Conceptele fundamentale psihanalitice i. Normaiitate / Anormalitate Psihopatologia este stiinta care se ocupa de studiul tiparelor anormale. Normalitatea este 0 conventie socio-culturald influentata de factorii economic), geogratici si de timp. Normalitatea este 0 conventie sociali pentru ca societatea hotaraste cine este normal sau cine nu. Socialul reprezinta un anumit nivel economic, de studii etc. iar culturalul reprezinté arealul in care acest social se manifest&. Normalitatea este influentaté de factorul geogratic, pentru ci un nebun din Romania anului 2015, nu are acelasi statut cu un nebun din USA. Normalitatea este influentat# de factorul timp, pentru ca, cel care era considerat nebun in evul mediu, astzi nu mai este considerat asa. Anormalitatea este o conventie socialé impusd de societate unor categorii de indivizi sau unor comportamente extreme ale acestora intelese asa, atat la nivel social, cat si la nivel intelectual. Cand vorbim de normalitate / anormalitate folosim o sintagma globala — curba lui Gauss. Dacd vom aplica cateva instrumente de masurare a aptitudinilor, a structurilor psihice, a mecanismelor psihice ete, pe o populatie omogen repartizat’. vom observa ci majoritatea subiectilor se vor inscrie in aceasta curba. Numeric, cei mai multi se vor afla in interiorul curbei, iar in cele dou’ margini vom gasi un numar mic de persoane, care reprezinta exceptiile. Subiectii ineadrati in dreapta curbei sunt persoanele geniale, hiperfunctionalii, iar in stinga curbei se aflé subiectii problemma, psihoticii, debilii, hipofunctionalii. Societatea face deal cu membrii sai care se incadreazd in normalitate si incest s-i apere de orice forma de disfinctionalitate a membriilor sai aflati in dreapte in stanga curbei lui Gauss, pe de-o parte avem institutii precum inchisoriile, azilele ete. iar pe de alt parte prin profesionisti, care trebuie sa apilice regulile de intrare intr-o categorie sau alta. Este vorba de psihiatrii si psihologi care se ocupa cu punerea pe rol a conventiilor sociale Psihiatrul apard societatea de comportamentele anormale ale membriilor sai. El elaboreaza un diagnostic prin care face departajarea dintre normal si anormal si acorda asistenti medicala prin care protejeaza individul atat fati de sine (suicid, autoagresiune etc), cat si societatea de comportamentul anormal al acestuia. Psihologul este un fel de avocat al pacientului. El urmareste sé nominalizeze elementele de neadaptare ale pacientului. Psihoterapia utilizeazi instrumente psihologice pentru tratarea unor maladii mentale, inadaptari sau tulburari somatice.Psihanaliza este singurul tip de psihoterapie care merge la cauz pe simptom. Psihanalistul i] invata pe pacient limba propriulu ines, cum s& intre in dialog cu acesta -| transforme din adversar in amic. Toate mecanismele care pe parcursul vietii se anormalizeaza apar initial in viata noastra psihicd ca mecanisme adaptative. Anormalitatea deriva din frecventa si intensitatea cu care se manifestd aceste mecanisme. 24 si nu se bazeazii 2. Instinete vs pulsiuni — Cambosie Omul are nenumérate instincte pe care conventional, pur didacticist, le putem incadra in doud mari categorii: instincte sexuale si instincte agresive. Orice forma instinctuald, intr-un fel sau altul, intra in una dintre aceste categorii, cu amendamentul c& aceasta distinctie este polididacticista, pentru cd, intre cele doud categorii instinctuale nu existi o granita, o determinare foarte clara, Adicd, nu ist un instinct care s@ fie eminamente agresiy, dup cum nu exist un instinct eminamente sexual. Instinctele sexuale ne ajuta la perpetuarea speciei, iar cel agresive au rolul de ane determina sa ne aparim si sf ne individualizim. Instinctul este zestrea noastri energetici, polul nostru energetic, care inmagazineav’ energie. Copilul se naste cu o predispozitie instinctual care reprezinté energia sa psihicd. Instinctele umane sunt comune cu cele ale regnului animal, dar diferenta consta in faptul cd, instinctele umane pentru a ajunge in exterior, in comportament, trebuie si traverseze un aparat psihic complex si ierarhizat, neintalnit la animale Aparatul psihic la om este ierarhizat, pe de-o parte se afla ines, pe care nu-l putem controla, iar pe de alt parte se afl constientul pe care-] putem controla. Pentru ci la om instinctul traverseazi un aparat psihie complex si ierarhizat, psihanaliza a inlocuit termenul de instinct cu cel de pulsiune. La fel ca si instinctele, tot intr-un limbaj didacticist, pulsiunile se impart in dowd categorii: sexuale si agresive. Sediul lor se afli in inconstient si, la fel ca la instincte, intre ele nu existi o granitd foarte clara, Adicd, nu putem spune ci o pulsiune este eminamente agresiva sau eminamente sexuala. nastere, pe masura ce copilul se dezvolta psihic gi intra in contact cu rigorile -culturale, pulsiunile incep si lucreze si sf creasci din ce in ce mai mult. Pentru a asigura supravietuirea aparatului psihic, acest