MIN stunted a postu Accor Pperceta, medi TUN erin yontnfete supra Tutor gal oclae, cu precicere asupra i dor sociale fgera bara societitl tului, In rapoartele cAtre minister, tulle Mrebaril sl critica, ou Feeruoass,. Lpsarile mate- eco Mate. invataoninth Say prosteea nsue Ghetor uidactis confinutul natiyires ‘eeeptare: peviona ev 20r8 mst considerat: Sistogie Pert? Siewrive, punind faeaieninttat pe seama Sat care. ficea din, obli- get Srentarit $co- fio flu cunoseut. pet Snel ‘Instituto lao ia din asl, cu care Se vimprieteneste, Aprecia~ favorsbil mandalulal- situa Gituit. de Creanga im- preund cu Gh. Bnichescu. fn cursul anulul 1875, se ‘ca poetul a_ facut o cal een Bucovina, unde a revazut locurile in care si-a petrecut aproape sapte ani din vial’, pe Hi prieteni, si casa Tui J. In Iasi, 1a 14 1876, va" vorbi, ul ,prelectiunilor populare* organizate de Sunimea, despre Influenta austriced asupra_ romani lor din Principate, text . publicat’ apot in. ,Convorbiri Iiterare. In aceasta Conferinta sint enuntate idelle sociale, politice st feonomice pe care E. le va relua gi' dezvolta in Dublicstica politica de mai tirziu. In primivara anului 1876, dup ciderea guvernului din care ficuse parte si Maiorescu, pe baza unor_informiri eronate, E. este destituit! Tot atunei, D. Petrino fl acuzi ci ar fi instrdinat niste eirti si ar fi folosit mobilicrul bibliotecti_ pentru uz per sonal, Dovedindu-se netomeinicia reclamatiel, an- cheta inceteazd, In acelasi an (la 15 august) moare mama poctului, In lipsa oricirui mijloe de existent E, accept functia de redactor-administrator la ,Cu rierul de Iasi". In coloancle acestei publicatii fi apar nuvela Cezara, schija La Aniversard, apoi note, cro- nici, recenzii, informatii din domenitl economic, po litic, cultural, cea mai mare parte nesemnate, Para Jel cu munca la aceasti gazetd, pe care numai sei sul poetului a ficut-o cunoscuti, E. continua col: dorarea la Convorbiri literare".’ Desi in anul pre- cedent 1 apiruserd| doar Fal-Frumos ‘in tet (februa- rie 1875) si_o recenzie 1a volumul Pseudo-cynegeti- Gos de Odobeset (apsilie 1873), actin publiedy tn afara conferinfei despre influen{a austriack si 0 re~ eenzie, poeziile Créiasa din povesti, Dorinta, Lacul 316 tembrie), Calin (File ai colle, enters, (decembrie 1876). Da"? t orembrie), $f SBamierul de, Tasit este oatyS ty raarulul oceesivi ain cele tre tet edepantersey veronica Misi, 0 atmos jeinielegs sinul Junimii ievene si invig cordati chic siavici de a vent la Bucuresti it a Metancol - ke are io face, remind sa pa at care pumput” H GOFETMSGesitul Tal og 1877. Cei care vor ste mai_mult Teste" Jui sint Cre te roniea Micte, "@* 9 Ve ‘Familiarizavea logia martial eng »Timpul, condus de j misti, s-a realizat dot usor,, E. continuing “g exprime, pentru ines’ convingerile mal vers sisting ca poetul ig’ in. redactie, Maiorescu in tuise cA prin aceasty oq. laborare gazeta va beni, cia de talentul, de fem. tatea opiniilor, de mung fara preget a’ noului re dactor. Isi incepe oolabo. rarea in noiembrie cu q. teva cronici dramatice un articol despre editarea operei lui N. Bakeescy, Istoria roménilor sub Mi hai-Vodd Viteazul, Elogi- ind activitatea patriotulu pasoptist, el demonstrea- zA ca nobilele idealuri ale Tevolutiei au esuat in de- magogia liberal conten- porana, E. este printre ca dintii care apreciazi lim- ba scrierilor lui Balcescu. Pind la sfirsitul anulul, volaboreazA cu aaticle spiritul ideologiei jun miste, privind —introduee- rea pripité a formelor civilizatiei straine si cao suit de articole in care analizeazd, in acelasi spit aspecte ale vietii politice, economice, sociale, adm nistrative, culturale. Cu o gindire social-politied fe ma, cu un temut condei de polemist, cu onestitate € talent, poetul atacd, in fond, proasta organiart intregit vieli politice si social-economice. Ba 1 cat la rang de apostolat un aspect esential al vielt politice, gazetivia, iar patosul, etica profesional * Sazetarului ramin’ exemplare in istoria presel "ty nesti, In cei aproape japte ani cit a function redacfia ziarului ,,Timpul, unde a lucrat alétut Slaviel si Caragiale, pcetul’ a avut aproape 300 42 ferventil, concretizate in articole de docirina 28:75 tuturor chestiunilor privind viata contemporand ee toate cit era legat de interesele unui parti. £8 "7—. fat de cele mai multe ori, la nivelul idealurilor & Rerale ale ‘neamului, Munea istovitoate, angele ful fetal, asiunea pe care o spunea in orice Mg Tae cinewattunile de tot felul s-au adunat at pe Tnetite im primele semne de boald. La BUM fend cPuizanta munca redaefionald si Ud Se rent la gedit ezarea._Propriel opere, Be Dublicase amtele Junimii. Deoarece in anul WP ya nimic in ,Convorbiri literare”, 1 N°