You are on page 1of 58
Gustave Le Bon Civilizatiile au fost create si indrumate de editre micé aristocratie intelectualé, niciodatd de cdtre mase. Acestea din urmd mu au forta deca pentru a distruge, iar dominata lr represintainotdeauna DEZORDINE. PSIHOLOGIA MULTIMILOR ISBN. 9730063629 Tiparul a fost exceutat de tpografia, ANTET XX PRESS Flipesti de Tirg, Prahova Str Max Hebertin, nr. 677 3 os damn a er RA ERA MASELOR gi TT cc TW errant de warsiorman police considered po Powe on cea dedi, Dar SSCA 3 acest een rent aval cel mal adesea, pl aerate cause incolo tcl aparen Vesa tia pee violent inca decurge Prinenivea char, {rt ar dace se maitesrat,acasn se tres AU Tonk rei lucia ee ment ees sa he eee arce idle treeutu desi sunt bulversate, rman Inc out ptr cea cele care tebe se inloeaasea sunt dor incurs de str lzare, pe eal dea se nchewa. "Stora actual neste or de pts ceva reat nto band "uma uni asemenea prion, neandrat putin haoticd, Pe ce de fan «damental se vor el societal ce vor wma dupa naase? Inc mu stm: Dar dase pate prevedea ca organzarea lr eva baa pe op ‘reno suverana ec moderne: pterea maser, Pe ule ator i considerate odinioaradevrat, dar moarte asta, ator puter ind pe nd dirdmate prin revolt doar puterea aceasta va crest, Dra cava teeba se absoarb in curd pe cele. Pec] ttre nase reine clad disper, pe cnd vehi ‘tpl soit se nirue una! dup aul cunea maser rine “nurs fori pe care mien 0 amenint sa cir presi spoeste Epoca spre care‘ indreptim va cu adevira ra maser Dear un seal in umd politica waiionl a sates rsatile “sre prin coe prncgal Btor a exvenimeniclor Cal mal ade 4 (GUSTAVE LE BON ‘gest in clase conducteare~ ath una dn cele mai pregnant ‘acters ale epci noastre de tran. ln realate, nu dao ‘eprezntani ist de nists de independent, re cel ma ade sea simpla dimensune de parttr de €uvin ai comiltelor care a dine societatea actu, redecndo aun eomanism pnt, te rea normal a itrorsocetir din mri ciate. Limitarea lel de ‘mune’, expoprerc mince, aco Serate a uaneor sa anda, lnnartiea in mel ga prods, inturatenclasdor superoare folosul elo poilare ee. iat cum sund acest reve, Pi clinate spre cups deca, masee se dovedese, dimpoth ack rte spe ctu. Sif lor devine mens datorit acta orga Dogatle pe care le vem infipvd-se vor dbind in curd fora ‘vec dogme, adc puter ranc si suveras care pane a adipost {de orice punee In dsc. Dreptal diva al masclr ia cul dept «vin al reir. Scritoi afat in sri ager noastre aca care expr el mai bine idee cam inguste, vedere prea scurte,septicisml ‘mar egoismaleadese excess, tna gers pot nol pale Deca vd sprind, ar entrwa combate devordines spirelor adr ‘Sead pcr dsperate Bie cdiora at de dapretite dee: Vor ‘esc de falimentl stint’ sine akc ante de nettle ade Panelist 5 Jorrevelte, Dar aces now convert utc gratia mu ar aceasi pu tere asuprastfetsor prea putin preocupate de cele de dincoo, Masele inv mu vor asta pe el renegall de olor stip. Rul nu curge ‘Stina nade fie su are wo vin nic pent anaria spi tel nis pentru noua pulere care crete dn acess anarie. Eanes ‘roms dear, sce! putin stipénirea conexinilor accesible inte Tectli nos ~ dar icodaté mu nea promis pacea or fercrea. Ca ‘vera inlerer fi de sentimentele neat, amu ne ae ame ‘kes rmc mane poate da inapoi zl slngate de ea. ‘ington universe sa nivel tuturornaunoreresterea r- id puters maser ndiflerent de ce near aduce aceasta, are ve Teae de necestate. Reprogurle sunt vorbe in van. Accedereamaseor| ln putore va mares probabil na dnire ultimele etape ale civilization ‘occidental, orevenie la periadele de anarhie conf dnanta in ri socettilor noi. Cum i pu sta? Pin cum roll elma evident al maseor consti marke di rg al zat ibn. sora ne inva ctu cnd for ‘ee morale ~armatura nel societii ig pier ecient, dsruerea nal este ffi de aceste multi incontinent, pe dre ‘umie barhare. Cia de pin acum au fost create ndrumate decir o ic’ aristocrat intelectual niodat deere ase. Aces: tea in urmi nu a ford dec penta dstruge iar dminaia lo r= rent ntotdeauna oa de ezrin: O ezatepresupune reall fx, din, troerea dea intel rational, preocupa legate de ‘tora un vel kat de cultura — condi total inaccesibe maser, sbandonate lor inex. Cu fora