Georgeta PANISOARA, COMPORTAMENT ORGANIZATIONAL APLICAT Aspecte de psihologie managerial edtura unhersatii dn Bucurest!® -2009-Referens Prof. uaiv. dr. Mihaela Roco Prof. univ dr. Tines Crete © ect univers nb ‘Sos Pad 9092, Bug Os0665 Tel 2141023.84 ‘serene Cla Wibnteal Naioalem Roma PANISOARK, GEORGETA Comportament organizational pict Aspete de pstholgh managers / Googe Pleas, Sucre: Bee Unive cin cig, 2009 slop. ISBN 978973.97-79741 sons ‘Tehnaredactare compre: Tala Ti Activate de conducere, Perspect general Cuprins 1.1 Vii asupra management sosnonnncnne 7 1.2 Define conceptual de management wove 9 1.3. Manager vers lider 10 2. uneile management nn : 8 3. Teri ale condueet enon : 2 4 Cutt orgsnizationala si comunicaresorgurizaionalé 31 5. Carsctrsticile comumitcl manager-suberdonat ... 37 5:1, Comunicares desendent 38 5.2. Comuniareaasendenth 4 6, Partciparen fn ogsnizatis = 3 641, Formelepatcp wn sn $5 ‘6.1.1. Behipele de ery. 38 6.12. Corewile cali 56 7, Desi a ong nin 39 7.1. Modell ease sa rational 39 72, Model lai de gun" own 6 173. Modell politi 8 Are noon a 174. Roll manageruei nares deze “ 8, Delage annem - 8 9. Management, mentor $ CO8hIRE vewsssvsoms 69 91, Defnicea mentors. o el el eat) a¢ n 1% ” 92, Princip de sucess in mentor 93, Probleme posible i meatort wes 94, Benefcle mentortul organization. fe ‘NE Coachingal ~ 1. Activitatea de conducere. Perspectivi generali fq 10. Manager - factor important al soecesuat u creanzaionaln i PH’ Mobbingal la ecu de NE orn 101 [ 108 1d Vist asupra managementulsi 12 Metodeeursice tn tea managerului ns m Bibiogaie “Manegenetul poate 6 abort dn dieiteipotae, de Ia simpl la comple, de la negintife la sinc ne von refer la management ca practic aan ca tgs U ‘Conform hi Misha Zt (Zit, 200) managernetul ca practic este abordares cea mal veche din punct i de vedere conologie @ organiziet munci. Inia S conducerespresupsnes cu pecidere 0 sdministrare ‘a unor barr ar regule exstente nu erau sublet al unoe eo gzglemintiri generale, = ca ath presupune cu precidere abordarea conduceri ca infuenfare a _activitii_celor subordonayi mai ales intro perspectirs individual conducerea a art vizenzAidentilicarea acelor regu inbnarea unor' competenfe ct tile persnale care atrag,succesul Intro situaje, Vorbia de conduceres ex ar in sits cdo persoank poate ofine succes ito alt mt (degi pare a avea calle necesare pentru aceasta) [ lu mon |8 eset FANISOARA ~ ce singa ~ managementul presupune un corpus de teorl, legtti prestablite gi validate in anuimite contexte, presupunind atingerea scopului; bine- Anfles, este 0 stind in evolufie, aplrind in «continua teori smetode supusevaliéri, ‘Mansgement rafional ~ managemental ca ascipink de studia a fheepat si funcfioneze odati ca Revolufia Industrial; operatile de producti la sac arg necesita organizaii In scal larg, far acestea presupune reglementiri i un contro! mai mare asupra procedusilo; ‘managementul gbinfiic al lui Taylor a fost o incercare ‘impure dea dobindi succes (1911), ‘Managementul emofional ~ pe cind managementel rajiral se bazeazi pe observatie gi ,calele rec”, managementl femojional, Presupune luarea in calcu a fsetorali uman — ‘omal ate speranfe, temet, ginduri care apar intimplitor te Angajator si manager nn se ma pot baza exclusiy pe forta coerctivi. Provocarea pentru manager este cum $8 Produc o implicare mal mane, strigand speranjle camenilo, tn Joe aii ae bazeze pe temarile loz Deja experimentele legate de EQ (coefilentul emofinal) sunt foarte frecvente in mediul organizaional, fn ulti ar ‘manager au avut din ce in ce mai malt nevoie de EQ penirx a fuera ex oameni, aga cum au nevoie de IQ (Coeficentul de inteigent) pentrs arezolva problemele CCOMFORTAMENT ORGANIZATIONAL APLICAT ° Managementil polite ~ covficentul de intligenti. si ‘coefcientul emofional nu sunt suficiente