surplus pulsional trebuie descareat. Imperativul aparatului psihic uman este de a descarca surplusul pulsional, avand griji Si se piistreve sufi ie pentru a putea functiona. Far un echilibru intre energia externa si cea interni apare explozia psihica. ent energ* Daca nu reusim si desedredm acest surplus prin supapa construita individual in procesul de maturizare si dezvoltare psihicd urmeazi si explodam sub forma boliilor psihice. Aparatul psihic va ceda in zona minimei rezistente, acolo unde avem 0 problemi in constructia noastra psihologica, acolo unde este afectatd cel mai mult dezvoltarea si maturizarea structurii psihice De exemplu, daca avem in constructia noastra o problema de tip afectiv, in momentul exploziei vom face o depresie. * Cand pulsiunile nu se descarca inseamna cA ori energia este prea mica, ori cenzura prea mare. 3. Mecanismele de apairare Exi 8 dowd clase de mecanisme de apirare: de tip refulator si de tip subliminator. Refularea reprezint csecul descArearii pulsionale. Este mecanismul prin care 0 pulsiune este intoarsi inapoi in ines, dupa ce i s-a refuzat accesul de a iesi in comportament de citre mecanismele de aparare din jurul instantei constiente. Pulsiunea intoarsi face ca presiunea si creasca din ce in ce mai mult, iar riscul unei explozii este foarte mare, Asifel ca, pulsiunea trebuie s8 giisease’ o alt cale pentru a se desedrea gi astfel apare sublimarea. Refularea In exces determind cresterea tensiunii psihice si duce la nevroz excesiva. Sublimarea reprezinti succesul des ii pulsionale. Ea modifica forma pulsiunii intr-o forma acceptaté de cenzura si astfel ajutd pulsiunea sa ocolease& cenzura si sa se manifeste in comportament intr-o forma acceptata social. Sublimarea in exces duce la epuizarea energie psihice. Exempla de sublimare, 0 persoana hiperactiva sexual pentru a putea pune in act aceasta latura a sexualitafii sale fara a intra in litigii cu socio-culturalul, poate si scrie literaturi erotica, s& fotogratieze, si picteze nuduri sau pur si simplu sa facd sport. Daca prin una dintre aceste modalitati ajunge la performanta, socio-culturalul il va rasipati, il va premia. Psihanalitic, simptomul si visul sunt doud modalititi de sublimare aflate la limita acceptantei sociale. In ambele situatii psihicul are un moment de sldbicime, iar sublimarea devine oarecum fortatd. Freud spune ca orice vis reprezinta indeplinirea unei dorinte inconstiente. De exemplu, cosmarul este incercarea incs de a seaipa de o culpabilitate. Trezirea din vis nu reprezinta o eliberare de culpabilizare. Culpamane intr-un registru ines unde continua sa sape, iar cdnd are ocazia reapare intr- un alt vis de tip cosmar. Simptomul este un limbaj al ines prin care acesta inceared si ne comunice ceva intr-o limba necunoscutd. Simptomul este un moment de disfunctionalitate, de neadaptare, de lips de eficienta a structurii psihice. Pentru a intelege simptomul trebuie si ne intoarcem al mecanismele primare. 4.Fazele dezvoltarii psihosexualita Caracterizare Fazele dezvoltarii psihosexualitatii reprezinta fazele de relationare. Exist do tipare de relationare: tiparul de relationare dintre copil si functia materna de relationare in triangularizare. mari i tiparul 1. In tiparul de relationare dintre copil si functia materna caracteristica de bazi a relatiel este c& orice functioneaza si relationeaz in jurul copilului si satisface asteptarile si cererile sale se numeste functie materna. Dac& cererile copilului din mediul inconjurator sunt indeplinite, orice obiect sau persoana poate reprezenta pentru copil o functie materna. De exemplu, tata, mama, bunica, bona, biberonul etc. in aceasta fazd a dezvoltarii, copilul nu cunoaste decdt un singur tipar de relationare ceea cu functia materna. F(m) este bilateral deschisd, osmotica, de tip psihotic, cu precizarea cai la relationarea este osmotic’, copilul nu se identifica pe sine si abia la inceputul orali itul oralitatii se va initia ca achizitie Eul fizic Daca pe axa dezvoltirii si maturizirii psihosexualitatii apar blocaje in faza oralitatii, in relationarea C — K(m), atunci apar dou’ elemente de psihopatologie, respectiv isteria si autismul, care isi au originea in angoasa de separare. Aceste doud mecanisme de adaptare sunt total opuse, pe de-o parte autistul nu poate investi afectiv, iar istericul este se manifesta ca 0 explozie de afectivitate. Daci blocajele apar in analitate se structureazi douwa tipare comportamentale psihopatologice, respectiv sadismul si masochismul. Aceste dou’ mecanisme adaptative se initeazi din cauza nevoii copilului de o anumita realitate, adic se instaleazi un comportament sadic prin care se obtine plicerea prin a face rau cuiva sau comportamentul masochist prin care placerea este mai mare deedt propria durere fizick Toate aceste manifestiri le gisim si in viata adult. O structurare deficitara in perioada anal ingrideste gradele de libertate in adaptarea ulterioara. fntr-o situatie noua de viata,