or exci disructiv, ee actioneaz precum microbilasupa corprilor maladve sau asupeacadavrelor. ind edi une cviizati e putred, masee code la nuiea hi Ane se manifest roll or, Pent o rem fora carb a uma ‘levine ings lose storie, Seva intiompa afl cu ciliata noasa? Pate aveatemeri in acest ete, dar ic mo sim pecs Sine resem ns a gn ‘hl vom supora dominata maselr ei snd Hpi de prevedere a strat rnd pe nd toate barerelece lear put ine i rt Aeste ase, despre care ineepe si se vrbezsc att derail ec ost prea putin. Paolo pofesionis tnd departed ee lea ‘hora ntotdeauna ou sn oeupat dec de crimele pe ear le pot GUSTAVELE, omit. Exist fr ini hate criminal, dar exist depot ‘imi plin de viru lin roe ete. Crimete maselor mu co ‘dct un cz pill psage lier, dr cupoastem figratia or minal, aga cur canoes pe oa indi din descrierea vor Lares vorbind, pi mi, ondatori de religi sau de posi cedintelor,cameni desta eminent tran pan mat des, simpli conductor ai mcr eleva mene au fos i ‘deauna in subconent, ban phology nat instinct prt Selo: i tocma pentru cau shit acest prt au ahs sor muir. Napoleon a ineles de minune psologia masclr dar cteodst singel in pein maseloe care format alte ‘ asemenea ignorant ba cuts pomneascd riboaice pote ni set care rau pret deren Cunoastereapstolaieimaselor consttule suport muh de ‘are wea mise stipneasc~ her advent asi ont diel ar ce! puns. nu ane total dominat de ee Pabologa meso atc lege insite exerci o sab ine ‘nti asupranaturilor impulsive i cd male sunt incapable w ab alte opin dcdt cele care eau ost sugerate.Reguble decungind din urd echitate tere nu ar putea se drjese, Numalimpresile tite insula lr pot se sedi. De exemp, dc un legato | ‘i subieasci un now impo 2 webu ls aleag pe cel ma pot din punt de vedere tort? snc un ca Cela nepotii va pute ‘ie, practic el mai bun pent mase,dac este mascat i. Sn roar, compas dn eemente etrogene dar sudate pen- tuo weme, dom ceulelor unui organism iu, caren totaitatea or alciuseso nou fin, avind partic cert dese Seca din. ‘we clue componente Contra une opin pe care cu rare, resin sub pana unui less cde inca ca Herbert Spencer, in agregatul care constinie ‘nasa mu vem ncidecum suma media elementelr ei combing ‘ras crearea unr noi particular, Lael an chime, unde amie ‘ementepuse lalate pl ac gba ~ se combina form 0 substan nous, naestrat et propeet erie de cele ale subsante desl uring se consat ct de mult der individ dno ‘lat de ini considera ial, dar cauzele une asemenea deren Dern sunt a fel de Iesne de descapert Pentru a reusi sie dessin, lie ineamnin una dine observatile pahologiel moderne, si sume, cn nua in vista nganicd drs funetionara inet |uifenomenel nnd de inconsten joa un rl preponderent Act wise consent a spirit eprezint det o mic parte raprt ‘sactviata lu guvemat de incon, dntre mob incon stg care drjeaza prt, anast elme sub, observatrul cel >a patnzitor na euseste 8 descopere decd onensemnat prt. Atle oa consente deca dtr subst inconsten format ileosey de induente de nur erdiar. Aces substrate fn Denumirate eminiscente ancestral care consti pit asc. Din ‘ol de cau mirturiste ale setelor nowt, ef eaue secrete pe ect cu rare except vel eamenilor de rind. Lane! intelectal ‘te un celeb matematician i cizmarul li poate exis n hi imens dar dn pant de vedere al earaceru ial eredingeler deren Siena (0, tocal triste generale de carscter,guverate de ‘nt existent aproape la cease! la majorata inv no ums popor, sunt ele cae, lsnivell melo, se manifest In spirtlcolecv, aptitude inteectale sk oamenilr, pri ‘mare individvaliatea lor, dispar. Eterogendl se cufunds in omogen ‘ate ce tin deinconsent domain ’ ‘atl diferite, ni sunt mult superioae deiailor pe care lear adop ‘loti de imbeci- Suna scala dintre mln poate doar $4 (cd elect trisnrior mediocre pe care le posed toa ame see acumuleazi nu inteigenta ci mediocre ‘Se une adeseort: nu to sunt destepca Vole. Dar ca iy 1a Voltaire este smal dese, dacprin tog ngelegem maimed. Dar, dad ave une! mun, ar exis dar o simp Simpler eat alindior ce ocompun, am vorbi deo medi ‘uaa cum am afrmat, de rearea unr aracteristic nin ce el stables aeste caracterstic? Stalin in continsare, Cauzele care determin