pentra expicarea sscctsull managerial. Spre deosebice de concepfia mai vveche conform clreia organizafile sunt prestbile pentru coopeare, mai now a spirut concepia conform clrcia de {apt ca este presett pontrc confict ~ pentra cB exit resune de timp, bugetare etc reduse. Trebuie stabilite priori pentru produce, marketing ee Promovirile sunt un alt cimp de .lupt8". Nu infotdeauna ‘oameni digo serio cgtgh Politica este inevitabili in onganizatie. Este un concurs constant pent contol si putere.frlinrea putert spre ppunctal de vedere propiu conduce aceasta lp CCoeficiental managerial ~ MQ~ IQ*EQ*PQ, fecare dintre acestea definind 5 1Q/ ationall”-sarcin,funcir [EQ / .emotionalul”indivii,grupu; PQ ,pelitcal”- control, putere, schimbare. 1.2 Definrenconceptulu de management {in continue vom tlusta conceptile diver auto pivind management: ‘+ Cole (1855) ,Conducerea eamerilor este un proces inamic de grup, prin care o prsoand reugeste S8-L ey toca =fe u : » ent ison conrontayrer oncatzaona ArCAT n u determine, pin indent, pe colli membai a 2 cel dot terment se opun wel alin, par 2 ave r arupll st se angaeze dé bunivole i relisazee sensut dei; i Sarcnloe sau seopuror grap de lagu eel - perioade de timp si tntrun conte particular Eee il ergaizajonal” Se U ee contac ene sone igor Snduenaren intxpersonalé exec in situate incisal Gi St be dein 9 dst graieproceseor de comunicare, Tee ee tune pees spr atngerea noc spur determinate a ec ll + HE aya conduce inseam st fac previ, si on canal planiie,s& organizeze, 8 comande (ci inflessl de direction, si coordineze sis controleze. ‘+R. Falk~ ,A obfine lucrurile este prin interme ccamenilor” 3, cel dof temmeni sunt inclus! unul ta altel, uneori concept de ,manager” est definit ca ficind parte in cel de Leadership, alteor el de leader este inclus {in termenul de management”. t o Aceste efit ourprind asadar caraceral dinamic al conduces, preczarea actvtiilor incuse, persoanele supra ci se exert proces conduceri. Inacla tn ca un ro impotent monet dec cond diiron sberdoniler or are angers ‘Sictveor Dupl cum at Tichy gi Cohen “manager tnvinghot pot face co aenteobietve sb park ml mai yor de ana prin spores incedesi 1 both sbordonoe” (200, p. 162). nee cla or deosbi In motivere personal, recom pegiicesangyslor tn mod deitent gi sista, Managerl de succes din 1.3, Manager versus lider c Bxistd frei modalititi specifice in abordarea celor dows concepte in literatura de specialitate (iat, 2004), 41. cei doi termeni sunt intersanjabil, se folosese sproupe la intimplace, fink o diferentere cla cei doi termeni se identifi, prezent este 0 figurd deosebit de complex, care ‘ndeplinesteo multidine de rari2 eure PiNIgOARA este simbolalcompaniet fn afara lumii; rezervesci coea ce sete special in acea corganizatie: fixeazi sandardele de performantly 1. motivesss angsjati; asigurd modele de rl: face success! obtenabil gi uman’, Deal. gi Kerinedy, apud Carnall, 1950, p. 181) oe Organizapile de succes su manageri cate sta si ispundi la nevoile prezente ale cieniloe prin atingesea biectivelor lor, dar si s% stimuleze subordonatii sisi ting! obiectivele. Ei sunt orienta spre nevoile vitoare ale aloes nce nti ‘nu e necesara pentru ssigurarea ca, mate“ cnpenti0g0aRA courortmapyroncinrsmoxaLamucat "5 Cacamae | > emer sing i, preferat de manager, dar poate nu fat fient pensusemeicce | > cinder comuitl ee cert pens tof sutordonafi Mule tdi art “ombinarea Print |= stad su maria vent Imetodelor srs ioral de comunicae este mai eficent” = ins nee destin Se {Lathansi985,p. 45). Aces sur atage ate asupee ‘Sema scones ane tune efidenje mai bune a metodelr de comuricare rls a deci ner srs, ack toh din cles motive se olosese = demoives ‘separat, Trebuie refinut cX gi in situatia th care ca manageri emake] a we TT consider ch vist un fx infrmaiona Hogs, aesta Seecomacaa |” cna