E Earenee peta tin i cede seat: aici pei se se ai a5a coches RT Be MN Coston Cape, \Tatereant Sin Koto pi 9p 4-98) ox ining ‘ores Se ete smn an im cpa nai, x me et. ‘ihr in ppat in sieels ora nrc ene Sabie cB de pstor essa ssid in pond Cronus Buia elt dah nalsabdeomponsle neal tiene ora Meret sesh an et especie aes ante FRE Berge tcedeoe cca pe postal te tsp mala d. te iSite sub ro ote apt ste reco orate fafa de ndatorirt ofiine feel putin Ta nivelal efor de Sepang pseu od neeplacnet a ae es SC pets ttnpal sun Prins recone ium nner aco peace ‘iterioare, un de gars saruconre ponte apo salut de nae, Plangets da tant i vastenre Acesc sbicte ena eonfetinate bends, pentra diverse persnene din sonducere™ 3. Reni a eenp din indo, vst Balto, ole, p 202 fenemen standard tn toate organisafile americane de muncd. Ves, 3> ‘somple, SN. Lipset, MA. ‘Trow ql 98. Coleman, Union Democray, (Cha Pee Preos, Glencoe. ll, 1066,» 130 IATA CLANDESTINA A UNEL INSTITUTE PUBLICE 61 cu autorervire gi folosres lor pentry compirares dearticole pe care ineritort le pateae distribut sau eonsuma berronel: ‘Cred e& seaitor adapties secundare ale angajatilor de Ia Spittal Central gar tebul af se score prea mulls Imporsant’.O Wats ‘landesting mult mas eomplexa a personaluloi poate gata In melee lie spitale de peiiatri', precom gi agezaminte eum ar f unitaile ‘iltare In ples, acate practi din Spitalel Central ar trebeevalsate {m poralel eo numdral mare de stuais clad membrit personalalat cord Up st atenfe, in afara servieilut, ectivitatilorrecreative ale pacientler, demonstrand astfel mat mult devotament pentru saiba, Tor deed le cere condocerea. in consecinga, nu vol lus indi ‘numeroasele adaprsr seeundare standard practicate de angaia Siyaieaile de useay tee cure ne nuimara Lsptaron products {abit activitatile invontate pentra es anenjatol s4-nu ston degesha, [prance pontra givers", contrall in ssp conspiratie al rapoarelor 4e productivitate™ Ma vot mulfumi a8 arSt e4 atentin meliculoaea $i Sensiblitaten cu care specialist ca Donald Roy ei Metville Dalton ou Stodiat aceste tohnici de adaptare pot servi drept model eelar care studiazs alte sgezaminte Drosentand sdaptirilerecendare ale pacientilor din Spitalul Contra, voi cita, ende va ft posiil, practic sien reate ‘port {de inatitati gi vo uldlina 6 analisdtematicd a adaptailor seeundare fare sunt de parere cl se aplick torur agezdmintelor Ca urmare, ‘vol folosi o ombinatie informala intre dou abordaat, cea a studiulul 4 sop dieiplinare. te tocrarea Why Minde Go Hoa ipaiients de ton Caiago, 1951), p. 100, Joa Maurice Grimer ctnat bine cuncsratal oray cu sup? Sie de nga nude milo 2, Dilberare ca rferinta po aeast ton eet 4 ui Donald Rey, Qv0ta Revirieion apd Goldbrcing ipa Machine Shop" Amercen Journal of Sonoiogy, Vit (1850), pp. 42¥-43. Veal iO. Gallina, M. Dalton 9 rR Heer of Output and Sei Carge lute Ai 3. Bupa cum arsed Edward Gross Into nots a eubes, i hraras Work nd Society (Crowel, New York, 1956) p S21 ‘Este tamed unacrt snunet in domi, cermeselreferinde-e l= ‘ectigurarea de actviat personal [in timpal wrvcialsl, com ar 8 epararen por de Ia‘aaca din sutragerie, = unwleal de aca, fontctonaren de joctriyentra cpl prop gi apr mat departs 4 Spee exempl, Donald oy 8caney and “Te Pie" Inartaal Inter foup felauaas in a Prsswork Machine Shop, American Journal of Secitogy. IX C984), pp 2-266Alo car g4 con comparativi, punind uncori mai malt acces ‘comparatilor decat acupra