apritacaracteruli dosebit lm sant diverse. prima tur sale, de care mul este cagail det tun cod face parte dir tromulfime. ‘Oatreiacuz, eh Pon nielege acest fenomen, s}reamintim une desuperi re ented domes inbogie-Sim asti cn individ poste f aus ‘70 asomenca stare init, deposed de personaliatea consent is unde orbest a tate sugestile celui care ba fats pla perso hnatatea st comite ace dine cele mai contrare fi ale zaifelo. Or, oobservare ate pares demonsree fap i invidl in si nl malin in ane cade curind — ca urmare avi" ce se de- saz cin ea, or in cu to ake pric deocamdat ignorate into stare dese, foarte aseminiioare cu sarea de facnaie a ceui ip ot. Activiatea creer ind paralizat a subiectulhipnotizat, devin sca inconstentul, pe care hipnotizatorl si cijeazd «pa buna i plc. Personen cong sa ser, oink diser ‘ian a ost abolte Sentiment gndurle sunt acum orientate ‘n sensu abit de hipootizat de Lad.ca sila cel hipno- at trtinp ceund cle pot ipinse lun trad de exatare exes indent sugesti va bole ies Dolinpetinatate spre nfituireaanamitor ace impeticiaten cate ‘naires la nivel maser deedt a subject hipnoiza, cc su- ‘tin, aceeas pet to india, este eagerai, devenind recipe. Enitisle mas de azmeni posedindo personae dest de pier ic pent area sgestiet sunt in un tt de reds wor ‘prtate de caren n ce mai bun car elear putea sincere o divers "ne alimentai deo sugestie die, O formulae feito imagine ni incapabi sd mai ghideze 4 Prin simplal pt apartine gloat, ml coboari maim imi, indvidul est ca un ir densi, peinte alte fre densi, Iu, pe cave wine splbera dua pia. "Atel vedem ura care dau verti dezaroate de uni i a ghia pe ‘cima inocen sn pod proprio inerese, au renunat late si au decimat nie. Z ‘Dar mumai prin ciel sale se deosebese inci ineyat lor de-el iu nora chiar isnt de pert orice in ‘dele sau ransformatn asemenea masurs nc var devine mal spar cepticl~ habotnic, om cnstit~ criminal lsu ~ ere ‘utara lta pelle, sur ott de oblimein ‘mate enturiasm, in famous noapte de 4 aigust 1789, cu nar fst accept de js unl din membri acl ada, Obseratile precedente endear si conch {onoaunainfesioere din pune de vedere intel oul {in rivintasentimentelr sa actelor pe care acest sentiment voc, masele po in fc de peer, ie a bane mal ‘deci indivi Total depind de fell in cae e action’ supe rin sugestie. ati ce nau sit ator care a stat mse deh sina sitet deo rerc seen Elo omen tty nel el emer ew art car 2 ce fae fen malo iagineaenofona car, {deiner acne snl fo lbp nt Joao vcore zrobioare un miracl hit o cima sbominal, ones sper mportnt ete ca ure se it bal fibre a cauelelo. Sate end rune a st erie eds aie lela acelin ceo sng ema oo ng cate enone prof chiar ac pede kn ‘ain pial az Eieria cara sceratn Pcs cet dee it citer ied alba ea tin ante pol ci ach ‘esi hector agi taburdore, lovin dt tate sprite, Un acidentin cara mri ‘dec ce mi de institut instar fr postu, care di ctund nunc chal ateireleindustae, se adreseazd sta pent ale gist milace deta, Numa clo al find rests, inctabil ce al emulator este imens. Aces di rm sunt ga ent oie fel de revolt, indferent de conductor de scopurl sceseia, Acumulaea de cunostini inutiabie este un mile sigur de ransformarea emul in revo! "Evident cate tri te ape dea curmesisul impor acest «tent. Numa experenta,cea de pe ur educatore a papoarlo, ‘ves dept sarin ne deze eroaren, Nuria apie i dove: ‘css nein nul oder noasre manu, lice con- curs print sistem educational profesioiet, capa si readuch ‘unc ct cimpan,aelere, reprint colonial asi deere ‘td neargicar. $i cnd spun sistem educational profesinist (o> ‘acum de toate spinel luminale),mi gndesc la cel de care bnycurat prin not pe care popoarce ce domind asta haea a ut i sre, remucabie agi dn cae oi reproduce mai jos Drs senile, Tinea arial Impede ck eda neat de ada cae ce este ast educatia englezi on americans Sind o pe ‘sel ine stemul latin cel anglo-svon, sertorl a pus fn mind ‘ucarte cansecintelecelor dou metode, |i at men te ges yopande ang lar in Chi rk one een ol re ad ae pce er {obtain eve seule cee persia sour Ata deca cx a ete ce wl alec rata Tin edhe engl me hs laa ce ac Ag a pr a page: ber eed ig cea Sonatas ener cere

You might also like