snl inrres ‘oteinftdensra comet ines complet accept Femi | mr fees ‘Nu fh uml rind tebuie sf acordim stent Spo eit esl percepts comunicrt de cit: subordona. Rossen ne > caseppegarin pin ce esi fenfonew asupra uni probleme cere poste spires in Saver te reo pe omuniarea descendent (975, p. 202: “subordnatl peo" finde si vadh comaricaen cre vine de la manager (de = Sn i sera tot ee ‘ems nso seen requ cen seis a avn indicsor a insta” De Saupe mau mene teeea lemeniele poztve trebule rellefite in acceai Ge important misurk ca negative, mu (sate nemenfionate <> ch dors forma ocomuaine ad ‘Genco pn poe pent Spon in cele prezentate anterior desprindem dees adecvisi metodelor de comunicate in fencfie de situate Este necesar ca ficcare manager sf se gindenseS care este modatitsea de a se face mai bine injeles dé citre ssabordanai La fel de importants este necesiate ibis Giferitelor modalitti de comuricae, ma redcerea Ia un 2, Comuncore ascended ‘Comunicaea ascendent8 este comaricaren care se eatigoard dela subordonat (cantar) tre manager (ca receptor), dec ete comunicarea care se desttyard de la pose erthice inferoae etre cel superioere. ‘Asada, comuncare ascendentasgurd feedbacks ‘ude a subordonaf cite manages Efectle uel asemenea fs 3 co oo a ul =} ca 446 ug PANISOARA ‘comunice! sunt important ait asupra produciviii, cit 4 asupra etmosferel de muncl. Fart infommait de la subordonafl managesi nu ar avea Ia dispozte dalle necesae desfgurii muneii or gi nich nu ar avea informati despre modul de tndepliive a sarcilloe angsjair probleme intimpinate de el Dac aces tip de comuricare mi exist, pot eplrea probleme mari care mt sai pot 8 rezolate I fl de ecient. fntruct exe mai bine 2 prentinpinim asfel de probleme, tabu si exte un canal deschis cltre manager. Din peste comuniares scence dic desebit de multe probleme, post din cauz ch est forte malt negits Vorbeam in capitolul precedent despre supraeva- twarea comuriciiiasoendente gi necstatea ca manager 2 incurjeze constant subordonatl sf auch invormati Yaloroase penta orgarzatie din simplal moti cB altel acestea se. vor pierde. Conform “uni studin cx 2000 sublegi din 8 compan sa descopert cf msjortatea ubordonatilor considers ck a avea probleme dec ar vorbi ranagerlor Ei, de asemenea, cred ch ce mai bun mod de a cigtga 0 promovare este sf Bi de acoré ce managerul” (Rossen, 1975, 202) Din aceasta cauz8, dar fbek sh fie tceita singural motv, comunicarea escendenti are 0 aumité partcuastate care depinds into miu foare raze de pereptile subordonatulul § presupoziia co comuricare favors pecsoane sale i auth in viaja ‘organizational COMFORTAMENT ORGANIZATIONAL APLICAT 9 [Ne refrim la faptul ca aesta va afecta comunicarea Inteun mod favorabil persoanei sale. Aga cum amintesrn ‘mai sus, marea majriate @ subordonatior are perceptia lack of depind im pistraren locului de mune’ gl tn obtinerea de promovisi de managersl lor. Astfel comunicarea subordoratilor va fi distorsionatl intro rmisui mai mich sau mal mare de. acest fapt. Unit subordonayi sunt congtieni de faptul ck pot infiuenta favorabil comunicares,transmijind pe ings informatie necesare si element favorabile despre sine, ‘Cum pet schimba acta los de munch asi tet te evigoreztcomunicara? Daj exemple concrete ide are ine colbert ar 80 Sanerh in cles procs ‘mnenvoae Un aspect life, mai grav de date aceite este suai care subordonaal omite tn mod voit anaite fapte pena. a nu A acuzat de incompeenté seu de rneveazaren obectvelo. Este 0 diferent desl de maze inte adaptirea couuniirt anal edt sh se veaizze fxpunere ft luming favorably dar mle mat grav este xcundeenfaptlr sau stun ene dezavantajea ‘Un manager ficient va analiza stale de comniar, va cbsersa modelele de comeniare cu fecaresibordonnt# snodal in cre cl se repels ate int apart rer tventusle dstrsun eine aecteze nega” renutatle