spitalului de psibiatrie stadiat, Din punctul de vedere al doctrine! pelhiatrie, 0 pare c& pentra pacienf! nu sunt posbile adaptars secandare: tot ce un pacient este Aleterminat sa fach poate f deserie ca parte intogrant® din tavasme ful lu sau din maisurile de castodie; tot ce face paciental din propre vi poate fl dein ea simptomatic pentru beala sn or penta cenvalesconta pe care 0 lraverseazi. Despre vn iafractor care Fecunoaste deictol pentra a seapa cu o pedenpsd mai ugonrd gi alege ‘vg execute sentinta nte-un apital de psihiatrie, in loc de inchisonre, Se poate coneidera ca in definite fm adSncal suet, doregte aa {tat Tot astfol, militarul care se preface balnay gi manifests simp: tome de talbucare psihied poate fi considerat ca adewarat raferind chiar dacd nu de afeesenes pe care o mimeaad, La fal, despee Pacis {ul care go instaloaza confortabil in apital st pare ae sim! in Lang Tse poate considera nit oh abusoass de institufin medicals, che ste cu adevarat bolnaw, din moment on alege aceasts adaptaee tn principal, sptalele de paihiatrie de stat na fonctioneaas pe Raza, {doctrine pahiatrioe, ci din perspectiva unl sistem al secon. Pin Intermediul pedepotor 9 al rcompencelor, 2 aoca onele condiit de viata mareste do limitart drastic, exprimate mat malt sau mah Pin tn libajulinstitutislor penal. Acest context ational gi verbal este tel pe care foloseecaproape in intregime Sitar: gi, intra mesure ib, persenalal Superior, mal ales in privinja problemeor ‘Administrsrdspitalalai.Cadrul de referint dieeiphinar ‘presi un eet relat complet de mijlonce gi seopur! la care pacontal poate accede in mod Tegitim; pe fundalul scestai sistem ar nu intra Ltul fetal, an mare numar de sctvitisle petengilor devin eect ilcite sau nepermice. Viata autorisatasfectiy a anomnitor Daciengi din unele cecil este atat de goal, neat eproape orice demers Alor eva educe, probs, osstiefactie suplimentart neplaniients VIATA CLANDESTINA A UNEI INSTTUTH FUBLICE 389 Partea a doua Viata clandestina a spitalelor Sursole in continuare, ap vies 64 aduc tn discutio suren materialelor folocte de pacionti pentru adaptarte lor seeundare. 1 Prien luera care trebuie remareat este prevalenta improvisafilr. In fecare agezimant social, partiipanti folooee oblectle disponibile {nte-un mod st pentru un scap care mau fost prevzute im rod ofa, mocitieind astiel condifile de vata programato pentrs el Poste fl Htplicata peelueraron fried a-obectula! eau doar un contert de bizare nelogitim, In ambele cazuriilastrandu-se fa od familiar tema Robinson Crusoe. Exerple evidente ne parvin din inchisor, unde, spre exemplu, dint-o ingura batutd eu ciocenul so poate fine Jun east, de pe paginilerevstes Life se poate oblane cerneale pentrt Aeeen’,Caietele de xorg pot fi folocte pentra a serie formlare de Darfur ine igrile se pot aprinde in mat multe feluct~ eu sciatcke Sblnwtd de Ia o bornd de lege a inotalatielelevtrice cu tase Improvieata* sau cu bets de chibrit despicate in patra™. Dost acest prover de translormare se als Ia baza multr practi complese, oe poate vedea lene ea, in eazurilo in eare pracicantal na eolaborear fea ce produce “fn Spitatul Central erm tolerate in mod tact numeroatesmproviza- {ifsimple. Spreexemplu, pactonti alos Endisidusie pentru sl tee imbricaminten. personal I Gonrinn a Raine, op it, p42 2. Frank Norman, Bar fo Righte(Secker and Warburg, Lond 1958), “ sek Thomas, The Truth About Dertmcor (Galltnee: Lies 1950) 9-112